PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 125 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 410 din 22 septembrie 2022 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Codul
de procedură civilă ....................................................
Decizia nr. 474 din 27 octombrie 2022 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale
art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale ................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
113. — Hotărâre privind transmiterea unui imobil constituit
din construcții din domeniul privat al statului în
domeniul public al acestuia, înscrierea unui imobil
constituit din teren și construcții, situat în municipiul
Arad, județul Arad, în inventarul centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, darea acestuia în
administrarea Ministerului Apărării Naționale și
modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului....................
116. — Hotărâre privind trecerea din domeniul privat în
domeniul public al statului a unei părți de imobil aflate
în administrarea Agenției Naționale pentru Resurse
Minerale și înscrierea acesteia în inventarul centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului..................
120. — Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre
Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul
Apărării din Georgia privind cooperarea în domeniul
apărării, semnat la Tbilisi la 18 octombrie 2022 ........
Marți, 14 februarie 2023
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
Acord între Ministerul Apărării Naționale din România și
Ministerul Apărării din Georgia privind cooperarea în
domeniul apărării........................................................ 10–12
2–4 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
116. — Ordin al președintelui Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici pentru aprobarea Instrucțiunilor
5–7 privind utilizarea instrumentelor informatice pentru
extragerea automată a propunerilor de subiecte de
către membrii comisiei de concurs la etapa de selecție
a proiectului-pilot al concursului de ocupare a unor
funcții publice vacante ................................................ 12–13
321. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și
completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 5/2020
privind aprobarea modului de administrare, finanțare
și implementare a acțiunilor prioritare pentru
monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților
critici din secțiile ATI adulți/copii și terapie intensivă
nou-născuți ................................................................ 14–15
7–8
388. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor
și infrastructurii, pentru modificarea și completarea
anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
transporturilor și infrastructurii, nr. 271/2022 pentru
aprobarea Reglementării aeronautice civile române
9 RACR-LMET „Licența de meteorolog aeronautic”...... 15
600. — Ordin al directorului general al Agenției Naționale
de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru aprobarea
Regulamentului de recepție și înscriere în evidențele
10 de cadastru și carte funciară ...................................... 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 410
din 22 septembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Andreea Costin — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Eugen Anton.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 90 din Codul de procedură civilă, excepție
ridicată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin
administrator unic Nicolae Popescu, în Dosarul nr. 786/121/2018
al Tribunalului Galați — Secția contencios administrativ și fiscal
și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 141D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele
nr. 561D/2019, nr. 633D/2019, nr. 1.233D/2019,
nr. 1.310D/2019, nr. 1.352D/2019 și nr. 1.889D/2019, având ca
obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din
Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin —
S.R.L. din Galați, prin administrator unic Nicolae Popescu, în
dosarele nr. 89/44/2019 și nr. 86/44/2019 ale Curții de Apel
Galați — Secția contencios administrativ și fiscal,
nr. 631/91/2019 al Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, nr. 24.100/233/2017 al
Tribunalului Galați — Secția I civilă, nr. 4.770/121/2016* al Curții
de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și
nr. 24.100/233/2017 al Tribunalului Galați — Secția I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare
este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura
conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor
de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în
temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea
dosarelor nr. 561D/2019, nr. 633D/2019, nr. 1.233D/2019,
nr. 1.310D/2019, nr. 1.352D/2019 și nr. 1.889D/2019 la Dosarul
nr. 141D/2019, care a fost primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții
Constituționale. Dispozițiile legale criticate, potrivit cărora numai
persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar,
reprezintă opțiunea legiuitorului care a transpus în dreptul intern
prevederile Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie
2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile
transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune
privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
următoarele:
7. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2018, pronunțată în
Dosarul nr. 786/121/2018, Tribunalul Galați — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă. Excepția
a fost invocată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin
administrator unic Nicolae Popescu, într-o cauză având ca
obiect soluționarea unei cereri de ajutor public judiciar sub forma
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru datorate pentru
cererea de recuzare formulată.
8. Prin Încheierea din 8 martie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 89/44/2019, Curtea de Apel Galați — Secția contencios
administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din
Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de
Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin administrator unic
Nicolae Popescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei
cereri de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei
judiciare de timbru datorate pentru formularea contestației în
anulare.
9. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 86/44/2019, Curtea de Apel Galați — Secția contencios
administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din
Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de
Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin administrator unic
Nicolae Popescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei
cereri de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei
judiciare de timbru datorate pentru cererea de recuzare formulată.
10. Prin Încheierea din 17 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 631/91/2019, Tribunalul Vrancea — Secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă. Excepția
a fost invocată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați într-o
cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de acordare a
ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei
judiciare de timbru. Curtea Constituțională a fost sesizată de
instanța învestită cu soluționarea cererii de reexaminare
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
formulate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de
timbru datorate pentru cererea de recuzare formulată.
11. Prin Încheierea din 2 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 24.100/233/2017, Tribunalul Galați — Secția I civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Codul de
procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Lorin —
S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei
cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru
datorate pentru contestația la executare formulată.
12. Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 4.770/121/2016*, Curtea de Apel Galați — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă. Excepția
a fost invocată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin
administrator unic Nicolae Popescu, într-o cauză având ca
obiect soluționarea unei cereri de ajutor public judiciar sub forma
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru datorate pentru
formularea cererii de recuzare.
13. Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 24.100/233/2017, Tribunalul Galați — Secția I civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Codul de
procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Lorin —
S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei
cereri de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei
judiciare de timbru datorate pentru formularea cererii de
recuzare.
14. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că prin excluderea de la beneficiul scutirii de
la plata taxei judiciare de timbru a persoanelor juridice se
creează o discriminare și o lipsă de tratament egal în raport cu
persoanele fizice, cu atât mai mult în cazul unei societăți aflate
în condiții dificile din punct de vedere financiar. Se mai apreciază
că textul legal criticat nu îndeplinește condițiile de claritate,
precizie și previzibilitate prevăzute de Constituție și Legea
nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, permițând interpretarea și
aplicarea arbitrară, părtinitoare și chiar abuzivă.
15. Tribunalul Galați — Secția contencios administrativ
și fiscal, Curtea de Apel Galați — Secția contencios
administrativ și fiscal, Tribunalul Vrancea — Secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul
Galați — Secția I civilă apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată.
16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
3
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 90 din Codul de procedură civilă, care au
următorul cuprins: „(1) Cel care nu este în stare să facă față
cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui
proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei
sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii
speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistența judiciară cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări
pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
b) apărarea și asistența gratuită printr-un avocat desemnat
de barou;
c) orice alte modalități prevăzute de lege.
(3) Asistența judiciară poate fi acordată oricând în cursul
procesului, în tot sau numai în parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilități sub formă
de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare
de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele
judecătorești, în condițiile legii speciale.”
20. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale
ale art. 1 — Statul român, ale art. 15 — Universalitatea, ale
art. 16 — Egalitatea în drepturi, ale art. 20 — Tratatele
internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 — Accesul
liber la justiție, ale art. 24 — Dreptul la apărare, ale art. 53 —
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 148 — Integrarea în Uniunea Europeană.
21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege
criticate, excepția fiind invocată de același autor, prin raportare
la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta
cauză. Prin Decizia nr. 260 din 22 aprilie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 16 iulie 2021,
Decizia nr. 155 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 384 din 16 mai 2019, Decizia nr. 289
din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 709 din 14 august 2018, sau Decizia nr. 284 din
26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 726 din 22 august 2018, Curtea a reținut că art. 90
din Codul de procedură civilă statuează cu privire la condițiile
de acordare a asistenței judiciare și face trimitere la actele
normative speciale în domeniu, respectiv Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în
materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, și Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 392 din 29 iunie 2013.
22. Curtea a reținut că persoanele fizice beneficiază de ajutor
public judiciar în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023

