PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 20 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 6 ianuarie 2022

SUMAR

Nr. Pagina Nr. Pagina

LEGI ȘI DECRETE DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

8. — Lege pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea
nr. 286/2009 privind Codul penal................................
18. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal ....................................................
 temporar, de către domnul Marius Zinca a funcției
9. — Lege pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din
Legea educației naționale nr. 1/2011..........................
19. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 ....................................................
 de către domnul Nicolae Ivășchescu a funcției publice
10. — Lege pentru completarea art. 94 alin. (2) din Legea
educației naționale nr. 1/2011 ....................................
20. — Decret privind promulgarea Legii pentru
completarea art. 94 alin. (2) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 ....................................................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 645 din 19 octombrie 2021 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2801 din Legea
societăților nr. 31/1990, cu referire la sintagma
„în scopul [...] sustragerii de la urmărirea penală”........
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
25. — Hotărâre privind organizarea și funcționarea
Ministerului Sportului ..................................................
28. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
2 prin detașare, de către domnul Teodor Dulceață
a funcției publice vacante din categoria înalților
funcționari publici de secretar general adjunct
al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor................ 12
2
29. — Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter
publice vacante din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Ministerului Finanțelor .............. 13
3
30. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Marius Zinca a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
3 secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor .... 13
31. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
vacante din categoria înalților funcționari publici
4 de secretar general al Departamentului pentru Relația
cu Republica Moldova ................................................ 14
32. — Decizie pentru numirea doamnei Domnica-Doina
4 Pârcălabu în funcția de secretar de stat la Ministerul
Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse .................. 14
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
5.776/2021. — Ordin al ministrului educației privind menținerea
acreditării Universității Tehnice de Construcții din
5–7 București în vederea organizării programelor de studii
universitare de doctorat .............................................. 15

8–12 Rectificări .............................................................................. 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea art. 257 alin. (4)
din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — La articolul 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009,
cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(4) Faptele prevăzute la alin. (1)—(3), comise asupra unui polițist sau
jandarm, precum și asupra personalului silvic învestit cu exercițiul autorității
publice, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea
acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea
infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI PREȘEDINTELE SENATULUI

DEPUTAȚILOR, FLORIN-VASILE CÎȚU
VASILE-DANIEL SUCIU

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 8.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 257 alin. (4)
din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea art. 257 alin. (4) din
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 18.


 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022 3

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b)
din Legea educației naționale nr. 1/2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — La articolul 202 alineatul (1) din Legea educației naționale
nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din
10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, litera b) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„b) principiul dreptului la asistență și la servicii complementare gratuite în
învățământul superior de stat — exprimat prin: consilierea și informarea studentului
de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare;
consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la
principalele cărți de specialitate și publicații științifice, inclusiv prin accesul la
bibliotecile universitare și bibliotecile centrale universitare; acces la datele
referitoare la situația școlară personală;”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ION-MARCEL CIOLACU ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 9.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 202
alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b)
din Legea educației naționale nr. 1/2011 și se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 19.


4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru completarea art. 94 alin. (2)
din Legea educației naționale nr. 1/2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — La articolul 94 alineatul (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu
modificările și completările ulterioare, după litera z) se introduce o nouă literă,
litera z1), cu următorul cuprins:
„z1) elaborează și publică pe pagina web a instituției Calendarul național de
activități și evenimente extrașcolare de promovare a științei.”
Art. II. — În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I, Ministerul Educației elaborează normele
metodologice în vederea implementării și monitorizării acesteia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ION-MARCEL CIOLACU ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 10.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru completarea art. 94 alin. (2)
din Legea educației naționale nr. 1/2011
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru completarea art. 94 alin. (2) din
Legea educației naționale nr. 1/2011 și se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 5 ianuarie 2022.

