PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 44 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
LEGI ȘI DECRETE
16. — Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea
și desfășurarea recensământului populației și locuințelor
din România în anul 2021............................................
48. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea
recensământului populației și locuințelor din România
în anul 2021 ................................................................
 59.
17. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea
și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
și abrogarea unor acte normative din domeniul
protecției sociale ........................................................
49. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2021
pentru modificarea și completarea Legii educației
naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative
din domeniul protecției sociale ....................................
 ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 524 din 15 iulie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) și
ale art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură
penală ........................................................................
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
53. — Decizie privind acordarea calității de consilier
onorific al prim-ministrului domnului Mihai Varlam ....
54. — Decizie privind numirea doamnei Stana Simona
Țeighiu-Jurj în funcția de consilier de stat în cadrul
aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului ......
55. — Decizie privind numirea domnului Florin Alexandru
Gavril în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului
propriu de lucru al viceprim-ministrului ......................
Vineri, 14 ianuarie 2022
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
56. — Decizie privind eliberarea doamnei Kacsó-Doboly
Izabella-Mária din funcția de secretar de stat la
Ministerul Tineretului și Sportului................................ 10
57. — Decizie pentru numirea doamnei Kacsó-Doboly
2–3 Izabella-Mária în funcția de secretar de stat la
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse .... 11
58. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Adrian Savu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar
4 general adjunct al Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale ...................................................... 11
— Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
prin detașare, de către doamna Ștefania-Gabriella
Ferencz a funcției publice vacante din categoria
înalților funcționari publici de secretar general al
Ministerului Afacerilor Interne .................................... 12
4–5 60. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Ioana Dorobanțu a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor
Interne ........................................................................ 12
5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
3.030/82. — Ordin al ministrului educației și al ministrului
sănătății privind modificarea Ordinului ministrului
educației și al ministrului sănătății, interimar,
nr. 5.338/2.015/2021 pentru aprobarea măsurilor
de organizare a activității în cadrul unităților/
6–8 instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță
epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu
virusul SARS-CoV-2 .................................................. 13–15
ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE
9 PERMANENTE
20.436/2021. — Raport privind rezultatul controlului efectuat
de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Forța
9 Națională în anul 2021 .............................................. 15
22.566/2021. — Raport privind rezultatul controlului efectuat
de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul
10 Corectei Guvernări în anul 2021 ................................ 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022
LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R
LEGE
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului populației
și locuințelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 14 alineatul (1), litera f) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„f) cel puțin un reprezentant al confederațiilor patronale
reprezentative la nivel național și cel puțin un reprezentant al
confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național;”.
2. La articolul 14 alineatul (1), după litera o) se introduce
o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:
„p) un reprezentant al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni.”
3. La articolul 14, partea introductivă a alineatului (3)
și litera a) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Membrii Consiliului prevăzuți la alin. (1) lit. b)—p) sunt
propuși, la solicitarea I.N.S., de respectivele organisme și
instituții, din cadrul structurilor de conducere ale acestora și sunt
numiți astfel:
a) membrii Consiliului prevăzuți la alin. (1) lit. c)—p) sunt
numiți prin ordin al președintelui Institutului Național de
Statistică, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I;”.
4. La articolul 14 alineatul (3), litera c) se abrogă.
5. La articolul 48, alineatele (3) și (31) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(3) Prin derogare de la prevederile art. 79 alin. (1) și ale
art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2)
din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ANA-MARIA CĂTĂUȚĂ
București, 13 ianuarie 2022.
Nr. 16.
S E N AT U L
prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și
completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice,
inclusiv persoanele care intră în componența comisiilor de
recensământ județene, a municipiului București, municipale,
orășenești, ale sectoarelor municipiului București și comunale,
cu excepția funcționarilor publici cu statut special — polițiști,
pot face parte din personalul de recensământ din teritoriu
prevăzut la art. 16 alin. (4), fără ca în acest fel să se afle în
situație de incompatibilitate și conflict de interese.
(31) Prin derogare de la regimul juridic al conflictului de
interese și al incompatibilităților privind personalul contractual,
astfel după cum acesta rezultă din dispozițiile art. 551 alin. (3)
coroborat cu art. 445 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, personalul contractual din cadrul
autorităților și instituțiilor publice, inclusiv persoanele care intră
în componența comisiilor de recensământ județene, a
municipiului București, municipale, orășenești, ale sectoarelor
municipiului București și comunale, poate face parte din
personalul de recensământ din teritoriu prevăzut la art. 16
alin. (4), fără ca în acest fel să se afle în situație de
incompatibilitate și conflict de interese.”
6. Anexa nr. 3 se modifică și se înlocuiește cu anexa
la prezenta lege.
Art. II. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului populației
și locuințelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, cu
modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse
prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial
al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚU
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 3

ANEXĂ
(Anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020)

