Monitorul Oficial Partea I Nr. 325

PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 325 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 1 aprilie 2022
SUMAR
Nr. Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 250. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021 referitoare la excepția prin detașare, de către doamna Ionica Băicoianu a
de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții funcției publice vacante din categoria înalților
civile”, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 funcționari publici de secretar general al Instituției
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în Prefectului — Județul Ialomița.................................... 12
redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 251. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 de către doamna Ana-Maria Alexandru-Trotea a
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale ........ 2–7 funcției publice vacante din categoria înalților
funcționari publici de secretar general al Instituției
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI Prefectului — Județul Mehedinți ................................ 12
241. — Decizie privind numirea domnului Ionuț-Andrei 252. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
Iacoboaei în funcția de director adjunct al directorului de către domnul Cosmin-Mihai Dorle a funcției publice
Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cu vacante din categoria înalților funcționari publici de
rang de subsecretar de stat........................................ 8 secretar general al Instituției Prefectului — Județul
242. — Decizie privind numirea domnului Sebastian-Ioan Satu Mare .................................................................. 13
Hotca în funcția de vicepreședinte al Autorității
Naționale pentru Protecția Consumatorilor ................ 8 253. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Marius-Ion Oltean a funcției publice
243. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, vacante din categoria înalților funcționari publici de
de către doamna Florela-Antonela Ghiță a funcției secretar general al Instituției Prefectului — Județul
publice vacante din categoria înalților funcționari Sibiu .......................................................................... 13
publici de secretar general al Instituției Prefectului —
Municipiul București .................................................. 9 254. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Aslȃ-Aișe Mierlă a funcției publice
244. — Decizie privind acordarea autorizării societății vacante din categoria înalților funcționari publici de
Juniper Networks România — S.R.L. în vederea secretar general al Instituției Prefectului — Județul
utilizării de tehnologii, echipamente și programe Tulcea ........................................................................ 14
software în cadrul infrastructurilor informatice și de
comunicații de interes național, precum și în rețelele 255. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
5G .............................................................................. 9 de către domnul Marian Munteanu a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
245. — Decizie privind eliberarea domnului Alin-Bogdan
Drăgulin din funcția de vicepreședinte, cu rang de secretar general al Instituției Prefectului — Județul
subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii Vaslui.......................................................................... 14
Naturale Protejate ...................................................... 10 256. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
246. — Decizie privind numirea domnului Cosmin-Răzvan de către domnul Eduard Bălănescu a funcției publice
Butuza în funcția de vicepreședinte, cu rang de vacante din categoria înalților funcționari publici de
subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii secretar general al Instituției Prefectului — Județul
Naturale Protejate ...................................................... 10 Vrancea ...................................................................... 15
247. — Decizie pentru modificarea anexei la Decizia prim- 257. — Decizie privind revocarea domnului Eugen Ioan
ministrului nr. 229/2013 privind stabilirea componenței Cozma din funcția de vicepreședinte, cu rang de
Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.... 11 subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru
Protecția Mediului ...................................................... 15
249. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Marius Munteanu a funcției publice 258. — Decizie privind numirea domnului Adrian
vacante din categoria înalților funcționari publici de Haralambie Bidu în funcția de vicepreședinte, cu rang
secretar general al Instituției Prefectului — Județul de subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru
Hunedoara.................................................................. 11 Protecția Mediului ...................................................... 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/1.IV.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 867
din 14 decembrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile”,

cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale,
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea
Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Valer Dorneanu — președinte pedepsei, fiind înlocuită sintagma „acoperă integral prejudiciul
Cristian Deliorga — judecător cauzat” cu sintagma „acoperă integral pretențiile părții civile”.
Marian Enache — judecător Astfel, sintagma anterior menționată poate induce ideea că
Daniel Marius Morar — judecător inculpatul trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni
Mona-Maria Pivniceru — judecător poate beneficia de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de
Gheorghe Stan — judecător art. 10 alin. (1) numai în situația în care acoperă integral
Livia Doina Stanciu — judecător „pretențiile părții civile”, așadar suma pretinsă cu titlu de
Elena-Simina Tănăsescu — judecător prejudiciu de către persoana vătămată printr-o astfel de
Varga Attila — judecător infracțiune, lăsându-se la îndemâna părții cu interese contrare
Daniela Ramona Marițiu — magistrat-asistent (partea civilă) incidența aplicării acestui text.
7. Se menționează că în practica judiciară s-au întâlnit opinii
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate conform cărora, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală în
a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru forma agravată, nu este necesară examinarea de către organul
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de de urmărire penală a întinderii pagubei și nici administrarea de
instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 2.059/98/2015 probe exhaustive sub aspectul acțiunii civile, fiind suficientă
(număr în format vechi 516/2018) al Curții de Apel București — indicarea de către procuror, în cuprinsul actului de sesizare, a
Secția a II-a penală, de Nicolae Minea în Dosarul nr. 1.171/95/2018 cuantumului prejudiciului invocat de partea civilă, considerându-se
al Tribunalului Gorj — Secția penală și de Gabriel Neagu în totodată că prin aceasta nu se aduce niciun fel de atingere
Dosarul nr. 452/93/2019 al Tribunalului Ilfov — Secția penală. dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 din moment ce
Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale inculpatul poate beneficia de cauza de reducere a pedepsei atât
nr. 1.377D/2019, nr. 3.038D/2019 și nr. 914D/2021. timp cât achită „pretențiile părții civile”, iar nu eventualul
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18 noiembrie prejudiciu care ar putea fi stabilit prin rechizitoriu.
2021, în prezența reprezentantei Ministerului Public, procuror 8. Prin urmare, în interpretarea anterior menționată, care
Nicoleta-Ecaterina Eucarie. Dezbaterile au fost consemnate în recunoaște în mod absolut voința părții civile de a stabili
încheierea de ședință din acea dată, când, având în vedere întinderea pagubei cauzate prin infracțiune, s-ar ajunge la
cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere situația în care, în ipoteza comiterii unei infracțiuni de evaziune
a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în fiscală dintre cele reglementate de art. 8 sau 9 din Legea
conformitate cu dispozițiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 nr. 241/2005, să i se atribuie părții civile libertatea de a permite
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a sau nu aplicarea dispozițiilor de lege criticate, respectiv
amânat pronunțarea pentru data de 14 decembrie 2021, când a restrângerea sau lărgirea posibilităților inculpatului de a
pronunțat prezenta decizie. beneficia de acest text, după caz, dar și a încadrării juridice a
infracțiunii cercetate, și anume prin alegerea unui cuantum al
C U R T E A, prejudiciului care să determine forma simplă sau agravată a
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: infracțiunii, ajungându-se astfel, practic, la situația în care
3. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în această parte s-ar substitui organului de urmărire penală.
Dosarul nr. 2.059/98/2015 (număr în format vechi 516/2018), 9. Modalitatea de reglementare a dispozițiilor de lege criticate
Curtea de Apel București — Secția a II-a penală a sesizat este de natură să atribuie părții civile o poziție privilegiată față de
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate inculpat, nu numai sub aspectul reținerii cauzei de reducere a
a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru pedepsei și al stabilirii încadrării juridice a faptei deduse
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată, judecății, ci și prin permiterea unui control asupra posibilității
din oficiu, de instanța judecătorească odată cu soluționarea unei inculpatului de a solicita judecarea cauzei în procedura
cauze penale. simplificată reglementată de art. 375 din Codul de procedură
4. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2019, pronunțată în penală. Prin urmare, sintagma „pretențiile părții civile” din
Dosarul nr. 1.171/95/2018, Tribunalul Gorj — Secția penală a cuprinsul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 încalcă atât
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de dispozițiile art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, cât și
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea principiul egalității armelor, componentă a noțiunii mai largi de
nr. 241/2005, excepție ridicată de Nicolae Minea cu ocazia „proces echitabil”, la care se referă art. 21 alin. (3) din Constituție,
soluționării unei cauze penale. respectiv art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
5. Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul și a libertăților fundamentale. Astfel, dacă procesul se
nr. 452/93/2019, Tribunalul Ilfov — Secția penală a sesizat desfășoară prin avantajarea uneia dintre părțile participante în
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate raport cu cealaltă parte, dreptul pus în discuție în cadrul litigiului
a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, excepție ridicată este prejudiciat, un proces inechitabil conducând chiar la
de Gabriel Neagu cu ocazia soluționării unei cauze penale. negarea dreptului. Dreptul la un proces echitabil trebuie să se
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se regăsească pe toată durata derulării procesului penal, ca o
susține că sintagma „inculpatul acoperă integral pretențiile părții sumă de garanții procedurale acordate persoanelor implicate,
civile” încalcă art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) fie în calitate de învinuit sau inculpat, fie de parte vătămată,
din Constituție. Se arată că, în prezent, art. 10 din Legea parte civilă sau responsabilă civilmente. Or, având în vedere
nr. 241/2005 reglementează doar o cauză de reducere a modalitatea de redactare a textului de lege criticat, instanța
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/1.IV.2022 3
judecătorească apreciază că dreptul inculpatului la un proces textul legal criticat nu este un drept fundamental și, în temeiul
echitabil este încălcat. art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, legiuitorul este
10. Totodată, sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din liber să stabilească un regim sancționator în vederea recuperării
Constituție. Se face referire la Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, prejudiciului cauzat prin faptele incriminate ca infracțiuni. Tocmai
Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie în aplicarea acestui text constituțional legiuitorul a reglementat,
2012 și Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, apreciind că prevederea în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
legală criticată nu respectă exigențele constituționale referitoare combaterea evaziunii fiscale, o cauză de reducere a pedepsei
