PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 762 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 23 august 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 175 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. d) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.... 2–3
Decizia nr. 291 din 25 mai 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat
disciplinar” din cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) și a
dispozițiilor art. 741 din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului ...................................................... 4–7

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

750. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Almaș,
județul Arad ................................................................ 8
751. — Hotărâre privind aprobarea modelului de steag
al comunei Oncești, județul Maramureș .................... 9–10

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

344. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Florina Cristache a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
secretar general adjunct al Agenției Naționale pentru
Sport .......................................................................... 11
345. — Decizie pentru modificarea anexei la Decizia
prim-ministrului nr. 229/2013 privind stabilirea
componenței Comisiei Naționale pentru Compensarea
Imobilelor.................................................................... 11

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
2.659. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și
completarea anexei la Ordinul ministrului sănătății
nr. 1.834/2023 privind aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a unităților de dializă publice
și private .................................................................... 12–15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 175
din 4 aprilie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. d)
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ingrid-Alina Tudora — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația de Locatari
nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, în
Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galați — Secția
civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 2.166D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare
este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în
materie a Curții Constituționale.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 9 iulie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 10.073/233/2009/a1, Judecătoria Galați — Secția civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. d) din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația de Locatari
nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, cu
prilejul soluționării unei cereri de reexaminare a modului de
stabilire a taxei judiciare de timbru, aferente cererii de recuzare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate
autoarea acesteia susține că, în mod indiscutabil, o cerere de
recuzare nu poate reprezenta decât un ultim demers procedural
posibil în exercitarea dreptului de apărare pe care îl face partea
interesată într-o procedură judiciară, în condițiile în care
constată că drepturile și libertățile îi sunt vădit, sistematic și
brutal nesocotite, astfel că nu mai este luată în considerație
obligația de respectare a imparțialității și nici obligația de
respectare a independenței judecătorului. Precizează că, în
conformitate cu art. 24 din Constituție, dreptul la apărare este
garantat, or, condiționarea exercitării dreptului la apărare, prin
procedura reexaminării, doar cu condiția timbrării prealabile a
acestui drept constituțional, încalcă vădit condiția cerută și
acordată prin Constituție, anume de garantare, care presupune
exercitarea nestingherită, necondiționată de plata vreunei taxe.
6. De asemenea, susține că plata unei astfel de taxe ce
vizează o cerere de recuzare reprezintă o nesocotire a
principiilor consacrate în cuprinsul art. 1 alin. (3) din Constituție,
cu privire la garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în
art. 1 alin. (5) din Constituție, care stabilesc prioritatea absolută
a aplicării prevederilor Constituției în raport cu alte acte
inferioare, dar și o încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1)
Constituție, care impun ca cetățenii să beneficieze de drepturile
și libertățile consacrate și prevăzute de Constituție, inclusiv de
garantarea dreptului la apărare.
7. Apreciază, de asemenea, că textul de lege criticat este vădit
neconstituțional în măsura în care se solicită o taxă pentru a
îndrepta o greșeală, o eroare judiciară sau chiar un abuz comis
de instanță când a solicitat taxa judiciară de timbru. Susține,
totodată, că aceste dispoziții nu prevăd termenul legal în care se
poate formula cerere de acordare a facilităților fiscale pentru taxa
judiciară de timbru în valoare de 4 lei aferentă cererii de recuzare,
modul de soluționare a cererii de acordare a facilităților fiscale
sub forma scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană
juridică, și nici calea de atac împotriva soluției și nici termenul în
care se poate exercita calea de atac împotriva soluției pronunțate.
8. Judecătoria Galați — Secția civilă apreciază că
dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 nu contravin Legii
fundamentale, iar normele constituționale referitoare la dreptul
la apărare, supremația legii și accesul liber la justiție nu instituie
nicio interdicție cu privire la stabilirea taxelor în justiție. În opinia
instanței de judecată, este legal și normal ca justițiabilii care trag
un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile
judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora cu
atât mai mult cu cât, în virtutea dispozițiilor constituționale ale
art. 56 alin. (1), „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite
și prin taxe, la cheltuielile publice”. Așa fiind, plata taxelor și a
impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De
asemenea, instanța reține că echivalentul taxelor judiciare de
timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța
de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata
acestora revenind părții care cade în pretenții. Dispozițiile legale
privind posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri,
reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de
timbru vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face
față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor
materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare,
potrivit cărora: „Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează
astfel: [...] d) cereri de recuzare în materie civilă — 4 lei.”
13. Curtea precizează faptul că Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023 3

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, iar în acest context, în
legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în
vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august
2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare” din
cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care
circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și
ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest
control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea
nu mai sunt în vigoare”, dar ale căror efecte juridice continuă să
se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a
fost justificată prin faptul că, deși abrogată, „legea civilă poate
ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit
actum»”. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile de lege
criticate își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile
cauzei, iar, în aceste condiții, Curtea are competența de a se
pronunța cu privire la constituționalitatea acestora.
14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale cuprinse
în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român și la respectarea
supremației Constituției și a legilor, art. 15 alin. (1) —
Universalitatea, art. 24 referitor la garantarea dreptului la
apărare, precum și dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală
a Drepturilor Omului privind dreptul la satisfacție efectivă din
partea instanțelor juridice naționale.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de
constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor din
prezenta cauză și prin raportare la aceleași norme
constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 587 din
23 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 394 din 21 aprilie 2022.
16. Prin decizia antereferită, la paragrafele 14—17, Curtea a
reținut, în esență, că accesul la justiție nu presupune gratuitatea
actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale
judecătorească în mod gratuit. Legiuitorul este îndreptățit să
instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de
stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în
litigiu. Art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire
la taxele judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care
trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile
judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai
mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1),
potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite
și prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor și a impozitelor
reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor.
17. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o
caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din
28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului
Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura
sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări,
atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea
din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei,
paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că,
în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, nu
a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare
cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul
unei bune administrări a justiției.
18. Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că nu se poate
vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru,
acesta fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta
justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi
reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție sau
a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de
justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor
completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a
instituit, prin art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 80/2013, posibilitatea de a se acorda scutiri, reduceri, eșalonări
sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această
reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate
face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor
materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție.
19. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reținut, de
asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici
principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăților și a
îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din
Constituție, și nici art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor
Omului.
20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât
considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează
valabilitatea și în prezenta cauză.
21. Referitor la susținerile autoarei excepției de
neconstituționalitate potrivit cărora dispozițiile art. 3 lit. d) din
Legea nr. 146/1997 nu prevăd termenul legal în care se poate
formula cerere de acordare a facilităților fiscale pentru taxa
judiciară de timbru aferentă cererii de recuzare, modul de
soluționare a cererii de acordare a facilităților fiscale sub forma
scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană juridică, calea
de atac împotriva soluției și nici termenul în care se poate
exercita calea de atac împotriva soluției pronunțate, Curtea
subliniază faptul că instanța de contencios constituțional nu este
competentă a soluționa excepții de neconstituționalitate privind
lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre
care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate,
deoarece aceasta ar presupune o intervenție nemijlocită din
partea sa în activitatea de legiferare.

