PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 339 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 21 aprilie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 592 din 24 noiembrie 2022 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. (3)
și (4) din Codul de procedură penală ........................ 2–4
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
25. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea
cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice
conexe actului medical .............................................. 5–7
26. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind
unele măsuri pentru accelerarea privatizării .............. 7–8
354. — Hotărâre privind modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.264/2010 pentru aprobarea
programului-cadru de emisiuni de titluri de stat
„Medium Term Notes” ................................................ 9
357. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și
cheltuieli pe anul 2023 pentru Societatea Națională a
Sării — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului
Economiei .................................................................. 9–11
358. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și
cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale
„Aeroporturi București” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii................ 12–14
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
98. — Decizie privind constatarea suspendării de drept a
raportului de serviciu al doamnei Cynthia Carmen
Deaconescu, inspector guvernamental în cadrul
Secretariatului General al Guvernului ........................ 14
ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
60. — Ordin pentru modificarea și completarea
Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a
utilizatorilor la rețelele electrice de interes public,
aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2014 .... 15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 592
din 24 noiembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4)
din Codul de procedură penală
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Daniela Băloi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură
penală, excepție ridicată de Gheorghe Tilibașa în Dosarul
nr. 296/829/2019/a1 al Judecătoriei Podu Turcului — Judecătorul
de cameră preliminară și care constituie obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 2.700D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care
procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate, întrucât aceasta nu este susținută de
o reală critică de neconstituționalitate, susținerile formulate
vizând aspecte de interpretare și aplicare a legii, asupra cărora
Curtea Constituțională nu este competentă să se pronunțe.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 8 octombrie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 296/829/2019/a1, Judecătoria Podu Turcului —
Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a prevederilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură
penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de
Gheorghe Tilibașa în faza de cameră preliminară, într-o cauză
penală având ca obiect infracțiunea de sustragere sau
distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 din
Codul penal.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate
se arată, în prealabil, că, pe fondul caracterului confuz, imprecis
și imprevizibil al dispozițiilor art. 324 alin. (3) din Codul de
procedură penală, procurorul de caz a delegat efectuarea
majorității actelor de urmărire penală organelor de cercetare
penală ale poliției judiciare, ceea ce a dus la invocarea încălcării
normelor referitoare la competența materială a organelor de
urmărire penală.
6. În acest context al cauzei se arată că, de principiu, potrivit
art. 55 din Codul de procedură penală, exercitarea atribuțiilor de
a efectua urmărirea penală este facultativă pentru procuror, însă
aceasta este obligatorie în cazul infracțiunilor prevăzute de
art. 56 alin. (3) lit. a)—e) din același cod, ceea ce înseamnă că,
în aceste situații, procurorul are îndatorirea să efectueze
personal toate actele de urmărire penală. Chiar dacă există
derogări de la această regulă, ele sunt prevăzute în mod expres
de lege și sunt justificate de urgența actelor procesuale, care nu
suferă amânare, sau de necesitatea efectuării acestora în afara
razei de competență teritorială a organului care instrumentează
cauza.
7. Autorul excepției consideră că, din analiza coroborată a
prevederilor art. 56 alin. (3) lit. e) și ale art. 324 alin. (1) din Codul
de procedură penală, precum și ale art. 22 din Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție, rezultă că în propria sa cauză urmărirea
penală trebuia efectuată în mod obligatoriu de către procuror.
Or, contrar acestor norme legale, deși cauza în care s-a ridicat
excepția privește săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de
art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) din
Codul penal, majoritatea actelor de cercetare penală nu au fost
efectuate de procuror, ci de organele de cercetare penală, unele
în baza unor ordonanțe de delegare date de procuror în temeiul
prevederilor art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală,
criticate pentru neconstituționalitate.
8. Se susține, prin urmare, că aceste din urmă dispoziții intră
într-o evidentă contradicție cu normele imperative ale art. 56
alin. (3) din același cod, fiind astfel lipsite de previzibilitate în
procesul de interpretare și aplicare. Ca atare, procurorul, deși
este obligat să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, actele
de cercetare penală, totuși, el poate să delege aceste atribuții
prin simple ordonanțe de delegare, lăsând deschisă și
posibilitatea unei practici neunitare în materie. Mai mult decât
atât, art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală nu
stabilește în concret ce acte de urmărire penală pot fi efectuate
de organele de cercetare penală în temeiul delegării, limitându-se
doar la sintagma „unor acte de urmărire penală”.
9. Strict sub aspectul neconstituționalității art. 324 alin. (3) și
(4) din Codul de procedură penală, se arată că acest text
contravine, totodată, și art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece
pentru același tip de infracțiuni, prevăzute de art. 56 alin. (3) din
Codul de procedură penală, procurorul poate delega sau poate
efectua el însuși urmărirea penală, cetățenii fiind astfel afectați
sub aspectul principiului egalității de șanse.
10. Prin prisma art. 20 din Constituție, care, în caz de
neconcordanță față de normele din dreptul intern cu caracter mai
puțin favorabil, acordă prioritate reglementărilor internaționale