L I S TA
variabilelor de recensământ al populației și locuințelor 2021
1. Variabile la nivel de clădire:
— rezultatul recenzării
— codul statistic de adresă — CSA
— tipul clădirii
— anul construirii clădirii
— numărul de etaje ale clădirii
— materialul de construcție al pereților exteriori ai clădirii
— coordonatele GPS
2. Variabile la nivel de locuință:
— rezultatul recenzării
— titlul sub care gospodăria ocupă locuința
— numărul gospodăriilor din locuință
— numărul persoanelor din locuință
— tipul locuinței
— statutul locuinței
— situația ocupării locuinței
— poziția locuinței în clădire
— forma de proprietate
— numărul camerelor de locuit și suprafața locuibilă
— existența bucătăriei
— existența băii
— existența closetului cu apă
— sistemul de alimentare cu apă rece și caldă; instalație de alimentare cu apă caldă
— existența instalației de canalizare
— existența instalației electrice, a unui sistem de energie regenerabilă
— dotarea cu instalație de aer condiționat
— combustibilul folosit pentru gătit
— modul de încălzire a locuinței, tipul de echipament și combustibilul folosit
— termoizolare și reabilitare termică
3. Variabile la nivel de spațiu colectiv de locuit:
— tipul spațiului colectiv de locuit
— amplasarea spațiului colectiv de locuit
— numărul de clădiri ale spațiului colectiv de locuit
— forma de proprietate a spațiului colectiv de locuit
— numărul încăperilor din spațiul colectiv de locuit
— capacitatea în număr de locuri
— număr de persoane înregistrate
— număr de persoane prezente
— număr de persoane temporar absente
— număr de persoane temporar prezente
4. Variabile la nivel de gospodărie:
— rezultatul recenzării
— numărul persoanelor din gospodărie
— componența gospodăriei
— persoana desemnată drept cap al gospodăriei
— gradul de rudenie al fiecărui membru al gospodăriei față de capul gospodăriei
— codul soțului, soției, mamei, tatălui fiecărei persoane care este membru al gospodăriei
5. Variabile la nivel de persoană:
— rezultatul recenzării
— numărul de ordine al persoanei
— CNP
— caracteristici demografice: sex, data nașterii, starea civilă legală, anul căsătoriei, numărul copiilor
născuți vii — doar pentru persoanele de sex feminin —, starea civilă de fapt, anul constituirii uniunii consensuale
— situația persoanei la momentul de referință al recensământului
— informații privind migrația internă și internațională a persoanei: situația persoanei la recensământ,
localitatea unde locuiește persoana în prezent, pentru câte luni a plecat persoana din localitatea de
recenzare, motivul absenței din localitatea de recenzare, locul nașterii, domiciliul, reședința anterioară,
data stabilirii ultimei reședințe în România, data stabilirii în localitatea de recenzare, motivul stabilirii
în localitatea de recenzare, cetățenia
— caracteristici etnoculturale: cărei etnii îi aparține persoana, care este limba maternă a persoanei,
cărei religii îi aparține persoana
— caracteristici educaționale: cel mai înalt nivel de educație absolvit, perioada, localitatea și instituția
de învățământ terțiar absolvită, tipul de liceu absolvit, cel mai înalt nivel de educație urmat la momentul
de referință al recensământului
— caracteristici economice, doar pentru persoanele de 15 ani și peste ocupate sau care au mai
lucrat vreodată: caracteristicile activității curente, timpul de lucru, activitatea economică, ocupația, statutul
profesional, localizarea geografică a locului de muncă.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020
privind organizarea și desfășurarea recensământului
populației și locuințelor din România în anul 2021
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și
desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021
și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
București, 13 ianuarie 2022.
Nr. 48.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2021
pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 100 din 10 septembrie 2021 pentru modificarea și completarea
Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte
normative din domeniul protecției sociale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 15 septembrie 2021,
cu următoarele modificări și completări:
1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduce un nou
punct, cu următorul cuprins:
„—La articolul 23 alineatul (1), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
«a) educația timpurie (0—6 ani), formată din antepreșcolară
(0—3 ani) și preșcolară (3—6 ani), ambele cuprinzând grupa
mică, grupa mijlocie și grupa mare;»”.
2. La articolul I punctul 1, alineatele (11)—(13)
ale articolului 27 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(11) Creșele fac parte din sistemul național de învățământ
preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse
între 0 luni și 3 ani servicii integrate de educație, îngrijire și
supraveghere.
(12) Începând cu anul școlar 2021—2022, creșele de stat
sunt arondate la solicitarea primarilor, ca urmare a hotărârilor
autorităților deliberative, prin decizie a inspectoratelor școlare
județene/al municipiului București, unităților de învățământ care
au nivel preșcolar cu program prelungit cu personalitate juridică
sau unităților de învățământ care au în structură învățământ
preșcolar. Decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului
București se comunică spre informare Ministerului Educației
în termen de 15 zile de la emitere.
(13) În cazul în care autoritățile administrației publice locale
nu solicită arondarea, creșele de stat devin unități de învățământ
cu personalitate juridică, autoritățile locale având calitatea de
persoană juridică fondatoare, finanțarea fiind asigurată în
conformitate cu prevederile alin. (41), cu obligația de a asigura
serviciile prevăzute la alin. (11). Autoritățile administrației publice
locale pot contribui la finanțarea acestora, în limita bugetului
aprobat. În această situație, inspectoratele școlare județene/
al municipiului București asigură coordonarea metodologică
a respectivelor creșe.”
3. La articolul I punctul 1, alineatele (14) și (15)
ale articolului 27 se abrogă.
4. La articolul I, după punctul 1 se introduce un nou
punct, punctul 11, cu următorul cuprins:
„11. La articolul 27, după alineatul (15) se introduce un
nou alineat, alineatul (16), cu următorul cuprins:
«(16) Creșele confesionale pot solicita arondarea prin decizie
a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, la
unitățile de învățământ care au în structură învățământ
preșcolar.»”
5. La articolul I punctul 2, alineatul (3) al articolului 27
se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Asigurarea personalului necesar desfășurării educației
antepreșcolare, didactic, nedidactic și auxiliar, se face de către
Ministerul Educației, conform art. 104 alin. (2) lit. a), cu
respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare.”
6. La articolul I, după punctul 2 se introduce un nou
punct, punctul 21, cu următorul cuprins:
„21. La articolul 63 alineatul (1), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
«a) educația antepreșcolară: grupa mică cuprinde în medie
7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9; grupa mijlocie
cuprinde în medie 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult
de 15 și grupa mare cuprinde în medie 12 copii, dar nu mai puțin
de 8 și nu mai mult de 20;»”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 5