la calitatea legii, respectiv nu întrunește condițiile de claritate, prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, în situația în care în
precizie, previzibilitate și accesibilitate. cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen
11. Susțin că în cuprinsul art. 10 alin. (1) din Legea de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile.
nr. 241/2005 nu este stabilit în mod clar și neechivoc ce se Aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de
înțelege prin sintagma „acoperă integral pretențiile părții civile”, specificul infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv de
în contextul în care reducerea limitelor de pedeapsă operează necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor datorate
și în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală în forma bugetului general consolidat.
agravată. 16. Faptul că de reducerea limitelor pedepsei prevăzute de
12. Tribunalul Gorj — Secția penală apreciază că lege beneficiază numai inculpatul care acoperă integral
dispozițiile criticate respectă exigențele constituționale prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății,
referitoare la calitatea legii, respectând condițiile de claritate, până la primul termen de judecată, nu are semnificația îngrădirii
precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrare accesului liber la justiție. Cel în cauză are posibilitatea de a se
dispozițiilor art. 1 și 21 din Constituție. Faptul că de reducerea adresa instanțelor judecătorești, în cazul în care consideră că
limitelor pedepselor prevăzute de lege beneficiază inculpatul drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost
care acoperă integral prejudiciul cauzat în cursul urmăririi penale încălcate, și de a beneficia de toate garanțiile procesuale
sau până la primul termen de judecată nu are semnificația prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce privește latura civilă a
îngrădirii liberului acces la justiție, cel în cauză având cauzei, având, în concordanță cu imperativele dreptului la un
posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești când proces echitabil, deplina libertate să demonstreze în fața
consideră că i-au fost încălcate drepturile sau interesele instanței de judecată — singura care, în temeiul competenței
legitime, beneficiind astfel de toate garanțiile procesuale sale constituționale, astfel cum este consfințită aceasta de
prevăzute de lege. Este respectat principiul egalității în drepturi prevederile art. 126 din Legea fundamentală, poate decide pe
statuat prin art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece cauzele de baza probelor administrate și asupra laturii civile — existența,
reducere a pedepsei prevăzute de lege pentru faptele săvârșite inexistența, respectiv întinderea prejudiciului.
se aplică fără nicio discriminare autorilor infracțiunii de evaziune 17. În consecință, nu poate fi primită critica potrivit căreia
fiscală care au acoperit prejudiciul în condițiile reglementate de partea civilă are un drept absolut în stabilirea în mod unilateral
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Formularea cererii de a pretențiilor într-un proces ce are ca obiect săvârșirea unei
constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același infracțiuni de evaziune fiscală, întrucât, dimpotrivă, instanțele de
timp luând naștere și contraacțiunea (de apărare) celui sau celor judecată pot cenzura deciziile organelor de urmărire penală în
împotriva căruia/cărora este îndreptată acțiunea civilă, subiect ceea ce privește latura civilă a cauzei, neputând fi posibilă
pasiv al acțiunii civile putând fi inculpatul sau partea stabilirea/crearea unor plăți nedatorate către partea civilă.
responsabilă civilmente. Inculpatul are posibilitatea să 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
demonstreze întinderea prejudiciului în cursul cercetării Guvernul și Avocatul Poporului, în dosarele nr. 3.038D/2019
judecătorești, instanța urmând să decidă în cauză, pe baza și nr. 914D/2021, nu au comunicat punctele lor de vedere
probelor administrate, asupra laturii civile. Măsura instituită de asupra excepției de neconstituționalitate.
legiuitor este o măsură de politică penală determinată de
specificul infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv de C U R T E A,
necesitatea recuperării sumelor datorate bugetului consolidat al examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
statului, cu celeritate. Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-
13. Tribunalul Ilfov — Secția penală arată că dispozițiile de raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
lege criticate nu îndeplinesc condițiile de constituționalitate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
având în vedere că aplicarea acestora, respectiv a beneficiului nr. 47/1992, reține următoarele:
reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă, depinde, în mod 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
potestativ, de voința părții civile dintr-un astfel de proces. În competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
acest mod este dezavantajat inculpatul în raport cu partea civilă, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
ceea ce contravine art. 16 din Constituție. O soluție nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
constituțională ar fi, în opinia instanței, ca art. 10 din Legea 20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
nr. 241/2005 să se raporteze la prejudiciul stabilit de organele dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru
judiciare. Totodată, instanța opinează că aceste dispoziții nu prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în
îndeplinesc nici criteriile de claritate și previzibilitate, în condițiile Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005.
în care pretențiile părții civile cuprind întotdeauna și accesorii Curtea observă că art. 10 alin. (1) a fost modificat prin articolul
care nu sunt calculate decât după achitarea efectivă a debitului unic pct. 3 din Legea nr. 55/2021, publicată în Monitorul Oficial
principal, astfel că, în multe situații, cuantumul total al pretențiilor al României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie 2021. Cu toate
civile este cunoscut de către inculpat după depășirea acestea, având în vedere că instanța de contencios
termenului-limită prevăzut de art. 10 din Legea nr. 241/2005. constituțional a fost sesizată înainte de aceste modificări,
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
excepției de neconstituționalitate. evaziunii fiscale. Din analiza motivării excepției de
15. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.377D/2019, arată neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia
că dispozițiile criticate reprezintă o cauză de reducere a apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „pretențiile părții
pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, în situația în civile”, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Astfel,
care în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl
termen de judecată, inculpatul acoperă integral prejudiciul constituie sintagma „pretențiile părții civile”, cuprinsă în art. 10
cauzat. Dreptul la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzut de alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea „prejudiciu cauzat”. Ulterior modificărilor survenite prin Legea
nr. 55/2021. nr. 255/2013 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2021,
21. Textul criticat are următorul conținut: „În cazul săvârșirii deci în intervalul 1 februarie 2014—4 aprilie 2021,
unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă dispozițiile de lege criticate au utilizat sintagma „pretențiile
în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen părții civile”. După intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2021, deci