privind drepturile omului, se susține că este încălcat și art. 6 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, text care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, nu poate primi o interpretare restrictivă, în
condițiile în care, într-o societate democratică, dreptul la un
proces echitabil reprezintă fundamentul principiului preempțiunii
dreptului.
11. În sfârșit, se susține că dispozițiile legale criticate
contrazic atât rolul atribuit Ministerului Public de art. 131 alin. (1)
și (2) din Constituție, care nu mai poate reprezenta drepturile și
libertățile cetățenilor, cât și principiul legalității, care, potrivit
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023
art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, este unul dintre
principiile pe baza căruia procurorii își desfășoară activitatea.
12. Judecătoria Podu Turcului — Judecătorul de cameră
preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este
neîntemeiată, deoarece, potrivit normelor procesual penale,
dreptul la apărare al inculpatului este garantat pe întreg
parcursul urmăririi penale. Posibilitatea procurorului de a delega
efectuarea unor acte de urmărire penală organelor de cercetare
penală nu este menită să afecteze dreptul la un proces echitabil
ori dreptul la apărare. În exercitarea acestor drepturi, persoana
interesată poate oricând să sesizeze procurorului care
supraveghează urmărirea penală orice neregulă care ar periclita
drepturile sale procesuale, iar avocatul suspectului sau
inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de
urmărire penală, în acord cu art. 92 alin. (1) din Codul de
procedură penală, așa cum, în cursul procesului penal,
inculpatul are dreptul de a propune administrarea de probe, de
a ridica excepții și de a pune concluzii. În plus, normele legale
criticate au caracter procedural, iar art. 126 alin. (2) din
Constituție permite legiuitorului ca, în considerarea unor situații
deosebite, să instituie reguli speciale de procedură.
13. Totodată, instanța observă că autorul excepției nu a
formulat veritabile critici de neconstituționalitate, fiind mai
degrabă nemulțumit de modalitatea în care procurorul
a interpretat și a aplicat textele legale criticate în speță.
Interpretarea conținutului normelor juridice și aprecierea
legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală
sunt însă operațiuni ce intră în sfera de competență a instanței
de judecată, și nu a Curții Constituționale, aspect confirmat și
prin Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 11 mai 2017.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
reprezintă dispozițiile art. 324 alin. (3) și (4) din Legea
nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
Art. 324. — Efectuarea urmăririi penale de către procuror:
„(3) În cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală,
poate delega, prin ordonanță, organelor de cercetare penală
efectuarea unor acte de urmărire penală.
(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea sau
propunerea măsurilor restrictive de drepturi și libertăți,
încuviințarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau
măsuri procesuale nu pot forma obiectul delegării prevăzute la
alin. (3).”
18. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției
sunt cele ale art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității
cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ale art. 20 —
Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 24
3
alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 131 alin. (1) și (2)
referitoare la rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1)
conform cărora procurorii își desfășoară activitatea potrivit
principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic,
sub autoritatea ministrului justiției. De asemenea, sunt invocate
prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces
echitabil.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că aceasta a fost formulată în faza de cameră preliminară,
într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Podu Turcului,
având ca obiect infracțiunea de sustragere sau distrugere de
probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 din Codul penal, și
infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1)
din Codul penal, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,
ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal (concursul
formal de infracțiuni). Ulterior invocării excepției în fața
Judecătoriei Podu Turcului, cauza a fost atribuită spre
soluționare Judecătoriei Onești (în condițiile constatării
incompatibilității tuturor judecătorilor de la Judecătoria Podu
Turcului și admiterii cererii de abținere a judecătorului de cameră
preliminară inițial desemnat), instanță în fața căreia inculpatul
a invocat o serie de excepții, printre care și excepția
de necompetență a organelor de urmărire penală, respinsă
de judecătorul de cameră preliminară prin Încheierea din 28 iulie
2020, rămasă definitivă prin Încheierea finală de cameră
preliminară pronunțată în 20 octombrie 2020 de Tribunalul
Bacău — Judecătorul de cameră preliminară, prin care a fost
respinsă contestația formulată în cauză.
20. Examinând jurisprudența constituțională în materie,
Curtea constată că o excepție cu același obiect și aceeași
motivare a fost soluționată prin Decizia nr. 332 din 11 mai 2017,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667
din 16 august 2017.
21. Cu acel prilej, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția,
constatând că autorul acesteia nu a formulat o veritabilă critică
de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 324 alin. (3)
și (4) din Codul de procedură penală, nemulțumirea acestuia
vizând, în realitate, modul de interpretare și aplicare de către
procuror a respectivelor prevederi de lege. Or, Curtea nu este
competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de
aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din
9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie
2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie
2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din
10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163
din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând a fi
soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea
conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului
de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și
aprecierea legalității activității desfășurate de organele de
urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de
cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că
a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație
ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de
judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din
Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte
de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești
stabilite de lege.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023