7. La articolul I punctul 3, alineatele (12) și (13) ale
articolului 248 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(12) În vederea asigurării personalului didactic necesar în
creșe, ocuparea funcției didactice de educator-puericultor se
face de către:
a) absolvenți ai liceului pedagogic, specializarea educator-
puericultor;
b) absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei școli
echivalente, cu specializarea educatoare sau învățătoare, care
au urmat sau vor urma până la 1 septembrie 2025 cursuri de
educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul
Educației cu terți;
c) absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia
învățământului preșcolar și primar, care au urmat sau vor urma
până la 1 septembrie 2025 cursuri de educație timpurie în cadrul
proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți;
d) absolvenți ai programelor de masterat didactic,
specializarea educație timpurie.
(13) Educatorii-puericultori angajați în creșe pot ocupa până
la data de 1 septembrie 2025 funcția de educator-puericultor,
cu condiția îndeplinirii cerințelor specifice din Metodologia
de recunoaștere și atestare a competențelor profesionale pentru
ocuparea funcției de educator-puericultor, elaborată de
Ministerul Educației.”
8. La articolul III, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. III. — (1) Toate creșele care funcționează deja în anul
școlar 2021—2022, cele din sistemul public de stat, arondate
unităților de învățământ desemnate de inspectoratele școlare
județene/al municipiului București, precum și creșele
confesionale și cele din învățământul particular sau creșele
construite și înființate de autoritățile administrației publice locale
în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană, care desfășoară
activitate cu antepreșcolarii în anul școlar 2021—2022, sunt
considerate unități de învățământ acreditate prin efectul legii, la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se
supun prevederilor acesteia.”
9. Articolul VI se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. VI. — La data intrării în vigoare a legii de aprobare
a prezentei ordonanțe de urgență, inspectoratele școlare
județene/al municipiului București și conducerile unităților de
învățământ preșcolar desemnate de acestea vor lua toate
măsurile necesare pentru reorganizarea rețelei școlare, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale.”
Art. II. — Toate creșele înființate de consiliile locale, conform
dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 263/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iulie 2007,
cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate unități
de învățământ acreditate prin efectul legii, la data intrării
în vigoare a prezentei legi, și se supun prevederilor legale
în vigoare.
Art. III. — Prin excepție de la prevederile art. 5 alin. (2)
din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările
și completările ulterioare, prevederile prezentei legi se aplică
din anul școlar 2021—2022.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din
Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ION-MARCEL CIOLACU NICOLAE NEAGU

București, 13 ianuarie 2022.

Nr. 17.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea
și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea
unor acte normative din domeniul protecției sociale
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale
nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale și se
dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 13 ianuarie 2022.

