PARTEA I
Anul 188 (XXXII) — Nr. 345 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 482 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (3)
teza finală și alin. (5) din Legea nr. 101/2016 privind
remediile și căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii, precum și pentru organizarea
și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor ..............................................................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
324. — Hotărâre pentru suplimentarea pe anul 2020 a
sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2006 privind
declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor
proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării
de utilitate publică „Construcția autostrăzii București—
Brașov, tronsonul București—Ploiești, pe teritoriul
localităților Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu, Balta
Doamnei, Gherghița, Drăgănești, Râfov, Dumbrava,
Berceni, Bărcănești și Ploiești”, precum și completarea
anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2006 ....
Miercuri, 29 aprilie 2020
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
325. — Hotărâre pentru actualizarea valorii de inventar și a
datelor de identificare a unui imobil aflat în domeniul
public al statului și administrarea Instituției
Prefectului — Județul Botoșani din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne .................................... 6
327. — Hotărâre privind aprobarea cifrelor de școlarizare
pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru
învățământul superior de stat în anul școlar/universitar
2020—2021................................................................ 7–9
330. — Hotărâre privind transmiterea unei părți din imobilul
2–4 1125 din domeniul public al statului și din
administrarea Ministerului Apărării Naționale în
domeniul public al municipiului București și
modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului.................. 10
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
893. — Ordin al ministrului transporturilor, infrastructurii și
comunicațiilor pentru aprobarea Reglementării
aeronautice civile române privind emiterea avizelor la
documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone
cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care
pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau
pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul
5–6 aerian al României — RACR-AVZ, ediția 2/2020 ...... 11–15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 482
din 17 septembrie 2019

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5)
din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor
de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări
și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național
de Soluționare a Contestațiilor
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Fabian Niculae — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5) din Legea
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune
de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului
Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată, din
oficiu, de Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal în Dosarul nr. 25.820/3/CAF/2016 și care
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.286D/2017.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Încheierea din 26 iunie 2017, pronunțată în Dosarul
nr. 25.820/3/CAF/2016, Curtea de Apel București —
Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5) din Legea
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și
funcționarea Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având
ca obiect soluționarea unor cereri întemeiate pe Legea
nr. 101/2016.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile criticate
derogă de la dreptul comun în materie procesual-civilă sub un
dublu aspect: pe de o parte, stabilesc un termen de soluționare
a recursului de 30 de zile, iar, pe de altă parte, impun instanței
de control judiciar ca în ipoteza casării hotărârii de primă
instanță să evoce fondul litigiului în toate cazurile.
6. Altfel spus, indiferent că prima instanță a pronunțat o
sentință prin care a dezlegat sau nu fondul raportului litigios
specific contractului de achiziție publică, instanța de control
judiciar trebuie să se încadreze în judecarea căii de atac a
recursului într-un termen de 30 de zile, iar, atunci când cauza a
fost soluționată de tribunal ca efect al admiterii unei excepții
procesuale, să analizeze și fondul acelui raport juridic litigios,
dacă sentința este nelegală, adică dacă a rezolvat greșit
excepția procesuală.
7. Din efectul combinat al celor două dispoziții, respectiv
instituirea unui termen scurt de judecare a recursului și obligația
de a reține cauza spre rejudecare în caz de admitere a
recursului, intervine încălcarea dispozițiilor constituționale.
8. Instanța subliniază că nu contestă în vreun fel competența
legiuitorului de a reglementa reguli de procedură civilă, inclusiv
în materia căilor de atac, un astfel de drept fiind recunoscut prin
art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituția României revizuită.
9. Cu toate acestea, exercitarea dreptului menționat al
legiuitorului nu trebuie să aibă ca efect încălcarea altor garanții
constituționale. Or, prin instituirea obligației instanței de control
judiciar de a soluționa recursul în termen de 30 de zile coroborat
cu cea de a evoca fondul cauzei atunci când prima instanță a
soluționat-o în considerarea unei excepții procesuale poate
interveni încălcarea unor principii constituționale esențiale în
materia procesului civil. Este vorba despre echitatea procedurii,
termenul său rezonabil, exercitarea dreptului la apărare sub
aspectul termenului necesar formulării actelor de procedură
corespunzătoare și a posibilității de administrare a probelor,
independența instanței și supunerea sa legii în contextul nevoii
de a alege, în funcție de conjunctură, între a respecta termenul
maxim de 30 de zile și a permite părților să își exercite dreptul
la apărare prin administrare de probe corespunzătoare, mai ales
atunci când în fața primei instanțe nu a fost utilă administrarea
acestora prin prisma soluției dispuse. Toate acestea devin
necesare în contextul casării sentinței cu reținerea cauzei spre
rejudecare.
10. Totodată, instanța subliniază că termenul de 30 de zile,
calculându-se, potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, de
la data sesizării legale a curții de apel și până la data soluționării
definitive a cauzei, include mai multe intervale de timp. Acesta
presupune formularea de către partea intimată a întâmpinării,
respectiv de partea recurentă a răspunsului la întâmpinare,
îndeplinirea procedurilor de comunicare a actelor și de citare a
părților, redactarea deciziei intermediare de casare atunci când
evocarea fondului se impune a fi făcută în ședință/ședințe de
judecată distinctă(e) și administrarea de probe asupra fondului
raportului juridic litigios. În acest din urmă caz, probele pot să nu
fie limitate la înscrisuri, mai ales atunci când discuția
contradictorie a părților este modalitatea de îndeplinire efectivă
a obligațiilor contractuale, adică martori, expertize de
specialitate, mijloace materiale de probă sau cercetare la fața
locului.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
11. Instanța mai observă și că în situația celorlalte contracte
administrative, altele decât cele de achiziție publică, legiuitorul
nu a impus exigența unui termen foarte scurt de soluționare a
căii de atac coroborată cu obligația evocării fondului în toate
situațiile. Acesta a garantat părților, în condițiile art. 21 alin. (3)
din Constituție raportat la art. 6 din noul Cod de procedură civilă,
judecarea cauzei într-un termen optim și previzibil, ca specie a
termenului rezonabil, de natură a permite formularea într-un
termen corespunzător a întâmpinării și a răspunsului la
întâmpinare, acordarea unui interval suficient pentru îndeplinirea
procedurilor de comunicare și citare, precum și posibilitatea
administrării într-un termen optim a probelor apreciate utile în
funcție de complexitatea particulară a fiecărui proces.
12. De asemenea, instanța arată că, în determinarea
efectului procesual rezultat din coroborarea art. 55 alin. (3) teza
finală și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, trebuie avute în vedere
contextual inclusiv dispozițiile în materia judecății în primă
instanță într-un astfel de proces, respectiv art. 54 din același act
normativ care trimite la art. 50 din legea menționată, prin care se
instituie un termen maxim de judecată în fața tribunalului de cel
mult 45 de zile de la învestirea acestuia, se reduc față de dreptul
comun termenele de formulare a întâmpinării de la 25 de zile la
3 zile lucrătoare, respectiv a răspunsului la întâmpinare de la
10 zile la 3 zile lucrătoare. Așadar, în raport cu situația proprie
oricărui alt contract administrativ și, în general, a oricărui proces
având ca obiect contracte guvernate de dispozițiile dreptului
comun procesual, în materia contractelor de achiziție publică,
părțile sunt supuse unor exigențe de încadrare în termene foarte
scurte, uneori cu implicații negative asupra exercitării
corespunzătoare a dreptului la apărare, indiferent ce este avut
în vedere de autoritatea contractantă sau ofertantul câștigător cu
care a fost încheiat acel contract.
13. În concluzie, instanța apreciază că efectul combinat al
celor două texte legale vizate de excepția de
neconstituționalitate este acela de a transforma în drepturi
teoretice și iluzorii garanțiile constituționale afirmate de art. 21,
art. 24 și art. 124 alin. (1) și (3) în materia căii de atac a
recursului privind procedura reglementată de Legea
nr. 101/2016 pentru litigiile contractuale de achiziții publice,
având în vedere și faptul că prin decizia pronunțată instanța va
tranșa procesul cu autoritate de lucru judecat.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. Se arată că soluțiile legislative criticate —
edictate în considerarea necesității evitării tergiversării
soluționării cauzelor în materie și a înlăturării unor eventuale
abuzuri din partea părților, precum și a asigurării celerității
procesului și a garanțiilor dreptului la un proces echitabil în
termen optim și previzibil (rezonabil) — nu sunt de natură să
aducă atingere prevederilor constituționale invocate de autoarea
excepției.
16. Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție,
competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată
sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu
prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva
hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public
pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui
mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta
reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu
aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei
3
interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în
îndeplinirea acelorași categorii de obligații.
17. Se mai menționează jurisprudența relevantă a instanței
de contencios constituțional, respectiv deciziile nr. 73 din 4 iunie
1996, nr. 531 din 2 decembrie 2004, nr. 94 din 15 februarie
2005, nr. 2 din 17 ianuarie 2017 și nr. 465 din 27 iunie 2017.
18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5) din Legea
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și
funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din
23 mai 2016, care au următorul cuprins:
— Art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5): „(3) Hotărârea poate
fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la
secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care
judecă în complet specializat în achiziții publice. Recursul este
soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va
depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței.[]
(5) În cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă,
în toate cazurile, litigiul în fond.”;
21. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale
sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 privind
accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale
art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că autoarea excepției de neconstituționalitate arată că
prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în
vedere că instituie termene prea scurte pentru soluționarea
recursului formulat împotriva hotărârii pronunțate de o instanță
judecătorească în materia contractelor de achiziție publică,
aceste termene având un caracter derogatoriu de la procedura
de drept comun.
23. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, accesul
liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, presupune
accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se
înfăptuiește, iar regulile de desfășurare a procesului în fața
instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a
legiuitorului, așa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) din
Constituție — potrivit cărora „Competența instanțelor
judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai
prin lege” — și din cele ale art. 129 din Legea fundamentală, în
conformitate cu care „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile
interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
condițiile legii”. Astfel, Curtea a reținut, în numeroase rânduri,
că accesul liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a
celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în
modalitățile instituite de lege, dar cu respectarea regulii
consacrate de prevederile art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit
cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, ceea ce
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020

semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul
drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau
grup social (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din
8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 540 din 12 iulie
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841
din 24 octombrie 2016, paragraful 22, Decizia nr. 2 din
17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragraful 24, Decizia nr. 18 din
17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 24, și Decizia nr. 417
din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 793 din 6 octombrie 2017). Aceasta nu înseamnă
însă că accesul liber la justiție presupune să fie asigurat accesul
la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac
prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de
judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând
posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în
condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite (Decizia
Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994,
precitată).
24. Dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât
acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială,
derogatorie, privind termenele de judecată și modalitatea
administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la
contractele de achiziție publică. Modalitatea în care au fost
reglementate aceste dispoziții este o opțiune a legiuitorului, care
a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente,
adaptată raporturilor din materia contractelor de achiziție
publică. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziții se
aplică în mod echitabil atât autorității contractante, cât și
operatorului economic vizat de ipoteza normei, fără a fi
favorizată o categorie sau alta (a se vedea, mutatis mutandis,
Decizia nr. 34 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2011).
25. De asemenea, Curtea reține că soluția legislativă criticată
ține cont de faptul că subiectele de drept implicate în această
categorie de litigii sunt profesioniști. Cu alte cuvinte, procedura
contractelor de achiziție publică presupune etape prealabile în
care părțile implicate pot solicita și primi clarificări înainte de a
se ajunge în fața instanței judecătorești. Așadar, acestea cunosc
30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
deja care sunt aspectele divergente, fapt care se concretizează,
de obicei, în documentația depusă la dosarul cauzei ce urmează
a fi soluționat de instanța judecătorească.
26. Mai mult decât atât, finalitatea acestor proceduri de
achiziție este, de multe ori strâns legată și de anualitatea și
execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul
național, cât și din fondurile Uniunii Europene. Or, eventualele
încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțate
produc consecințe ce pot fi sancționate de autoritățile competente
prin rezilierea contractelor de finanțare, aplicarea unor corecții
financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parțială sau
totală la plată a cererilor pentru asemene fonduri, fie că este vorba
despre operațiuni anuale sau despre operațiuni multianuale.
27. Toate aceste aspecte concură la realizarea cu
transparență a procedurilor, desfășurarea cu celeritate a
proceselor în materia achizițiilor publice, în scopul evitării
tergiversării și pentru realizarea scopului pentru care a fost
adoptat cadrul legislativ respectiv. Totodată, prevederile legale
criticate au drept scop antrenarea și responsabilizarea tuturor
celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție
publică, cu precădere a participanților la procedură — autoritate
contractantă, operatorii economici interesați să participe la
procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici
participanți la procedura de atribuire. De asemenea, instanța
judecătorească trebuie să concure la celeritatea procedurii,
astfel încât procesele să nu se prelungească excesiv.
28. În același timp, trebuie ținut cont de faptul că, potrivit
art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, secția contencios
administrativ și fiscal a curții de apel care soluționează recursul
judecă în complet specializat în achiziții publice. Așadar,
legiuitorul a ținut cont de specificul litigiilor din materia achizițiilor
publice, impunând soluționarea lor de către instanțe
specializate. Mai mult decât atât, potrivit art. 55 alin. (1) din
aceeași lege, în cazuri justificate, dacă instanța de judecată nu
ia hotărârea de îndată, poate dispune amânarea pronunțării
pentru un termen de 5 zile.
29. În aceste condiții, Curtea constată că nu sunt încălcate
prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la
justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 124
alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 25.820/3/CAF/2016 și constată că prevederile art. 55 alin. (3) teza finală și alin. (5)
din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020 5