nr. 51/2008; în schimb, persoanele juridice pot beneficia, în
anumite condiții, doar de facilități sub formă de reduceri,
eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru,
potrivit art. 42 alin. (2)—(4) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, persoanele juridice nu
beneficiază de prevederile Ordonanței de urgentă a Guvernului
nr. 51/2008, care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai
de facilități în privința plății taxelor judiciare de timbru.
23. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că în nicio situație o
persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar
(Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013). Pentru a ajunge
la această soluție, Curtea a arătat că dispozițiile legale potrivit
cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului
public judiciar reprezintă opțiunea legiuitorului român, în
concordanță cu transpunerea în dreptul intern a prevederilor
Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de
îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin
stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară
acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Așa fiind,
Curtea a constatat că reglementările criticate nu conțin norme
de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze
echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de
Directiva 2003/8/CE și, totodată, în deplină concordanță cu
normele constituționale sau convenționale invocate. Totodată,
chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele
juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației
juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituție,
stabilind criteriile de discriminare, printre care și cel referitor la
avere, se referă la cetățenii României, deci la categoria
persoanelor fizice, și nu juridice. De aceea, rațiunea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 51/2008 constă în înlesnirea
accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii
Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor
lor legitime.
24. În ceea ce privește desemnarea unui apărător și scutirea
de la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a reținut faptul că
numai persoanele fizice pot beneficia de acestea, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Persoanele
juridice intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 80/2013, iar instanța poate acorda facilități și acestora, în
mod excepțional, și în alte cazuri în care se apreciază, față de
datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei
juridice, că plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar
fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă
a persoanei juridice. Persoanele juridice nu se află în aceeași
situație cu persoanele fizice, natura juridică diferită a acestora și
scopul pentru care este înființată persoana juridică reprezentând
temeiuri suficiente pentru a se aplica un tratament juridic diferit,
dar cu menținerea principiului conform căruia, indiferent de
natura persoanei, statul are obligația pozitivă de a reglementa
un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părțile să
facă față cheltuielilor de judecată, exigență a accesului liber la
justiție.
25. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe
jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele
deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta
cauză.
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al