22. În prezenta cauză sunt formulate critici de
neconstituționalitate asemănătoare față de aceleași texte legale,
astfel că se impune, pentru aceleași rațiuni, menținerea
aceleiași soluții de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate.
23. În plus, Curtea constată că autorul își construiește
argumentația plecând de la compararea mai multor texte
cuprinse în Codul de procedură penală, pe care le consideră
contradictorii. Indică în acest sens prevederile art. 56 alin. (3)
lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit cărora, în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 188—191, 257, 277, 279—283
și 289—294 din Codul penal, urmărirea penală se efectuează,
în mod obligatoriu, de către procuror, norme pe care le consideră
încălcate prin textele de lege criticate, care permit procurorului să
delege, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea
unor acte de urmărire penală, în cazurile în care acesta
efectuează urmărirea penală. Or, neconstituționalitatea unei
norme juridice are un caracter intrinsec și autonom, ce rezidă în
însuși conținutul său normativ și nu poate fi dedusă prin
coroborarea sau compararea mai multor texte cuprinse în
același sau alte acte normative. În acest sens, Curtea a arătat,
în jurisprudența sa, că neconstituționalitatea unei reglementări
constituie o stare intrinsecă a acesteia și nu poate fi dedusă pe
calea unei interpretări per a contrario, operație care presupune
a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis
(Decizia nr. 122 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004), iar „examinarea
constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea
acestui text cu dispozițiile constituționale, iar nu compararea
prevederilor mai multor legi între ele” (Decizia nr. 33 din
28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003). Prin urmare, și din această
perspectivă, excepția de neconstituționalitate are caracter de
inadmisibilitate.
24. Pe de altă parte, examinând motivarea excepției în raport
cu circumstanțele specifice cauzei în care aceasta a fost
formulată, respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere
de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 din Codul penal,
și infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1)
din Codul penal, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000,
Curtea observă că aceste infracțiuni nu se numără printre cele
la care face referire art. 56 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură
penală și pentru care urmărirea penală se efectuează, în mod
obligatoriu, de către procuror. Prin urmare, este lipsită de suport
factual și legal pretinsa comparație dintre dispozițiile art. 324
alin. (3) și (4) și cele ale art. 56 alin. (3) lit. b) din Codul de
procedură penală, sub aspectul obligativității efectuării urmăririi
penale exclusiv de către procuror, în condițiile în care acestea
din urmă nu se aplică autorului excepției.
25. În același timp, chiar și critica de neconstituționalitate
privind lipsa de precizie a dispozițiilor art. 324 alin. (3) din Codul
de procedură penală în sensul determinării exacte a actelor de
urmărire care pot fi obiect al ordonanței procurorului de delegare
a organelor de cercetare penală este în mod vădit eronată,
deoarece alin. (4) al aceluiași articol, de asemenea criticat,
menționează expres actele de urmărire care nu pot forma
obiectul delegării, astfel că, printr-o simplă interpretare
per a contrario, coroborată, a celor două alineate criticate,
rezultă că celelalte acte de urmărire pot forma obiectul delegării.
Întrucât autorul excepției pretinde, în critica sa, o altă redactare
normativă a textelor legale atacate, care să cuprindă
enumerarea exhaustivă a tuturor celorlalte acte de urmărire
penală care pot fi efectuate de organele de cercetare penală în
baza delegării dispuse prin ordonanța procurorului, rezultă că
acesta dorește, în realitate, modificarea textului legislativ într-o
manieră considerată satisfăcătoare în mod subiectiv, în baza
propriei interpretări date dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4) din
Codul de procedură penală și plecând de la modul în care
acestea au fost aplicate în propria cauză. Or, Curtea nu este în
drept să analizeze critici care tind la modificarea textului de lege
sau prin care sunt vizate diferite modalități de interpretare și
aplicare a acestuia. Pentru această din urmă ipoteză, autorul
excepției are la dispoziție alte instrumente juridice de natură
procesuală, cum ar fi excepția de necompetență a organelor
de urmărire penală, excepție, de altfel, invocată și analizată
de către instanța de judecată în faza camerei preliminare
și respinsă ca neîntemeiată.
26. Toate argumentele mai sus prezentate nu fac decât să
consolideze soluția de respingere, ca inadmisibilă, a excepției
de neconstituționalitate, cu menținerea mutatis mutandis
a precedentului constituțional reprezentat de Decizia nr. 332
din 11 mai 2017, precitată.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură
penală, excepție ridicată de Gheorghe Tilibașa în Dosarul nr. 296/829/2019/a1 al Judecătoriei Podu Turcului — Judecătorul
de cameră preliminară.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Podu Turcului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 5