Nr. 20.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 645
din 19 octombrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2801 din Legea societăților
nr. 31/1990, cu referire la sintagma „în scopul [...] sustragerii de la urmărirea penală”
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Mihaela Ionescu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 2801 alin. (1) din Legea societăților
nr. 31/1990, cu referire la sintagma „în scopul [...] sustragerii de
la urmărirea penală”, excepție ridicată de Zoltan Gyorgy în
Dosarul nr. 385/309/2016 al Judecătoriei Șimleu Silvaniei —
Secția mixtă și care formează obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 1.571D/2018.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate. În acest sens, reține că infracțiunea
reglementată de textul de lege criticat este comisivă sub
aspectul laturii obiective, elementul material realizându-se prin
transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor în scopul
sustragerii de la urmărirea penală ori al îngreunării acesteia.
Arată că infracțiunea, în modalitatea descrisă de legea specială,
poate fi comisă în intervalul de timp până la trimiterea în
judecată, fără a avea importanță dacă urmărirea penală a
început in rem sau in personam ori dacă acțiunea penală a fost
pusă în mișcare. Susține că, relevant sub aspectul elementului
material al laturii obiective, este ca transmiterea fictivă a părților
sociale sau a acțiunilor să fie realizată efectiv. Observă că, în
cauză, inculpatul, autor al excepției, a fost condamnat la
o pedeapsă rezultantă de 1 an și 4 luni cu executare pentru
săvârșirea a două infracțiuni în concurs real, apelul și recursul
formulate fiind respinse. Reține că elementul material al
infracțiunii, prin care se realizează activitatea specifică a laturii
obiective, constă într-o acțiune de transmitere fictivă a părților
sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate, fiind alăturată
însă și o cerință esențială, în sensul menținerii scopului acțiunii
de transmitere, respectiv sustragerea de la urmărirea penală ori
îngreunarea acesteia. Totodată, reține că, în cazul concursului
real de infracțiuni cu conexitate consecvențională — ipoteza din
cauză —, se precizează condiția de săvârșire a unei infracțiuni
prealabile existente și nedezincriminate, probate și confirmate
de către o instanță de judecată imparțială.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 10 octombrie 2018, pronunțată în
Dosarul nr. 385/309/2016, Judecătoria Șimleu Silvaniei —
Secția mixtă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2801 alin. (1)
din Legea societăților nr. 31/1990, cu referire la sintagma
5
„în scopul [...] sustragerii de la urmărirea penală”. Excepția
a fost ridicată de Zoltan Gyorgy în cauza penală în care a fost
trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de reținere și
nevărsare cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a
sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la
sursă, evaziune fiscală, transmitere fictivă a părților sociale ori
a acțiunilor deținute într-o societate comercială în scopul
săvârșirii unei infracțiuni sau al sustragerii de la urmărirea
penală ori în scopul îngreunării acesteia și delapidare în formă
continuată.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
acesteia susține, în esență, că modul echivoc în care a fost
redactat art. 2801 din Legea societăților nr. 31/1990 conduce la
interpretări jurisprudențiale extensive, în defavoarea inculpatului.
Astfel, susține că sintagma „în scopul sustragerii de la urmărirea
penală” nu presupune ca, în momentul în care are loc cesiunea
părților sociale ale unei societăți comerciale, să fi fost dispusă
urmărirea penală pentru o infracțiune, iar scopul făptuitorului să
vizeze ca prin respectiva cesiune să se sustragă de la urmărirea
penală deja începută. Așadar, susține că norma criticată poate
fi interpretată în sensul că fapta există indiferent dacă, în
prealabil, a fost sau nu începută urmărirea penală în cauză.
Reține că asigurarea respectării drepturilor și a libertăților
persoanelor, dar și a supremației Constituției impune înlăturarea
oricărui viciu de neconstituționalitate, inclusiv în situațiile în care
există o „deturnare a reglementărilor legale de la scopul lor
legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a
acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte
subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege”, ceea ce „poate
determina neconstituționalitatea acelei reglementări” (în acest
sens, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 448 din
29 octombrie 2013 și nr. 224 din 13 martie 2012). Apreciază că
o asemenea deturnare există și în cazul dispozițiilor art. 2801
din Legea societăților nr. 31/1990, în condițiile în care
interpretarea și aplicarea acestora sunt contrare spiritului
Constituției. Totodată, susține că textul de lege criticat aduce
atingere și dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil,
întrucât constituie temei al acuzării și condamnării unei persoane
în baza unor simple presupuneri ale organelor judiciare penale, iar
nu în baza unor probe.
6. Judecătoria Șimleu Silvaniei — Secția mixtă apreciază
că sintagma „în scopul sustragerii de la urmărirea penală”
încalcă cerințele de previzibilitate și principiul legalității
incriminării prevăzute de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție
și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, cu consecința încălcării și a dispozițiilor
art. 20, art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12) și art. 24 alin. (1) din
Constituție, în măsura în care elementul material al infracțiunii
constând în transmiterea fictivă a părților sociale ori a acțiunilor
deținute într-o societate se realizează înainte de începerea
urmăririi penale, pentru infracțiunea scop, în vederea sustragerii
de la o urmărire penală viitoare, deoarece, atât timp cât nu este
încă pusă în mișcare acțiunea penală in rem pentru infracțiunea
scop, este greu de stabilit dacă sunt îndeplinite condițiile de
tipicitate ale infracțiunii mijloc prevăzute de art. 2801 alin. (1) din
Legea nr. 31/1990, cu atât mai mult cu cât, prin Decizia nr. 18 din
27 septembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție —
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
penală a admis sesizarea prin care s-a solicitat pronunțarea unei
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de
drept: „modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 2801 din
Legea nr. 31/1990, în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită
condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților
sociale, atunci când pentru infracțiunea pentru care s-a început
urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea
părților sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei
Curții Constituționale nr. 363 din 7.05.2015” și a stabilit că,
în interpretarea dispozițiilor art. 2801 din Legea nr. 31/1990,
în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea
penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă
a părților sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită
una dintre condițiile de tipicitate pentru reținerea acestei
infracțiuni.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 2801 din Legea societăților nr. 31/1990,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066
din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
cu referire la sintagma „în scopul [...] sustragerii de la urmărirea
penală”, care au următorul conținut: „Transmiterea fictivă
a părților sociale ori a acțiunilor deținute într-o societate, în scopul
săvârșirii unei infracțiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală
ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepsește cu închisoare
de la un an la 5 ani.”
11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că
prevederile criticate aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5),
potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a
supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 20 referitor
la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21
alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 23
alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau
aplicată decât în condițiile și în temeiul legii și ale art. 24 alin. (1)
referitor la dreptul la apărare.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că „fapta prevăzută de legea penală” sau „fapta tipică”
(fapta care întrunește trăsătura tipicității) presupune existența
unei corespondențe între fapta concretă și fapta descrisă în
norma de incriminare. În acest sens, Curtea a reținut în Decizia
nr. 631 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015, paragraful 40,
și în Decizia nr. 82 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016,
paragraful 21, că „prevederea faptei de legea penală, ca
trăsătură esențială a infracțiunii, este, în primul rând, o expresie
a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel
constituțional — art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional —
art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală
presupune existența unui model legal de incriminare care să
descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte
concrete, și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia,
ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare).
Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale
consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
penală, respectiv «fapta nu este prevăzută de legea penală»,
se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta
concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de
legea penală”. Așadar, potrivit considerentelor precitate,
inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul
legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre
trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în consecință, la
inexistența infracțiunii.
13. În ceea ce privește fapta descrisă în norma de
incriminare prevăzută în art. 2801 din Legea nr. 31/1990 — în
modalitatea transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor,
„în scopul sustragerii [...] de la urmărirea penală” —, Curtea
observă că aceasta include condiția săvârșirii unei infracțiuni
anterioare, condiție relevată de legiuitor prin referirea la
„urmărirea penală” în cuprinsul normei menționate, transmiterea
fictivă a părților sociale sau a acțiunilor realizându-se în scopul
sustragerii de la urmărirea penală pentru această infracțiune,
comisă anterior.
14. În același sens este și jurisprudența instanței supreme,
potrivit căreia existența infracțiunii prevăzute la art. 2801 din
Legea nr. 31/1990 „presupune să existe o transmitere a părților
sociale sau a acțiunilor, transmiterea să fie fictivă și persoana
care a efectuat transmiterea părților sociale sau a acțiunilor să
fi săvârșit anterior o infracțiune în legătură cu activitatea
societății, în forma consumată sau a tentativei. Transmiterea
fictivă a părților sociale sau a acțiunilor trebuie să fie efectuată
în scopul sustragerii de la urmărirea penală sau în scopul
îngreunării acesteia, cerință care trebuie îndeplinită în strânsă
legătură cu latura obiectivă a infracțiunii, întrucât indică
destinația obiectivă a actului de transmitere, și nu finalitatea
subiectivă a acestuia” (Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia
nr. 938 din 18 martie 2013, publicată pe site-ul www.scj.ro).
Astfel, în decizia precitată, instanța supremă a reținut că
„(...) Fiind o infracțiune comisivă, sub aspectul laturii obiective,
elementul material se realizează prin transmiterea fictivă a
părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la
urmărirea penală sau al îngreunării acesteia. Pentru a aprecia
asupra existenței infracțiunii trebuie verificată îndeplinirea mai
multor condiții, respectiv să existe o transmitere a părților sociale
sau a acțiunilor, cesionarea să fie fictivă și persoana care a
efectuat cesionarea părților sociale sau a acțiunilor să fi săvârșit
anterior o infracțiune în legătură cu activitatea societății, în forma
consumată sau a tentativei. Astfel, cesionarea fictivă a părților
sociale sau a acțiunilor trebuie făcută în scopul sustragerii de la
urmărirea penală sau în scopul îngreunării acesteia, cerință ce
trebuie îndeplinită în strânsă legătură cu latura obiectivă a
infracțiunii, întrucât arată destinația obiectivă a actului de
cesionare, și nu finalitatea subiectivă a acestuia. Această
infracțiune în modalitatea descrisă în conținutul art. 2801 din
legea specială poate fi comisă în intervalul de timp până la
trimiterea în judecată, fără a avea importanță dacă urmărirea
penală a început sau nu sau dacă acțiunea penală a fost sau
nu pusă în mișcare împotriva acestei persoane. Apărările
recurentului că în cauză nu a fost începută urmărirea penală nu
sunt relevante sub aspectul realizării elementului material al
infracțiunii prevăzute de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, întrucât
cesionarea acțiunilor sau părților sociale poate fi realizată în
intervalul de timp până la trimiterea în judecată, fără a avea
importanță dacă urmărirea penală a fost începută sau nu sau
dacă s-a pus sau nu în mișcare acțiunea penală împotriva
acestei persoane. Ceea ce este relevant sub aspectul
elementului material al laturii obiective este să existe o
transmitere fictivă a părților sau a acțiunilor și persoana care a
efectuat cesionarea părților sociale sau a acțiunilor să fi săvârșit
anterior o infracțiune în legătură cu activitatea societății (...)”.
15. Așadar, Curtea reține că tipicitatea — în cazul transmiterii
fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de
la urmărirea penală — impune să existe o normă de incriminare
a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu
poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală.
În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată (indiferent
dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată)
transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu
întrunește trăsătura tipicității, nu este „prevăzută de legea
penală” și, în consecință, nu constituie infracțiune.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022 7