art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați, prin
administrator unic Nicolae Popescu, în Dosarul nr. 786/121/2018 al Tribunalului Galați — Secția contencios administrativ și fiscal,
în dosarele nr. 89/44/2019 și nr. 86/44/2019 ale Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal, nr. 631/91/2019
al Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 24.100/233/2017 al Tribunalului Galați —
Secția I civilă, nr. 4.770/121/2016* al Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și nr. 24.100/233/2017 al
Tribunalului Galați — Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 90 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu
criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Galați — Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați — Secția
contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Vrancea — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului
Galați — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Andreea Costin
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 474
din 27 octombrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Cristina Teodora Pop — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale,
excepție ridicată de Johann Bohmer și Georgeta Bohmer în
Dosarul nr. 720/84/2018 al Tribunalului Sălaj — Secția penală,
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 365D/2019.
2. La apelul nominal răspunde pentru autorii excepției
domnul avocat Norel Neagu din cadrul Baroului București.
Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal
îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită
admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile
legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16
alin. (1) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. Se face trimitere la
Decizia nr. 675 din 17 noiembrie 2016, prin care Curtea a
constatat că dispozițiile legale criticate sunt previzibile. Se
susține însă că, din anul 2016 și până în prezent, se poate
observa, în practica judiciară, o cvasitotalitate în calificarea unor
tranzacții reale ca fiind tranzacții fictive, prin extinderea prin
analogie a sferei noțiunii de „operațiuni fictive”, iar Curtea
Constituțională s-a pronunțat în jurisprudența sa în sensul că,
dacă o interpretare a unor dispoziții legale în practica judiciară
are valențe de neconstituționalitate, se poate pronunța cu privire
la acest aspect, fie pentru a lămuri sensul dispozițiilor legale
criticate, fie pentru a declara respectivele prevederi legale ca
fiind imprevizibile și, în consecință, neconstituționale. Se arată
că în speță este vorba despre voința legiuitorului de a nu
incrimina ca fiind infracțiune înregistrarea în contabilitate și
neplata unor obligații fiscale către bugetul de stat și că anumite
lanțuri de tranzacții reale sunt considerate, prin prisma dorinței
autorului de a obține un avantaj fiscal, ca fiind fictive în mod
artificial, deși marfa există, provine de la furnizorul înscris în
facturi și ajunge la beneficiarul care este, de asemenea, înscris
în facturi. În acest sens, sunt invocate dispozițiile art. 1 alin. (5)
din Constituție și se solicită Curții Constituționale să constate că
modul de interpretare cvasitotalitar a acestor operațiuni reale ca
fiind fictive în practica judiciară și aducerea în sfera incriminării
a unor tranzacții comerciale reale care au un caracter fiscal —
5
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin nenumărate decizii
de speță, a arătat că astfel de tranzacții fie sunt deductibile, fie
sunt considerate un abuz de drept fiscal și, în consecință, sunt
sancționabile potrivit dreptului fiscal — sunt transpuse în materie
penală și sunt sancționate potrivit normelor de drept penal. Sunt
depuse concluzii scrise și o decizie a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, constituind practică judiciară minoritară, în sprijinul tezei
invocate de autorul excepției referitoare la inegalitatea de
tratament, referitoare la o speță similară în care autorii faptelor
au fost sancționați conform normelor de drept fiscal, spre
deosebire de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate,
care, pentru comiterea acelorași fapte, au fost condamnați.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată,
apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica
jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. Sunt invocate
deciziile nr. 673 din 17 noiembrie 2016 și nr. 675 din 17
noiembrie 2016. Se arată că art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005
conține o definiție a noțiunii de „operațiuni fictive”, din care se
poate deduce sfera acestei noțiuni. De asemenea, se arată că
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile nr. 272/2013 și
nr. 4.011/2013, a clarificat sensul noțiunilor de „operațiuni reale”
și „operațiuni fictive”.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
5. Prin Încheierea penală din 13 februarie 2019, pronunțată
în Dosarul nr. 720/84/2018, Tribunalul Sălaj — Secția penală
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 9
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Johann
Bohmer și Georgeta Bohmer într-o cauză având ca obiect
stabilirea vinovăției autorilor excepției sub aspectul comiterii
infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 241/2005.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se
susține că dispozițiile legale criticate sunt neclare și
impredictibile, întrucât nu permit calificarea cu exactitate a
operațiunilor la care fac trimitere ca fiind reale sau fictive. Este
invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel
cum acesta este prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
care, pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii
conținutului infracțiunilor asupra unor fapte care anterior nu erau
incriminate de legea penală, prevede și principiul potrivit căruia
legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în
defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Conform
acestei jurisprudențe, legea trebuie să definească în mod clar
infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a
cunoaște, din însuși textul normei juridice, la nevoie cu ajutorul
interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei
asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce
pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe
care o riscă în virtutea acestora. Sunt invocate, cu titlu
exemplificativ, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în
Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din
22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva
Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002,
pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51,
Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Achour
împotriva Franței, paragrafele 41 și 42, Hotărârea din 24 mai
2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni
împotriva României, paragrafele 33 și 34. Este invocată,
totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie
2015, paragraful 34.
7. Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile
legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și
principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat
deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni
reale ori evidențierea altor operațiuni fictive” din cuprinsul art. 9
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 generează aplicarea
neunitară a textelor criticate. Se face trimitere la Decizia Curții
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018.
8. De asemenea, se apreciază că prevederile legale criticate
contravin dispozițiilor art. 21 alin (1) din Constituție, întrucât
sintagma mai sus menționată, prin conținutul său confuz,
determină considerarea unor operațiuni reale ca fiind fictive, fapt
ce schimbă atât relevanța juridică a acestora, întrucât pot fi
considerate infracțiuni, cât și întinderea prejudiciului, care poate
fi una mult mai mare.
9. Tribunalul Sălaj — Secția penală opinează că excepția
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la
considerentele Deciziei nr. 673 din 17 noiembrie 2016,
paragraful 38, și ale Deciziei nr. 675 din 17 noiembrie 2016,
paragraful 19.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile
procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din
27 iulie 2005, care au următorul cuprins:
— Art. 2 lit. f): „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile
de mai jos se definesc după cum urmează: [] f) operațiune
fictivă — disimularea realității prin crearea aparenței existenței
unei operațiuni care în fapt nu există; []”;
— Art. 9 alin. (1) lit. c): „(1) Constituie infracțiuni de evaziune
fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și
interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte
săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor
fiscale: []
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente
legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori
evidențierea altor operațiuni fictive; []”
14. Se susține că textele criticate contravin prevederilor
constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale
art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi și ale art. 21
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat
asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate, dintr-o
perspectivă similară, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din
6 iulie 2015 și Decizia nr. 675 din 17 noiembrie 2016, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 31 martie
2017, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de
neconstituționalitate invocate.
16. Prin deciziile anterior menționate, Curtea a statuat, cu
valoare de principiu, că dispozițiile art. 23 alin. (12) din
Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării
faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod
implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să
respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu
principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție.
Având în vedere jurisprudența proprie și cea a Curții Europene
a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege
trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și
Convenției, Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile
calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție numai
dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a
permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de
aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de
specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o
măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele
care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze
conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul
generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze
legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se
dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă
previzibilitatea legii.
17. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile
criticate nu definesc într-un mod clar sintagma „operațiuni
fictive”, Curtea a observat că, potrivit art. 2 lit. f) din Legea
nr. 241/2005, operațiunea fictivă reprezintă disimularea realității
prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu
există. În cazul infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 9 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia
constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente
legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori
evidențierea altor operațiuni fictive. În acest context, Curtea a
reținut că sintagma „care nu au la bază operațiuni reale” se
referă la acele operațiuni care nu corespund realității faptice sau
juridice, iar expresia „operațiunile fictive” se referă la acele
operațiuni imaginare, care în fapt nu există.
18. Plecând de la aceste premise, Curtea a reținut că
sintagma criticată este clar definită de lege, indivizii putându-și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023 7