Nr. 49.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 524
din 15 iulie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2)
și ale art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală
Valer Dorneanu — președinte
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Daniela Ramona Marițiu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror
Daniela Băloi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 275 alin. (2) și ale art. 598 alin. (1) lit. c) din
Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Dănuț
Barbir în Dosarul nr. 369/86/2019/a1 al Curții de Apel Suceava —
Secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 725D/2019.
2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent
referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către
autorul excepției, prin care acesta solicită pronunțarea unei
soluții de admitere. De asemenea, învederează că autorul
excepției a depus și copii după diverse hotărâri judecătorești.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul autorului excepției, care susține că i s-au impus
cheltuieli judiciare de către stat, deși acestea trebuiau să
rămână în sarcina statului, potrivit art. 275 din Codul de
procedură penală. Precizează că dispozițiile art. 597 din Codul
de procedură penală fac referire numai la inculpați, nu și la
persoanele vătămate. Se încalcă dreptul la un proces echitabil
și principiul egalității de arme. Totodată, apreciază că se creează
o discriminare a persoanelor vătămate, încălcându-se
prevederile art. 16 din Constituție. În concluzie, solicită
admiterea excepției de neconstituționalitate.
4. Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea
excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens,
invocă Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, și Decizia
nr. 268 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019. Susține că
reglementarea unor norme speciale de procedură prin care se
impun condiții sau limite privind exercitarea unor drepturi este
realizată de legiuitor în temeiul competențelor sale constituționale,
fără a fi încălcat liberul acces la justiție sau egalitatea în drepturi.
Arată că remediul procedural este reglementat de dispozițiile
art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală.
5. Având cuvântul în replică, autorul excepției arată că a
introdus contestație, potrivit art. 597 alin. (7) din Codul de
procedură penală, dar aceasta a fost respinsă de instanța
judecătorească. Susține că, potrivit art. 131 din Constituție, în
activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele
generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și
drepturile și libertățile cetățenilor.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
6. Prin Decizia nr. 1 din 25 martie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 369/86/2019/a1, Curtea de Apel Suceava — Secția
penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 275 alin. (2) și ale art. 598 alin. (1) lit. c) din
Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Dănuț
Barbir. Curtea Constituțională a fost sesizată ca urmare a admiterii
recursului împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Suceava
prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul
acesteia susține că nu există, în contextul prevederilor legale
actuale, posibilitatea contestării executării cheltuielilor de
procedură către stat și, deci, astfel de contestații la executare
sunt inadmisibile. Invocă Decizia nr. 34 din 14 ianuarie 2016,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția
penală. Arată că nu dorește adăugarea la lege sau modificarea
acesteia, ci doar a solicitat ca instanța de contencios
constituțional să se pronunțe dacă această lege este
constituțională. Apreciază că se încalcă prevederile
constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) prin inexistența în cadrul
Codului de procedură penală a unei prevederi care să permită
justițiabilului, de multe ori persoană vătămată, să atace
cheltuielile către stat impuse de către o instanță în urma aplicării,
de cele mai multe ori abuzivă.
8. Prevederile constituționale ale art. 20 și art. 24 sunt
încălcate, deoarece „se îngrădește în mod evident accesul liber
la justiție”, iar „cel obligat la plata cheltuielilor către stat nu are
la îndemână niciun mijloc legal în a se apăra”. Susține că sunt
încălcate și dispozițiile art. 22 alin. (1) din Constituție, apreciind
că „prin această imposibilitate este afectată în mod evident
integritatea psihică a respectivului justițiabil”. „Fiind blocat de
inexistența vreunei căi de atac, dreptul indus de această
prevedere constituțională este redus la zero pentru persoanele
afectate de aceste cheltuieli judiciare impuse către stat”, ceea ce
contravine prevederilor art. 52 alin. (1) din Constituție. În final,
susține că sunt încălcate și prevederile art. 124 alin. (2) din
Constituție, precum și cele ale art. 6 și art. 13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
și Protocolul nr. 12 la Convenție.
9. Curtea de Apel Suceava — Secția penală și pentru
cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. Susține că, prin modul în care legiuitorul a
reglementat respectivele instituții, acestea se aplică
nediferențiat, conferind oricărei persoane aflate în situații
identice ori similare posibilitatea uzitării lor. Instituția contestației
la executare permite celor care justifică un interes și care
îndeplinesc cerințele impuse de respectivul text de lege să
formuleze o atare cerere, care urmează a fi analizată de către
instanța competentă. Reglementarea unor reguli speciale de
procedură, prin care se stabilesc condițiile și limitele în care se
poate formula contestație la executare în faza executării unei
hotărâri penale (inclusiv prin prisma cazurilor de contestație și a
titularilor dreptului), este realizată de legiuitor în exercitarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022
competențelor sale constituționale, nefiind de natură să încalce
liberul acces la justiție, egalitatea în drepturi a celor care o
declară ori a titularilor cererii, întrucât conferă celor interesați
posibilitatea neîngrădită de a utiliza aceste proceduri, în formele
și în modalitățile instituite de lege. În ceea ce privește cheltuielile
judiciare (necesare efectuării actelor de procedură sau de
probațiune dispuse de organele judiciare) pe care persoana
căreia i s-a respins cererea, contestația ori calea de atac este
obligată să le plătească statului, acestea nu pot fi asimilate cu o
amendă, ci constituie o sancționare pecuniară a culpei sale
procesuale, în condițiile în care a învestit în mod nejustificat
instanța de judecată cu soluționarea unei atare cereri. Cum nicio
normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție, iar
textul vizat se aplică fără vreo diferențiere tuturor celor ale căror
cereri au fost respinse, nu se poate reține că prevederile art. 275
alin. (2) din Codul de procedură penală aduc atingere dispozițiilor
art. 124 alin. (2), ale art. 16, 21 și 52 din Constituția României.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului,
dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,
precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 275 alin. (2) și ale art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul
de procedură penală, cu următorul conținut:
— Art. 275 alin. (2): „În cazul declarării apelului, recursului în
casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri,
cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i
s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație,
contestația sau cererea.”;
— Art. 598 alin. (1) lit. c): „(1) Contestația împotriva executării
hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:[] c) când
se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută
sau vreo împiedicare la executare.”
14. Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate
contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor
la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale
privind drepturile omului, art. 22 referitor la dreptul la viață și la
integritate fizică și psihică, art. 24 referitor la dreptul la apărare,
art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt
invocate art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că, prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie
2016, făcând trimitere la jurisprudența în materie referitoare la
dispozițiile din Codul de procedură penală din 1968, a statuat
că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de
justiție. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul
penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată
pentru provocarea acelor cheltuieli. Mai mult, dispozițiile legale
criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare
este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui,
7
în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de
procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. Totodată,
prevederile criticate nu aduc atingere liberului acces la justiție
și nici dreptului la un proces echitabil.
16. De asemenea, prin Decizia nr. 117 din 10 martie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din
7 mai 2020, verificând constituționalitatea dispozițiilor art. 274
din Codul de procedură penală, referitoare la plata cheltuielilor
avansate de stat în caz de renunțare la urmărirea penală,
condamnare, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la
aplicarea pedepsei, Curtea a constatat că expresia „cheltuieli
judiciare avansate de stat” semnifică toate sumele de bani
cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal, din bugetul
de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop,
conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din
bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor
ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite
de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în
cuprinsul art. 272 și 273 din Codul de procedură penală. În acest
sens, art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală
reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor
judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de
procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor
materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte
cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La
acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din
Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului,
expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor
de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare,
prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare.
17. Cu același prilej, Curtea a constatat, totodată, că, potrivit
art. 315 alin. (2) lit. f), art. 318 alin. (8) și art. 328 alin. (1) din
Codul de procedură penală, atât prin ordonanța de clasare, cât
și prin ordonanța de renunțare la urmărire penală și prin
rechizitoriu, procurorul trebuie să se pronunțe cu privire la
cheltuielile judiciare. De asemenea, conform art. 398 și 422 din
Codul de procedură penală, instanța de judecată, atât în primă
instanță, cât și în apel, se pronunță prin hotărârea prin care
soluționează latura penală a cauzei și asupra cheltuielilor
judiciare. În acest din urmă caz, regulile aplicabile în vederea
stabilirii cheltuielilor judiciare sunt cele prevăzute la art. 272—276
din Codul de procedură penală, iar, conform art. 404 alin. (4) lit. e)
din același cod, cheltuielile judiciare trebuie arătate în
dispozitivul hotărârii.
18. Curtea a reținut că instanța de judecată nu este ținută de
cuantumul cheltuielilor judiciare și de modalitatea repartizării
acestora dispuse prin rechizitoriu. Dimpotrivă, aceasta are
libertatea ca, în aplicarea dispozițiilor art. 272—276 din Codul de
procedură penală și, desigur, pe baza documentelor care atestă
efectuarea respectivelor cheltuieli, să aprecieze cu privire la
întinderea lor și la modul în care ele se impun a fi suportate de
către părțile procesului penal. De altfel, spre deosebire de
procuror, care, cu ocazia emiterii rechizitoriului se pronunță doar
cu privire la cheltuielile judiciare efectuate în cursul urmăririi
penale, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere cheltuielile
judiciare efectuate pe parcursul întregului proces penal, până la
momentul pronunțării soluției. Mai mult, împotriva hotărârii
pronunțate potrivit art. 396 din Codul de procedură penală, oricare
dintre persoanele prevăzute la art. 409 din Codul de procedură
penală, inclusiv inculpatul nemulțumit de cuantumul cheltuielilor
judiciare avansate de către stat stabilite în sarcina sa, poate
formula apel cu privire la aspectul analizat, astfel, cheltuielile
judiciare dispuse conform art. 398 din Codul de procedură penală
putând fi recalculate de către instanța de control judiciar.
19. De asemenea, prin Decizia nr. 73 din 2 februarie 2012,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din
1 martie 2012, pronunțându-se asupra constituționalității
dispozițiilor art. 443 din Codul de procedură penală din 1968,
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022