16. De altfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 18 din
27 septembrie 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „modalitatea
de interpretare a dispozițiilor art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în
sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiția tipicității
infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, atunci când
pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de
la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale, a
intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curții
Constituționale nr. 363 din 7.05.2015”, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 18 noiembrie 2016,
Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a admis
sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova — Secția penală
și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 13.968/63/2014 și a
stabilit că, „în interpretarea dispozițiilor art. 2801 din Legea
nr. 31/1990, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a
început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin
transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată, nu
mai este îndeplinită una dintre condițiile de tipicitate pentru
reținerea acestei infracțiuni”.
17. Analizând dispozițiile art. 2801 din Legea nr. 31/1990,
republicată, instanța supremă a reținut, printre altele, că „se
evidențiază că elementul material al infracțiunii prin care se
realizează activitatea specifică laturii obiective constă într-o
acțiune de transmitere fictivă a părților sociale sau a acțiunilor
deținute într-o societate, însă legiuitorul a alăturat elementului
material o cerință esențială, în sensul că a menționat scopul
acțiunii de transmitere fictivă, respectiv în scopul săvârșirii unei
infracțiuni sau sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul
îngreunării acesteia. În prima situație, cazul concursului real de
infracțiuni cu conexitate etiologică, scopul presupune comiterea
unei infracțiuni ulterior acțiunii de transmitere fictivă. În cea de-a
doua situație, cazul concursului real de infracțiuni cu conexitate
consecvențională, este precizată condiția de săvârșire a unei
infracțiuni prealabile. Așadar, în ambele situații normative,
scopul elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 2801
din Legea nr. 31/1990, republicată, presupune fie comiterea unei
infracțiuni, fie existența unei infracțiuni deja comise”.
18. Raportând cerințele normative și jurisprudențiale
anterioare la condițiile pentru ca o faptă să constituie infracțiune,
astfel cum prevede art. 15 din Codul penal, Curtea constată că
dispozițiile criticate sunt reglementate cu suficientă claritate și
precizie, interpretarea lor în ansamblul actului normativ din care
fac parte relevând cu claritate voința legiuitorului.
19. În legătură cu principiul previzibilității normei legale,
instanța europeană a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din
20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei,
paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un
act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută,
întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere unei
rigidități excesive a reglementării. În Hotărârea din 24 mai 2007,
pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva
României, paragraful 35, instanța europeană a arătat că
însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură
de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă,
precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi.
Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie
nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un
nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar
putea decurge dintr-o anumită acțiune. Totodată, din cauza
principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate
prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de
reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii
generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase
legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin
vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la
schimbările de situație. Interpretarea și aplicarea unor
asemenea texte depind de practică (hotărârile din 25 mai 1993
și din 20 mai 1999, pronunțate în cauzele Kokkinakis împotriva
Greciei, paragraful 40, și Cantoni împotriva Franței, paragraful 31).
Prin urmare, având în vedere și considerentele de principiu
anterior enunțate, se constată că motivele de neconstituționalitate
cu privire la dispozițiile art. 2801 din Legea societăților nr. 31/1990,
cu referire la sintagma „în scopul [...] sustragerii de la urmărirea
penală”, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din
Constituție, sunt neîntemeiate.
20. Cât privește dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din
Constituție, invocat de autor, Curtea arată că acesta presupune
și posibilitatea de exercitare a căilor de atac prevăzute de lege
împotriva hotărârilor judecătorești în cuprinsul cărora se
regăsesc aspecte de fapt sau de drept ori soluții pe care titularul
dreptului la apărare, care are calitatea de participant în procesul
penal, le consideră greșite, în cazul în care acestea îi afectează
drepturile sau interesele legitime. Așadar, dreptul la apărare
conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor
sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza
toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea
sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la
ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea
excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea
oricăror alte drepturi procesual penale și posibilitatea de a
beneficia de serviciile unui apărător. Or, Curtea nu poate reține
că incriminarea faptelor prevăzute la art. 2801 din Legea
societăților nr. 31/1990 este de natură a aduce atingere
dispozițiilor constituționale privind dreptul la apărare.
21. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul de lege
criticat, a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea
reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât
prevederile legale supuse controlului de constituționalitate
constituie norme de drept penal substanțial, iar standardele