da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt 20. Având în vedere considerentele deciziilor mai sus
actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a invocate, Curtea nu poate reține încălcarea, prin dispozițiile
acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, legale criticate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, ca
precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise urmare a unei interpretări și aplicări neunitare a prevederilor art. 2
lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.
principiului legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din
21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin textul
Constituție.
criticat, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea
19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să constată că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză,
determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și întrucât dispozițiile legale criticate sunt norme de drept penal
considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se
și în prezenta cauză. asigură prin normele dreptului procesual penal.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Johann Bohmer și Georgeta Bohmer în Dosarul
nr. 720/84/2018 al Tribunalului Sălaj — Secția penală și constată că dispozițiile art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Sălaj — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind transmiterea unui imobil constituit din construcții din domeniul privat al statului
în domeniul public al acestuia, înscrierea unui imobil constituit din teren și construcții,
situat în municipiul Arad, județul Arad, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naționale și modificarea
anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului
Având în vedere prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.100/2010 privind reglementarea situației juridice a unor
imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 288 alin. (1), art. 293 alin. (5), art. 296 alin. (1) și art. 299
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum
și al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă transmiterea unui imobil constituit din teren și construcții, situat în municipiul Arad, județul Arad, având
construcții, având datele de identificare prevăzute în anexa datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, și darea acestuia
nr. 1, din domeniul privat al statului în domeniul public al în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
acestuia. (2) Imobilul prevăzut la alin. (1) se declară ca bun de interes
Art. 2. — (1) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al public național și se utilizează de Ministerul Apărării Naționale cu
bunurilor din domeniul public al statului a imobilului constituit din destinația locuințe de serviciu.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023

Art. 3. — Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 2 se împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera modificările
face pe bază de protocol încheiat între Ministerul Apărării corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului
Naționale și Municipiul Arad, prin structurile specializate din nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
subordine, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și
a prezentei hotărâri. completările ulterioare.
Art. 4. — Ministerul Apărării Naționale își va actualiza Art. 5. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
datele din evidența cantitativ-valorică și de cadastru și, hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul apărării naționale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 8 februarie 2023.

Nr. 113.
ANEXA Nr. 1

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilului constituit din construcții situat în municipiul Arad, județul Arad, care se transmite
din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia

Denumirea Elementele-cadru de descriere tehnică Valoarea de inventar a bunului

Adresa
bunului imobil Carte funciară/Nr. cadastral (lei)

Construcții *)
Județul Arad, municipiul Arad, CF 349428-C1
Imobil Str. Voinicilor nr. 1/8 și nr. 1/9, bl. 2A Nr. cadastral 349428-C1 6.942.265,01
și bl. 2B CF 304204-C1
Nr. cadastral 304204-C1

*) Conform prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale
și care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

ANEXA Nr. 2

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilului constituit din teren și construcții, situat în municipiul Arad, județul Arad, care se înscrie
în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, se dă în administrarea
Ministerului Apărării Naționale și se declară bun de interes public național

Elementele-cadru de descriere Valoarea de inventar Persoana juridică

Nr. Codul de Denumirea
Adresa tehnică/număr carte funciară, a bunului imobil ce deține imobilul
M.F. clasificare bunului
număr cadastral (lei) în administrare

Teren și construcții***)
CF 349428
Nr. cadastral 349428 Statul român,
Județul Arad, municipiul Arad, CF 349428-C1 în administrarea
*) 8.19.01 Imobil**) Str. Voinicilor nr. 1/8 și nr. 1/9, Nr. cadastral 349428-C1 7.053.578,03 Ministerului
bl. 2A și bl. 2B CF 304204 Apărării Naționale
Nr. cadastral 304204 CUI — 11424532
CF 304204-C1
Nr. cadastral 304204-C1

*) Nr. M.F. se acordă de către Ministerul Finanțelor la înregistrarea bunului imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
**) Ministerul Apărării Naționale va acorda un indicativ numeric imobilului, pentru identificare și evidență, conform normelor interne ale ministerului.
***) Conform prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale
și care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023 9

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind trecerea din domeniul privat în domeniul public
al statului a unei părți de imobil aflate în administrarea
Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și înscrierea
acesteia în inventarul centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 863 lit. e) și
art. 867 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum și al art. 288 alin. (1) și art. 296 alin. (1)
și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă trecerea din domeniul privat în domeniul public al statului
a unei părți de imobil aflate în administrarea Agenției Naționale pentru Resurse
Minerale și înscrierea acesteia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Partea de imobil prevăzută la art. 1 se declară de interes public
național și se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului aflate în administrarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Art. 3. — Agenția Națională pentru Resurse Minerale își va actualiza în mod
corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul
Finanțelor, va opera completarea corespunzătoare a anexei nr. 22 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Mircea Abrudean
p. Președintele Agenției Naționale
pentru Resurse Minerale,
Sorin Călin Gal
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 8 februarie 2023.

Nr. 116.

ANEXĂ

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
a părții de imobil aflate în administrarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale care trece din domeniul privat al
statului în domeniul public al statului și se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Valoarea de
Persoana juridică
Codul de inventar a
Nr. MFP Adresa imobilului Descrierea tehnică a imobilului care administrează Baza legală
clasificație imobilului
imobilul
— lei —

Se va atribui de 8.29.07 Municipiul Suprafața construită — 65 mp Agenția Decizia nr. 39 114.140

către Ministerul Bacău, str. Oituz Suprafața desfășurată — 65 mp Națională din 5.09.1990,
Finanțelor. nr. 63, județul Regim de înălțime — P pentru Resurse emisă de
Bacău Teren în suprafață de 65 mp Minerale Prefectura
C. F. nr. 83746 Bacău CUI 4192790 județului
Bacău
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Apărării
Naționale din România și Ministerul Apărării din Georgia
privind cooperarea în domeniul apărării,
semnat la Tbilisi la 18 octombrie 2022
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 20 din
Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Acordul*) dintre Ministerul Apărării Naționale din
România și Ministerul Apărării din Georgia privind cooperarea în domeniul apărării,
semnat la Tbilisi la 18 octombrie 2022.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul apărării naționale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu

București, 8 februarie 2023.

Nr. 120.
*) Traducere.