de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, din 4 aprilie 2021 până în prezent, dispozițiile de lege
limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la criticate utilizează sintagma „prejudiciu cauzat”.
jumătate.” 28. În ceea ce privește cauza de reducere a limitelor de
22. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul pedeapsă reglementată în primele două variante ale art. 10 al
criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse art. 1 Legii nr. 241/2005, Curtea reține că legiuitorul a operat cu două
alin. (3) referitor la statul de drept, art. 1 alin. (5) potrivit căruia, concepte, și anume „prejudiciul cauzat”, respectiv „pretențiile
în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a părții civile”.
legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, 29. Referitor la sintagma „prejudiciu cauzat”, Curtea, în
art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile jurisprudența sa, a constatat că dreptul la reducerea limitelor de
omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 21 alin. (3) pedeapsă prevăzut de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea
potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la nr. 241/2005 nu este un drept fundamental (a se vedea Decizia
soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1) nr. 320 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al
potrivit căruia dreptul la apărare este garantat și art. 124 alin. (2) României, Partea I, nr. 636 din 18 august 2016). De asemenea,
privind înfăptuirea justiției. prin Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul
23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, Curtea
observă că Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de
evaziunii fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza întâi din
Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, dispozițiile art. 10 alin. (1) Legea nr. 241/2005, statuând că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h)
dispunând că, „în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune din Legea fundamentală, legiuitorul este liber să stabilească un
fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi regim sancționator în vederea recuperării prejudiciului cauzat
penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, prin faptele incriminate ca infracțiuni. În aplicarea acestui text
învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, constituțional, legiuitorul a reglementat, în art. 10 alin. (1) teza
limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în evaziunii fiscale, o cauză de reducere a pedepsei prevăzute de
aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul lege pentru fapta săvârșită, în situația în care în cursul urmăririi
monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă penale sau al judecății, până la primul termen de judecată,
prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până învinuitul/suspectul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul
la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o cauzat. Aceasta constituie o măsură de politică penală
sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul determinată de specificul infracțiunilor de evaziune fiscală,
judiciar”. respectiv de necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor
24. Ulterior, dispozițiile art. 10 alin. (1) au fost modificate prin datorate bugetului general consolidat, și nu este de natură să
art. 79 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare aducă atingere dreptului la un proces echitabil.
a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru 30. Cu același prilej, Curtea a reținut că, în fața instanței de
modificarea și completarea unor acte normative care cuprind judecată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze
dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al existența sau inexistența, respectiv întinderea prejudiciului, după
României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Aceste dispoziții caz, instanța urmând ca, în temeiul competenței sale
prevedeau că, „în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune constituționale, astfel cum este consfințită aceasta de
fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale prevederile art. 126 din Legea fundamentală, să decidă în
sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul cauză, pe baza probelor administrate, și asupra laturii civile. Așa
acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de fiind, Curtea a constatat că nu pot fi reținute susținerile potrivit
lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”. cărora textul de lege ar avea drept consecință imposibilitatea
25. Curtea observă că aceste dispoziții au fost modificate, cenzurării de către instanțele de judecată a deciziilor luate de
ulterior, prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 55/2021 privind organele de urmărire penală, în ceea ce privește latura civilă a
modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea cauzei, respectiv crearea posibilității unor plăți nedatorate către
și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al bugetul de stat.
României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie 2021. Textul prevede că, 31. Prin Decizia nr. 1.084 din 8 septembrie 2009, publicată în
„în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie
la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății 2009, și Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, publicată în
prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie
nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, 2010, Curtea a statuat că cuantumul prejudiciului cauzat este
se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat cel care rezultă din actele dosarului, și anume din rechizitoriu
și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în sau din actele financiar-contabile existente la dosar. Nu se poate
echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu susține că prejudiciul cauzat ar avea un cuantum variabil în
amendă”. funcție de pretențiile pe care le avansează partea civilă la diferite
26. Din evoluția cadrului legislativ în materia combaterii termene de judecată și de modalitatea de calcul al acestora pe
evaziunii fiscale, Curtea observă că atât prima teză a art. 10 care o adoptă partea civilă. De asemenea, se reține că stabilirea
alin. (1) din varianta inițială a actului normativ, cât și art. 10 in concreto a prejudiciului cauzat aparține în faza de urmărire
alin. (1) din varianta modificată prin Legea nr. 255/2013 penală procurorului de caz.
reglementau o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă. 32. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 179 din 28 martie 2019,
Ultima variantă a textului respectiv elimină cauza de reducere a publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din
pedepsei închisorii și reglementează pedeapsa principală 20 mai 2019, Curtea a reținut că, dată fiind natura infracțiunilor
alternativă a amenzii pentru infracțiunile de la art. 8 și 9 din prevăzute de art. 8 și art. 9 din Legea nr. 241/2005, la care face
Legea nr. 241/2005. trimitere art. 10 din aceeași lege, în aceste cauze parte civilă
27. Așa fiind, Curtea observă că de la intrarea în vigoare a este întotdeauna statul român, iar dacă partea civilă mărește
Legii nr. 241/2005 până la modificarea acesteia prin Legea sau micșorează întinderea pretențiilor și ulterior primului termen
nr. 255/2013, deci în intervalul august 2005—1 februarie de judecată, până la terminarea cercetării judecătorești în primă
2014, dispozițiile de lege criticate au utilizat sintagma instanță, nu înseamnă că textul legal criticat este lipsit de
eficacitate, deoarece o eventuală mărire a acestor pretenții fie efectuarea unei constatări tehnico-științifice. Astfel,