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru suplimentarea pe anul 2020 a sumei prevăzute ca justă despăgubire
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2006 privind declanșarea procedurilor de expropriere
a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică
„Construcția autostrăzii București—Brașov, tronsonul București—Ploiești,
pe teritoriul localităților Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gherghița, Drăgănești,
Râfov, Dumbrava, Berceni, Bărcănești și Ploiești”, precum și completarea anexei nr. 2
la Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2006
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările
și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă suplimentarea pe anul 2020 a sumei
prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.546/2006 privind declanșarea procedurilor de
expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe
amplasamentul lucrării de utilitate publică „Construcția
autostrăzii București—Brașov, tronsonul București—Ploiești,
pe teritoriul localităților Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu, Balta
Doamnei, Gherghița, Drăgănești, Râfov, Dumbrava, Berceni,
Bărcănești și Ploiești”, cu completările ulterioare, cu suma totală
de 39,9 mii lei, care se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în
conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020,
cu modificările ulterioare, la capitolul 84.01 „Transporturi”,
titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri Interne”,
alineatul 55.01.12 „Investiții ale agenților economici cu capital
de stat”.
Art. 2. — Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2006
privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor
proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate
publică „Construcția autostrăzii București—Brașov, tronsonul
București—Ploiești, pe teritoriul localităților Moara Vlăsiei,
Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gherghița, Drăgănești, Râfov,
Dumbrava, Berceni, Bărcănești și Ploiești”, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din data de
14 noiembrie 2006, cu completările ulterioare, se completează
după cum urmează:
— După poziția 3176 se introduce o nouă poziție,
poziția 31761, conform anexei care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 3. — Se aprobă declanșarea procedurii de expropriere
pentru imobilul proprietate privată situat pe amplasamentul
lucrării de utilitate publică „Construcția autostrăzii București—
Brașov, tronsonul București—Ploiești, pe teritoriul localităților
Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gherghița,
Drăgănești, Râfov, Dumbrava, Berceni, Bărcănești și Ploiești”,
prevăzut la art. 2, expropriator fiind statul român, reprezentat de
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere —
S.A.
Art. 4. — (1) Suma individuală prevăzută la art. 1 este
aferentă justei despăgubiri a imobilului prevăzut la art. 2.
(2) Suma individuală prevăzută la art. 1 se virează de către
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în
termen de 30 de zile de la data solicitării acesteia, într-un cont
bancar deschis pe numele Companiei Naționale de Administrare
a Infrastructurii Rutiere — S.A. la dispoziția proprietarului
imobilului prevăzut la art. 2, situat pe amplasamentul lucrării de
utilitate publică, în vederea efectuării plății despăgubirilor în
cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.
Art. 5. — Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor, prin Compania Națională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere — S.A. răspunde de modul de utilizare, în
conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit
prevederilor prezentei hotărâri, precum și de corectitudinea
datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii
acesteia.

PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu

București, 23 aprilie 2020.

Nr. 324.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
ANEXĂ

L I S TA
cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică
„Construcția autostrăzii București—Brașov, tronsonul București—Ploiești, pe teritoriul localităților Moara Vlăsiei,
Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gherghița, Drăgănești, Râfov, Dumbrava, Berceni, Bărcănești și Ploiești”,
proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor
Nr. crt. Suprafața terenului
Unitatea Suprafața Valoarea
Nr. din Hotărârea Nr. Suprafața Suprafața Suprafața Numele
Județul administrativ- de expropriat despăgubirii
crt. Guvernului cadastral rezultată din rezultată din construcțiilor proprietarului
teritorială (mp) (lei)*
nr. 1.546/2006 acte măsurători
Alexe Cătălin
1 31761 Ilfov Moara Vlăsiei 1571/3/2 7.900 1.497 0 1.497 39.834
Remus Vasile
* Valoarea despăgubirii a fost stabilită prin Decizia nr. 421-A-10.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel București — Secția a III-a civilă în Dosarul
nr. 42.483/3/2009, irevocabilă prin Decizia nr. 2.091/28.10.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția I civilă.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru actualizarea valorii de inventar și a datelor de identificare a unui imobil
aflat în domeniul public al statului și administrarea Instituției Prefectului — Județul Botoșani
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere dispozițiile art. 21 și 22 din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor
fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 288 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă actualizarea valorii de inventar și a Art. 2. — Ministerul Afacerilor Interne își va actualiza în mod
datelor de identificare a unui imobil aflat în domeniul public al corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și,
statului și administrarea Instituției Prefectului — Județul împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea
corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului
Botoșani din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, potrivit nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și
urmare a finalizării unor lucrări de investiții și reevaluării. completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu
București, 23 aprilie 2020.
Nr. 325.

ANEXĂ

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
a imobilului aflat în domeniul public al statului și administrarea Instituției Prefectului — Județul Botoșani
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne pentru care se actualizează valoarea de inventar,
ca urmare a finalizării unor lucrări de investiții și reevaluării, precum și datele de identificare
Valoarea de inventar Situația juridică
Nr. de inventar M.F.P. Tipul
Denumirea și adresa Caracteristicile tehnice ale imobilului actualizată
și codul de clasificare Baza legală a majorării bunului
— lei — În administrare/concesiune
valorii de inventar

Clădire sediu
în administrarea
Calea Națională (1986)
Construcție Instituției Prefectului —
64—31 Proces-verbal
27059 Regim de înălțime: D + P + E + M; Județul Botoșani
strada Calea Națională 3.802.257,05 lei nr. 17.861 Imobil
8.29.13 suprafața construită: 375 mp; din subordinea Ministerului
nr. 58 (fost 126); din 21.12.2018
CF: 60473 Afacerilor Interne
municipiul Botoșani,
CUI: 3372696
județul Botoșani
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020 7

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea cifrelor de școlarizare
pentru învățământul preuniversitar de stat
și pentru învățământul superior de stat
în anul școlar/universitar 2020—2021
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 61 alin. (5),
art. 94 alin. (2) lit. d), art. 119 alin. (1), precum și al art. 222 alin. (1) din Legea
educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă cifrele de școlarizare pentru învățământul

preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul
școlar/universitar 2020—2021, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul educației și cercetării,
Cristina Monica Anisie
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
Ministrul apărării naționale,
Nicolae-Ionel Ciucă
p. Ministrul afacerilor externe,
Dănuț Sebastian Nicolăescu,
secretar de stat
Ministrul sănătății,
Nelu Tătaru
Ministrul muncii și protecției sociale,
Victoria Violeta Alexandru
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu

București, 23 aprilie 2020.