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin
reprezentant legal Marin Frunză, în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galați — Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Galați — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 291
din 25 mai 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar”

din cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) și a dispozițiilor art. 741 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului

Marian Enache — președinte cererii de anulare a deciziei Inspectoratului General al Poliției

Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Bianca Drăghici — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 2746 alin. (1) lit. b) și ale art. 741 din Legea
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de
Florin Popa în Dosarul nr. 876/119/2018 al Curții de Apel Brașov —
Secția contencios administrativ și fiscal și care formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.318D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare
este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar”
din cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002,
având în vedere Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021, prin care
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate
și a constatat că aceasta este neconstituțională. Cu privire la
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 741 din Legea
nr. 360/2002, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată,
deoarece la data organizării concursului pentru ocuparea
funcției de conducere vacante, cu privire la care i-a fost respinsă
candidatura autorului excepției, Legea nr. 360/2002 fusese
modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016,
prin care a fost transpusă Decizia Curții Constituționale nr. 172
din 24 martie 2016, fiind aduse completări referitoare la condițiile
privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de
execuție și conducere vacante. Însă textul criticat nu se referă la
un aspect esențial, în sensul celor reținute de Curte în
jurisprudența sa în materie, ci are în vedere doar stabilirea
procedurii referitoare la organizarea concursurilor, care se face
prin ordin al ministrului afacerilor interne.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 876/119/2018, Curtea de Apel Brașov — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 2746 alin. (1) lit. b) și ale art. 741 din Legea
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost
ridicată de Florin Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea
Române — Comisia de concurs, prin care autorului excepției
i-a fost respinsă candidatura pentru un examen de ocupare a
unui post de conducere, întrucât nu îndeplinea condiția de a nu
fi cercetat disciplinar.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul
acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 2746 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 360/2002, cu referire la sintagma „nu este cercetat
disciplinar”, potrivit cărora polițistului îi este interzis să participe
la concursul organizat pentru ocuparea unui post de conducere
vacant în cazul în care este cercetat disciplinar, contravin art. 16
alin. (1) și art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, potrivit art. 59
alin. (1) și (5) din Legea nr. 360/2002, cercetarea disciplinară se
declanșează prin act administrativ, iar în urma declanșării
acesteia evoluția profesională a polițistului care dorește să
participe la concursul pentru ocuparea unui post de conducere
vacant este blocată. Textul de lege criticat îngrădește în mod
discriminatoriu accesul la concurs prin comparație cu funcționarii
publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, pot participa la același fel de concurs și în
cazul declanșării procedurii disciplinare. Este, de asemenea,
încălcată prezumția de nevinovăție a autorului, principiu statuat
prin art. 582 lit. a) din Legea nr. 360/2002, întrucât, până la
rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, persoana
este considerată nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie
2013 și 14 ianuarie 2010, pronunțate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în cauzele Teodor împotriva României și
Vanjak împotriva Croației.
6. Cu privire la dispozițiile art. 741 din Legea nr. 360/2002,
astfel cum au fost modificate și completate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 21/2016, se apreciază că aceste norme
contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4)
și alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 73 alin. (3) lit. j).
7. Se arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 306 din
8 mai 2018 s-a admis excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului. Mutatis mutandis, concursul la care s-a
înscris autorul prezentei excepții a fost organizat în baza unui
act normativ — Ordinul nr. 140/2016 — inferior Legii
nr. 360/2002, așa cum statuează art. 73 din Constituție, iar
condițiile generale de participare la examen/concurs trebuiau
reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de
organizare a acestuia este viciată.
8. Se consideră că reglementarea prin ordin a procedurii de
organizare a concursurilor și examenelor este neconstituțională,
întrucât, în esența sa, evaluarea activității și a conduitei unui
funcționar public ține de statutul acestuia și, prin urmare, trebuie
reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin
lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esențiale
ale concursurilor prin ordin al ministrului sunt încălcate și
dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, referitoare la principiul
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei
atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către Guvern,
precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componența sa
referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii.
9. Statutul juridic al funcționarului public se întemeiază pe un
regim juridic statutar reglementat prin lege organică și care este
distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al
celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de muncă
și reglementat prin Legea nr. 53/2003 — Codul muncii,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345
din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curții Constituționale
nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia
nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24,
și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016,
paragraful 17). Așadar, elementele esențiale referitoare la
nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale
unui funcționar public se referă în mod intrinsec la statutul
acestuia.
10. Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt
neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura organizării
concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă
administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice,
respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne. Astfel, se
transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului
organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul
funcționarului public către puterea executivă (a se vedea, în
același sens, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, precitată,
paragraful 26).
11. Curtea de Apel Brașov — Secția contencios
administrativ și fiscal apreciază că excepția de
neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, cu privire la
dispozițiile art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, se
arată că în această modalitate de reglementare simpla
declanșare a procedurii de cercetare disciplinară îngrădește
dreptul polițistului de a participa la concursul pentru ocuparea
unui post de conducere vacant, ceea ce încalcă principiul
egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție,
și principiul prezumției de nevinovăție reglementat de art. 23
alin. (11) din Constituție. Referitor la art. 741 din Legea
nr. 360/2002, menționând Decizia Curții Constituționale nr. 306
din 8 mai 2018, instanța apreciază că prevederile de lege
criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte
administrative, contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din
Constituție.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
5
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 2746 alin. (1) lit. b) și ale art. 741 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și
completările ulterioare. Însă, analizând notele scrise ale
autorului excepției, Curtea constată că acesta formulează critici
de neconstituționalitate cu privire la sintagma „nu este cercetat
disciplinar” din cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 360/2002, așa încât obiect al excepției de neconstituționalitate
îl constituie sintagma „nu este cercetat disciplinar” din cuprinsul
art. 2746 alin. (1) lit. b) și dispozițiile art. 741 din Legea
nr. 360/2002, potrivit cărora:
— Art. 2746 alin. (1) lit. b): „La concursul pentru ocuparea
unui post de conducere vacant poate participa polițistul care:
[...] b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei
sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în
mișcare acțiunea penală.”;
— Art. 741: „Prin ordin al ministrului afacerilor interne se
stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
a) organizarea și desfășurarea cursurilor de formare
profesională a polițistului, precum și a concursurilor și