Curtea a constatat că „sumele aferente cheltuielilor judiciare
avansate de stat reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat
de către instanțele judecătorești și care sunt suportate de părți ori
de stat în condițiile Codului de procedură penală. Aceste sume se
fac venit la bugetul de stat în condițiile art. 25 din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, (...) iar destinația
acestor cheltuieli judiciare le califică în mod evident ca fiind drepturi
patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal”.
20. În acest context, Curtea reține că, în prezent, dispozițiile
art. 578 din Codul de procedură penală prevăd că „dispoziția din
hotărârea penală sau din ordonanța procurorului privind obligarea
la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare
prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care
privește aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii,
execută amenda penală”, iar „în situația în care persoana obligată
la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată
integrală a acestora la instanța de executare sau la unitatea de
parchet, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii
sau a ordonanței procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se
face de organul arătat la alin. (1)”.
21. De asemenea, potrivit art. 49 alin. (2) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392
din 29 iunie 2013, „obligația de plată a cheltuielilor judiciare către
stat constituie creanță fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând
obligația de plată către stat a sumelor avansate din bugetul
statului, constituie titlu executoriu și se comunică de îndată
organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.”, iar, potrivit
art. 46 din același act normativ, „sumele realizate din cheltuielile
judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului
Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor
penale, care sunt suportate de părți sau de alți participanți la
proces, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală,
precum și din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul
de stat și se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia.
Ministerul Finanțelor Publice comunică lunar Ministerului Justiției
informațiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită
a hotărârii se va efectua prin organele de executare din
subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a căror
rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislației
privind executarea silită a creanțelor fiscale”.
22. Așa fiind, Curtea constată că executarea silită a
creanțelor ce rezultă din neplata cheltuielilor judiciare către stat
stabilite prin dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța
procurorului este guvernată de dispozițiile Codului de procedură
fiscală. Or, potrivit art. 260 alin. (1) din Codul de procedură
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
fiscală, „persoanele interesate pot face contestație împotriva
oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor
prezentului cod de către organele de executare silită, precum și
în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de
executare în condițiile legii”.
23. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază
că trebuie realizată o distincție între posibilitatea contestării
întinderii și modului în care trebuie suportate cheltuielile judiciare
avansate de stat, pe de-o parte, și posibilitatea contestării
actelor de executare efectuate în cazul executării silite a
creanțelor ce rezultă din neplata cheltuielilor judiciare către stat
stabilite prin dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța
procurorului, pe de altă parte.
24. Astfel, în cazul contestării întinderii și modului în care
trebuie suportate cheltuielile judiciare avansate de stat sunt
incidente prevederile Codului de procedură penală, pe când în
situația contestării actelor de executare efectuate în cazul
executării silite a acestor sume sunt aplicabile prevederile
Codului de procedură fiscală. Curtea subliniază că accesul liber
la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele
procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea
regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor
judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de
competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în
considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de
procedură. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că
accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele
procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu
înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești
și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de
atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (a se vedea, în acest
sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie
1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69
din 16 martie 1994). Nici reglementările internaționale în materie
nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate
căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs
efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a
accede la un grad de jurisdicție. În plus, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a reținut că prevederile art. 2 din Protocolul
nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale obligă statele membre la asigurarea
unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării
vinovăției în materie penală.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Dănuț Barbir în Dosarul nr. 369/86/2019/a1
al Curții de Apel Suceava — Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 275 alin. (2) și ale art. 598 alin. (1)
lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Suceava — Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 9

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind acordarea calității de consilier onorific
al prim-ministrului domnului Mihai Varlam
În temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. — Se acordă domnului Mihai Varlam calitatea de consilier onorific al
prim-ministrului.
Art. 2. — Activitatea domnului Mihai Varlam este neremunerată.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 53.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind numirea doamnei Stana Simona Țeighiu-Jurj
în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu
de lucru al viceprim-ministrului
Având în vedere propunerea domnului Sorin Mihai Grindeanu,
viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, formulată prin Adresa
înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/917/M.N. din
12 ianuarie 2022,
în temeiul art. 19, 21, 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Stana Simona Țeighiu-Jurj se numește în funcția de consilier de stat în
cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 54.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind numirea domnului Florin Alexandru Gavril
în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu
de lucru al viceprim-ministrului
Având în vedere propunerea domnului Sorin Mihai Grindeanu,
viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, formulată prin Adresa
înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/918/M.N. din
12 ianuarie 2022,
în temeiul art. 19, 21, 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Florin Alexandru Gavril se numește în funcția de consilier de stat în cadrul
aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 55.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind eliberarea doamnei Kacsó-Doboly Izabella-Mária
din funcția de secretar de stat
la Ministerul Tineretului și Sportului
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Kacsó-
Doboly Izabella-Mária se eliberează din funcția de secretar de stat la Ministerul
Tineretului și Sportului.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 56.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 11

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
pentru numirea doamnei Kacsó-Doboly Izabella-Mária
în funcția de secretar de stat la Ministerul Familiei,
Tineretului și Egalității de Șanse
Având în vedere propunerea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de
Șanse nr. 186/GF din 11 ianuarie 2022, înregistrată la Secretariatul General al
Guvernului cu nr. 20/959/MN din 12 ianuarie 2022,
în temeiul art. 29 și al art. 31 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Kacsó-Doboly Izabella-Mária se numește în funcția de secretar de stat la
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 57.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Adrian Savu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Având în vedere propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
nr. 76.003 din 3 ianuarie 2022, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/12
din 3 ianuarie 2022, precum și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici
nr. 1.013/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Adrian Savu, director general adjunct — Direcția generală buget, finanțe și fonduri
europene, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria
înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 14 ianuarie 2022.