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000
privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică
pentru servicii publice conexe actului medical
Ținând cont de faptul că, potrivit prevederilor art. 136 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, activitățile conexe actului medical sunt furnizate în cadrul asistenței
medicale ambulatorii de specialitate,
având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și
înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România, conform cărora „profesia de dietetician este o profesie
liberală, în domeniul sănătății umane, furnizoare de servicii conexe actului medical”,
dat fiind faptul că în procesul de emitere a normelor de aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 598/2001, respectiv a normelor metodologice privind înființarea, autorizarea, dotarea și funcționarea
cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical și documentele necesare pentru eliberarea
autorizațiilor de liberă practică pentru personalul care desfășoară servicii publice conexe actului medical au fost întâmpinate
dificultăți datorate fie unor specialități care nu pot face obiectul serviciilor conexe actului medical, fie unor specialități care nu se
mai regăsesc,
ținând cont că tehnicianul de aparatură medicală își desfășoară activitatea cu avizul Agenției Naționale a Medicamentului
și Dispozitivelor Medicale din România, potrivit prevederilor art. 926 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și nu desfășoară activitate la indicația unui medic specialist/curant, așa cum este prevăzută activitatea
serviciilor conexe actului medical,
având în vedere prevederile art. 11 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut,
precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România, cu modificările ulterioare, titlul
oficial de calificare în fizioterapie include, printre altele, specializările în kinetoterapie și profesor de cultură fizică medicală, care
în prezent sunt prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 598/2001.
Ținând cont de opinia Comisiei de specialitate de medicină de laborator a Ministerului Sănătății, conform căreia serviciile
publice conexe actului medical de biologie medicală, biochimie și chimie medicală pot funcționa exclusiv în cadrul laboratoarelor
medicale și în strictă coordonare a medicului de laborator, nicidecum în cabinete de practică individuală,
având în vedere că fizicianul medical își poate exercita activitatea doar în baza acreditărilor obținute de la Ministerul
Sănătății și de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), exclusiv în cadrul unităților medicale autorizate
de Ministerul Sănătății și CNCAN,
creșterea accesului la servicii conexe actului medical impune noi reglementări prind posibilitatea organizării acestor servicii
și în cabinete cu personalitate juridică.
Ținând cont că în cazul organizațiilor neguvernamentale care furnizează servicii conexe actului medical nu sunt
reglementate condiții privind unicitatea serviciilor furnizate, astfel cum rezultă din prevederile Ordonanței Guvernului nr. 124/1998
privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
ținând seama și de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative în privința desfășurării
activităților conexe actului medical, precum și față de prestarea unor servicii pentru care nu sunt emise norme de reglementare a
activității,
ținând cont de faptul că neimplementarea de urgență a prevederilor legale referitoare la acordarea serviciilor conexe
actului medical ar conduce la imposibilitatea transpunerii în legislația subsecventă a reglementărilor care vizează înființarea,
autorizarea, dotarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical și documentele
necesare pentru eliberarea autorizațiilor de liberă practică pentru personalul care desfășoară servicii publice conexe actului medical,
ținând seama de necesitatea emiterii cadrului normativ pentru prestarea serviciilor conexe actului medical în condiții de
siguranță pentru beneficiarii acestor servicii,
întrucât soluțiile legislative preconizate prin Legea nr. 58/2022 pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile
specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate
mintală asociate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății necesită elaborarea
normelor privind autorizarea, organizarea și funcționarea serviciilor conexe actului medical,
ținând cont de faptul că în lipsa normelor privind autorizarea și funcționarea cabinetelor conexe actului medical dispozițiile
Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din
spectrul autist, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi puse în practică, iar normele nu pot fi emise fără actualizarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001,
în considerarea faptului că statul este garant al dreptului la ocrotirea sănătății publice și trebuie să ia măsuri pentru
asigurarea acestui drept,
reținându-se că, în cazul neadoptării măsurilor propuse, nu se poate asigura punerea în aplicare a normelor privind
înființarea, autorizarea, dotarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical, cu
repercusiuni directe asupra cetățenilor, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, a
căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000
privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică
pentru servicii publice conexe actului medical, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 27 iunie 2000,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — (1) Cabinetul de liberă practică pentru servicii
publice conexe actului medical, denumit în continuare cabinet
de practică, este unitatea cu sau fără personalitate juridică,
furnizoare de servicii publice conexe actului medical, necesare
în vederea realizării asistenței medicale ambulatorii: preventivă,
curativă și de recuperare.
(2) Serviciile publice conexe actului medical sunt
următoarele: tehnică dentară; biologie, biochimie și chimie; fizică
medicală; fizioterapie; psihologie; logopedie; sociologie;
optică—optometrie; protezare—ortezare; protezare auditivă;
audiologie; terapie vocală; nutriție și dietetică.
(3) Serviciile publice conexe actului medical prevăzute la alin. (2)
sunt furnizate de persoane autorizate de Ministerul Sănătății,
altele decât medicii sau asistenții medicali. Condițiile de
autorizare a acestor persoane se stabilesc prin ordin al
ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4) Serviciile publice conexe actului medical sunt furnizate în
strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter
medical ale medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale
ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor Legii drepturilor
pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Serviciile publice conexe actului medical pot fi exercitate
în mod independent de către persoanele autorizate să
profeseze: tehnică dentară, fizioterapie, psihologie, logopedie,
sociologie, optică—optometrie, protezare—ortezare, protezare
auditivă, audiologie, terapie vocală, nutriție și dietetică.
(6) Serviciile publice conexe actului medical de biologie,
biochimie și chimie pot fi exercitate exclusiv în laboratoarele
medicale, organizate și dotate potrivit prevederilor Ordonanței
Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea
cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și numai sub coordonarea unui medic de specialitate
medicină de laborator sau, după caz, microbiologie medicală.
(7) Condițiile de dotare minimă obligatorie ale cabinetelor de
practică pentru serviciile prevăzute la alin. (5) se stabilesc prin
ordin al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(8) Persoanele autorizate de Ministerul Sănătății pot exercita
în mod independent profesiile prevăzute la alin. (5), în cadrul
cabinetului de practică, în una dintre următoarele forme:
a) cabinet de practică individual;
b) cabinete de practică grupate;
c) cabinete de practică asociate;
d) societate civilă de practică pentru servicii publice conexe
actului medical;
e) cabinete de practică cu personalitate juridică înființate
potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
f) asociațiile și fundațiile înființate potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.”
2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — Persoana autorizată să își exercite profesia în mod
independent poate să opteze sau să își schimbe opțiunea pentru
una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 1
alin. (8), având obligația să înștiințeze în scris, în termen de
30 de zile de la schimbarea formei de exercitare a profesiei,
direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului
București și, după caz, structurile de specialitate din subordinea
ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.”
3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 3. — (1) Cabinetul de practică individual este forma de
exercitare a profesiei, în cadrul căruia își desfășoară activitatea
titularul cabinetului de practică.”
4. După articolul 6 se introduce un nou articol, art. 61, cu
următorul cuprins:
„Art. 61. — (1) Cabinetele de liberă practică cu personalitate
juridică prevăzute la art. 1 alin. (8) lit. e) trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) să aibă ca obiect de activitate furnizarea de servicii publice
conexe actului medical;
b) administratorul societății sau reprezentantul legal al
persoanei juridice ori cel puțin o treime din numărul membrilor
consiliului de administrație/membrilor fondatori să fie prestatori
ai activității conexe actului medical;
c) să fie înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medicale —
Partea a 3-a pentru servicii publice conexe actului medical, la
nivelul direcției de sănătate publică județene, respectiv a
municipiului București.
(2) Cabinetele de liberă practică cu personalitate juridică
prevăzute la art. 1 alin. (8) lit. f) trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) să aibă ca scop și obiectiv furnizarea de servicii conexe
actului medical;
b) să dețină cel puțin un profesionist în domeniul serviciilor
conexe actului medical care își desfășoară activitatea conform
prevederilor art. 1 alin. (3), în cadrul organizației
neguvernamentale;
c) să fie înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medicale —
Partea a 3-a pentru servicii publice conexe actului medical, la
nivelul direcției de sănătate publică județene, respectiv a
municipiului București.”
5. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 7. — (1) În cadrul cabinetelor de practică prevăzute la art. 1
alin. (8) se pot angaja salariați în condițiile prevăzute de Legea
nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și/sau se pot încheia contracte individuale
de muncă sau contracte de prestări servicii cu persoane care
furnizează serviciile publice conexe actului medical.
(2) Contractele individuale de muncă și contractele de
prestări servicii se încheie între salariați sau colaboratori și
titularii cabinetelor de practică ori, după caz, împuternicitul
mandatat potrivit art. 5 alin. (1), reprezentantul organului de
conducere al societății civile de practică pentru servicii publice
conexe actului medical ori administratorul/împuternicitul
mandatat/președintele în cazul cabinetului de liberă practică cu
personalitate juridică.”
6. La articolul 11, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. — (1) Cabinetele de practică se înființează la
cererea persoanelor autorizate potrivit art. 1 alin. (5).”
7. La articolul 12, alineatul (5) se abrogă.
Art. II. — În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență se emit ordinele ministrului
sănătății prevăzute la art. 1 alin. (3) și (7) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și
funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice
conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 598/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin
prezenta ordonanță de urgență.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 7