examenelor prevăzute de prezenta lege;
b) nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea
raporturilor de serviciu.”
16. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate
contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4)
privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul
democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul
legalității, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii,
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 73 alin. (3) lit. j)
privind reglementarea prin lege organică a statutului
funcționarilor publici și art. 23 alin. (11) referitor la libertatea
individuală.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că, referitor la sintagma „nu este cercetat disciplinar” din
cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, ulterior
încheierii de sesizare, prin Decizia nr. 789 din 23 noiembrie
2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59
din 19 ianuarie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate
și a constatat că aceasta este neconstituțională.
18. Pentru a ajunge la această soluție, prin decizia
menționată, paragrafele 16—26, Curtea a verificat prin prisma
unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa (a se
vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie
2013, și Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie
2016) dacă adoptarea sintagmei criticate are o justificare
rațională, fără a fi doar expresia aprecierii exclusive a
legiuitorului, dacă are un scop legitim și dacă este proporțională
cu acel scop, respectiv de a fi adecvată, necesară și a asigura
un just echilibru între interesele concurente. Astfel, Curtea a
constatat că măsura adoptată nu îndeplinește condiția de a fi
necesară, respectiv indispensabilă, pentru îndeplinirea scopului
urmărit și nici pe aceea de a fi proporțională, adică să păstreze
justul echilibru între interesele concurente, iar condiția cuprinsă
în sintagma criticată nu este proporțională cu situația care o
determină, adică nu asigură un just echilibru între interesul
public, respectiv cel individual. Curtea a reținut că legiuitorului îi
revenea obligația constituțională de a identifica punctul de
echilibru optim dintre cele două interese concurente, pentru ca
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
acestea, împreună și fiecare în parte, să se realizeze (a se
vedea, ad similis, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din
29 ianuarie 2020, paragraful 66). Însă această obligație
constituțională nu a fost respectată de vreme ce legiuitorul a
adoptat soluția potrivit căreia orice deschidere a unei proceduri
disciplinare, indiferent de faptul că aceasta se finalizează cu
constatarea existenței sau a inexistenței abaterii și a vinovăției
polițistului, împiedică accesul acestuia la concursul pentru
ocuparea unui post de conducere. Mai mult, Curtea a observat
că, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru
stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea
recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din
11 septembrie 2015, depunerea oricărei înștiințări/cereri în scris
cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare obligă persoana
în drept să declanșeze procedura disciplinară. Nici Hotărârea
Guvernului nr. 725/2015 și nici Legea nr. 360/2002 nu prevăd
sancțiuni pentru situația în care s-ar depune cereri șicanatorii,
adică formulate numai cu scopul de a împiedica accesul
polițistului la concurs. Aceasta înseamnă că evoluția
profesională a polițistului, ca aspect al exercitării funcției publice
și al dreptului său la muncă, ar putea fi blocată în mod
permanent de persoane de rea-credință care ar putea depune
sesizări scrise cu privire la presupuse abateri disciplinare de
fiecare dată când se organizează un nou concurs. Legiuitorul
plasează astfel sub semnul hazardului un aspect esențial al
dreptului la exercitarea funcției publice și al dreptului la muncă,
ceea ce este de nepermis.
19. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a
constatat că sintagma „nu este cercetat disciplinar” din cuprinsul
dispozițiilor art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002
împiedică accesul polițistului, funcționar public cu statut special,
la concursul pentru ocuparea unui post de conducere, ce ține
de exercitarea raportului său de serviciu, aducând astfel
atingere dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale
art. 41 din Constituție.
20. Prin urmare, având în vedere soluția de neconstituționalitate,
precum și data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat
disciplinar” din cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 360/2002 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
21. Sub acest aspect, Curtea reține că, de principiu, chiar
dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția
de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă,
în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a
neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform
art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se
vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie
2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din
18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din
10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).
22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 741 din Legea nr. 360/2002, Curtea constată
netemeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi
prezentate în continuare.
23. Astfel, sintetizând criticile autorului, Curtea reține că
acesta susține că normele de lege supuse controlului de
constituționalitate contravin dispozițiilor constituționale invocate,
întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor și
examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu
putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al
ministrului de resort, transmițându-se astfel competența
constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa
în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea
executivă.
24. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în
jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 121 din
10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 și 19, și Decizia
nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19),
a stabilit că statutul juridic al unei categorii de personal este
reprezentat de dispozițiile de lege referitoare la încheierea,
executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului
juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Referitor
la statutul polițistului, Curtea a reținut că acesta este subiect al
unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și
încetează în condiții speciale și, de aceea, aspectele esențiale
ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se
referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este
reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din
Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest
sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014,
paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din
8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din
24 martie 2016, precitată, paragraful 17). Totodată, Curtea a
reținut prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 18, că
aspectele privind ocuparea posturilor de conducere țin în mod
evident de cariera polițistului și presupun o modificare atât a
atribuțiilor (a felului muncii), cât și a salarizării, iar exercitarea
raportului de serviciu al polițistului se realizează de la nașterea
acestuia, prin actul de numire, și până la încetarea lui, în
condițiile legii. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor
constituționale, statutul funcționarilor publici se reglementează
prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale
privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare
a raporturilor de muncă, aceste aspecte esențiale — cum sunt,
spre exemplu, condițiile generale de participare la
examen/concurs, condițiile de vechime necesară participării la
examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condițiile în
care candidații sunt declarați „admiși” și posibilitatea de
contestare — trebuie reglementate prin lege organică, urmând
ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcțiilor de
conducere să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de
resort. De asemenea, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din
22 iunie 2018, paragraful 22, Curtea a aplicat mutatis mutandis
considerentele Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016
referitoare la ocuparea posturilor de execuție de către polițiști. În
același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și referitor la
statutul militarilor, prin Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018.
În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în
jurisprudența sa, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al
căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege
organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor
trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte
administrative cu caracter inferior legii.
25. Prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, precitată,
paragraful 20, Curtea a reținut că, urmare a pronunțării
Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016, au fost adoptate
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023 7