Nr. 58.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare,
de către doamna Ștefania-Gabriella Ferencz
a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari
publici de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere propunerea Ministerului Afacerilor Interne, formulată prin
Adresa nr. 318.024 din 6 ianuarie 2022, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului
cu nr. 5/108 din 7 ianuarie 2022, acordul doamnei Ștefania-Gabriella Ferencz,
exprimat prin Adresa nr. 6.334 din 6 ianuarie 2022, precum și Adresa Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici nr. 1.626/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. b) și f),
art. 505 alin. (5), art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 22 ianuarie 2022, doamna Ștefania-
Gabriella Ferencz, consilier parlamentar la Parlamentul României — Camera
Deputaților, exercită cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică vacantă
din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului
Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 14 ianuarie 2022.
Nr. 59.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Ioana Dorobanțu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere propunerea Ministerului Afacerilor Interne, formulată prin
Adresa nr. 318.025 din 6 ianuarie 2022, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului
cu nr. 5/107 din 7 ianuarie 2022, acordul doamnei Ioana Dorobanțu, exprimat prin
Adresa nr. 6.333 din 6 ianuarie 2022, precum și Adresa Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici nr. 1.623/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 22 ianuarie 2022, doamna Ioana
Dorobanțu, chestor șef de poliție, exercită, cu caracter temporar, funcția publică
vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al
Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 14 ianuarie 2022.
Nr. 60.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 13

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL EDUCAȚIEI MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
Nr. 3.030 din 14 ianuarie 2022 Nr. 82 din 13 ianuarie 2022