dreptului la un proces echitabil se asigură prin dispozițiile
dreptului procesual penal.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Zoltan Gyorgy în Dosarul nr. 385/309/2016
al Judecătoriei Șimleu Silvaniei — Secția mixtă și constată că dispozițiile art. 2801 din Legea societăților nr. 31/1990, cu referire
la sintagma „în scopul [...] sustragerii de la urmărirea penală”, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Șimleu Silvaniei — Secția mixtă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind organizarea și funcționarea Ministerului Sportului
În temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, și ale art. 3 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (4) și art. 8
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale
și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Ministerul Sportului se organizează
și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului,
având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei
și politicilor Guvernului în domeniul sportului.
(2) Ministerul Sportului are sediul principal în municipiul
București, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2.
Art. 2. — (1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale
generale, Ministerul Sportului exercită următoarele atribuții
generale:
a) asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a
Programului de guvernare în domeniul sportului; fundamentează
și propune Guvernului politici în domeniul sportului;
b) inițiază, elaborează ori, după caz, avizează proiecte de
acte normative, în vederea realizării obiectivelor strategice și a
politicilor în domeniul sportului;
c) asigură administrarea bunurilor proprietate publică și/sau
privată a statului încredințate, pentru desfășurarea activității
aferente domeniului sportului, prin instituțiile publice din
subordine;
d) actualizează inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public și privat al statului, pentru bunurile aflate în administrarea
sa, precum și pentru bunurile aflate în administrarea instituțiilor
publice din subordinea Ministerului Sportului;
e) asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan
intern și internațional în domeniul sportului;
f) asigură urmărirea aplicării și controlul respectării legilor și
a celorlalte acte normative din domeniul sportului;
g) colaborează cu celelalte ministere și organe de
specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile
administrației publice locale, cu alte instituții publice și persoane
juridice de drept public sau privat, române ori străine;
h) asigură aplicarea acordurilor internaționale în domeniile
sale de activitate;
i) încheie tratate internaționale la nivel departamental sau
inițiază demersurile necesare încheierii tratatelor la nivel de stat
sau de guvern în domeniile de responsabilitate, în condițiile
prevăzute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele sau, după caz,
de Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România
devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și
statele membre, pe de o parte, și state terțe sau organizații
internaționale, pe de altă parte;
j) îndeplinește obligațiile ce revin României în calitate de stat
membru al Uniunii Europene în domeniile sale de competență și
participă la procesul de elaborare a politicilor și documentelor
europene în domeniul sportului.
(2) Ministerul Sportului încheie documente de cooperare
internațională care nu sunt guvernate de dreptul internațional cu
autorități având competențe echivalente din statele membre ale
Uniunii Europene sau din state terțe, respectiv cu organizații
internaționale, în domeniul său de responsabilitate.
(3) Ministerul Sportului asigură participarea, elaborează și
fundamentează pozițiile României în procesul de negociere și
adoptare a inițiativelor la nivel european, în domeniul său de
activitate, potrivit cadrului normativ privind organizarea și
funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor
europene în vederea participării României la procesul decizional
al instituțiilor Uniunii Europene, potrivit Hotărârii Guvernului
nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului
național de gestionare a afacerilor europene în vederea
participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii
Europene.
(4) Ministerul Sportului asigură îndeplinirea, în domeniul de
competență, a obligațiilor decurgând din calitatea României de
stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește
transpunerea și/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă
a actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene, implementarea
și monitorizarea aplicării acestora.
(5) Ministerul Sportului îndeplinește orice alte atribuții stabilite
prin lege sau prin alte acte normative privind politicile în
domeniul sportului.
CAPITOLUL II
Principalele atribuții ale Ministerului Sportului
Art. 3. — În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în
domeniul absorbției fondurilor europene și internaționale,
Ministerul Sportului are următoarele atribuții specifice:
a) asigură absorbția fondurilor europene în domeniul
sportului;
b) accesează fonduri structurale și de investiții europene
destinate susținerii politicilor de coeziune în domeniul sportului,
cu respectarea metodologiei specifice, în calitate de gestionar,
beneficiar sau partener;
c) conlucrează cu Agenția Națională pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, în
vederea realizării obiectivelor din domeniul sportului în cadrul
programului Erasmus +.
Art. 4. — În îndeplinirea rolului și a obiectivelor specifice în
domeniul sportului, Ministerul Sportului îndeplinește atribuțiile
prevăzute la art. 18 din Legea educației fizice și sportului
nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, respectiv
de prevederile Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor
Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL III
Structura organizatorică și conducerea
Ministerului Sportului
Art. 5. — (1) Structura organizatorică a Ministerului Sportului
este prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Personalul Ministerului Sportului este compus din
demnitari, funcționari publici care ocupă funcții publice generale