Art. III. — În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al
a prezentei ordonanțe de urgență, furnizorii de servicii publice României, Partea I, nr. 291 din 27 iunie 2000, aprobată cu
conexe actului medical, prevăzuți la art. 1 alin. (8) din Ordonanța modificări prin Legea nr. 598/2001, astfel cum a fost modificată
de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și și completată prin prezenta ordonanță de urgență, se vor
funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice organiza potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
Ministrul educației,
Ligia Deca
București, 20 aprilie 2023.
Nr. 25.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002
privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
Întrucât stabilirea valorii reale a terenurilor, pentru societățile cu capital de stat aflate în portofoliul instituțiilor publice care
îndeplinesc calitatea de minister de resort și sunt implicate în procesul de privatizare, este importantă și are un impact semnificativ,
cu această valoare majorându-se capitalul social,
deoarece legislația aferentă privatizărilor utilizează numai noțiunea de „valoare a terenurilor”, fără a o explica, ceea ce ar
putea conduce la ideea stabilirii unei valori de circulație, potrivit dreptului comun — Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață,
republicată, cu modificările și completările ulterioare,
întrucât cu privire la aceste aspecte legate de evaluarea terenurilor, în practică, au fost pronunțate o serie de hotărâri
judecătorești diametral opuse, respectiv, pe de o parte, o serie de instanțe au considerat că prevederile Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la evaluarea terenurilor de către experți desemnați de oficiile
registrului comerțului nu sunt aplicabile și, pe de altă parte, alte instanțe au considerat că și în aceste cazuri se impune evaluarea
terenurilor de către experți desemnați de oficiile registrului comerțului,
față de această împrejurare, precum și față de faptul că inclusiv legislația din materia privatizărilor instituie reglementări
privind o valoare actualizată a terenurilor cu care se realizează majorarea, societatea interesată urmând să solicite oficiului
registrului comerțului desemnarea unui expert în vederea întocmirii unui raport de expertiză,
totodată, utilizarea ratei inflației la reevaluarea terenurilor care urmează să devină aport în natură al statului la capitalul
social al unei societăți, în raport cu evoluția pieței imobiliare, a condus la stabilirea unor valori ale terenurilor care nu au avut un
echivalent în valorile tranzacțiilor imobiliare, așa cum acestea se regăsesc în expertizele efectuate de evaluatori imobiliari autorizați
pentru determinarea valorilor orientative privind proprietățile imobiliare din România utilizate de Uniunea Națională a Notarilor
Publici din România,
în condițiile date, pentru a facilita majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au emis certificate de
atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, dar din anumite motive nu a intervenit majorarea capitalului social cu valoarea
acestora, se vor propune norme care să statueze procedura de urmat, astfel încât statul să obțină acțiunile decurgând din valoarea
terenului,
deoarece supraevaluarea activelor cu încălcarea principiului prudenței prevăzut de normele contabile — elementele
patrimoniale trebuie evaluate la valoarea lor reală pentru a putea asigura un bilanț real, necorelarea valorii contabile a terenurilor
cu valoarea reală a acestora generează înscrierea de date denaturate în situațiile financiare, iar prin aceasta o informare eronată
a utilizatorilor de informații contabile și a creditorilor, inclusiv bănci,
ca urmare a inflației de acțiuni nou-emise, valoarea operatorului se deteriorează semnificativ, astfel, în situația operatorilor
economici tranzacționați pe piața de capital, inflația de acțiuni nou-emise va genera creșterea ofertei de vânzare, urmată de
diminuarea valorii de tranzacționare a acțiunilor, iar o redresare a acestei situații poate dura și până la jumătate de an pentru un
operator economic, în funcție de încrederea investitorilor în managementul acestuia,
deoarece această situație ar avea consecințe deosebit de grave asupra încrederii investitorilor pe piața de capital, în
sensul scăderii interesului acestora de a mai investi în acțiunile unui operator care mai are acționar statul român, cum ar fi:
a) informarea denaturată a potențialilor investitori care sunt încurajați să investească în active supraevaluate;
b) denaturarea echilibrului economic al societății și a stabilității financiare a acesteia; vulnerabilizarea operațiunilor de
admitere la tranzacționare, chiar amânarea pe termen nelimitat a acestei operațiuni cu efecte negative atât asupra societății, cât
și asupra acționarilor acesteia;
c) contestarea operațiunii de majorare de către acționarii minoritari generată de obligativitatea aportului în numerar, de o
valoare substanțială, pe care aceștia trebuie să îl aducă în societate pentru a-și putea menține cota de participare la capitalul
social și de faptul că aceștia nu ar avea disponibilitatea de a efectua o astfel de acțiune,
având în vedere că o majorare a capitalului social cu o valoare supraevaluată în mod artificial a terenurilor, ca aport în
natură al acționarului stat, va conduce, în cele mai multe cazuri, la contestarea acestei acțiuni de către acționarii minoritari, fie prin
invocarea unor aspecte procedurale — formalități de convocare, cerințe de cvorum, solicitarea respingerii cererii de mențiuni la
înregistrarea hotărârilor adunării generale a acționarilor privind majorarea capitalului social la registrul comerțului, fie prin
contestarea temeiului legal invocat pentru majorare,
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023