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I,
nr. 459 din 21 iunie 2016, precum și Legea nr. 118/2017 privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016
pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de
acord dispozițiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menționată
a Curții Constituționale. Cu acest prilej, a fost completată Legea
nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor
de conducere, cât și la ocuparea posturilor de execuție,
prevederi introduse la secțiunea a 4-a: „Ocuparea posturilor
vacante” a capitolului II — „Cariera polițistului” din Legea
nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 2734, „Postul de execuție vacant
se ocupă prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ
a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal
pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la
cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după
caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) și (3).”
De asemenea, art. 2736 conține reglementări cu privire la
comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin
concurs sau examen, art. 2739 stabilește probele concursului
sau examenului și conține prevederi referitoare la subiectele și
baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu
tematica și bibliografia stabilite, art. 2741 și 2743 reglementează
procedura de evaluare a probelor și rezultatele finale, iar
art. 2744 stabilește procedura de contestare a rezultatelor.
26. Referitor la postul de conducere vacant, Legea
nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin
Legea nr. 118/2017 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, prevede la art. 2735
alin. (1) că „Postul de conducere vacant se ocupă prin:
a) concurs sau examen, după caz; b) mutare, la cerere sau în
interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient
de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deținut; c) numire
directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un
post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui
anterior deținut; c1) numire directă a polițistului pe o funcție de
demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de
conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu
polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit
competențelor stabilite prin lege; d) alte cazuri prevăzute de
lege.” De asemenea, concursul pentru ocuparea postului de
conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat
pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau
video, potrivit art. 2738 din lege.
27. Ca atare, aplicând jurisprudența sa de principiu la
prezenta cauză, Curtea constată că aspectele esențiale privind
ocuparea posturilor de conducere vacante sunt reglementate în
cuprinsul Legii nr. 360/2002 — lege organică, iar regulile
specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate și
detaliate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016
privind activitatea de management resurse umane în unitățile
de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 702 și 702 bis din 9 septembrie
2016, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul
ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de
management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului
Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 931 și 931 bis din 18 noiembrie 2016, cu modificările
și completările ulterioare.
28. În final, cât privește invocarea în susținerea criticilor de
neconstituționalitate a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018, precitată,
Curtea observă că în cuprinsul acesteia, la paragraful 21, a
reținut că, în acea cauză, excepția de neconstituționalitate a fost
ridicată în cadrul soluționării cererii de anulare a tabelului
centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de
12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 21/2016 Legii nr. 360/2002, cu privire
la ocuparea posturilor vacante de execuție, când aspectele
esențiale nu erau reglementate prin lege.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar” din
cuprinsul art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul
nr. 876/119/2018 al Curții de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași
instanțe și constată că dispozițiile art. 741 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile
formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Almaș, județul Arad
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din
Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Almaș, județul Arad, prevăzută
în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei
Almaș, județul Arad, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
București, 18 august 2023.
Nr. 750.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

comunei Almaș, județul Arad elementelor însumate ale stemei comunei Almaș,
județul Arad

Descrierea stemei
Stema comunei Almaș se compune dintr-un scut triunghiular,
cu marginile rotunjite, cu un câmp albastru (azur), încărcat cu
o șapă de aur.
În șapă se află un măr dezrădăcinat, natural, încărcat cu
patru mere roșii, plasat pe un deal verde. Vârful scutului este
tăiat de un brâu undat de argint.
În dreapta scutului, în câmp albastru, este plasată o carte
închisă, de aur, peste care broșează o cruce neagră treflată.
În stânga scutului, tot în câmp albastru, se află trei spice
de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Mărul face referire la denumirea localității Almaș = livadă
de/cu meri (în maghiară Háromalmás, colocvial Almás,
în traducere „Merești”).
Mărul reprezintă și bogăția pomicolă din zonă, iar numărul
lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Brâul undat face trimitere la hidrografia localității, râul Crișul
Alb.
Cartea broșată de o cruce treflată (Biblia) evocă credința
păstrată cu stăruință de localnici, precum și edificiile de acest
fel existente în localitate.
Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor,
agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023 9

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea modelului de steag al comunei Oncești,
județul Maramureș
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 alin. (2)
și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către
unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — (1) Se aprobă modelul de steag al comunei Oncești, județul
Maramureș, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale modelului de steag
al comunei Oncești, județul Maramureș, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
București, 18 august 2023.
Nr. 751.

ANEXA Nr. 1*)

MODELUL DE STEAG
al comunei Oncești, județul Maramureș

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023

ANEXA Nr. 2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale modelului de steag al comunei Oncești, județul Maramureș
Descrierea steagului
Modelul de steag al comunei Oncești este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între
lățimea și lungimea steagului de 2/3, împărțit în patru dreptunghiuri egale, cel din dreapta sus și cel din
stânga jos fiind de culoare albastră, iar cel din dreapta jos și cel din stânga sus, de culoare roșie. În centru
este imprimată stema comunei Oncești, iar în partea de jos a steagului, sub stemă, sunt inscripționate
statutul și denumirea localității, „COMUNA ONCEȘTI”, cu litere de culoare neagră.
Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime.
Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului
Descrierea stemei
Stema comunei Oncești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un turn de cetate medievală de aur, cu patru
creneluri și trei ferestre negre.
În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un animal fantastic numit grifon, de argint,
cu cap de pasăre orientat spre dreapta, cu zborul deschis, ieșind dintr-o coroană cu fleuroane, ținând în
laba dreaptă o pană, iar în stânga, o sabie curbată.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o fântână heraldică de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp roșu, se află un vas de ceramică dacică de aur, ornamentat
cu un brâu alveolar.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Turla de cetate face trimitere la unul dintre vestigiile feudale din zonă, respectiv cetatea medievală
din secolul al XIII-lea.
Grifonul este simbolul luat din blazonul familiei Negrea de Oncești.
Fântâna evocă „Fântâna Craiului” din care a băut regele Ludovic de Anjou în drumul său contra
lui Bogdan.
Vasul de ceramică face referire la urmele așezării dacice de pe vârful „Măgura”, ce datează
din secolul I înainte de Hristos.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Culoarea roșie înseamnă putere, acțiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voință, agresivitate,
dorința de a servi patria.
Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc,
și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023 11