și specifice și personal contractual.
(3) În cadrul Ministerului Sportului și al instituțiilor publice
subordonate se pot înființa unități de management pentru
implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
(4) Regulamentul de organizare și funcționare al Ministerului
Sportului se aprobă prin ordin al ministrului sportului.
Art. 6. — (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul
propriu al Ministerului Sportului este de 161, exclusiv demnitarii
și posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
(2) Numărul de posturi necesar pentru fiecare compartiment
din structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1 se
stabilește prin ordin al ministrului sportului.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
(3) Atribuțiile structurilor din cadrul aparatului propriu al
Ministerului Sportului se stabilesc în conformitate cu structura
organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de
organizare și funcționare.
(4) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului se
stabilesc prin fișa postului.
(5) Statul de funcții pentru aparatul propriu al Ministerului
Sportului se aprobă prin ordin al ministrului sportului.
(6) Încadrarea și salarizarea personalului se fac cu
respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de
personal.
Art. 7. — (1) Conducerea Ministerului Sportului este exercitată
de către ministru.
(2) Ministrul sportului îndeplinește funcția de ordonator
principal de credite.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, ministrul
sportului reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorități
publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum și
cu organisme și organizații din țară și din străinătate.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul sportului emite
ordine și instrucțiuni cu caracter normativ sau individual.
Art. 8. — (1) Ministrul sportului îndeplinește, în domeniul de
activitate al ministerului, atribuțiile principale prevăzute de art. 56
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Ministrul sportului îndeplinește și alte atribuții specifice,
stabilite prin alte acte normative.
(3) Ministrul sportului numește și eliberează din funcție
personalul din cadrul aparatului propriu al ministerului.
Art. 9. — (1) Ministrul sportului este ajutat în activitatea de
conducere de 2 secretari de stat și 1 subsecretar de stat, numiți
prin decizie a prim-ministrului.
(2) Funcțiile de ministru, secretar de stat și subsecretar
de stat sunt funcții de demnitate publică.
(3) Secretarii de stat și subsecretarul de stat îndeplinesc
atribuțiile stabilite prin ordin al ministrului sportului.
(4) Ministrul sportului poate delega, prin ordin, unele dintre
atribuțiile sale secretarilor de stat, subsecretarului de stat,
înalților funcționari publici și, după caz, altor persoane din cadrul
aparatului propriu al ministerului.
Art. 10. — (1) Ministerul Sportului are un secretar general și
doi secretari generali adjuncți, înalți funcționari publici.
(2) Secretarul general îndeplinește atribuțiile prevăzute de
art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, de
regulamentul de organizare și funcționare al ministerului și
coordonează activitățile delegate prin ordin al ministrului
sportului, acționând pentru ducerea la îndeplinire a acestora.
(3) Secretarii generali adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite
de ministrul sportului, conform art. 61 alin. (3) din Ordonanța de
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 5 ianuarie 2022.
Nr. 25.
9
urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 11. — (1) Pe lângă ministrul sportului funcționează,
ca organ consultativ, Colegiul ministerului.
(2) Componența și regulamentul de funcționare ale
Colegiului Ministerului Sportului se aprobă prin ordin al
ministrului sportului.
(3) Colegiul ministerului se întrunește, la cererea și sub
conducerea ministrului sportului, pentru dezbaterea unor
probleme privind activitatea ministerului.
Art. 12. — Conducătorii instituțiilor publice, funcționari publici
și personal contractual, aflate în subordinea Ministerului
Sportului sunt numiți și eliberați din funcție de către ministrul
sportului, prin ordin al ministrului sportului.
Art. 13. — (1) Instituțiile publice care funcționează în
subordinea Ministerului Sportului și sursele de finanțare ale
acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Numărul maxim de posturi pentru instituțiile publice
subordonate ministerului este de 2.207.
(3) Repartizarea numărului maxim de posturi, structura
organizatorică și statele de funcții pentru instituțiile din subordinea
Ministerului Sportului, prevăzute în anexa nr. 2, se aprobă prin
ordin al ministrului sportului.
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale
Art. 14. — Ministerul Sportului are în dotare un parc auto
propriu pentru aparatul central.
Art. 15. — În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri, Ministerul Sportului împreună cu Ministerul
Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Finanțelor
va opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului, pentru bunurile ce
vor fi transmise.
Art. 16. — Achizițiile publice, care fac obiectul de activitate al
Ministerului Sportului, se realizează de către aparatul central,
prin direcțiile de specialitate.
Art. 17. — Încadrarea personalului Ministerului Sportului în
numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură
organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului sportului, în termen
de minimum 30 de zile și în termen de maximum 90 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea regimului
juridic aplicabil fiecărei categorii de personal.
Art. 18. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie
2013, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Art. 19. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru,
Mihaela-Ioana Kaitor,
secretar de stat
p. Ministrul sportului,
Nicoleta Hancia,
secretar general
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
p. Ministrul afacerilor externe,
Dănuț Sebastian Neculăescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
Gabriela Firea
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
ANEXA Nr. 11)