trebuie, pe de o parte, dovedită și, pe de altă parte, posibilitatea efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea,
instanței de a face aplicarea art. 10 alin. (1) este condiționată clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă
numai de acoperirea pretențiilor părții civile astfel cum au fost ele importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și
exprimate și stabilite până la primul termen de judecată. În opinia unui expert [art. 172 alin. (1) din Codul de procedură
același sens este și Decizia nr. 291 din 9 iunie 2020, publicată penală]. De asemenea, când există pericol de dispariție a unor
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori
9 septembrie 2020. este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări
33. În ceea ce privește sintagma „pretențiile părții civile”, ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin
Curtea apreciază că trebuie stabilit în ce măsură aceasta se ordonanță efectuarea unei constatări. Constatarea este
referă, în realitate, la aceleași aspecte ca și sintagma „prejudiciu efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul
cauzat” sau cele două reprezintă noțiuni distincte. organelor judiciare sau din afara acestora [art. 172 alin. (9)
34. În acest context, Curtea observă că, potrivit art. 7 lit. D din și (10) din Codul de procedură penală]. Atunci când constată că
Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea
funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din necesare și legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin
30 iulie 2013, aceasta are atribuții în domeniul prevenirii, care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de
descoperirii și combaterii evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de
vamale. Totodată, potrivit art. 349 din Codul de procedură inculpat și că acesta răspunde penal [art. 327 lit. a) din Codul de
fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 procedură penală].
din 23 iulie 2015, ori de câte ori organele fiscale constată că 39. Totodată, rechizitoriul cuprinde în mod corespunzător
există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni în legătură cu mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din Codul de procedură
situații de fapt ce intră în competența de constatare a organelor penală, datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului
fiscale, acestea întocmesc procese-verbale/acte de control, în și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă,
baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și art. 331,
la faptele constatate. Procesul-verbal sau actul de control dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni
încheiat potrivit competențelor ce revin organelor fiscale, necesare pentru soluționarea cauzei [art. 328 alin. (1) teza întâi
documentele ridicate și explicațiile scrise solicitate, potrivit legii, din Codul de procedură penală].
după caz, precum și alte înscrisuri care au valoare probatorie 40. Așa fiind, din cele anterior expuse, Curtea observă că
de înscrisuri în procesul penal se trimit organelor de urmărire „prejudiciul cauzat” este un element ce va fi stabilit de către
penală împreună cu actul de sesizare. organul de urmărire penală pe baza probelor administrate în
35. În același sens, dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Codul faza urmăririi penale și care se va regăsi în cuprinsul
de procedură penală dispun că organele inspecțiilor de stat, ale rechizitoriului. Aceasta cu atât mai mult cu cât în cazul săvârșirii
altor organe de stat, precum și ale autorităților publice, infracțiunilor prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005
instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, stabilirea unui prejudiciu determină corecta încadrare juridică a
pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și faptei săvârșite.
obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii, sunt 41. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție —
obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
constatate, ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu penală, prin Decizia nr. 9 din 15 martie 2017, publicată în
privire la săvârșirea unei infracțiuni. Potrivit alin. (4) și (5) ale Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 11 mai 2017,
art. 61 din același act normativ, actele încheiate împreună cu a subliniat că „criteriul prejudiciului luat în considerare de
mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, legiuitor în evaluarea generică a pericolului social al faptelor de
organelor de urmărire penală, iar procesul-verbal încheiat în evaziune fiscală determină fie agravarea sa, atunci când
conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) din Codul de prejudiciul depășește un anumit nivel, fie scăderea sa, în ipoteza
procedură penală constituie act de sesizare a organelor de recuperării prejudiciului, și explică, pe de o parte, caracterul
urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea tehnic, pecuniar al infracțiunii, iar, pe de altă parte, faptul că
contenciosului administrativ. dincolo de considerentele de ordin general privind protejarea
36. În cadrul activității lor, organele de urmărire penală au intereselor generale sunt avute în vedere creanța bugetară,
obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu valoarea acesteia și recuperarea ei”.
privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la 42. În continuare, în ceea ce privește sintagma „pretențiile
persoana suspectului sau inculpatului, având, totodată, obligația părții civile”, Curtea apreciază că utilizarea acesteia de către
de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în legiuitor nu poate fi disociată de reglementarea referitoare la
defavoarea suspectului sau inculpatului (art. 5 din Codul de soluționarea acțiunii civile în procesul penal. Această materie
procedură penală). Mai mult, în exercitarea funcției de urmărire este reglementată de dispozițiile Codului de procedură penală,
penală, procurorul și organele de cercetare penală strâng iar în lipsa unei prevederi derogatorii aceasta se aplică
probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu soluționării acțiunii civile în toate cauzele penale, indiferent de
temeiuri de trimitere în judecată [art. 3 alin. (4) din Codul de natura infracțiunilor săvârșite.
procedură penală]. 43. Prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în
37. Totodată, organele de urmărire penală au obligația de a Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017,
desfășura urmărirea penală cu respectarea garanțiilor paragrafele 13—18, Curtea a reținut că, în actuala reglementare
procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, procesual penală, regimul juridic al acțiunii civile este delimitat
astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele de capitolul II „Acțiunea civilă” din titlul II al Părții generale a
care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie Codului de procedură penală (art. 19—28), capitolele V „Partea
trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o civilă și drepturile acesteia” (art. 84 și 85) și VI „Partea
infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil responsabilă civilmente și drepturile acesteia” (art. 86 și 87)
(art. 8 din Codul de procedură penală). din titlul III al Părții generale a Codului de procedură penală,
38. În egală măsură, probele nu au o valoare dinainte dispoziții completate de reguli procedurale înscrise în secțiunea
stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor a 3-a „Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții
judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză responsabile civilmente”, capitolul II din titlul IV al Părții generale
[art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În cursul a Codului de procedură penală (art. 111—113), art. 308 referitor