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Florina Cristache a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Agenției Naționale pentru Sport
Având în vedere propunerea formulată de președintele Agenției Naționale
pentru Sport prin Adresa nr. 18 din 10 august 2023, înregistrată la Cabinetul
prim-ministrului cu nr. 5/6.177 din 10 august 2023, precum și Adresa Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici nr. 39.299/2023,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Florina Cristache, șef serviciu, grad II, al Serviciului contabilitate — Direcția
economică — aparatul propriu al Agenției Naționale pentru Sport, exercită, cu
caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici
de secretar general adjunct al Agenției Naționale pentru Sport pentru o perioadă
de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 23 august 2023.
Nr. 344.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 229/2013 privind stabilirea componenței
Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor
Având în vedere Adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 467/C.F.S. din 16 august 2023, înregistrată
la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/29.961/M.A. din 16 august 2023,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, și al art. 19 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în
natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și
completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Punctul 8 din anexa „Componența Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 30 mai 2013,
Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor” la Decizia cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
prim-ministrului nr. 229/2013 privind stabilirea componenței „8. Maria-Cristina Manda — consilier personal — cabinet
Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, publicată în ministru, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 23 august 2023.
Nr. 345.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.834/2023
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare
a unităților de dializă publice și private
Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale de asistență medicală din cadrul Ministerului Sănătății
nr. AR/14.545/2023,
având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.834/2023
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare
a unităților de dializă publice și private, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 493 și 493 bis din 7 iunie 2023,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. Tipuri și funcții ale unităților de dializă
Tratamentul de epurare extrarenală este efectuat în unitățile
de dializă, care pot funcționa în structura unităților sanitare cu
paturi (publice sau private) sau ca entități distincte (în regim
ambulatoriu). Metodele de tratament de substituție a funcțiilor
renale prin dializă sunt menționate în anexa nr. 1 la prezentul
regulament.
1.1. Hemodializa se poate efectua în:
a) stația de dializă (2—8 posturi de hemodializă) — face
parte dintr-o/dintr-un secție/compartiment de nefrologie a/al unei
unități sanitare cu paturi.
În stația de dializă se realizează:
(i) inițierea tratamentului cronic prin hemodializă în regim
de spitalizare continuă;
(ii) continuarea tratamentului substitutiv renal la pacienții
aflați în tratament prin hemodializă cronică, spitalizați
pentru alte patologii intercurente (deficit de acces
vascular, comorbidități, complicații pre/posttransplant
renal);
(iii) hemodializa pacienților internați pentru insuficiență
renală acută (injurie renală acută/leziune acută de
rinichi), care nu necesită îngrijire în secția de terapie
intensivă;
(iv) asigurarea tratamentului cronic în ambulatoriu la
pacienții incluși în Programul național de supleere a
funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală
cronică, pe care îi au în evidență;
b) centrul de dializă (peste 8 posturi de hemodializă) — poate
funcționa:
— în cadrul unei unități sanitare cu paturi (publică sau
privată); în aceste condiții centrul deservește aceleași categorii
de pacienți ca și stația de dializă;
— ca unitate independentă în regim ambulatoriu (publică sau
privată), pentru pacienții cronici cuprinși în Programul național
de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală
cronică;
c) substația de dializă — reprezintă punctul de lucru al unui
centru de dializă, public sau privat, care este înființat în scopul
ameliorării calității vieții pacienților care locuiesc departe de
facilitățile de dializă existente (> 50 km), pentru folosirea optimă
a personalului și eficientizarea economică a tratamentului prin
dializă.
1.2. Dializa peritoneală se poate efectua:
a) în secția sau compartimentul de nefrologie a/al unităților
sanitare cu paturi, care urmărește pacienții cu spitalizare
continuă pentru:
— instruirea în vederea inițierii tratamentului prin dializă
peritoneală și însușirea adecvată a tehnicii;
— tratamentul complicațiilor (de exemplu, peritonite,
disfuncții de cateter peritoneal).
Acești pacienți pot fi monitorizați și spitalizați în
compartimentul de dializă peritoneală din cadrul secției de
nefrologie;
b) la domiciliul pacientului, sub monitorizarea personalului
medical al unei unități de dializă care asigură tratamentul
ambulatoriu al pacienților incluși deja în Programul național de
supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală
cronică.”
2. La articolul 4, punctele 4.1 și 4.3 se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„4.1. Relația cu serviciile publice de ambulanță și
unitățile/compartimentele de primire a urgențelor (UPU/CPU)
În cazul unei urgențe medicale majore survenite în cursul
ședinței de hemodializă la un pacient tratat în regim ambulatoriu,
medicul specialist decide încheierea ședinței de dializă și solicită
ajutorul serviciilor de ambulanță. După acordarea primului ajutor
pacientul va fi transportat la o unitate/compartiment de primire a
urgențelor (UPU/CPU), de unde poate fi dirijat către o unitate
sanitară cu paturi și cu posibilități de tratare a patologiei acute
(de preferat, o unitate care să dispună și de facilități de supleere
a funcției renale). Dacă pacientul va necesita, în aceeași zi,
efectuarea unei ședințe de dializă în unitatea în care a fost
internat, raportarea ședinței de dializă în SIUI va fi realizată de
către unitatea sanitară în care pacientul este internat.
.............................................................................................
4.3. Relația cu unitățile de transplant renal
Unitățile de dializă:
— informează pacienții dializați pe care îi au în evidență
despre alternativa transplantului renal și îi îndrumă pe cei eligibili
către unitatea de transplant renal, cu bilet de trimitere și cu toate
documentele medicale necesare (istoric, grup sanguin, istoric
transfuzional, status virusologic);
— țin evidența pacienților dializați incluși pe lista de așteptare
pentru transplant și informează unitatea de transplant despre
eventuala modificare a statusului pacientului (transplant în altă
unitate, evenimente medicale majore, devenit neeligibil, decedat).”
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