ACORD
între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Georgia
privind cooperarea în domeniul apărării
Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Georgia, denumite în continuare părți,
reafirmând relațiile lor apropiate bazate pe interese comune stabilite pe cooperarea de succes de lungă durată și prietenie,
recunoscând și împărtășind o viziune comună privind construcția unei apărări solide, a unor capabilități militare și strategice
în ambele state,
luând în considerare prevederile Acordului între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord și alte state participante la
Parteneriatul pentru Pace privind Statutul Forțelor lor (NATO PfP SOFA), încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995,
având în vedere Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei cu privire la schimbul și protecția reciprocă a
informațiilor clasificate, semnat la Tbilisi la 14 martie 2014,
dorind să întărească și să diversifice cooperarea în domeniul apărării,
recunoscând faptul că înțelegerea reciprocă, schimbul de informații și cooperarea reciprocă sporită între părți, incluzând
dialogul strategic pe probleme de apărare, pot intensifica construirea unor capabilități de apărare industriale și militare ale ambelor părți,
angajându-se să abordeze provocări strategice comune în materie de securitate și să promoveze pacea și securitatea
internațională în contextul angajamentelor luate la nivelul ONU, NATO și al Politicii UE de securitate și apărare comune,
exprimând intenția lor de definire, prin acest acord, a cadrului, structurii și organizării corelative apărării, cooperării militare,
strategice și tehnologice între părți,
au convenit următoarele:
ARTICOLUL 1 ARTICOLUL 3
Scop Domenii de cooperare
Scopul prezentului acord îl constituie crearea cadrului juridic Pe baza relațiilor existente dintre părți, a obiectivelor deja
necesar pentru cooperarea între părți în domeniul apărării. atinse, a încrederii reciproce și prieteniei construite, părțile sunt
de acord să stabilească baza și elementele care să sporească
ARTICOLUL 2 cooperarea în domeniul apărării și să întărească capabilitățile
Definiții lor în următoarele domenii:
a) politica de apărare;
În înțelesul acestui acord:
b) cooperare și coordonare strategică;
2.1. Partea gazdă înseamnă partea care primește personalul
celeilalte părți pe teritoriul statului său, în vederea implementării c) pregătirea personalului militar și civil;
prezentului acord; d) cooperarea în domeniul tehnologiei pentru apărare;
2.2. Partea trimițătoare înseamnă partea care trimite e) dezvoltarea interoperatibilității și capabilităților;
personal pe teritoriul statului celeilalte părți, în vederea f) controlul traficului aerian;
implementării prezentului acord. g) schimbul de expertiză în domeniul aviației;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
h) apărarea cibernetică în domeniul militar;
i) cooperarea în domeniul apărării chimice, biologice,
radiologice și nucleare;
j) probleme legale în domeniul apărării;
k) organizarea și sistemul de mobilizare al diferitelor structuri
militare;
l) controlul armamentelor și dezarmarea;
m) aspecte financiare militare;
n) activități economico-militare și tehnico-științifice;
o) geografie, hidrografie și topogeodezie;
p) controlul poluării și probleme de mediu;
q) medicină militară;
r) cultură, sport și recreere;
s) alte domenii de cooperare asupra cărora părțile pot
conveni.
ARTICOLUL 4
Aranjamente pentru cooperare și interacțiune
(1) Pentru coordonarea cooperării bilaterale se convine
asupra înființării unui Grup de lucru de dialog strategic (GLDS),
cu scopul de a discuta periodic probleme de interes reciproc,
astfel cum sunt menționate în articolul (3). Fiecare parte va
desemna reprezentanți la nivel înalt care să participe în GLDS.
GLDS se va întâlni alternativ în România și Georgia, după cum
va fi necesar. Partea care găzduiește GLDS va prezida
respectiva întâlnire.
(2) Părțile vor constitui foruri, grupuri de lucru, alte forme de
colaborare și se vor angaja într-o gamă largă de activități,
incluzând, dar fără a se limita la:
a) întâlnire între oficialii de înalt nivel ai ambelor părți;
b) vizite reciproce și programe de schimb profesional;
c) schimbul de know-how tehnologic și militar, precum și de
expertiză;
d) participarea la seminare, discuții și simpozioane;
e) vizite ale navelor și aeronavelor de război, potrivit
legislației statelor ambelor părți;
f) participarea la proiecte comune;
g) participarea în exerciții militare comune.
(3) Părțile pot, de asemenea, întreprinde orice alte activități
care, în opinia lor, promovează cooperarea mai apropiată între
Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării
din Georgia în domeniile menționate anterior la articolul (3).
(4) Părțile vor conveni că se pot stabili foruri suplimentare,
grupuri de lucru sau alte forme de colaborare pentru scopuri
specifice, după cum va fi convenit separat de către părți.
ARTICOLUL 5
Implementare și puncte de contact
(1) Părțile încredințează aplicarea acestui acord autorităților
lor competente.
(2) Pentru a aplica prevederile prezentului acord, părțile pot
încheia memorandumuri de înțelegere și aranjamente tehnice
suplimentare.
(3) Direcția cooperare internațională în domeniul apărării din
Ministerul Apărării Naționale din România și Departamentul
pentru relații internaționale și integrare euroatlantică din
Ministerul Apărării din Georgia sunt punctele de contact pentru
implementarea prezentului acord. Orice corespondență legată
de cooperarea pe baza prezentului acord va fi transmisă prin
intermediul punctelor de contact, pe canale militare sau
diplomatice. Părțile se vor informa reciproc, prin canale
diplomatice, cu privire la orice schimbare a punctelor de contact.
(4) Se înființează un comitet militar mixt româno-georgian în
scopul organizării și coordonării cooperării bilaterale în domeniul
militar.
11
(5) Copreședinții Comitetului militar mixt româno-georgian
sunt persoane desemnate de miniștrii apărării ai părților, iar
membrii sunt atașații apărării, precum și experți ai părților, în
funcție de subiectele abordate.
(6) Comitetul militar mixt româno-georgian își desfășoară
ședințele alternativ, în România și în Georgia.
(7) Orice subiect având ca scop promovarea cooperării
bilaterale poate fi pus pe ordinea de zi a ședinței Comitetului
militar mixt româno-georgian, după ce a primit, în prealabil,
aprobarea celor doi copreședinți.
(8) Comitetul militar mixt româno-georgian face bilanțul
activităților de cooperare din anul precedent și stabilește planul
de cooperare bilaterală pentru anul următor.
(9) Planul de cooperare bilaterală include activitățile stabilite
de comun acord, tematica acestora, modalitățile, datele și locul
de desfășurare, structurile responsabile pentru ducerea lor la
îndeplinire, precum și aranjamente financiare. Planul de
cooperare bilaterală este semnat de copreședinții Comitetului
militar mixt româno-georgian care sunt împuterniciți în acest
sens.
ARTICOLUL 6
Prevederi de securitate
Informațiile clasificate schimbate sau generate în legătură cu
prezentul acord vor fi folosite, transmise, stocate, manipulate
și/sau protejate cu respectarea prevederilor Acordului dintre
Guvernul României și Guvernul Georgiei privind schimbul și
protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Tbilisi la
14 martie 2014.
ARTICOLUL 7
Aspecte financiare
(1) Fiecare parte își va suporta propriile cheltuieli legate de
activitățile ce vor fi desfășurate conform prevederilor prezentului
acord, cu excepția situației când părțile convin altfel.
(2) Partea gazdă va asigura transportul intern pentru
delegații părții trimițătoare de la sosirea acestora pe teritoriul
statului părții gazdă.
(3) Partea gazdă va asigura asistența medicală și
stomatologică de urgență la același nivel la care este asigurată
personalului propriu.
(4) Pentru activitățile care implică o largă participare sau/și
care implică o durată mai mare de o săptămână, precum cele
din domeniul pregătirii personalului sau activitățile de
antrenament, cheltuielile vor fi suportate potrivit aranjamentelor
tehnice subsecvente, încheiate între părți.
ARTICOLUL 8
Aspecte legale
Pe timpul staționării pe teritoriul statului părții care primește,
statutul reprezentanților părții trimițătoare va fi supus
prevederilor Acordului între statele părți la Tratatul Atlanticului
de Nord și alte state participante la Parteneriatul pentru Pace
privind Statutul Forțelor lor (NATO PfP SOFA), încheiat la
Bruxelles la 19 iunie 1995.
ARTICOLUL 9
Soluționarea disputelor
Orice dispute ce rezultă din sau sunt în legătură cu
interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului acord vor fi
soluționate de părți prin negocieri sau consultări și nu vor fi
supuse niciunor tribunale naționale sau internaționale sau unei
terțe părți pentru soluționare.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
ARTICOLUL 10
Prevederi finale
(1) Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data
primirii ultimei notificări, în scris, prin canale diplomatice, prin
care părțile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea
procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestuia în
vigoare.
(2) Prezentul acord poate fi amendat oricând, în scris, cu
consimțământul reciproc al părților. Intrarea în vigoare a
amendamentelor se va face în conformitate cu prevederile
alineatului (1) al prezentului articol.
(3) Prezentul acord este încheiat pe o perioadă
nedeterminată. Oricare parte poate notifica, în scris, despre
intenția de a-l denunța. Denunțarea va produce efecte la 6 luni
de la data primirii notificării.
(4) În cazul în care la data denunțării sau ieșirii din vigoare
există aspecte financiare sau pretenții nerezolvate, prevederile
prezentului acord referitoare la acestea vor rămâne în vigoare
până la soluționarea lor definitivă. Responsabilitățile și obligațiile
fiecărei părți cu privire la înțelegerile de securitate și la protecția
informațiilor clasificate vor continua să se aplice și după
încetarea valabilității prezentului acord.
(5) Acordul de colaborare dintre Ministerul Apărării Naționale
din România și Ministerul Apărării din Georgia, semnat la
București la 7 decembrie 1998, își va înceta valabilitatea de la
data intrării în vigoare a prezentului acord.