Nr. 327.

ANEXĂ

CIFRELE DE ȘCOLARIZARE
pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2020—2021
I. Numărul total de locuri pentru educație timpurie 665.0008)
II. Numărul total de locuri pentru învățământ primar 935.0008)
III. Învățământ secundar
1. Numărul total de locuri pentru învățământul gimnazial cu frecvență zi 810.0008)
2. Învățământ liceal
a) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învățământ cu frecvență zi 134.6001), 8)
b) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învățământ cu frecvență seral și cu frecvență redusă 15.0002), 8)
c) Numărul de locuri pentru clasa a XI-a, învățământ cu frecvență seral 15.0003), 8)
3. Învățământ profesional
a) Numărul de locuri pentru primul an de învățământ profesional 60.0008)
b) Numărul de locuri pentru stagii de pregătire practică 2.0008)
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020

IV. Învățământ terțiar nonuniversitar — postliceal

a) Numărul de locuri pentru anul I, învățământ cu frecvență zi și cu frecvență seral 28.0004), 8)
b) Numărul de locuri pentru anul I, învățământ special cu frecvență zi 3008)
c) Numărul de locuri pentru anul I învățământul militar organizat de Ministerul Afacerilor Interne 2.403
d) Numărul de locuri pentru anul I învățământul militar organizat de Ministerul Apărării Naționale 1.101
e) Numărul de locuri pentru anul I învățământul militar organizat de Ministerul Justiției 2625)
V. Învățământ de artă și sportiv și învățământ obligatoriu cu frecvență redusă și program educațional „A doua șansă”
1. Numărul de locuri pentru învățământul de artă — muzică, arte plastice, coregrafie — nivel primar și gimnazial 21.5008)
2. Numărul de locuri pentru învățământul sportiv — nivel primar și gimnazial 17.0008)
3. Numărul de locuri pentru învățământul sportiv suplimentar — cluburi sportive școlare 53.0008)
4. Numărul de locuri pentru învățământul obligatoriu cu frecvență redusă — nivel primar și gimnazial și program
22.5008)
educațional „A doua șansă” — inclusiv pentru cel organizat în penitenciare
VI. Învățământ special pentru copii și elevi cu deficiențe și/sau boli cronice din cadrul unităților de învățământ și/sau al unităților sanitare
1. Numărul total de locuri pentru educație timpurie 3.1008)
2. Numărul total de locuri pentru învățământul primar și gimnazial 22.5006), 8)
3. Numărul de locuri pentru primul an de învățământ profesional 3.1508)
4. Numărul de locuri pentru stagii de pregătire practică 1.0008)
5. Învățământ liceal
a) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învățământ cu frecvență zi/seral/frecvență redusă 9008)
b) Numărul de locuri pentru clasa a XI-a, învățământ cu frecvență zi/seral 3008)
VII. Învățământ superior — număr de locuri/granturi de studii
1. studii universitare de licență, din care: 62.7097), 8)
a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României 5.000
b) pentru absolvenții de licee din mediul rural 2.000
2. studii universitare de master, din care: 36.3327), 8)
a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României 4.500
b) pentru master didactic 400
3. studii universitare de doctorat, din care: 3.0187), 8)
a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României 300
4. rezidențiat 6.100
VIII. Numărul de locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru românii de pretutindeni10)
1. Învățământ preuniversitar 1.700
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 1.000
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 700
2. Învățământ superior
2.1. An pregătitor de limba română 1008)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 50
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 50
2.2. studii universitare de licență, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 3.6058)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 2.040
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 1.565
2.3. studii universitare de master, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 2.0008)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 1.000
a1) din care fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă pentru învățământ postuniversitar medical — rezidențiat 100
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 1.000
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020 9

2.4. studii universitare de doctorat, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 1608)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 70
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 90
3. Numărul total de luni-bursă 5008)
a) stagii de specializare cadre didactice 300
b) mobilități studențești/practică studenți 200

IX. Numărul de locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru cetățenii străini, conform
documentelor bilaterale de cooperare internațională și unor oferte unilaterale ale statului român și ale instituțiilor de învățământ
superior10)

1. Învățământ preuniversitar 1.800

a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 1.180
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 620
2. Învățământ superior
2.1. studii universitare de licență, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 2.9208)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 1.900
a1) din care fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă prin Ministerul Afacerilor Externe 90
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 1.020
2.2. studii universitare de master, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 9358), 9)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 505
a1) din care fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă prin Ministerul Afacerilor Externe 75
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 430
2.3. studii universitare de doctorat, inclusiv an pregătitor de limba română, după caz 1988)
a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă 178
a1) din care fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă prin Ministerul Afacerilor Externe 35
b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă 20
3. Numărul total de luni-bursă 1.7108)
a) stagii de specializare învățământ superior 710
b) stagii de specializare învățământ postuniversitar 1.000

1) Inclusiv învățământul liceal militar (Ministerul Apărării Naționale).

2) Locuri în clase de început organizate pentru absolvenții învățământului gimnazial, care nu au urmat o formă de învățământ liceal și care au depășit
vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor școlare.
3) Locuri în clase de început organizate pentru absolvenții învățământului profesional, care doresc să își continue studiile și nu pot fi cuprinși în clasele

existente.
4) Inclusiv învățământul terțiar nonuniversitar (postliceal) organizat în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat.
5) Din care 20 de locuri pentru elevi din Republica Moldova, recrutați și selecționați de către Departamentul instituțiilor penitenciare din Republica

Moldova.
6) Inclusiv pentru învățământul special preuniversitar din penitenciare organizat de Ministerul Justiției/Administrația Națională a Penitenciarelor.
7) Inclusiv învățământul militar (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații).
8) În cadrul cifrei totale aprobate se pot face transferuri de locuri între niveluri de învățământ, respectiv între cicluri, prin ordin al ministrului educației și

cercetării, inclusiv pentru extensiuni universitare.

9) Inclusiv locurile pentru rezidențiat.
10) În cadrul cifrei totale aprobate se pot face transferuri de locuri între cap. VIII și IX, în funcție de evoluția cooperării internaționale.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind transmiterea unei părți din imobilul 1125 din domeniul public al statului și din administrarea
Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului București și modificarea anexei
nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 288 alin. (1), art. 292 alin. (1) și art. 293 alin. (1) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și al
art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) Se aprobă transmiterea unei părți din imobilul
1125, având datele de identificare prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al
statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în
domeniul public al municipiului București.
(2) După preluare, partea de imobil transmisă potrivit alin. (1)
se utilizează în vederea realizării obiectivului de investiții de
utilitate publică de interes local „Penetrație Prelungirea
Ghencea — Domnești și supralărgire bulevardul Ghencea, între
strada Brașov și terminal Tramvai 41”, într-un termen de 3 ani,
conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București
nr. 548/2019.
Art. 2. — În cazul în care nu se respectă destinația părții de
imobil și termenul prevăzute la art. 1 alin. (2), aceasta revine în
domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
Art. 3. — Predarea-preluarea părții de imobil transmisă
potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol
încheiat între Ministerul Apărării Naționale și municipiul
București, prin structurile specializate din subordine, în termen
de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 4. — Ministerul Apărării Naționale își va actualiza în mod
corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și de
cadastru și va opera, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice,
modificările corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu
modificările și completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul apărării naționale,
Nicolae-Ionel Ciucă
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației,
Ion Ștefan
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu

București, 23 aprilie 2020.