urmăririi penale, organul de urmărire penală poate dispune, în la procedura audierii anticipate, titlul II „Camera preliminară” din
funcție de specificul fiecărei cauze, fie efectuarea unei expertize, Partea specială a Codului de procedură penală (art. 342—348),
art. 353 referitor la citare, art. 365 „Participarea celorlalte părți la legii procesual penale în vigoare, însă începerea cercetării
judecată și drepturile acestora”, art. 374 privind aducerea la judecătorești nu mai este determinată de citirea actului de
cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri, art. 378 „Audierea sesizare, în prezent „începerea cercetării judecătorești” fiind
inculpatului”, art. 380 „Audierea persoanei vătămate, a părții legată de momentul administrării efective a probelor în fața
civile și a părții responsabile civilmente”, art. 407 privind instanței de fond. Așadar, Curtea a constatat că, de lege lata,
comunicarea hotărârii, art. 409 referitor la persoanele care pot constituirea de parte civilă poate avea loc „până la începerea
face apel, art. 436 privind declararea recursului în casație și cercetării judecătorești”. Nici procurorul și nici instanța nu pot
art. 486 privind soluționarea acțiunii civile în cazul încheierii unui limita disponibilitatea acțiunii civile, după cum niciunul dintre
acord de recunoaștere. aceste organe judiciare nu se poate subroga în drepturile
44. Pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în procesul persoanei vătămate. Organele judiciare anterior menționate au
penal se cer a fi îndeplinite câteva condiții, respectiv să existe o însă, potrivit art. 20 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură
faptă ilicită de natură să producă prejudicii materiale sau morale, penală, obligația să informeze persoana vătămată că se poate
prejudiciul să fie cert, atât sub aspectul existenței, cât și sub constitui parte civilă în procesul penal, în condițiile art. 111 din
aspectul întinderii sale, și să nu fi fost reparat, între infracțiunea Codul de procedură penală – la începutul primei audieri, când
comisă și prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate, să existe persoanei vătămate i se aduc la cunoștință drepturile și
o manifestare de voință în sensul constituirii de parte civilă în obligațiile sale, ale art. 353 din Codul de procedură penală —
procesul penal. Având în vedere ultima condiție enunțată, prin citarea persoanei vătămate pentru primul termen de
Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se judecată, cu mențiunea că se poate constitui parte civilă până la
declanșează prin constituirea ca parte civilă a persoanei începerea cercetării judecătorești, și ale art. 374 alin. (3) din
vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală, Codul de procedură penală — care dispune că, la primul termen
cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află
oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și în stare de judecată, președintele pune în vedere persoanei
a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul nerespectării vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea
vreuneia dintre condițiile menționate, persoana vătămată sau cercetării judecătorești. Curtea a observat că această obligație
succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul are în continuare o justificare din perspectiva rolului activ pe care
procesului penal, aceștia având însă posibilitatea de a introduce trebuie să îl aibă organele judiciare, chiar dacă actuala lege
acțiunea la instanța civilă. Curtea a reținut, de asemenea, că procesual penală, nereglementând acest principiu, a atribuit
acțiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată judecătorului un rol pasiv mai accentuat, similar celui din
sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana sistemele adversiale, procurorul păstrând în continuare rol activ
vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau aceasta îi în procesul penal.
este restrânsă) ori succesorii acesteia. În mod excepțional, 47. Curtea a reținut că formularea cererii de constituire ca
acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același timp luând
persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate naștere și contraacțiunea (de apărare) a celui sau a celor
de exercițiu restrânsă, exercițiul acțiunii de către procuror fiind împotriva căruia/cărora este îndreptată acțiunea civilă, subiect
subsidiar, condiționat de pasivitatea reprezentantului legal al pasiv al acțiunii civile putând fi inculpatul sau partea
persoanei vătămate ori de inexistența acestuia. responsabilă civilmente.
45. Așadar, Curtea a reținut că, de principiu, persoana 48. Pe de altă parte, Curtea a constatat că, dată fiind natura
vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă infracțiunilor prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005, la
separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate care face trimitere art. 10 din aceeași lege, în aceste cauze parte
să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, civilă este întotdeauna statul român (Decizia nr. 179 din
acțiunea civilă alăturată acțiunii penale fiind guvernată de 28 martie 2019, precitată). Această constatare determină
principiul disponibilității. Principiul disponibilității este concluzia că, în cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală,
caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana subiectul pasiv și deci persoana vătămată este întotdeauna statul.
vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în 49. Așa fiind, din cele anterior expuse, în lipsa unei
cadrul procesului penal — prin declanșarea procedurii judiciare reglementări exprese, rezultă că, în procesele penale ce privesc
prin formularea cererii de constituire de parte civilă —, ci și săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, constituirea statului
conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual în ca parte civilă rămâne caracterizată de principiul disponibilității,
privința părților și obiectului, precum și din perspectiva apărărilor instanța sau procurorul neputând limita acest aspect și
formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziții neputându-se subroga în drepturile persoanei vătămate.
specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condițiile 50. Curtea constată că particular acestui tip de cauze este
în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin faptul că soluționarea laturii civile se va realiza ținându-se cont
indicarea naturii pretențiilor (caracterul moral sau material al de dispozițiile Codului de procedură fiscală, iar nu de dispozițiile
prejudiciului și opțiunea reparării lui în natură sau prin echivalent Codului civil. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție —
bănesc), a întinderii pretențiilor (evaluarea în concret a pagubei), Completul competent să judece recursul în interesul legii a
a motivelor pe care se întemeiază cererea (situația de fapt) și a statuat prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în
probelor, care pot fi, pe de o parte, cele administrate în cursul Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie
urmăririi penale și care nu au fost excluse în camera preliminară 2015, că, „în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de
și, pe de altă parte, probe noi, pe care partea civilă le propune evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța,
spre administrare, iar instanța le va pune în discuția soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului
participanților, în condițiile art. 374 alin. (5) și (6) din Codul de condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor
procedură penală. reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata
46. În aceste condiții, Curtea a constatat că persoana sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în
vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a condițiile Codului de procedură fiscală”.
pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând 51. În acest context, Curtea observă că, potrivit art. 20
acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, constituirea ca
fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a
reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se
respectarea însă a termenului-limită prevăzut de art. 20 alin. (1) întemeiază; în cazul în care constituirea ca parte civilă se face
teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la oral, organele judiciare au obligația de a consemna aceasta
începerea cercetării judecătorești”. Codul de procedură penală într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
din 1968 făcea referire la momentul „citirii actului de sesizare”, 52. Așa fiind, Curtea observă că persoana vătămată, care se
până la care se putea face constituirea de parte civilă, potrivit constituie parte civilă, poate înainta un cuantum al pretențiilor
diferit de cuantumul prejudiciului stabilit de către procuror, mult mai mic decât cuantumul prejudiciului stabilit de procuror.
legiuitorul neimpunând necesitatea/obligativitatea respectării Acest fapt determină fie crearea unui impediment de natură să
unei egalități între cele două elemente. Astfel, pretențiile părții împiedice acoperirea sumei respective și, implicit, aplicarea
civile pot avea un cuantum fie mai ridicat, fie mai scăzut față de cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, fie crearea unei
cuantumul prejudiciului stabilit de către procuror, în cursul situații de natură a avantaja anumiți inculpați.
urmăririi penale. 58. Pe de altă parte, astfel cum anterior s-a arătat,
53. În acest sens, Curtea reține că în doctrină a fost constituirea statului ca parte civilă în procesele referitoare la
subliniată diferența dintre cele două sintagme — „prejudiciu infracțiunile de evaziune fiscală rămâne caracterizată de
cauzat”, respectiv „pretențiile părții civile”. Astfel, s-a precizat că principiul disponibilității, instanța sau procurorul neputând limita
„pretențiile civile reprezintă suma cerută, iar prejudiciul suma acest aspect și neputându-se subroga în drepturile persoanei
dovedită”. Cu altă ocazie, s-a subliniat că există o deosebire vătămate. Așa fiind, constituirea statului ca parte civilă rămâne
între noțiunea de prejudiciu și noțiunea de pretenții ale părții o opțiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Or, în
civile, deoarece, în timp ce prima se referă la cuantumul dovedit condițiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor
al pretențiilor, cea de-a doua se referă la cuantumul sumei prevăzute de lege în cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile de
solicitate de partea civilă. evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005
54. Astfel, noțiunea de pretenții ale părții civile folosită de a fost condiționată de către legiuitor, printre altele, de plata
legiuitor în accepțiunea art. 10 din Legea nr. 241/2005 nu este voluntară și în integralitate a pretențiilor părții civile, se ajunge la
identică cu noțiunea de prejudiciu produs ca urmare a săvârșirii situația în care aplicarea acestui beneficiu este condiționată de
de către inculpat a vreuneia dintre infracțiunile de evaziune comportamentul persoanei vătămate/de manifestarea de voință
fiscală prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005. a părții civile. Cu alte cuvinte, pentru ca dispozițiile de lege
55. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că, criticate să poate produce efecte juridice, este necesar ca în
din perspectiva aplicării cauzei de reducere a pedepsei,
cazul infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9
reglementată de Legea nr. 241/2005, există o diferență
conceptuală între cele două sintagme — „prejudiciu din Legea nr. 241/2005 statul să se constituie parte civilă și să
cauzat” și „pretențiile părții civile” —, acestea referindu-se indice în mod clar, concret, explicit pretențiile pe care le are sub
la chestiuni diferite. aspectul laturii civile. Or, se constată că persoana vătămată,
56. Așa fiind, Curtea apreciază că, în ceea ce privește constituită ca parte civilă în procesul penal, are interese contrare
reducerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunilor prevăzute inculpatului, așa încât există posibilitatea ca aceasta să își
de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2015, trebuie subliniată diferența exercite dreptul de a reclama reparații în mod abuziv, cu scopul
dintre noțiunea de „prejudiciu cauzat” și cea de „pretenții ale de a exclude accesul inculpatului de la beneficiul cauzei de
părții civile”. Consecința acestui fapt se transpune în reducere a pedepsei.
posibilitatea existenței unui cuantum al „pretențiilor părții civile” 59. Din această perspectivă, Curtea constată că, prin
diferit de cel al „prejudiciului cauzat”, putând fi constatate modalitatea de reglementare, legiuitorul a creat premisa aplicării
diferențe semnificative între acestea, atât în minus, cât și în plus. cauzei de reducere a pedepsei ca rezultat al unor interpretări
Aceasta cu atât mai mult cu cât, conform art. 20 alin. (5) lit. b) sau aprecieri arbitrare ale persoanei vătămate/părții civile.
din Codul de procedură penală, „până la terminarea cercetării Or, prin această modalitate de reglementare, legiuitorul a
judecătorești, partea civilă poate mări sau micșora întinderea conferit persoanei vătămate/părții civile din procesul penal
pretențiilor”. (referitor la infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 8
57. În acest context, Curtea constată că îndeplinirea condiției și 9 din Legea nr. 241/2005) o poziție privilegiată, simpla
referitoare la acoperirea integrală a pretențiilor părții civile este manifestare de voință a acesteia din urmă putând determina
indisolubil legată de cuantumul acestora, neputând fi influențată posibilitatea aplicării sau neaplicării cauzei de reducere a
de stabilirea cuantumului prejudiciului de către procuror. Or, din limitelor de pedeapsă, ceea ce contravine dreptului la un proces
această perspectivă se poate constata că partea civilă este echitabil și principiului potrivit căruia justiția este unică,
liberă să solicite pretenții într-un cuantum mult mai mare sau imparțială și egală pentru toți.
60. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 2.059/98/2015 (număr
în format vechi 516/2018) al Curții de Apel București — Secția a II-a penală, de Nicolae Minea în Dosarul nr. 1.171/95/2018 al
Tribunalului Gorj — Secția penală și de Gabriel Neagu în Dosarul nr. 452/93/2019 al Tribunalului Ilfov — Secția penală și constată
că sintagma „pretențiile părții civile”, cuprinsă în dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, este neconstituțională.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curții de Apel București — Secția a II-a penală,
Tribunalului Gorj — Secția penală și Tribunalului Ilfov — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind numirea domnului Ionuț-Andrei Iacoboaei în funcția
de director adjunct al directorului Directoratului Național
de Securitate Cibernetică, cu rang de subsecretar de stat
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind
numirea unui director adjunct în cadrul Directoratului Național de Securitate
Cibernetică,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate
Cibernetică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 11/2022, precum
și ale art. 29 și art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Ionuț-Andrei Iacoboaei se numește în funcția de director adjunct al directorului
Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cu rang de subsecretar de stat.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 1 aprilie 2022.