Încheiat la Tbilisi la 18 octombrie 2022, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, georgiană și engleză, toate
textele fiind egal autentice. În cazul unor diferențe de interpretare, prevalează textul în limba engleză.

Pentru Ministerul Apărării Naționale din România Pentru Ministerul Apărării din Georgia
Vasile Dîncu, Juansher Burchuladze,
ministrul apărării naționale ministrul apărării

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

ORDIN
pentru aprobarea Instrucțiunilor privind utilizarea instrumentelor informatice
pentru extragerea automată a propunerilor de subiecte de către membrii comisiei de concurs
la etapa de selecție a proiectului-pilot al concursului de ocupare a unor funcții publice vacante
Având în vedere:
— prevederile art. 619 alin. (1), (2), alin. (4) lit. b) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 85 și 86 din anexa nr. 9 la aceeași ordonanță de urgență;
— prevederile art. VII alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
— Referatul de aprobare nr. 724/2023 a proiectului de ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici
pentru aprobarea Instrucțiunilor privind utilizarea instrumentelor informatice pentru extragerea automată a propunerilor de subiecte
de către membrii comisiei de concurs la etapa de selecție a proiectului-pilot al concursului de ocupare a unor funcții publice vacante,
în temeiul art. 400 alin. (2) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, și al art. 86 alin. (5) din anexa nr. 9 la aceeași ordonanță de urgență, precum și al art. 12
alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 785/2022 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,
președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Instrucțiunile privind utilizarea a unor funcții publice vacante, prevăzute în anexa care face
instrumentelor informatice pentru extragerea automată a parte integrantă din prezentul ordin.
propunerilor de subiecte de către membrii comisiei de concurs Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
la etapa de selecție a proiectului-pilot al concursului de ocupare României, Partea I.

Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,

Vasile-Felix Cozma

București, 7 februarie 2023.