Nr. 330.

ANEXĂ

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale părții din imobilul 1125 care se transmite din domeniul public al statului și din administrarea
Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului București

Valoarea
Elementele-cadru de descriere părții de
Persoana juridică de Persoana juridică la
Nr. Codul de Denumirea tehnică/valorile contabile aferente activelor imobil
Adresa la care se transmite care se transmite
MFP clasificare bunului fixe corporale ce compun partea de care se
imobilul/CUI imobilul/CUI
imobil/carte funciară/nr. cadastrale transmite
(lei)

Statul român,
Municipiul
Teren: din
București,
Imobilul — suprafața terenului — 0,0091 ha; administrarea Municipiul
106813 sectorul 6,
8.19.01 1125 — — valoare contabilă — 58.025 lei 58.025 Ministerului București,
parțial Prelungirea
parțial CF 235784 Apărării CUI — 4267117
Ghencea
Nr. cad. 235784 Naționale
nr. 3—5
CUI — 4183229
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020 11

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, INFRASTRUCTURII ȘI COMUNICAȚIILOR

ORDIN
pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind emiterea avizelor
la documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile
sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau pot afecta
siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României — RACR-AVZ, ediția 2/2020
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor ca autoritate de stat în
domeniul transporturilor,
în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile
Române, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (1) pct. 21 și art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului
nr. 90/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor,
ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă Art. 4. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
română privind emiterea avizelor la documentațiile tehnice Ordinul ministrului transporturilor nr. 731/2015 pentru
aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile sau aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind
din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația
aeriană sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul emiterea avizelor la documentațiile tehnice aferente
aerian al României — RACR-AVZ, ediția 2/2020, prevăzută în obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană
Art. 2. — Persoanele juridice și fizice care solicită avize la sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul
documentații tehnice aferente obiectivelor care pot constitui aerian al României — RACR-AVZ, ediția 1/2015, publicat în
obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 18 iunie
zborului au obligația de a se conforma prevederilor reglementării
aprobate prin prezentul ordin. 2015, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. 3. — Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Art. 5. — Prezentul ordin intră în vigoare la 60 de zile de la
Română” duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
Lucian Nicolae Bode

București, 21 aprilie 2020.

Nr. 893.