întrucât trenarea și nesoluționarea de urgență a aspectelor referitoare la majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor
pot conduce la imposibilitatea finalizării cu succes a unor proceduri de reorganizare, precum Planul de restructurare notificat în data
de 4 decembrie 2020 cu numărul SA 59974 (2021/C) — Restructurarea Complexului Energetic Oltenia — S.A., aprobat prin Decizia
Comisiei C (2022) 553 final din 26 ianuarie 2022 privind ajutorul de stat SA 59974 — 2021/C (ex 2020/N, ex 2020/PN),
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare
a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Articol unic. — Articolul 12 din Legea nr. 137/2002 privind efectuează la valoarea justă determinată cu cel mult 90 de zile
unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în înainte de data convocării adunării generale extraordinare a
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie acționarilor pentru aprobarea majorării capitalului social.”
2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se 2. Alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
completează după cum urmează: „(5) În cazul în care certificatul de atestare a dreptului de
1. După alineatul (4) se introduc două noi alineate, proprietate asupra terenurilor se eliberează după privatizare,
alin. (41) și (42), cu următorul cuprins: capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor
„(41) În situația în care, anterior diminuării participației statului care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unități
sau a unității administrativ-teritoriale, emiterea certificatelor de administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor
atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în condițiile emite acțiuni suplimentare ce vor reveni statului prin instituția
prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 834/1991 privind publică implicată sau unității administrativ-teritoriale implicate.”
stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile
3. După alineatul (52) se introduc două noi alineate,
comerciale cu capital de stat, cu modificările și completările
alin. (53) și (54), cu următorul cuprins:
ulterioare, nu a fost urmată de majorarea capitalului social,
valoarea terenurilor se include, potrivit legii, în patrimoniul „(53) Terenurile prevăzute la alin. (5) se evaluează la
societății reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu valoarea justă determinată cu cel mult 90 de zile înainte de data
modificările și completările ulterioare, iar capitalul social se convocării adunării generale extraordinare a acționarilor pentru
majorează cu valoarea terenurilor care va fi considerată aport în modificarea actului constitutiv, pe baza rapoartelor de evaluare
natură al statului sau al unității administrativ-teritoriale implicate, întocmite, conform standardelor în vigoare, de evaluatori
după caz, în schimbul căreia se vor emite acțiuni suplimentare independenți, autorizați conform legii, indiferent de data la care
ce vor reveni statului prin instituția publică implicată sau unității au fost emise certificatele de atestare a dreptului de proprietate.
administrativ-teritoriale implicate, conform dispozițiilor art. 113 (54) În cazul societăților ale căror acțiuni sunt admise la
lit. f) și art. 210 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu tranzacționare pe o/un piață reglementată/sistem multilateral de
modificările și completările ulterioare. tranzacționare, prevederile alin. (5) și (53) se completează cu
(42) Majorarea capitalului social prevăzută la alin. (41) cu prevederile Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente
aportul în natură al statului sau al unei unități administrativ- financiare și operațiuni de piață, republicată, cu modificările și
teritoriale, după caz, reprezentând terenurile pentru care s-au completările ulterioare, pentru a se asigura tratamentul egal și
obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, se nediscriminatoriu al tuturor acționarilor.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul energiei,
Virgil-Daniel Popescu
p. Ministrul economiei,
Mihai-Ion Macaveiu,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
p. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Constantin Saragea,
secretar general
p. Ministrul antreprenoriatului și turismului,
Angel-Iulian Călin,
secretar de stat
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Petre Daea
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 20 aprilie 2023.