Nr. 116.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023
INSTRUCȚIUNI
privind utilizarea instrumentelor informatice pentru extragerea automată a propunerilor de subiecte
de către membrii comisiei de concurs la etapa de selecție a proiectului-pilot al concursului de ocupare
a unor funcții publice vacante
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Scopul prezentelor instrucțiuni este de a
reglementa modul de utilizare a instrumentelor informatice
pentru extragerea automată a propunerilor de subiecte de către
membrii comisiei de concurs la etapa de selecție a proiectului-
pilot al concursului de ocupare a unor funcții publice vacante,
denumit în continuare proiect-pilot, cu respectarea prevederilor
art. 619 alin. (1), (2), alin. (4) lit. b) și alin. (5) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare.
(2) În înțelesul prezentelor instrucțiuni, stabilirea și
extragerea automată a subiectelor pentru proba scrisă se
realizează utilizând o aplicație informatică, într-un mod imparțial,
pusă la dispoziția autorităților și instituțiilor publice organizatoare
a etapelor de selecție a proiectului-pilot, respectiv comisiei de
concurs pentru înalții funcționari publici, de către Agenția
Națională a Funcționarilor Publici, denumită în continuare
Agenția.
CAPITOLUL II
Modalitatea de extragere automată a subiectelor
de către membrii comisiei de concurs la etapa
de selecție a proiectului-pilot
Art. 2. — (1) Începând cu data expirării termenului de
constituire a dosarelor de concurs de către candidați, prevăzut la
art. 81 alin. (1) din anexa nr. 9 la Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare,
și până la data desfășurării probei scrise a etapei de selecție a
proiectului-pilot, fiecare membru al comisiei de concurs
prevăzute la art. 63 alin. (1) și (2) din anexa nr. 9 la aceeași
ordonanță de urgență are obligația de a propune cel puțin
5 subiecte și baremul de corectare aferent și de a le încărca în
aplicația informatică prevăzută la art. 1 alin. (2) din prezentele
instrucțiuni.
(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza
bibliografiei de specialitate și a tematicii de concurs, astfel încât
să reflecte capacitatea de analiză și sinteză a candidaților și de
înțelegere a tematicii de specialitate, în concordanță cu nivelul și
specificul funcțiilor publice pentru care se organizează concursul.
(3) Membrii comisiei de concurs stabilesc punctajul maxim
pentru fiecare subiect în condițiile prevăzute la art. 86 alin. (4)
din anexa nr. 9 la Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Accesul președintelui, al membrilor și al secretarului
comisiei de concurs, încărcarea propunerilor de subiecte și a
baremului de corectare aferent și validarea subiectelor în
aplicația informatică prevăzută la art. 1 alin. (2) din prezentele
instrucțiuni se realizează potrivit Manualului privind utilizarea
instrumentelor informatice pentru extragerea automată a
propunerilor de subiecte de către membrii comisiei de concurs
prevăzut la art. 9.
(5) În ziua desfășurării probei scrise a etapei de selecție a
proiectului-pilot președintele comisiei de concurs validează, în
prezența membrilor comisiei, subiectele încărcate în aplicația
informatică prevăzută la art. 1 alin. (2).
(6) Ulterior validării propunerilor de subiecte, președintele
comisiei de concurs efectuează operațiunea de extragere
automată aleatorie a două seturi de subiecte însoțite de baremul
13
ANEXĂ
de corectare aferent, prin intermediul aplicației informatice
prevăzute la art. 1 alin. (2), cu cel mult o oră înainte de ora
stabilită pentru desfășurarea probei scrise.
(7) Cu cel mult o jumătate de oră înainte de ora stabilită
pentru desfășurarea probei scrise seturile de subiecte se
imprimă, se semnează de toți membrii comisiei de concurs și se
închid în plicuri sigilate ce poartă ștampila autorității sau a
instituției publice organizatoare.
Art. 3. — Subiectele pentru proba scrisă stabilite pe baza
bibliografiei de specialitate și tematicii de concurs sunt comune
pentru toți candidații, în concordanță cu nivelul funcțiilor publice
pentru care se organizează etapa de selecție a proiectului-pilot, cu
excepția cazului în care concursul se desfășoară în mai multe serii.
Art. 4. — Secretarul comisiei de concurs înregistrează în
aplicația informatică prevăzută la art. 1 alin. (2) data desfășurării
probei scrise, funcțiile publice pentru care se organizează etapa
de selecție a proiectului-pilot, componența comisiei de concurs,
precum și orice modificare în legătură cu acestea.
Art. 5. — În situația în care intervine o eroare la extragerea
automată a subiectelor și este necesară o nouă extragere
automată a acestora, varianta inițială imprimată cuprinzând
subiectele extrase se anulează și se semnează de membrii
comisiei de concurs, cu precizarea motivului anulării. Varianta
cuprinzând subiectele extrase automat, anulată, se anexează
la documentația aferentă concursului. În acest caz, se
efectuează o nouă extragere automată a subiectelor de către
președintele comisiei de concurs.
Art. 6. — În situația în care aplicația informatică prevăzută la
art. 1 alin. (2) nu este funcțională, se amână operațiunea de
extragere automată a subiectelor până la remedierea situației,
în termenul stabilit pentru desfășurarea probei scrise.
Art. 7. — Prevederile art. 86 alin. (7) din anexa nr. 9 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările
și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 8. — (1) Direcția tehnologia informației și transformare
digitală din cadrul Agenției asigură condițiile tehnice
corespunzătoare pentru funcționarea aplicației informatice
prevăzute la art. 1 alin. (2).
(2) Se desemnează o persoană din Direcția tehnologia
informației și transformare digitală din cadrul Agenției,
responsabilă cu asigurarea suportului tehnic în situația apariției
unor disfuncționalități.
CAPITOLUL III
Dispoziții finale
Art. 9. — În vederea aplicării prevederilor prezentelor
instrucțiuni, Agenția, prin Direcția tehnologia informației și
transformare digitală și Direcția generală managementul funcției
publice și reforma serviciului public, elaborează Manualul privind
utilizarea instrumentelor informatice pentru extragerea automată
a propunerilor de subiecte de către membrii comisiei de concurs,
pe care îl publică pe site-ul Agenției, la secțiunea „Publicații”,
subsecțiunea „Prezentări și ghiduri”.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 5/2020
privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare
pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/copii
și terapie intensivă nou-născuți
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 2.592/2023 al Serviciului medicină de urgență din cadrul Direcției generale asistență
medicală,
având în vedere:
— prevederile art. 100 alin. (5) și (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
— Adresa Spitalului Clinic „Dr. I. Cantacuzino” nr. 22.629 din 15.12.2021, înregistrată la Ministerul Sănătății cu
nr. SMU 2.165 din 22.12.2021, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” Cluj-Napoca nr. 1.868 din 8.04.2022, înregistrată la
Ministerul Sănătății cu nr. SMU 542 din 11.04.2022, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Spitalului Municipal Vulcan nr. 1.341 din 1.03.2022, înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr. SMU 1.498 din
19.09.2022, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare nr. 5.307 din 4.10.2022, înregistrată la Ministerul Sănătății
cu nr. DGAM 589 din 6.10.2022, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Direcției de Sănătate Publică Timiș nr. 1.067 din 13.01.2022, înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr. SMU 56
din 14.01.2022, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— adresa Spitalului Județean de Urgență Slatina nr. 20.047 din 22.06.2022, înregistrată la Ministerul Sănătății cu
nr. SMU 1.061 din 13.07.2022, și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Spitalului Județean de Urgență Ploiești, înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr. SMU 2.209 din 30.12.2021, și
Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022;
— Adresa Comisiei de specialitate ATI din 26.01.2022, înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr. AR 1.076 din 26.01.2022,
și Minuta Colectivului de lucru al AP-ATI nr. SMU 2.222 din 28.11.2022,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului sănătății nr. 5/2020 privind
aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare
a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și
îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/copii și terapie
intensivă nou-născuți, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2020, cu modificările și
completările ulterioare, se modifică și se completează după cum
urmează:
1. La articolul 20, punctul 12 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„12. contractarea serviciilor de service și mentenanță
preventivă pentru aparatura și echipamentele medicale din
dotarea secțiilor ATI, precum și achiziționarea de kituri și piese
de schimb. Contractele de service pot fi «Service cu piese de
schimb incluse cu reînnoire anuală» sau contracte de service
tip «Service la cerere cu sau fără piese de schimb incluse»,
după cum urmează:
12.1. obligativitatea prestatorilor de servicii de a prezenta:
a) autorizație de la producător pentru efectuarea serviciilor
de service și mentenanță (în cazul în care agentul economic
este altul decât producătorul echipamentului medical);
b) echipa de service (inginerii de service) să dețină
certificat/diplomă/aviz autorizat de producător pentru efectuarea
serviciilor de service și mentenanță pentru echipamentul
respectiv;
c) agentul comercial să dispună și să prezinte infrastructura
necesară pentru efectuarea serviciilor de service și mentenanță
pentru echipamentele vizate (echipamente de diagnoză,
calibrare, revizie etc.);
12.2. echipamentele eligibile pentru această categorie:
a) aparate de anestezie cu monitor inclus;
b) ventilatoare mecanice (inclusiv ventilatoare de transport,
ventilatoare noninvazive);
c) monitoare funcții vitale (inclusiv monitoare de transport,
stații centrale de monitorizare);
d) sisteme extracorporeale (CRRT, ECMO etc.);
e) echipamente din sfera «Laborator medical» (de exemplu,
echipamente Point of Care, RT-PCR, extractoare etc.);
f) echipamente din sfera «Radiologie și imagistică medicală»
(de exemplu, RX mobil, ecografe etc.);
g) echipamente din sfera «Neonatologie» (de exemplu,
incubatoare, ventilatoare mecanice tip «neonatologie» etc.);
h) sisteme automate de administrare tratament (seringă
automată, infuzomat, pompă peristaltică, pompă de nutriție etc.);
i) sisteme pentru intubație dificilă (videolaringoscop,
fibrobronhoscop etc.);
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023 15