ANEXĂ

R E G L E M E N TA R E A A E R O N A U T I C Ă C I V I L Ă R O M Â N Ă
privind emiterea avizelor la documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile
sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau pot afecta siguranța zborului
pe teritoriul și în spațiul aerian al României — RACR-AVZ, ediția 2/2020
Introducere Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca
1. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 autoritate națională de supervizare, organism tehnic specializat
privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu pentru îndeplinirea funcției de supervizare a siguranței zborului
modificările și completările ulterioare, Autoritatea Aeronautică în aviația civilă, la nivel național, AACR exercită toate
Civilă Română (AACR) are ca obiect de activitate exercitarea, în competențele ce revin, conform Ordonanței Guvernului
condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind
nr. 29/1997, republicată, cu modificările și completările
Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, organismului tehnic specializat desemnat pentru
ulterioare, a funcției de supervizare a siguranței zborului în
îndeplinirea funcției de supervizare a siguranței zborului în
aviația civilă la nivel național și a competențelor delegate de
Ministerul Transporturilor în domeniul securității aviației civile, aviația civilă, precum și alte competențe ce revin, conform legii,
potrivit reglementărilor în vigoare. Ministerului Transporturilor și care i-au fost delegate prin Ordinul
2. În calitatea sa de autoritate națională de supervizare a ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.185/2006,
siguranței zborului, potrivit Ordinului ministrului transporturilor, inclusiv avizarea lucrărilor efectuate în zonele supuse servituților
construcțiilor și turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea de aeronautică civilă.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
3. Luând în considerare art. 2 lit. (f) din Regulamentul (UE)
2018/1.139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie
2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de
înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației,
de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2.111/2005, (CE)
nr. 1.008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a
Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului
European și ale Consiliului, precum și de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale
Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului
(CEE) nr. 3.922/91 al Consiliului, statele membre asigură
protejarea zonelor din vecinătatea aerodromurilor fără a aduce
atingere dreptului Uniunii și dreptului intern din domeniul
mediului și al amenajării teritoriului.
4. Luând în considerare art. 8 și 9, precum și ADR.AR.C.005
lit. (e) din Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din
12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a
procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și
al Consiliului, AACR, în calitatea sa de autoritate națională de
supervizare, este autoritatea competentă responsabilă cu
protejarea și monitorizarea împrejurimilor aerodromului și în
acest scop solicită aprobare prealabilă pentru toate obstacolele,
amenajările și alte activități din zonele monitorizate de
operatorul de aerodrom în conformitate cu ADR.OPS.B.075 care
pot pune în pericol siguranța și pot afecta funcționarea unui
aerodrom.
CAPITOLUL I
Generalități
1.1. Scop
Prezenta reglementare stabilește cadrul reglementat necesar
pentru aplicarea:
a) prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/1997, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii
Guvernului nr. 405/1993, cu modificările și completările
ulterioare, referitor la avizarea obiectivelor amplasate în zonele
supuse servituților de aeronautică civilă aferente aerodromurilor
și mijloacelor CNS și meteorologice din aviația civilă sau în alte
zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană ori
pot afecta siguranța zborului;
b) prevederile art. 38 și ale anexei VII din Regulamentul (UE)
2018/1.139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie
2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de
înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației,
de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2.111/2005, (CE)
nr. 1.008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a
Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului
European și ale Consiliului, precum și de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale
Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului
(CEE) nr. 3.922/91 al Consiliului;
c) prevederilor art. 8 și 9, precum și ADR.AR.C.005 lit. (e) din
Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie
2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor
administrative referitoare la aerodromuri în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și
al Consiliului.
1.2. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei reglementări sunt obligatorii pentru:
a) persoanele fizice și juridice care solicită avize AACR la
documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zonele cu
*) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 281/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui
obstacole pentru navigația aeriană ori pot afecta siguranța
zborului;
b) orice persoană fizică și juridică care realizează obiective
în zonele cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care
pot constitui obstacole pentru navigația aeriană ori pot afecta
siguranța zborului;
c) personalul AACR implicat în procesul de analiză, evaluare,
inspecție, avizare, emitere avize (în funcție de complexitatea și
particularitățile fiecărei documentații tehnice).
1.3. Documente de referință
1. Regulamentul (UE) 2018/1.139 al Parlamentului European
și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în
domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii
Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 2.111/2005, (CE) nr. 1.008/2008, (UE)
nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și
2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului,
precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și
(CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului
și a Regulamentului (CEE) nr. 3.922/91 al Consiliului;
2. Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian
civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea
Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările și
completările ulterioare;
4. Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din
1 2 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a
procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și
al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;
5. Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și
turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome
„Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate națională
de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea
funcției de supervizare a siguranței zborului în aviația civilă, la
nivel național;
6. Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și
locuinței nr. 281/2002*) privind avizarea în prealabil de către
AACR a studiilor de prefezabilitate, studiilor de fezabilitate,
proiectelor de execuție, celorlalte documente tehnice solicitate
de legislația națională în vigoare, aferente strategiilor și
programelor de dezvoltare/modernizare a aeroporturilor și
serviciilor de trafic aerian;
7. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
8. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
9. Decizia nr. 2014/012/R a directorului executiv al EASA de
adoptare a AMC/GM la Regulamentul (UE) nr. 139/2014, cu
modificările și completările ulterioare;
10. Decizia nr. 2014/013/R a directorului executiv al EASA
de adoptare a CS/GM pentru proiectarea aerodromurilor, cu
modificările și completările ulterioare;
11. Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din
26 ianuarie 2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor
aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic
European;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
12. RACR-ZSAC: Stabilirea zonelor cu servituți aeronautice
civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice
aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care
pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta
siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României,
ediția curentă;
13. RACR-WGS-84: Măsurarea punctelor de interes
aeronautic în Sistemul geodezic global (WGS-84), ediția
curentă;
14. RACR-AD-PETA: Proiectarea și exploatarea tehnică a
aerodromurilor, ediția curentă;
15. RACR-AD-PETH: Proiectarea și exploatarea tehnică a
heliporturilor, ediția curentă;
16. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii
nr. 1.305/2012 privind aprobarea tarifelor percepute de Regia
Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” pentru
prestarea activităților pentru care i-au fost delegate competențe
de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu
modificările și completările ulterioare;
17. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate
prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare;
18. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și
actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul
ministrului dezvoltării regionale și administrației publice
nr. 233/2016.
1.4. Noțiuni, termeni și abrevieri
1.4.1. Noțiuni și termeni
În sensul prezentei reglementări, noțiunile și termenii
relevanți au următoarele semnificații:
1. administrator al aerodromului — persoană fizică sau
juridică având ca obiect de activitate, în temeiul legislației sau
reglementărilor aplicabile, administrarea și gestionarea
infrastructurilor unui aerodrom sau a unui grup de aerodromuri,
precum și coordonarea și/sau controlul activităților diferiților
operatori prezenți în aerodromul sau în grupul de aerodromuri în
cauză;
2. administrator al mijloacelor CNS și meteorologice —
persoană fizică sau juridică având ca obiect de activitate, în
temeiul legislației sau al reglementărilor aplicabile, administrarea
și operarea de mijloace CNS și meteorologice;
3. aviz — document scris, emis de AACR pe baza unei
solicitări, referitor la o documentație tehnică, prin care se
stabilesc condițiile pentru realizarea, extinderea, dezvoltarea
sau utilizarea unui obiectiv amplasat în zone cu servituți
aeronautice civile ori în afara acestor zone și care poate afecta
siguranța zborului;
4. evaluare — examinare, realizată de AACR pe baze
analitice, a compatibilității caracteristicilor constructive și a
parametrilor operaționali ai unui anumit obiectiv cu rigorile
servituților aeronautice;
5. mijloc CNS — echipament/sistem amplasat la sol, utilizat
pentru furnizarea serviciilor de comunicații (COM), navigație
(NAV) sau supraveghere (SUR) și care din punct de vedere
tehnic îndeplinește cerințele aplicabile, inclusiv pe cele
specificate în anexa 10 OACI așa cum este transpusă în
legislația națională;
6. mijloc meteorologic — echipament/sistem amplasat la sol
sau pe construcții existente, utilizat pentru efectuarea
observațiilor meteorologice aeronautice sau furnizarea serviciilor
13
de asistență meteorologică pentru navigația aeriană și care
îndeplinește cerințele aplicabile specificate în anexa 3 OACI așa
cum este transpusă în legislația națională;
7. obiectiv — termen generic utilizat pentru lucrare, activitate,
amenajare, echipament, construcție, orice alt obiect, inclusiv
turbină eoliană, care poate constitui obstacol geometric,
radioelectric și/sau operațional pentru navigația aeriană sau
care poate afecta siguranța zborului;
8. obstacol — orice obiect fix (natural sau artificial, temporar
ori permanent) sau mobil sau părțile acestora, care prin
localizare, proprietăți fizice, caracteristici constructive și/sau
funcționale (zonă, amplasament, depășire suprafețe definite
destinate să protejeze aeronavele în zbor etc.) afectează sau
pot afecta siguranța zborului;
9. servitute aeronautică — condiții, restricții, obligații impuse
de reglementările naționale și/sau internaționale, în interesul
siguranței zborului;
10. siguranța — starea în care riscurile asociate activităților
aeronautice, în legătură directă cu operarea aeronavelor sau în
sprijinul operării aeronavelor, sunt reduse și controlate la un
nivel acceptabil;
11. solicitant — persoana fizică sau entitate cu sau fără
personalitate juridică care solicită un aviz la documentația
tehnică aferentă unui obiectiv;
12. turbină eoliană — sistem/echipament care captează
energia cinetică a vântului și o furnizează apoi sub formă de
energie mecanică/electrică; obiectiv compus de obicei, dar nu
exclusiv, din pilon, nacelă și pale;
13. zone supuse servituților aeronautice — zone aferente
aerodromurilor civile certificate, aerodromurilor militare sau
echipamentelor serviciilor de navigație aeriană, aflate sub
incidența servituților aeronautice.
1.4.2. Abrevieri
AACR — Autoritatea Aeronautică Civilă Română;
AD — aerodrom;
CNS — comunicații, navigație, supraveghere (COM —
Communications, NAV — Navigation, SUR — Surveillance);
DT — documentație tehnică;
DALI — documentație de avizare a lucrărilor de intervenție;
DTAC — DT pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcții;
DTAD — DT pentru autorizarea executării lucrărilor de
desființare;
DTOE — DT pentru organizarea execuției lucrărilor;
OACI/ICAO — Organizația Aviației Civile Internaționale
(International Civil Aviation Organization);
MTIC — Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor;
PUG — plan urbanistic general;
PUZ — plan urbanistic zonal;
PUD — plan urbanistic de detaliu;
PATN — plan de amenajare a teritoriului național;
PATZR — plan de amenajare a teritoriului zonal regional;
PATJ — plan de amenajare a teritoriului județean;
PMU — plan de mobilitate urbană;
PATZ — plan de amenajare a teritoriului zonal;
RACR — reglementare aeronautică civilă română;
ROMATSA — Administrația Română a Serviciilor de Trafic
Aerian;
SF — studiu de fezabilitate;
WGS — sistem geodezic global (World Geodetic System).
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
CAPITOLUL II
Cerințe de înregistrare și trasabilitate a documentelor
2.1. AACR emite avize pentru:
2.1.1. Documentații de amenajare a teritoriului:
a) planul de amenajare a teritoriului național (PATN);
b) planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ);
c) planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ);
d) planul de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR).
2.1.2. Documentații de urbanism:
a) planul urbanistic general și regulamentul local aferent
acestuia (PUG);
b) planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent
acestuia (PUZ);
c) planul urbanistic de detaliu (PUD);
d) planuri de mobilitate urbană (PMU).
2.1.3. Documentații tehnice pentru amplasarea noilor
obiective de investiții și modificarea celor existente:
a) documentația tehnică pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcții (DTAC);
b) documentația tehnică pentru autorizarea executării
lucrărilor de desființare (DTAD);
c) studii de fezabilitate (SF);
d) documentații de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI);
e) documentația tehnică de organizare a execuției lucrărilor
(DTOE).
2.2. AACR nu avizează materialele de construcții, studiile
geotehnice, tehnologiile de reparații, determinările în domeniul
construcțiilor, acestea trebuind să facă obiectul unor studii de
specialitate, elaborate corespunzător cerințelor în domeniul
construcțiilor privind structurile rutiere.
2.3. În vederea emiterii avizului de către AACR, solicitantul,
în nume propriu sau prin împuterniciți legal, cu respectarea
prevederilor legale, depune în condițiile stabilite de AACR și
publicate pe pagina proprie de internet, inclusiv afișare la sediu,
o documentație.
2.4. Conținutul și structura documentației care se depune la
AACR în vederea emiterii avizului se aprobă prin decizie a
directorului general al AACR, care se publică pe site-ul propriu,
www.caa.ro.
2.5. — (1) Documentațiile tehnice — DT și proiectele tehnice
se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însușesc
și se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai
din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și
instalațiilor pentru construcții, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român,
pentru proiectarea părții de arhitectură pentru obiective de
investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a
construcțiilor supraterane și a celor subterane;
b) de ingineri constructori și de instalații, cu diplomă
recunoscută de statul român, pentru părțile de inginerie în
domeniile specifice, pentru obiective de investiții cuprinse la
toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și
subterane, precum și la instalațiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist și/sau de subinginer de
construcții, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru
clădiri de importanță redusă și aflate în afara zonelor protejate,
stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și pentru documentația de
execuție.
(3) Semnarea documentațiilor de către persoanele prevăzute
la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condițiile legii.
2.6. Proiectele tehnice pentru obiective din perimetrul
aerodromului vor fi susținute de către proiectant, consultant
și/sau beneficiar (după caz), la sediul AACR, în fața comisiilor de
specialitate constituite pentru evaluarea documentațiilor tehnice
în cauză.
CAPITOLUL III
Etapele procesului de avizare tehnică
3.1. Documentația tehnică depusă în condițiile prezentei
reglementări va fi evaluată din punctul de vedere al caracterului
complet al documentelor furnizate, geometric, operațional
(navigație aeriană) și din punctul de vedere al impactului asupra
mijloacelor CNS și meteorologice (propagare în spațiu a radiației
electromagnetice emise/recepționate, compatibilitate
electromagnetică, perturbații electromagnetice, zone de
protecție, zone de dezvoltare). Documentația tehnică pentru
obiectivele din perimetrul aerodromului va fi analizată și din
punctul de vedere al respectării cerințelor reglementărilor ce au
stat la baza certificării/autorizării aerodromului respectiv.
3.2. În procesul de evaluare a documentațiilor tehnice
prevalează întotdeauna siguranța zborului, în sensul păstrării
condițiilor operaționale existente sau preconizate prin
programele de dezvoltare adoptate (altitudini/înălțimi de trecere
a obstacolelor în procedurile de apropiere instrumentală,
altitudini minime segmente rute ATS, altitudini minime de sector,
altitudini minime de vectorizare radar, altitudini minime de zonă
etc.).
3.3. Evaluarea documentațiilor tehnice se realizează prin