Nr. 241.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind numirea domnului Sebastian-Ioan Hotca
în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale
pentru Protecția Consumatorilor
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
precum și al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind
organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor,
cu modificările și completările ulterioare,

Sebastian-Ioan Hotca se numește în funcția de vicepreședinte al Autorității
Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu

Nr. 242.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Florela-Antonela Ghiță a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar
general al Instituției Prefectului — Municipiul București
Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 10.673 din
29 martie 2022, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/2.400 din
29 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Municipiul
București prin Adresa nr. 5.555 din 10 martie 2022, precum și Adresa Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici nr. 2.814/2022,
în temeiul art. 29, art. 265 alin. (11), art. 389 lit. c1), art. 394 alin. (2) lit. d),
art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f), art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare,
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Florela-Antonela Ghiță, director executiv al Direcției juridice, exercită, cu
caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Instituției Prefectului — Municipiul București pentru o
perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 243.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind acordarea autorizării societății Juniper Networks
România — S.R.L. în vederea utilizării de tehnologii,
echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor
informatice și de comunicații de interes național,
precum și în rețelele 5G
Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 8 din
7.02.2022 privind avizarea conformă a documentației aferente echipamentelor de
infrastructură 5G depuse de compania JUNIPER NETWORKS, precum și Adresa
Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 1.576 din 28 martie 2022,
înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/9.809/MN din
30 martie 2022,
în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor
măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național
și condițiile implementării rețelelor 5G, precum și al art. 29 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
Articol unic. — Se acordă societății Juniper Networks România — S.R.L.
autorizarea în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software
în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum
și în rețelele 5G.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 244.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind eliberarea domnului Alin-Bogdan Drăgulin
din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat,
al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru
Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare, precum și al art. 3
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și
completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
Articol unic. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alin-
Bogdan Drăgulin se eliberează din funcția de vicepreședinte, cu rang de
subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 245.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind numirea domnului Cosmin-Răzvan Butuza
în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat,
al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru
Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare, precum și al art. 3
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și
completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
Cosmin-Răzvan Butuza se numește în funcția de vicepreședinte, cu rang de
subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 246.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului
nr. 229/2013 privind stabilirea componenței
Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor
Având în vedere Adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților
nr. 22/C.F.S. din 29 martie 2022, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului
cu nr. 20/9.489/M.N. din 29 martie 2022,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 19 lit. a) din
Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în
natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare,
Articol unic. — Punctul 8 din anexa „Componența Comisiei Naționale pentru
Compensarea Imobilelor” la Decizia prim-ministrului nr. 229/2013 privind stabilirea
componenței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 30 mai 2013, cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
„8. Andrei Cristian Răducan — director general adjunct, Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale”.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 247.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către domnul Marius Munteanu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Instituției Prefectului — Județul Hunedoara
29 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul
Hunedoara prin Adresa nr. 2.346 din 10 martie 2022, precum și Adresa Agenției
Marius Munteanu, șef serviciu al Serviciului conducere instituțională din cadrul
Instituției Prefectului — Județul Hunedoara, exercită, cu caracter temporar, funcția
publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al
Instituției Prefectului — Județul Hunedoara pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 249.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare,
de către doamna Ionica Băicoianu a funcției publice vacante
al Instituției Prefectului — Județul Ialomița
30 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Ialomița
prin Adresa nr. 4.181 din 18 martie 2022, precum și Adresa Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici nr. 12.673/2022,
art. 397, art. 502 alin. (1) lit. b) și f), art. 505 alin. (5), art. 509 alin. (3) și al art. 530
alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
doamna Ionica Băicoianu, director executiv în cadrul Consiliului Județean Ialomița —
Direcția coordonare organizare, exercită, cu caracter temporar, prin detașare,
funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Instituției Prefectului — Județul Ialomița pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 250.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către doamna Ana-Maria Alexandru-Trotea a funcției
publice vacante din categoria înalților funcționari publici de
secretar general al Instituției Prefectului — Județul Mehedinți
30 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Mehedinți
doamna Ana-Maria Alexandru-Trotea, consilier juridic, grad profesional superior, în
cadrul Corpului de control al prefectului, exercită, cu caracter temporar, funcția
publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al
Instituției Prefectului — Județul Mehedinți pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 251.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către domnul Cosmin-Mihai Dorle a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
secretar general al Instituției Prefectului — Județul Satu Mare
30 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Satu
Mare prin Adresa nr. 2.700 din 15 martie 2022, precum și Adresa Agenției
Cosmin-Mihai Dorle, șef serviciu al Serviciului juridic și contencios administrativ,
exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților
funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului — Județul Satu Mare
pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 252.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către domnul Marius-Ion Oltean a funcției publice vacante
al Instituției Prefectului — Județul Sibiu
29 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Sibiu prin
Adresa nr. 3.191 din 9 februarie 2022, precum și Adresa Agenției Naționale a
Marius-Ion Oltean, consilier, clasa I, grad profesional superior, în cadrul
Compartimentului relații publice, informare și arhivare, exercită, cu caracter
temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de
secretar general al Instituției Prefectului — Județul Sibiu pentru o perioadă de
6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 253.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către doamna Aslȃ-Aișe Mierlă a funcției publice vacante
al Instituției Prefectului — Județul Tulcea
29 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Tulcea
doamna Aslȃ-Aișe Mierlă, consilier, grad profesional superior, în cadrul Corpului de
control al prefectului, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din
categoria înalților funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului —
Județul Tulcea pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 254.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către domnul Marian Munteanu a funcției publice vacante
al Instituției Prefectului — Județul Vaslui
30 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Vaslui
Marian Munteanu, consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, în cadrul
Serviciului juridic, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din
categoria înalților funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului —
Județul Vaslui pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 255.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
de către domnul Eduard Bălănescu a funcției publice vacante
al Instituției Prefectului — Județul Vrancea
29 martie 2022, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Vrancea
Eduard Bălănescu, șef serviciu, Serviciul verificarea legalității, a aplicării actelor
normative, contencios administrativ și apostile, exercită, cu caracter temporar,
funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Instituției Prefectului — Județul Vrancea pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 256.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind revocarea domnului Eugen Ioan Cozma
din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat,
al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului
Având în vedere propunerea formulată de ministrul mediului, apelor și
pădurilor prin Adresa nr. 40.092/BT din 30 martie 2022, înregistrată la Cabinetul
prim-ministrului cu nr. 5/2.432 din 30 martie 2022 și la Secretariatul General al
Guvernului cu nr. 20/9.850/MN din 31 martie 2022,
în temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și
al art. 6 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2012 privind
reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a
instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia, cu modificările și completările
ulterioare,
Articol unic. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Eugen
Ioan Cozma se revocă din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de
stat, al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 257.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind numirea domnului Adrian Haralambie Bidu
în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat,
al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului
Având în vedere propunerea formulată de ministrul mediului, apelor și
pădurilor prin Adresa nr. 40.092/BT din 30 martie 2022, înregistrată la Cabinetul
prim-ministrului cu nr. 5/2.432 din 30 martie 2022 și la Secretariatul General al
Guvernului cu nr. 20/9.850/MN din 31 martie 2022,
în temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și
al art. 6 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2012 privind
reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a
instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia, cu modificările și completările
ulterioare,

Adrian Haralambie Bidu se numește în funcția de vicepreședinte, cu rang de
subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Marian Neacșu
Nr. 258.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|453345]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325/1.IV.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495

Monitorul Oficial Partea I Nr. 325

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 325

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile”,

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

prim-ministrul emite prezenta decizie.

București, 1 aprilie 2022.

prim-ministrul emite prezenta decizie.

București, 1 aprilie 2022.

prim-ministrul emite prezenta decizie.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

S-ar putea să vă placă și