3. Titlul capitolului II se modifică și va avea următorul
cuprins:
„CAPITOLUL II. ÎNFIINȚAREA UNITĂȚILOR DE DIALIZĂ,
MODIFICAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE, SCHIMBAREA
SEDIULUI ȘI A DENUMIRII ȘI DESFIINȚAREA”.
4. La articolul 5, partea introductivă se modifică și va
avea următorul cuprins:
„Art. 5. — Înființarea unităților de dializă, modificarea
structurii, inclusiv schimbarea sediului și a denumirii unităților
existente, și desființarea acestora se realizează după cum
urmează:”.
5. La articolul 5 subpunctul 5.2, litera b) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„b) Direcția de specialitate a Ministerului Sănătății transmite
solicitarea către Comisia de nefrologie, în maximum 10 zile de
la primirea solicitării, însoțită de notificarea de asistență de
specialitate de sănătate publică.”
6. La articolul 6, punctul 6.2 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„6.2. Situații particulare de tratament prin dializă
La anumiți pacienți incluși în Programul național de supleere
a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică,
numărul și durata ședințelor de hemodializă, respectiv ale
schimburilor peritoneale, pot fi modificate de către medicul
curant, cu motivație scrisă avizată de medicul-șef al unității de
dializă și înștiințarea casei de asigurări de sănătate județene
sau a municipiului București.
Ședințe suplimentare de hemodializă, față de programul de
bază, pot fi necesare în unele urgențe intercurente, dar și în
scop preventiv, la categorii speciale de pacienți.
a) Unele situații de urgență (hiperpotasemie, încărcare
volemică) pot fi rezolvate în centrele de dializă în ambulatoriu.
În funcție de gravitatea situației, medicul curant din unitatea de
dializă decide dacă pacientul poate fi dializat în regim
ambulatoriu sau trebuie trimis pentru spitalizare continuă.
b) Hemodialize suplimentare în scop preventiv sunt necesare
la anumite categorii de dializați, pentru evitarea apariției
complicațiilor sau a agravării unor comorbidități:
— la gravide aflate în program de dializă cronică, pentru
menținerea relativ constantă a ureei serice la valori < 75 mg/dL;
— la pacienți cu insuficiență cardiacă severă, refractară la
alte mijloace de tratament și care nu suportă încărcări volemice,
chiar minime (de exemplu, cardiomiopatii dilatative);
— la pacienți cu pericardită uremică.”
7. La articolul 6 punctul 6.3 subpunctul 2), litera a) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„a) la care țintele de eficiență a dializei peritoneale
ambulatorii (Kt/V uree > 1,7; clearance creatinină > 60 L/
săptămână/1,73 m2; ultrafiltrat < 1.000 ml/24 de ore, absent sau
negativ după un schimb de 4 ore cu dextroză 4,25%) nu sunt
atinse timp de 3 luni consecutive;”.
8. La articolul 6, punctul 6.4 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„6.4. Servicii facultative
Program de tratament prin hemodializă la domiciliu, care
include:
a) evaluarea eligibilității pacienților — din punct de vedere
medical, psihologic și al condițiilor la domiciliu;
b) organizarea în unitatea de dializă tutelară a unui
compartiment în care se desfășoară programul educațional;
c) program educațional, cu o durată de 2—4 săptămâni, care
să asigure dobândirea abilităților și competențelor necesare
pacientului și persoanei care asistă pacientul pentru
desfășurarea în condiții de siguranță a ședințelor de hemodializă
la domiciliu, urmat de reinstruire și verificare periodică;
d) monitorizarea clinică și biologică lunară a pacienților;
13
e) asistență medicală la distanță (telemonitorizare,
teleasistență) cu ajutorul unui sistem de monitorizare la distanță
a monitorului de dializă;
f) asistenți medicali calificați pentru a asista pacienții dializați
la domiciliu;
g) contract pentru utilizarea aparaturii de dializă (aparatul
propriu-zis și stație de tratare a apei) conform legislației în
vigoare;
h) racordarea aparaturii de dializă la rețelele de energie
electrică, la rețeaua de apă și la canalizare, la domiciliul
pacientului; mentenanța aparaturii de dializă;
i) livrarea materialelor și medicamentelor specifice la
domiciliul pacientului;
j) costuri — chirie aparat, telemedicină/teleasistență.”
9. Denumirea articolului 8 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 8. Inițierea tratamentului prin dializă cronică”
10. La articolul 8, punctul 8.2 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„8.2. În situații de forță majoră, declarate de autorități
(epidemii, catastrofe naturale, război), care afectează activitatea
secțiilor/compartimentelor din spitalele publice și împiedică
inițierea tratamentului prin dializă în regim de spitalizare
continuă, inițierea tratamentului prin dializă se poate face în
centrele de dializă ambulatorii. În acest caz:
a) inițierea dializei cronice se poate face într-un centru de
dializă ambulatoriu numai pentru pacienții cu uremie manifestă
clinic, care îndeplinesc criteriile stabilite, sunt stabili
hemodinamic și au fistulă arteriovenoasă funcțională;
b) pentru includerea acestor pacienți în Programul național
de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală
cronică sunt necesare:
(i) un referat al medicului-șef al centrului de dializă
ambulatoriu, care să cuprindă date clinice și explorări
paraclinice justificative în vederea inițierii dializei
pacientului cronic, cu evoluția acestora în dinamică;
(ii) un referat al medicului-șef al secției/compartimentului
de nefrologie din spitalul public, care să justifice clar
motivația imposibilității inițierii dializei în regim de
spitalizare continuă, respectiv situația de forță majoră.”
11. La articolul 8 punctul 8.4 subpunctul 3), litera a) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„a) Hemodializă: primele 3—6 ședințe de dializă în spital sau
în ambulatoriu (numai în situațiile menționate la pct. 8.2);”.
12. Denumirea articolului 9 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 9. Comisia medicală de inițiere în dializa cronică”.
13. La articolul 9, punctul 9.1 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„9.1. Inițierea programată a dializei (stabilirea indicației,
alegerea metodei de tratament și momentul inițierii dializei) se
face prin realizarea unui consens între opțiunea pacientului (sau
a aparținătorilor săi legali), recomandările medicului nefrolog
curant/trimițător și cele ale medicilor nefrologi din spitalul care
realizează inițierea dializei. Aprobarea deciziei de inițiere se face
de către Comisia medicală de inițiere în programul de dializă. În
cazul în care Comisia medicală de inițiere în programul de
dializă decide că din punct de vedere medical tratamentul
paliativ este mai indicat decât cel prin dializă, acest aspect se
comunică pacienților sau aparținătorilor, în cazul pacienților fără
discernământ.
Comisia medicală de inițiere în programul de dializă este
formată din:
1) medicul specialist nefrolog curant;
2) medicul-șef al unității de dializă din spital;
3) medicul-șef al secției/compartimentului de nefrologie.
În situația excepțională a inițierii dializei într-un centru
ambulatoriu (vezi art. 8 pct. 8.2), Comisia medicală de inițiere în