raportarea conținutului acestora la prevederile actelor normative
și reglementărilor aeronautice aplicabile la data înregistrării
cererii. Se vor utiliza permanent edițiile actualizate ale
reglementărilor aplicabile.
3.4. În situația în care sunt necesare completări ale
documentației tehnice, AACR le va solicita în scris solicitantului,
în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
documentației tehnice la AACR. În acest caz, termenul de
emitere a avizului se calculează de la data completării
documentației tehnice de către solicitant.
3.5. Termenul legal de emitere a avizelor este cel prevăzut de
legislația specifică în vigoare.
3.6. — (1) În cazul în care solicitantul nu depune integral
completările la documentația tehnică, solicitate de AACR, în
termen de 60 de zile calendaristice, AACR sistează procesul de
evaluare, iar tariful încasat nu se returnează.
(2) Reluarea procesului de evaluare este condiționată de
depunerea unei noi cereri însoțite de documentația tehnică
integrală, în condițiile pct. 2.4, actualizată și de plata unui nou
tarif.
3.7. — (1) AACR emite AVIZ FAVORABIL dacă documentația
tehnică respectă toate cerințele reglementărilor aeronautice în
vigoare sau AVIZ NEGATIV în cazul în care documentația
tehnică nu respectă toate cerințele reglementărilor aeronautice
în vigoare, datele/informațiile din documentația tehnică evaluate
nu sunt corecte, actuale, corelate etc. În acest caz tariful încasat
nu se returnează.
(2) Reluarea procesului de evaluare este condiționată de
depunerea unei noi cereri însoțite de documentația tehnică
integrală, în condițiile pct. 2.4, actualizată și de plata unui nou
tarif.
3.8. — (1) În funcție de gradul de conformitate cu prevederile
actelor normative și reglementărilor aeronautice, AACR, prin
AVIZUL NEGATIV, stabilește, dacă este cazul, condițiile (limitări,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 345/29.IV.2020
restricții etc.) în care este posibilă realizarea unui anumit obiectiv
pe amplasamentul ales.
(2) În cazul în care solicitantul acceptă sau nu restricțiile,
limitările etc., reluarea procesului de evaluare este condiționată
de depunerea unei noi cereri însoțite de documentația tehnică
integrală, în condițiile pct. 2.4, actualizată și de plata unui nou
tarif.
3.9. Pentru obiective, termenul de valabilitate al avizului emis
de AACR este de 12 luni de la data emiterii. Prelungirea
valabilității avizului se poate acorda o singură dată și pentru o
perioadă de 12 luni dacă nu au fost modificate condițiile inițiale
ce au stat la baza emiterii avizului (documentație tehnică,
inclusiv certificatul de urbanism, legislație, reglementări
aeronautice specifice, modificări ale infrastructurii aerodromurilor,
ale echipamentelor CNS și meteorologice, ale condițiilor de
operare și funcționare a acestora, ale procedurilor de zbor
aprobate, ale programelor/proiectelor de dezvoltare aferente
aerodromurilor și echipamentelor CNS și meteorologice).
3.10. În situația în care, în conținutul avizului emis de AACR,
se constată o eroare materială, AACR va emite, fie la cererea
scrisă a solicitantului, fie din oficiu, atunci când constatarea erorii
materiale îi aparține, un alt aviz care înlocuiește avizul inițial și
păstrează același termen de valabilitate.
3.11. La depunerea cererii, fiecare solicitant va achita tariful
minim prevăzut, declanșarea procesului de evaluare fiind
condiționată de plata acestuia. În funcție de complexitatea
evaluării de specialitate, AACR va comunica ulterior, în scris,
tariful final. Pentru diferența de tarif solicitantul trebuie să facă
dovada achitării diferenței corespunzătoare, înainte de
eliberarea avizului.
3.12. După emiterea avizului, acesta e transmis solicitantului
prin poștă, poșta electronică sau se poate ridica personal sau
prin împuternicit de la sediul AACR.
3.13. Avizul se eliberează numai după confirmarea achitării
integrale a tarifului pentru serviciile prestate de AACR. Avizul
AACR se emite în două exemplare:
a) 1 exemplar — original, pentru beneficiarul/titularul
obiectivului;
b) 1 exemplar pentru evidența AACR.
Suplimentar, dacă este necesar, se va emite câte un
exemplar — spre știință — pentru fiecare organizație
implicată/interesată (administratori ai terenurilor de aeronautică
civilă, R.A. ROMATSA, autorități ale administrației publice locale
etc.).
3.14. AACR are obligația de a înregistra, de a ține evidența
tuturor documentelor intrate/ieșite, care atestă activitățile de
evaluare pe care le desfășoară, inclusiv a celor întocmite pentru
uz intern a căror păstrare este obligatorie conform legislației în
materie de arhivare.
3.15. În cazurile în care sunt necesare date/informații
particulare referitoare la amplasamente și vecinătăți, AACR
poate efectua inspecții pe teren, în amplasamentele respective.
AACR va notifica în acest sens beneficiarii/titularii implicați.
CAPITOLUL IV
Drepturi, obligații și responsabilități
4.1. La depunerea cererii pentru eliberarea avizului AACR,
titularul/beneficiarul obiectivului este informat și declară sub
semnătura proprie că a luat cunoștință și își asumă
15
disconfortul/inconvenientele potențial(e) generat(e) de
operațiunile/activitățile de aviație civilă specifice din zonă.
4.2. Responsabilitatea autenticității datelor/informațiilor
conținute în documentațiile tehnice prezentate revine în
exclusivitate solicitantului, respectiv beneficiarului/titularului
obiectivului; datele/informațiile furnizate trebuie să fie corecte,
complete și actuale.
4.3. Precizările și completările suplimentare furnizate de
solicitant la cererea AACR trebuie făcute în scris, documentat.
4.4. Beneficiarul/Titularul obiectivului are următoarele
obligații:
a) să respecte integral conținutul documentației tehnice
depuse la AACR;
b) să se conformeze integral condițiilor și limitărilor/restricțiilor
impuse de AACR prin aviz;
c) să comunice AACR, în scris, eventualele modificări (de
proprietar, de amplasament, soluții constructive, caracteristici
tehnice, parametri funcționali, amenajări etc.) pe care
intenționează să le aducă obiectivului, caz în care este obligat
să solicite un nou aviz al AACR. Cererea de aviz va fi însoțită de
o documentație tehnică actualizată și se va tarifa ca un aviz nou;
d) dacă este cazul, beneficiarul/solicitantul obiectivului
trebuie să înștiințeze viitorii proprietari/chiriași/locatari cu privire
la limitările/restricțiile cuprinse în aviz și obligația respectării
acestora, precum și la disconfortul și/sau alte inconveniente
generate de operațiunile/activitățile de aviație civilă specifice din
zonele implicate;
e) pentru emiterea avizelor AACR la documentații tehnice
aferente unor obiective din perimetrul terenurilor de aeronautică
civilă este necesar acordul prealabil al administratorilor
terenurilor respective, însoțit de o evaluare a implicațiilor/
efectelor asupra siguranței zborului.
4.5. — (1) În cazul în care sunt necesare date/informații
suplimentare de la beneficiar, de la alte unități de aviație civilă
sau de la alte organizații/instituții implicate, AACR va comunica
solicitantului acest fapt, cu precizarea că perioada de emitere a
avizului va fi prelungită cu durata aferentă obținerii datelor
suplimentare necesare.
(2) Solicitarea datelor/informațiilor suplimentare menționate
la alin. (1) se realizează de către AACR.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
5.1. Încălcarea oricărei condiții impuse în avizele AACR sau
realizarea de obiective fără avize prealabile ale AACR afectează
interesul public al siguranței zborului, atrăgând anularea avizelor
în cauză, precum și responsabilitatea juridică și materială, după
caz, a titularilor/beneficiarilor implicați.
5.2. AACR, administratorii aerodromurilor civile și
administratorii mijloacelor CNS și meteorologice sunt exonerați
de orice răspundere față de titularii/beneficiarii obiectivelor cu
privire la modificarea în timp (ulterioară datelor de emitere a
avizelor AACR) a regimului juridic al terenurilor pe care sunt
amplasate obiectivele respective.
5.3. AACR, administratorii aerodromurilor civile și
administratorii mijloacelor CNS și meteorologice sunt exonerați
de orice răspundere față de titularii/beneficiarii și/sau utilizatorii
obiectivelor cu privire la disconfortul și/sau alte inconveniente
generate de operațiunile/activitățile de aviație civilă specifice din
zonele implicate.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2020 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 1.310 360 131
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 1.640 150
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.460 220
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 470 50
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.880 170
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.750 160
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 600 55
8. Colecția Legislația României 500 130
9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 800 75
NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2020 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 550 1.380 3.450 8.280 18.220
ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 70 180 450 1.080 2.380 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 70 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

&JUYEJT|245032]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345/29.IV.2020 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495