Nr. 26.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 9

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.264/2010
pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 1.264/2010 pentru
aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat
„Medium Term Notes”, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, cu modificările
ulterioare, se modifică și completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Se aprobă programul-cadru de emisiuni de titluri
de stat «Medium Term Notes», în sumă maximă, în orice
moment, de 62 miliarde euro sau echivalent euro din orice
valută, denumit în continuare Program.”
2. După articolul 3 se introduce un nou articol, art. 4, cu
următorul cuprins:
„Art. 4. — Pentru calculul sumei utilizate, respectiv a celei
rămase din plafonul prevăzut la art. 1 se utilizează cursul de
schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data decontării
fiecărei tranzacții efectuate în cadrul programului, iar conversia
între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin
intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare
dintre aceste monede.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 20 aprilie 2023.
Nr. 354.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
pe anul 2023 pentru Societatea Națională a Sării — S.A.,
aflată sub autoritatea Ministerului Economiei
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 4 alin. (1) lit. a) din
Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor
operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari
unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu
completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023 pentru
Societatea Națională a Sării — S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul economiei,
Mihai-Ion Macaveiu,
secretar de stat
p. Ministrul muncii și solidarității
sociale,
Mădălin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 20 aprilie 2023.
Nr. 357.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023
ANEXĂ*)
MINISTERUL ECONOMIEI
Societatea Națională a Sării — S.A.
Sediul/Adresa: Calea Victoriei nr. 220
Cod unic de înregistrare 1590430

B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2023

- mii lei -

Nr. Propuneri an
INDICATORI
rd. curent 2023

0 1 2 3 4
I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 604.065
1 Venituri totale din exploatare, din care: 2 597.463
a) subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare 3 -
b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare 4 -
2 Venituri financiare 5 6.602
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) 6 451.235
Cheltuieli de exploatare,(Rd. 7= Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18) din care:
1
7 451.177
A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 194.109
B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 9 15.091
C. cheltuieli cu personalul, (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17) din
care: 10 179.043
C0 Cheltuieli de natură salarială(Rd.11=Rd.12+Rd.13) 11 167.654
C1 ch. cu salariile 12 135.992
C2 bonusuri 13 31.662
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14 3.174
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de
personal 15 2.358
Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de
C4 conducere si control, comisii si comitete
16 816
C5 Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator 17 7.398
D. alte cheltuieli de exploatare 18 62.935
2 Cheltuieli financiare 19 58
III REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd.20=Rd.1-Rd.6) 20 152.830
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21 23.105
2 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 23
4 IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI 24 41
5 ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS 25
PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd.
V 26=Rd.20-Rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din care: 26 129.684
1 Rezerve legale 27
2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele
cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea
4 surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor,
comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi
30
5 Alte repartizări prevăzute de lege 31
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 29,
6 30, 31 ( Rd. 32= Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)>= 0) 32 129.684

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 11

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar

nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la
7 nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă
33 7.123
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul
regiilor autonome ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul
8 societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral
sau majoritar de stat, din care: 34 129.684
a) - dividende cuvenite bugetului de stat
35 66.139
b) - dividende cuvenite bugetului local
36
c) - dividende cuvenite altor acţionari
37 63.545
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se
9 repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare
38 -
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 39 -
VII CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care 40 -
a) cheltuieli materiale 41 -
b) cheltuieli cu salariile 42 -
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43 -
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44 -
e) alte cheltuieli 45 -
VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 46 222.066
1 Alocaţii de la buget 47 -
alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii
anteriori 48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 132.653
X DATE DE FUNDAMENTARE

1 Nr. de personal prognozat la finele anului

50 1.526
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 1.466
Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza
3 cheltuielilor de natură salarială 52 8.798
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza
4 cheltuielilor de natură salarială, recalculat cf. Legii anuale a
bugetului de stat 53 8.004
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu
5 (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51) 54 408
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu
6 recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat 55 408
Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu
7 (cantitate produse finite/ persoană) 56 x
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000)
8
57 747
9 Plăţi restante 58 -
10 Creanţe restante 59 15.959

*) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2

**) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri
și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale
„Aeroporturi București” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2023
nr. 368/2022,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1)
lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare
la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-
teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație
majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și
completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al
Companiei Naționale „Aeroporturi București” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul
transporturilor și infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
p. Ministrul muncii și solidarității
sociale,
Mădălin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat

București, 20 aprilie 2023.

Nr. 358.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 13

ANEXĂ*)
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Compania Națională „Aeroporturi București” — S.A.
Otopeni, Calea București nr. 224 E
Cod unic de înregistrare: 26490194