S T R U C T U R A O R G A N I Z AT O R I C Ă
a Ministerului Sportului
Numărul maxim de posturi: 161,
exclusiv demnitarii Юi posturile aferente cabinetelor demnitarilor
         
 MINISTRU



Corpul de control al ministrului* Cabinet ministru Colegiul ministerului


 Biroul audit public intern Compartimentul unitatea de politici publice



 Serviciul comunicare Ɂi relaĩii cu Direcĩia tehnologia informaĩiei

publicul

Compartimentul documente Compartimentul Compartimentul

clasificate registru sportiv sistem digital



Secretar de stat Secretar de stat

Cabinet secretar Cabinet secretar Secretar general

de stat de stat

Secretar general Secretar general
 Subsecretar de stat
adjunct adjunct

Cabinet subsecretar de stat 


Direcĩia generalČ Direcĩia generalČ economicČ, Direcĩia generalČ juridicČ, resurse
 achiziĩii, investiĩii, patrimoniu Ɂi umane Ɂi afaceri europene
pentru sport
proiecte fonduri nerambursabile
 


Serviciul
 Serviciul Biroul Serviciul DirecƜia juridicĉ
sportul de
contabilitate achiziĩii, resurse
 performanĩČ
investiĩii Ɂi
umane
logisticČ
 Biroul sportul Biroul Serviciul
paralimpic financiar Ɂi avizare Ɂi
 Serviciul Biroul afaceri
salarizare relaĩia cu
patrimoniu Ɂi europene ƕi Parlamentul

Serviciul administrativ relaƜii
 sportul de masČ Serviciul internaƜionale
 proiecte Serviciul
fonduri Compartiment contencios
 Compartimentul nerambursabile arhivĉ
baze sportive


Se organizează la nivel de birou.

1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022 11

ANEXA Nr. 2

INSTITUȚIILE
care funcționează în subordinea Ministerului Sportului

Denumirea instituției Sursa de finanțare

Cu finanțare din venituri proprii

I. Direcțiile județene de sport, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București
și subvenții de la bugetul de stat
Cu finanțare din venituri proprii
II. Cluburi sportive
și subvenții de la bugetul de stat
1. Clubul Sportiv „Unirea” Alba Iulia
2. Clubul Sportiv Municipiul Arad
3. Clubul Sportiv Municipiul Pitești
4. Clubul Sportiv „Muscel” Câmpulung
5. Sport Club Municipal Bacău
6. Clubul Sportiv Municipal Onești
7. Clubul Sportiv „Crișul” Oradea
8. Clubul Sportiv Municipal Bistrița
9. Clubul Sportiv Botoșani
10. Clubul Sportiv Municipal Brașov
11. Clubul Sportiv Municipal Brăila
12. Clubul Sportiv Municipal Buzău
13. Clubul Sportiv Municipal Reșița
14. Clubul Sportiv Municipal Călărași
15. Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca
16. Clubul Sportiv „Farul” Constanța
17. Clubul Sportiv Municipal Sfântu Gheorghe
18. Clubul Sportiv Târgoviște
19. Clubul Sportiv Municipal Craiova
20. Clubul Sportiv Municipal „Dunărea” Galați
21. Clubul Sportiv Municipal Giurgiu
22. Clubul Sportiv „Pandurii” Târgu Jiu
23. Sport Club Miercurea-Ciuc
24. Clubul Sportiv Municipal Iași
25. Clubul Sportiv Municipal Baia Mare
26. Clubul Sportiv „Mureșul” Târgu Mureș
27. Clubul Sportiv „Ceahlăul” Piatra-Neamț
28. Clubul Atletic Roman
29. Clubul Sportiv „Petrolul” Ploiești
30. Clubul Sportiv Orășenesc Sinaia
31. Clubul Sportiv Satu Mare
32. Clubul Sportiv Municipal Zalău
33. Clubul Sportiv Municipal Sibiu
34. Clubul Sportiv Municipal Suceava
35. Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative Suceava
36. Clubul Sportiv „Teleorman” Alexandria
37. Clubul Sportiv Municipal Timișoara
38. Clubul Sportiv Municipal „Danubiu” Tulcea
39. Clubul Sportiv „Viitorul” Vaslui
40. Clubul Sportiv „Chimia” Râmnicu Vâlcea
41. Clubul Sportiv „Unirea” Focșani
42. Clubul Sportiv „Olimpia” București
43. Clubul Sportiv Școlar „Triumf” București
44. Clubul Central de Șah București
45. Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative București
46. Clubul Sportiv Municipal Drobeta-Turnu Severin
47. Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei
48. Sport Club Municipal Deva
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022

Denumirea instituției Sursa de finanțare

Cu finanțare din venituri proprii

III. Complexurile sportive naționale
și subvenții de la bugetul de stat
1. Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu” București
2. Complexul Sportiv Național Snagov
3. Complexul Sportiv Național „Nicolae Navasart” Snagov
4. Complexul Sportiv Național Poiana Brașov
5. Complexul Sportiv Național Bascov-Budeasa
6. Complexul Sportiv Național Orșova
7. Complexul Sportiv Național Piatra Arsă
8. Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă” București
9. Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului
10. Complexul Sportiv Național „Lascăr Pană” Baia Mare
Cu finanțare din venituri proprii
IV. Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor
și subvenții de la bugetul de stat
Cu finanțare din venituri proprii
V. Muzeul Sportului
și subvenții de la bugetul de stat
Cu finanțare din venituri proprii
VI. Institutul Național de Cercetare pentru Sport
și subvenții de la bugetul de stat