ORDIN
privind modificarea Ordinului ministrului educației și al ministrului sănătății, interimar,
nr. 5.338/2.015/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității
în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică
pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2
Văzând Referatul de aprobare nr. A.R. 478 din 13.01.2022 al Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență
și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății,
având în vedere prevederile:
— art. 94, 95, 114 și 123 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 10 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a
sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 87/2021, cu modificările ulterioare;
— Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și
funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 3/2022 privind stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate
în unitățile de învățământ în contextul pandemiei de COVID-19,
în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației, cu modificările ulterioare, și ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației și ministrul sănătății emit următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului educației și al ministrului
sănătății, interimar, nr. 5.338/2.015/2021 pentru aprobarea
măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor
de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru
prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 1 octombrie
2021, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 31. — (1) Începând cu data de 17 ianuarie 2022, în
unitățile de învățământ preuniversitar/conexe, cursurile se
desfășoară cu prezență fizică în toate județele în care rata de
ocupare la nivel județean a paturilor de spital destinate îngrijirii
pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 este cel mult 75%.
(2) În situația în care rata de ocupare la nivel județean a
paturilor de spital destinate îngrijirii pacienților infectați cu virusul
SARS-CoV-2 este mai mare de 75%, în unitățile de învățământ
preuniversitar/conexe cursurile se desfășoară în sistem online.
(3) Reluarea cursurilor cu prezență fizică se face numai după
ce rata de ocupare la nivel județean a paturilor de spital
destinate îngrijirii pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2
scade sub 70%.
(4) Direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului
București comunică pe site-ul propriu rata de ocupare la nivel
județean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienților
infectați cu virusul SARS-CoV-2, în fiecare săptămână, având
ca zi de referință ziua de joi. Pentru municipiul București și
județul Ilfov se comunică rata cumulată de ocupare a paturilor de
spital destinate îngrijirii pacienților infectați cu virusul
SARS-CoV-2. Sursa datelor referitoare la rata de ocupare a
paturilor este platforma «Alerte MS».
(5) Consiliile de administrație ale unităților de învățământ
preuniversitar emit decizia privind modalitatea de desfășurare a
cursurilor, în conformitate cu alin. (1)—(4), cu informarea
inspectoratelor școlare județene/ISMB. Schimbarea modalității
de desfășurare a cursurilor se realizează astfel încât săptămâna
de școală să nu fie fragmentată cu două scenarii diferite,
cu excepția situațiilor prevăzute la art. 6.
(6) Trecerea de la scenariul online la scenariul cu prezență
fizică se face prin decizia consiliilor de administrație ale unităților
de învățământ preuniversitar, cu informarea inspectoratelor
școlare județene/ISMB, în situația prevăzută la alin. (3).
(7) Deciziile prevăzute la alin. (5) și (6) se pun în aplicare
începând cu ziua de luni a săptămânii următoare îndeplinirii
condițiilor prevăzute la alin. (1)—(3).
(8) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1)—(3), unitățile de
învățământ special desfășoară cursurile cu prezență fizică.”
2. Articolul 32 se abrogă.
3. La articolul 5, alineatele (1) și (2) se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Preșcolarii/Elevii cu vârstă mai mică de 12 ani,
care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare,
conform documentelor medicale, precum și cei care fac parte
dintr-o grupă de risc, respectiv cei diagnosticați cu boli
respiratorii cronice severe, boli cardiovasculare, obezitate
severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli
imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism,
dizabilități, tratament imunosupresiv sau alte afecțiuni cronice,
cu avizul și recomandările specifice ale medicului curant și cu
acordul scris al părinților, pot fi scutiți de prezența fizică în
școală.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022
(2) Elevii cu vârsta de peste 12 ani, care suferă de boli care
afectează capacitatea de oxigenare, conform documentelor
medicale, precum și cei care fac parte dintr-o grupă de risc,
respectiv cei diagnosticați cu boli respiratorii cronice severe, boli
cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli
inflamatorii, boli imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de
metabolism, dizabilități, tratament imunosupresiv sau alte
afecțiuni cronice, cu avizul și recomandările specifice ale
medicului curant și cu acordul scris al părinților, pot fi scutiți de
prezența fizică în școală chiar dacă sunt vaccinați cu schema
completă.”
4. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 6. — (1) La apariția a 3 cazuri de îmbolnăvire cu virusul
SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive la nivelul unei
clase/grupe de studiu, cursurile cu prezență fizică la nivelul
clasei/grupei respective se suspendă pentru o perioadă de
10 zile începând cu ziua următoare confirmării celui de-al treilea
caz. Măsura suspendării la nivelul grupei/clasei este dispusă
prin decizie a consiliului de administrație al unității de
învățământ.
(2) La data suspendării cursurilor pentru 50% din totalul
grupelor/claselor, se suspendă activitatea cu prezența fizică la
nivelul întregii unități de învățământ, pentru o perioadă de
10 zile. Măsura suspendării la nivelul unității de învățământ este
dispusă prin hotărâre a CJSU/CMBSU, la propunerea
conducerii unității de învățământ/instituției conexe, cu avizul
ISJ/ISMB și al DSP/DSPMB.
(3) În situația în care în aceeași sală cursurile sunt organizate
în schimburi se vor suspenda doar cursurile cu prezență fizică
pentru clasa în care au fost confirmate cazurile de îmbolnăvire
cu virusul SARS-CoV-2.
(4) Elevii din schimbul următor continuă cursurile cu prezență
fizică după o dezinfectare prealabilă a sălii de clasă.
(5) Preșcolarii/Elevii cu care cazul/cazurile confirmat(e) din
rândul acestora au interacționat în mod frecvent, identificați
potrivit alin. (6), vor fi carantinați astfel:
a) timp de 10 zile, cei care nu sunt vaccinați împotriva
COVID-19 cu schemă completă de vaccinare sau nu au fost
confirmați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile;
b) timp de 5 zile, în cazul celor vaccinați cu schemă completă
și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei
complete de vaccinare sau al celor care au fost confirmați pozitiv
în ultimele 180 de zile.
(6) Personalul medical din cadrul unităților de
învățământ/Personalul desemnat din unitatea de învățământ
preuniversitar/conexă va întocmi lista preșcolarilor/elevilor cu
care cazul/cazurile confirmat(e) din rândul preșcolarilor, elevilor
au interacționat în mod frecvent, listă pe care o va comunica
DSP/DSPMB. Ulterior, DSP/DSPMB și conducerea unității de
învățământ vor decide împreună măsurile care se impun.
(7) La apariția cazurilor de îmbolnăvire cu virusul
SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, didactice auxiliare sau
nedidactice, acestea au obligația de a anunța conducerea
unității de învățământ/instituției conexe, care va informa
DSP/DSPMB. În urma anchetei epidemiologice, DSP/DSPMB
va stabili care sunt contacții direcți ai acestora și va decide
împreună cu conducerea unității de învățământ dacă se impune
suspendarea activităților didactice la nivelul grupei/clasei sau
unității de învățământ, prin excepție de la prevederile alin. (1) și
(2). Măsura suspendării la nivelul unității de învățământ este
dispusă prin hotărârea CJSU/CMBSU, la propunerea conducerii
unității de învățământ/instituției conexe, cu avizul ISJ/ISMB și al
DSP/DSPMB.
(8) Preșcolarii/Elevii carantinați și cei din grupele/clasele sau
unitățile de învățământ preuniversitar/conexe care au cursurile
suspendate cu prezență fizică continuă procesul de învățământ
în sistem online.
(9) Decizia de suspendare a activității didactice pentru
unitățile/instituțiile de învățământ superior care desfășoară
activitate didactică ce presupune prezența fizică a studenților se
dispune prin hotărâre a senatului universitar, în raport cu
numărul de îmbolnăviri și cu rezultatul anchetei epidemiologice
realizate.
(10) Criteriile de suspendare a cursurilor școlare în unitățile
de învățământ prevăzute în prezentul ordin nu se aplică și
unităților de învățământ preuniversitar din subordinea
Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne,
care vor lua deciziile care se impun conform regulamentelor/
procedurilor aplicabile acestora.
(11) Activitățile ce presupun prezența fizică din
unitățile/instituțiile de învățământ din subordinea Ministerului
Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului
Justiției vor fi gestionate în funcție de analiza situației
epidemiologice realizate la nivelul direcțiilor medicale din cadrul
acestora și stabilite prin decizie a conducătorilor acestora și nu
se supun dispozițiilor prezentului ordin.
(12) Stagiile de pregătire practică pentru elevii din
învățământul liceal tehnologic, postliceal, profesional și
profesional dual se desfășoară cu prezența fizică a elevilor, cu
respectarea procedurilor privind măsurile de protecție instituite
de către entitățile organizatoare de stagii de pregătire practică și
prevederile prezentului ordin, indiferent de scenariul
epidemiologic, cu excepția situației în care ordinele de
carantinare, emise de autoritățile abilitate în perioada stării de
alertă, interzic acest lucru.”
5. La articolul 61, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) Preșcolarul/Elevul care nu prezintă rezultatul certificat
negativ al unui test antigen rapid sau NAAT/RT-PCR, efectuat în
ultimele 24 de ore, reia cursurile cu prezență fizică după 10 zile
pentru cei care nu sunt vaccinați cu schemă completă, respectiv
7 zile pentru cei care sunt vaccinați cu schemă completă, de la
data rezultatului pozitiv obținut la testul rapid antigen noninvaziv
efectuat din proba de salivă.”
6. În anexă, la capitolul II punctul 1, litera b) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„b) organizarea sălilor de clasă:
— sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată
distanțarea fizică de minimum 1 metru între elevi. Dacă
configurația sălii de clasă (suprafață, mobilier etc.) nu permite
distanțarea fizică de minimum 1 metru, atunci spațiul va fi
organizat astfel încât să se asigure distanța maxim posibilă între
elevi;
— deplasarea elevilor în interiorul instituției trebuie limitată
prin alocarea aceleiași săli pentru o singură clasă de elevi.
Principiul de urmat este «1 clasă de elevi = 1 sală», cu excepția
laboratoarelor și atelierelor, sălilor de sport, pentru care se va
aplica protocolul de dezinfectare după fiecare grupă;
— este interzis schimbul de obiecte personale;
— va fi asigurată aerisirea claselor înainte de sosirea elevilor,
prin deschiderea ferestrelor timp de minimum 30 de minute, apoi
în timpul pauzelor minimum 10 minute și la finalul zilei, precum
și păstrarea ferestrelor deschise ori de câte ori este posibil;
— elevii și personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor
purta mască în permanență în interior; se recomandă ferm
purtarea măștii de uz medical care să asigure acoperirea
orificiilor nazale și a gurii; sunt interzise orice alte dispozitive
care înlocuiesc măștile, cu excepția vizierelor care sunt permise
doar pentru cadrele didactice din învățământul special;”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022 15