B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2023

- mii lei -

INDICATORI Nr. rd. Propuneri an curent 2023

0 1 2 3 4

I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 1.137.877,25

1 Venituri totale din exploatare, din care
2 1.118.891,49
a) subventii conform prevederilor legale in vigoare 3
b) transferuri conform prevederilor legale in vigoare 4
2 Venituri financiare 5 18.985,76
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) 6 844.588,12
Cheltuieli de exploatare (Rd. 7= Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18), din care:
1
7 830.588,12
A. cheltuieli cu bunuri și servicii 8 350.020,82
B. cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate 9 22.267,81
cheltuieli cu personalul (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17), din care:
C.
10 261.217,90
C0 Cheltuieli de natură salarială (Rd. 11 = Rd. 12 + Rd. 13)
11 252.027,76
C1ch. cu salariile 12 204.968,98
C2bonusuri 13 47.058,78
C3alte cheltuieli cu personalul, din care: 14 500,00
cheltuieli cu plăți compensatorii aferente disponibilizărilor de personal 15
C4 Cheltuieli aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete 16 2.390,61
C5 Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator 17 6.299,53
D. alte cheltuieli de exploatare 18 197.081,59
2 Cheltuieli financiare 19 14.000,00
REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd.20=Rd.1-Rd.6)
III 20 293.289,13
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21 64.209,83
2 IMPOZIT PE PROFIT AMANAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 23
4 IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI 24
ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS
5
25
PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd. 26=Rd.20-Rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din
V care:
26 229.079,30
1 Rezerve legale 27
Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege
2
28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea
4 surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi
30
5 Alte repartizări prevăzute de lege
31
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 29, 30, 31 ( Rd. 32= Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)>= 0)
6
32 229.079,30
Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar
7 realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă
33 13.461,60
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul
8 societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

34 121.270,46
- dividende cuvenite bugetului de stat
a)
35 97.016,37
- dividende cuvenite bugetului local
b)
36
- dividende cuvenite altor actionari
c)
37 24.254,09
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de
9 finanţare
38 107.808,84
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE
39
CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care
VII
40
a) cheltuieli materiale 41
b) cheltuieli cu salariile 42
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023

INDICATORI Nr. rd. Propuneri an curent 2023

e) alte cheltuieli 45
VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:
46 450.151,14
1 Alocaţii de la buget, din care: 47
alocatii bugetare aferente platii angajamentelor din anii anteriori
48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 437.722,13
X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului 50 1.499
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 1.420
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala *)
3
52 14.438,25
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat cf. Legii anuale a
4 bugetului de stat **)
53 13.583,26
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51)
5
54 787,95
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculata cf. Legii anuale a bugetului de stat
6
55 787,95
Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)
7
56
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (RD. 57 = Rd.6/Rd.1)x1000
8
57 742,25
9 Plăţi restante 58 0,00
10 Creanţe restante 59 70.000,00
*) Rd. 52=Rd.151 din Anexa de fundamentare nr. 2
**) Rd. 53=Rd.152 din Anexa de fundamentare nr. 2

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind constatarea suspendării de drept a raportului de
serviciu al doamnei Cynthia Carmen Deaconescu, inspector
guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului
Având în vedere prevederile Hotărârii Birourilor permanente ale Camerei
Deputaților și Senatului nr. 7/2023 privind numirea în funcțiile de adjuncți ai
Avocatului Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295
din 7 aprilie 2023,
în temeiul art. 29, art. 397, art. 512 alin. (1), art. 513 alin. (1) lit. a) și al
art. 531 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — (1) Se constată suspendarea de drept a raportului de serviciu
al doamnei Cynthia Carmen Deaconescu, inspector guvernamental în cadrul
Secretariatului General al Guvernului, pe durata numirii în funcția de adjunct al
Avocatului Poporului.
(2) Doamna Cynthia Carmen Deaconescu predă lucrările și bunurile care
i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în termen de 3 zile
de la data prevăzută la alin. (1).

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 21 aprilie 2023.
Nr. 98.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.IV.2023 15

ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE DE

REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
pentru modificarea și completarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare
a utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul președintelui
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2014
Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b) și ale art. 76 alin. (1) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 42 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la
rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) și ale art. 9 alin. (1) lit. ad) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. — Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a
utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobată prin
Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 11/2014, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2014, cu modificările
și completările ulterioare, se modifică și se completează după
cum urmează:
1. La articolul 3 alineatul (1), după litera b) se introduce
o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
„c) Contractele-cadru de racordare la rețelele electrice de
interes public, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 105/2022,
cu modificările și completările ulterioare.”
2. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 10. — (1) Componenta T(I) a tarifului de racordare este
egală cu suma componentelor [T(I)s] și [T(I)g], corespunzătoare
lucrărilor de întărire specifice și a celor generale, care rezultă
ca fiind necesare pentru evacuarea puterii aprobate
utilizatorului.
Cele două componente se stabilesc după cum urmează:
a) Componenta lucrărilor de întărire specifice [T(I)s] se
stabilește pe bază de deviz general.
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Dumitru Chiriță
b) Componenta lucrărilor de întărire generale [T(I)g] este
egală cu valoarea minimă dintre:
(i) valoarea [T(I)g](SS) a lucrărilor de întărire generale,
stabilită pe bază de deviz general;
(ii) valoarea [T(I)g](calcul), stabilită cu următoarea relație:
[T(I)g](calcul) = S(evacuare) x i, unde:
S(evacuare) — puterea aprobată pentru evacuare
în rețea la locul de producere sau la locul de consum
și de producere respectiv [MVA];
i — tarif specific [lei/MVA].”
Art. II. — Prevederile prezentului ordin se aplică și cererilor
aflate în curs de soluționare pentru care nu a fost încă emis
avizul tehnic de racordare pe baza fișei de soluție, precum și
acelora pentru care nu a fost încă avizat studiul de soluție de
către operatorul de rețea.
Art. III. — Operatorii economici din sectorul energiei electrice
duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entitățile
organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor
prezentului ordin.
Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

București, 12 aprilie 2023.

Nr. 60.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|470328]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339/21.IV.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495