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
programul de dializă va fi formată din medicul specialist nefrolog
curant, medicul-șef al centrului de dializă din centrul de dializă
ambulatoriu, precum și medicul-șef al unității de dializă din
unitatea sanitară cu paturi care și-a declinat posibilitatea de a
iniția dializa în unitatea respectivă, în contextul forței majore.”
14. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 11. Validarea includerii cazului nou în Programul
național de supleere a funcției renale la bolnavii cu
insuficiență renală cronică
După inițierea tratamentului și acceptarea de către pacient a
modalității de tratament și a unității de dializă:
1) Pacientul este înregistrat în Registrul de evidență a
bolnavilor dializați cronic al unității de dializă în care a început
tratamentul.
2) Inițierea tratamentului prin dializă și modalitatea de
tratament trebuie anunțate nominal casei de asigurări de
sănătate (CAS) județene sau a municipiului București și
Registrului Renal Român (RRR) de către unitatea care a inițiat
tratamentul, cel târziu până la data transferului în unitatea de
dializă din ambulator în care pacientul va continua tratamentul
cronic prin dializă.
3) Documentele*) din centrul care inițiază dializa și care fac
dovada includerii unui pacient nou în Programul național de
supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală
cronică sunt:
— decizia comisiei de admitere în dializă;
— consimțământul informat al pacientului; și
— dosarul pacientului, care conține protocoalele ședințelor
de dializă efectuate în unitatea de inițiere a dializei cronice.
4) Casele de asigurări de sănătate includ cazul nou și
decontează toate tratamentele, începând cu prima ședință de
dializă efectuată în calitate de pacient cronic la centrul de dializă
ambulatoriu pentru care a optat să continue tratamentul prin
dializă, în baza referatului de transfer eliberat de către centrul de
inițiere.
5) Casele de asigurări de sănătate nu decontează cazurile în
care inițierea tratamentului a fost făcută în unități din
ambulatoriu, cu excepțiile menționate în art. 8 pct. 8.2.
*) Aceste documente se păstrează la sediul furnizorului și sunt puse
la dispoziția instituțiilor abilitate, la solicitarea acestora.”
15. La articolul 12, punctele 1) și 4) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„1) Înainte de externare, pacientul va semna un formular de
adeziune (conform pct. 1 din anexa nr. 10 la prezentul
regulament), prin care își exprimă opțiunea privind continuarea
dializei în aceeași unitate de dializă în care s-a efectuat inițierea
sau, la alegere, în altă unitate de dializă publică sau privată.
Acest formular trebuie realizat în trei exemplare: unul rămâne la
unitatea sanitară care a inițiat dializa, unul la pacient și al treilea
exemplar va fi transmis la unitatea de dializă spitalicească sau
ambulatorie în care pacientul va continua tratamentul cronic.
..............................................................................................
4) În situația în care unitatea de dializă pentru care pacientul
a optat prin adeziune refuză preluarea acestuia pentru
continuarea tratamentului prin dializă cronică sau se află în
imposibilitatea preluării pacientului, fiind la capacitate maximă
de tratament, medicul-șef al centrului respectiv trebuie să
transmită unității sanitare solicitante (celei ce a inițiat tratamentul
prin dializă) motivația scrisă a refuzului, în maximum 2 zile
lucrătoare de la solicitare.”
16. La articolul 13 punctul 13.2, subpunctul 2) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„2) Întreruperea și cauza întreruperii tratamentului prin dializă
trebuie anunțate nominal casei de asigurări de sănătate
județene sau a municipiului București și Registrului Renal
Român, în termenele stabilite de aceste instituții.”
17. La articolul 14, punctele 14.4 și 14.5 se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„14.4. Pe durata transferului temporar pacientul are aceleași
drepturi ca în unitatea de dializă din care provine (asigurarea
transportului, a medicației specifice, a hranei în cursul ședinței
de hemodializă), cu respectarea condițiilor specifice unității de
dializă de primire.
14.5. Formalitățile de transfer
1) Solicitarea transferului
a) Transferul (definitiv sau temporar) al bolnavilor se face la
solicitarea pacientului, prin completarea unui nou formular de
adeziune, conform pct. 1 din anexa nr. 10 la prezentul
regulament, vizat de către medicul-șef al unității din care se
transferă bolnavul și avizat de către medicul-șef al unității de
dializă care primește bolnavul.
b) Pacientul poate solicita personal transferul către o altă
unitate de dializă, prin depunerea formularului de adeziune, și,
după acceptul medicului-șef al unității respective, informează
imediat medicul-șef al centrului din care pleacă.
c) Solicitarea bolnavului de transfer în alte unități de dializă
nu poate fi obstrucționată de medicul-șef al centrului de la care
bolnavul se transferă.
2) Unitatea care trimite bolnavul:
a) transmite formularul de adeziune semnat al pacientului,
conform pct. 1 din anexa nr. 10 la prezentul regulament;
b) întocmește scrisoarea medicală de transfer, conform pct. 2
din anexa nr. 10 la prezentul regulament;
c) transmite unității primitoare toate informațiile medicale din
documentele de evidență, inclusiv parametrii tratamentului
curent, prin dializă, și ai celui medicamentos;
d) scoate din evidență bolnavul transferat;
e) anunță transferul casei de asigurări de sănătate județene
sau a municipiului București și Registrului Renal Român, în
termenele stabilite de aceste instituții.
3) Unitatea primitoare:
a) îndosariază formularul de adeziune aprobat al pacientului
transferat și referatul de transfer;
b) înregistrează pacientul în evidențe;
c) anunță primirea pacientului transferat casei de asigurări
de sănătate județene sau a municipiului București și Registrului
Renal Român, cel târziu până la sfârșitul lunii curente.
4) Refuzul acceptării tratamentului prin dializă cronică la o
unitate pentru care pacientul a optat prin formularul de adeziune
trebuie motivat în scris pacientului în termenul legal.
5) Pacienții transferați temporar sunt comunicați în tabel
separat către casa de asigurări de sănătate județeană sau a
municipiului București; aceștia sunt scoși din evidența centrului
care îi trimite și înregistrați, pe toată durata transferului temporar,
în centrul care îi primește.”
18. La articolul 15, partea introductivă a literei a)
a punctului 15.1 și punctul 15.2 se modifică și vor avea
următorul cuprins:
„a) inițierea tratamentului prin hemodializă, până la echilibrarea
pacientului, 3—6 ședințe de hemodializă, respectiv 14—21 de zile,
în cazul dializei peritoneale. În cazul dializei peritoneale acest
interval poate fi fragmentat în două perioade:
.............................................................................................
15.2. Internarea pacienților dializați în unitățile sanitare cu
paturi se face în baza calității de asigurat a pacientului. Biletul de
internare va fi emis de medicul curant din unitatea de dializă,
care va informa medicul-șef al unității sanitare. Atunci când