7. În anexă, la capitolul III punctul 2, litera a) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„a) purtarea măștii de protecție este obligatorie în incinta
unității de învățământ/instituției conexe cu respectarea
prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne privind instituirea obligativității purtării măștii
de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie
a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2
pe durata stării de alertă;”.
8. În anexă, la capitolul VI punctul 2, litera j) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„j) beneficiază de prioritate la cazarea în cămine studenții
care sunt vaccinați cu schemă completă de vaccinare și pentru
care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de
vaccinare, precum și cei care au fost confirmați pozitiv pentru
infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile, dar
pentru care au trecut mai mult de 10 zile de la data testului
pozitiv. Dovada vaccinării sau vindecării se face pe baza
certificatului digital UE pentru COVID.”
9. În anexă, la capitolul VI punctul 5, litera e) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„e) unitatea de învățământ raportează DSP/DSPMB cazurile
cu rezultat pozitiv la testul rapid antigen noninvaziv efectuat din
proba de salivă în vederea asigurării testării lor prin test certificat
antigen rapid sau NAAT/RT-PCR;”.
10. În anexă, capitolul VII se abrogă.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul educației, p. Ministrul sănătății,

Sorin-Mihai Cîmpeanu Adriana Pistol,
secretar de stat

ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

RAPORT
privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă
la Partidul Forța Națională în anul 2021
— extras —
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) și ale art. 44 alin. (1), (4) și (6) din Legea nr. 334/2006
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu Planul de control pe anul 2021, aprobat de președintele Autorității Electorale
Permanente, precum și cu notificarea misiunii de control, în perioada 31.08.2021—29.10.2021
s-a desfășurat misiunea de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile și
cheltuielile înregistrate de Partidul Forța Națională în perioada 1.01.2019—31.12.2020.
Constatări:
Ca urmare a verificărilor efectuate asupra documentelor puse la dispoziția echipei de control
s-a constatat că Partidul Forța Națională, în anul 2019, nu a obținut venituri. Cheltuielile au fost în sumă
de 300,00 lei.
Ca urmare a verificărilor efectuate asupra documentelor puse la dispoziția echipei de control
s-a constatat că veniturile Partidului Forța Națională, în anul 2020, au totalizat 2.020.082,77 lei, fiind
obținute din: cotizații în sumă de 4.500,00 lei, donații în sumă de 71.500,00 lei, împrumuturi în sumă de
80.000,00 lei, venituri din alte surse în sumă de 8.338,16 lei, venituri din subvenții primite de la bugetul
de stat în sumă de 1.750.114,61 lei, venituri din campania privind alegerile autorităților administrației
publice locale din data de 27.09.2020 în sumă de 103.080,00 lei, venituri din campania privind
alegerile parlamentare din data de 6.12.2020 în sumă de 2.550,00 lei. Cheltuielile au fost în sumă de
1.847.182,01 lei.
S-a constatat faptul că au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului
nr. 10/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea
activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare, și prevederile art. 3
alin. (2) și (8), art. 5 alin. (4), art. 10, art. 13 alin. (1), art. 25 alin. (2), art. 43 alin. (4), art. 45 alin. (2), art. 49
alin. (1) și (3) și art. 60 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.

București, 8 noiembrie 2021.

Nr. 20.436.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44/14.I.2022

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

RAPORT
privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă
la Partidul Corectei Guvernări în anul 2021
— extras —
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) și ale art. 44 alin. (1), (4) și (6) din Legea nr. 334/2006
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu Planul de control pe anul 2021, aprobat de președintele Autorității Electorale
Permanente, precum și cu notificarea misiunii de control, în perioada 1.09.2021—13.12.2021
s-a desfășurat misiunea de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile și
cheltuielile înregistrate de Partidul Corectei Guvernări în perioada 1.02.2019—31.12.2020.
Constatări:
Ca urmare a verificărilor efectuate asupra documentelor puse la dispoziția echipei de control
s-a constatat că veniturile Partidului Corectei Guvernări, în perioada 1.02.2019—31.12.2019, au totalizat
35.052,80 lei, fiind obținute din: cotizații în sumă de 1.555,00 lei, donații în sumă 30.470,71 lei, venituri din
alte surse în sumă de 1.370,00 lei și împrumuturi în sumă de 1.657,09 lei. Cheltuielile au fost în sumă de
4.717,65 lei.
Ca urmare a verificărilor efectuate asupra documentelor puse la dispoziția echipei de control
s-a constatat că veniturile Partidului Corectei Guvernări, în anul 2020, au totalizat 23.470,00 lei, fiind
obținute din: cotizații în sumă de 820,00 și donații în sumă de 22.650,00 lei. Cheltuielile au fost în sumă
de 30.338,31 lei.
S-a constatat faptul că au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (4) și (8), art. 5 alin. (4), art. 6 alin. (8),
art. 11 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 16 alin. (3), art. 43 alin. (4) și art. 49 alin. (3) din Legea nr. 334/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.

București, 14 decembrie 2021.

Nr. 22.566.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|332442]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44/14.I.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495