j) alte echipamente din sfera «Anestezie și Terapie Intensivă»
(sisteme de prevenție TVP, sisteme de încălzire pacient cu flux
de aer, defibrilator, EKG, paturi TI, etc.).”
2. La articolul 24 litera a), punctul 57 se abrogă.
3. La articolul 24 litera a), după punctul 119 se introduc
patru noi puncte, punctele 120—123, cu următorul cuprins:
„120. Spitalul Clinic «Dr. I. Cantacuzino» București;
121. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie «Leon Daniello»
Cluj-Napoca;
122. Spitalul Municipal Vulcan;
123. Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare;”.
4. La articolul 24 litera b), după punctul 25 se introduc
două noi puncte, punctele 26 și 27, cu următorul cuprins:
„26. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Louis Țurcanu»;
27. Spitalul Județean de Urgență Slatina”.
Art. II. — Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului
Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului
București, precum și spitalele care derulează AP-ATI, indiferent
de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul sănătății,
Cătălin Vișean,
secretar de stat

București, 9 februarie 2023.

Nr. 321.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

ORDIN
pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
transporturilor și infrastructurii, nr. 271/2022 pentru aprobarea Reglementării aeronautice
civile române RACR-LMET „Licența de meteorolog aeronautic”
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) și r) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările
ulterioare, și ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor
și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul transporturilor și infrastructurii, emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
transporturilor și infrastructurii, nr. 271/2022 pentru aprobarea
Reglementării aeronautice civile române RACR-LMET „Licența
de meteorolog aeronautic”, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 288 din 25 martie 2022, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La subpunctul 5.1.2.3, literele a) și b) se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„a) deținerea licenței de meteorolog aeronautic, a calificării
de tehnician gradul II sau a calificării de prognozist (grad II sau
grad I), în termen de valabilitate, și a autorizației la unitatea
meteorologică aeronautică pentru care solicită gradul I;
b) dovedirea efectuării unei perioade cumulate de minimum 3 ani
și 10 luni de activitate operațională, desfășurată după obținerea
calificării de tehnician gradul II sau a calificării de prognozist
(grad II sau grad I), din care cel puțin un an la unitatea
meteorologică aeronautică pentru care solicită gradul I;”.
2. La subpunctul 5.4.4, după litera b) se introduce o nouă
literă, litera c), cu următorul cuprins:
„c) în cazul unei unități meteorologice aeronautice de același
tip nou-înființate, deținătorul licenței trebuie să dovedească
cunoașterea procedurilor de lucru locale și a particularităților
climatologice ale zonei de responsabilitate a unității la care se
efectuează mutarea, certificată prin recomandarea din partea
furnizorului de servicii meteorologice aeronautice, pe baza unei
analize a siguranței prezentate de furnizorul de servicii
meteorologice aeronautice.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,

Sorin Mihai Grindeanu

București, 8 februarie 2023.

Nr. 388.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 125/14.II.2023

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

ORDIN
pentru aprobarea Regulamentului de recepție și înscriere
în evidențele de cadastru și carte funciară
Având în vedere dispozițiile art. 4 lit. a) și c), art. 20, art. 24 alin. (2) și ale art. 41 alin. (2) din Legea cadastrului și a
publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,

directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul de recepție și înscriere în Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele
evidențele de cadastru și carte funciară, prevăzut în anexa*) de cadastru și carte funciară, publicat în Monitorul Oficial al
care face parte integrantă din prezentul ordin. României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014, cu
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se modificările și completările ulterioare.
abrogă Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea României, Partea I.

Directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară,

Hajnalka Ildiko Vig

București, 8 februarie 2023.

Nr. 600.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri
nr. 1, bl. P33, parter, sectorul 5, București.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|464167]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/14.II.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495