pacientul dializat cronic dezvoltă o urgență majoră acută în
timpul tratamentului prin dializă, acesta va fi îndrumat spre
consult și internare de urgență, preferabil la un spital care are în
structură o unitate de dializă.”
19. La articolul 20 punctul 1), litera b) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„b) programul de lucru al unităților din ambulatoriu poate fi
extins temporar la maximum 4 ture de bolnavi pe zi, cu avizul
direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 762/23.VIII.2023
București și al caselor de asigurări de sănătate județene sau a
municipiului București, acordat în situații deosebite (creșterea
bruscă a adresabilității, prin închiderea unei unități de dializă din
vecinătate, calamități naturale, imposibilitatea accesului la
energie electrică, apă).”
20. La articolul 28 punctul 1), litera c) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„c) sunt păstrate și actualizate periodic în format electronic,
cu posibilitatea de tipărire (sub semnătura medicului-șef, la
solicitarea instituțiilor abilitate, cu respectarea machetelor) sau
transfer utilizând un soft informatic compatibil cu sistemul
informatic SIUI, respectiv cu aplicația pusă la dispoziție de
Registrul Renal Român (cu asigurarea siguranței datelor
transferate și cu respectarea clauzelor GDPR).”
21. La articolul 29 punctul 29.2, subpunctul 3) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„3) Pentru pacienții internați, consumurile de materiale
specifice dializei peritoneale ambulatorii sunt înregistrate pe o
condică separată (în care se vor evidenția distinct materialele
sanitare acordate lunar în cadrul programului, precum și
materialele sanitare aferente noii scheme de tratament prin
dializă peritoneală, acordate în timpul spitalizării continue) și
marcate în foaia de observație clinică a bolnavului. Dacă se
modifică prescripția, materialele consumate vor fi decontate prin
Programul național de supleere a funcțiilor renale la bolnavii cu
insuficiență renală cronică.”
22. Titlul capitolului XI se modifică și va avea următorul
cuprins:
„CAPITOLUL XI. FINANȚAREA SERVICIILOR DE DIALIZĂ
CRONICĂ”.
23. La articolul 31, literele b) și e) se modifică și vor avea
următorul cuprins:
„b) Finanțarea din Programul național de supleere a funcțiilor
renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică:
(i) este aceeași pentru furnizorii publici și privați;
(ii) se face conform principiului «finanțarea urmează
pacientul»;
(iii) începe odată cu prima ședință de hemodializă/dializă
peritoneală efectuată în cadrul programului, ca pacient
dializat cronic, și acoperă și serviciile de dializă
acordate bolnavilor cu insuficiență renală cronică
înrolați deja în program și care sunt internați în regim
de spitalizare continuă pentru alte afecțiuni;
.............................................................................................
e) Casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului
București contractează cu furnizorii pachete de servicii de dializă —
hemodializă, hemodiafiltrare online, dializă peritoneală continuă
ambulatorie, dializă peritoneală automată — care acoperă
cheltuielile incluse în structura de cost a tratamentului.
Structurile de cost ale dializei sunt prezentate în anexa nr. 16 la
prezentul regulament;”.
24. La articolul 35, punctul 2) se abrogă.
25. În anexa nr. 1 la regulament — Metodele de tratament
de substituție a funcțiilor renale prin dializă, punctul 3) al
literei (A) a) se modifică și va avea următorul cuprins:
„3. Hemodiafiltrarea (HDF) * †‡”.
26. În anexa nr. 1 la regulament, la litera B) c), după
punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 2, cu
următorul cuprins:
„2. hemodializă + dializă peritoneală”.
p. Ministrul sănătății,
Cătălin Vișean,
secretar de stat
București, 11 august 2023.
Nr. 2.659.
*) Anexele nr. 1—8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din
șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
15
27. Anexa nr. 2 la regulament — Structura și dotarea
unităților de dializă — se modifică după cum urmează:
a) La punctul 2.1 subpunctul 2.1.1.1, numărul curent 3 se
modifică și va avea următorul cuprins:
„3. Sală/Săli de hemodializă (suprafețe minime: 6—8 mp/pat,
4—6 mp/fotoliu)”.
b) La punctul 2.1, subpunctul 2.1.1.2 se modifică și va
avea următorul cuprins:
„2.1.1.2. Alte structuri ale unității
1. Cabinetul medicului-șef (obligatoriu numai în centrele de
dializă)
2. Cabinetul asistentului-șef
3. Cabinet(e) pentru consultații medicale, psihologice, de
nutriție (facultativ)
4. Sală de mese a personalului medical (poate fi comună cu
oficiul alimentar)
5. Cameră de gardă (unde este cazul)
6. Cabinet de consultații ambulatorii de specialitate
nefrologie cu circuite și suprafețe conforme legislației în vigoare
(facultativ)”.
c) La punctul 2.2 subpunctul 2.2.1.6, numărul curent 17
se modifică și va avea următorul cuprins:
„17. Soluții parenterale de glucoză (glucoză 5%, 10% și 33%) —
10 flacoane”.
d) La punctul 2.2 subpunctul 2.2.2.1, numărul curent 16
se modifică și va avea următorul cuprins:
„16. aparatură și consumabile pentru efectuarea curățeniei,
sterilizarea suprafețelor.”
28. Anexa nr. 5 la regulament — Clasele de medicamente
specifice patologiei bolnavului dializat cronic* — se
modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.
29. Anexa nr. 6 la regulament — Investigații minime
obligatorii de tratament prin dializă cronică — se modifică
și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.
30. Anexa nr. 8 la regulament — Consimțământul
informat al pacientului, la inițierea tratamentului, pentru
alegerea metodei de dializă și a unității de dializă — se
modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 3 la prezentul ordin.
31. Anexa nr. 11 la regulament — Încadrarea minimă cu
personal a unităților de dializă1,2,3 — se modifică și se
înlocuiește cu anexa nr. 4 la prezentul ordin.
32. Anexa nr. 12 la regulament — Relațiile ierarhice și
principalele atribuții ale personalului medico-sanitar și
auxiliar din unitățile de dializă cronică — se modifică și se
înlocuiește cu anexa nr. 5 la prezentul ordin.
33. Anexa nr. 15 la regulament — Datele minime
necesare evidenței bolnavilor tratați prin dializă și a
unităților de dializă — Forme de evidențe — se modifică și
se înlocuiește cu anexa nr. 6 la prezentul ordin.
34. Anexa nr. 16 la regulament — Structuri de cost
pentru tratamentul prin dializă — se modifică și se
înlocuiește cu anexa nr. 7 la prezentul ordin.
35. Anexa nr. 17 la regulament — Forme de evidență și
formulare (modele) — se modifică și se înlocuiește cu
anexa nr. 8 la prezentul ordin.
36. Anexele nr. 1—8*) fac parte integrantă din prezentul
regulament.
Art. II. — Dispozițiile art. I pct. 8 cu referire la art. 6 pct. 6.4 din
anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.834/2023 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților
de dializă publice și private se aplică începând cu anul 2026.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|474555]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762/23.VIII.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495