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare,
de către domnul Teodor Dulceață a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor prin Adresa nr. 30.408/BT din 9 decembrie 2021, înregistrată
la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/8.376 din 14 decembrie 2021 și la
Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/18.059/MN din 27 decembrie 2021,
precum și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 55.114/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. b) și f),
art. 505 alin. (5), art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 29 ianuarie 2022, domnul Teodor
Dulceață, director adjunct la Direcția control din cadrul Departamentului pentru
lupta antifraudă — DLAF, exercită, cu caracter temporar, prin detașare, funcția
publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct
al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 6 ianuarie 2022.
Nr. 28.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022 13

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind încetarea exercitării, cu caracter temporar,
de către domnul Marius Zinca a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Ministerului Finanțelor
Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Finanțelor prin Adresa
nr. 15.224 din 27 decembrie 2021, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu
nr. 5/8.818 din 27 decembrie 2021,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3), art. 524 alin. (1) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează
exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Marius Zinca a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului
Finanțelor.
(2) Domnul Marius Zinca predă lucrările și bunurile care i-au fost încredințate
în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în termen de 3 zile de la data prevăzută
la alin. (1).
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 6 ianuarie 2022.
Nr. 29.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Marius Zinca a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici
de secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor
Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Finanțelor prin Adresa
nr. 15.224 din 27 decembrie 2021, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu
nr. 5/8.818 din 27 decembrie 2021, precum și Adresa Agenției Naționale
a Funcționarilor Publici nr. 55.295/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Marius Zinca, consilier clasa I grad profesional superior în cadrul Direcției generale
de inspecție economico-financiară, exercită, cu caracter temporar, funcția publică
vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct
al Ministerului Finanțelor, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 6 ianuarie 2022.
Nr. 30.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Nicolae Ivășchescu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Având în vedere propunerea Departamentului pentru Relația cu Republica
Moldova formulată prin Adresa nr. DRRM/1.632 din 26 noiembrie 2021, precum
și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 42.287/2021,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3), art. 524 alin. (1) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Nicolae Ivășchescu, director al Direcției programe, proiecte, juridic, exercită, cu
caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova,
pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 6 ianuarie 2022.
Nr. 31.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
pentru numirea doamnei Domnica-Doina Pârcălabu
în funcția de secretar de stat la Ministerul Familiei,
Tineretului și Egalității de Șanse
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Domnica-Doina Pârcălabu se numește în funcția de secretar de stat
la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 6 ianuarie 2022.
Nr. 32.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022 15

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind menținerea acreditării Universității Tehnice
de Construcții din București în vederea organizării
programelor de studii universitare de doctorat
În conformitate cu prevederile:
— art. 138 alin. (1) și (2) și art. 158 din Legea educației naționale nr. 1/2011,
cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului
nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat,
cu modificările și completările ulterioare;
— art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind
asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006,
cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului educației nr. 3.651/2021 privind aprobarea
Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat și a sistemelor
de criterii, standarde și indicatori de performanță utilizați în evaluare;
— art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările ulterioare,
luând în considerare Adresa Agenției Române de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior (ARACIS) nr. 6.592 din 19.11.2021, înregistrată la Ministerul
Educației cu nr. 35.350 din 22.11.2021, prin care se înaintează Hotărârea
Consiliului ARACIS nr. 86 din 28.10.2021 privind rezultatele evaluării externe
a studiilor universitare de doctorat din Universitatea Tehnică de Construcții
din București,

ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă menținerea acreditării în vederea organizării
de programe de studii universitare de doctorat pentru Universitatea Tehnică
de Construcții din București (UTCB).
Art. 2. — Se aprobă menținerea acreditării domeniilor de studii universitare
de doctorat care se organizează în școlile doctorale din cadrul Universității Tehnice
de Construcții din București, după cum urmează:

Nr.
Școala doctorală Domeniul de studii universitare de doctorat
crt.
Inginerie civilă și instalații
1 Școala doctorală a UTCB
Inginerie mecanică*)
*) Acreditare condiționată. Universitatea Tehnică de Construcții din București are obligația de a
solicita la ARACIS o nouă evaluare în termen de maximum un an de la intrarea în vigoare
a prezentului ordin.

Art. 3. — Direcția generală învățământ universitar din cadrul Ministerului

Educației și instituția organizatoare de studii universitare de doctorat —
Universitatea Tehnică de Construcții din București vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
București, 14 decembrie 2021.
Nr. 5.776.

 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 20/6.I.2022
RECTIFICĂRI

La Decretul nr. 1/2022 privind eliberarea din funcție a unui judecător, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2022, se face următoarea rectificare:
— la articolul unic, în loc de: „Doamna Corina Corovei, judecător cu grad profesional la Judecătoria Turda, se
eliberează din funcție ca urmare a pensionării.” se va citi: „Doamna Corina Corovei, judecător cu grad profesional de
tribunal la Judecătoria Turda, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.”

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|332206]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20/6.I.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495