PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 1046 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 17 noiembrie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 404 din 4 iulie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. 2 din
Codul penal din 1969 și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi
din Codul penal .......................................................... 2–5

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
100. — Ordonanță de urgență pentru completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2022 privind
unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și
granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul
agroalimentar cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile .......................................................... 6
101. — Ordonanță de urgență privind modificarea și
completarea unor acte normative în domeniul
fondurilor europene nerambursabile .......................... 7–9
1.114. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri
și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale
de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii................ 10–12
1.115. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri
și cheltuieli pe anul 2023 al Societății Naționale
de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” —
S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor
și Infrastructurii .......................................................... 13–15

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

476. — Decizie pentru modificarea și completarea Deciziei
prim-ministrului nr. 5/2022 privind constituirea
Comitetului de coordonare pentru extinderea
programului nuclear civil din România ...................... 15–16

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

53. — Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a
unei monede din aur cu tema 200 de ani de la
nașterea lui Lascăr Catargiu ...................................... 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 404
din 4 iulie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. 2 din Codul penal
din 1969 și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 192 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată
de Marius Alexandru Iloaie în Dosarul nr. 52/265/2016 al Curții
de Apel Cluj — Secția penală și de minori și care formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 340D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul
nr. 912D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 192 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată
de Leontina Ioana Domnița în Dosarul nr. 2.108/211/2016 al
Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori.
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
5. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul
nr. 2.381D/2019, care are ca obiect excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. (2) din Codul
penal, excepție ridicată de Levente Varga în Dosarul
nr. 2.108/211/2016 al Curții de Apel Cluj — Secția penală și de
minori.
6. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
7. Curtea, având în vedere că excepțiile de
neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 340D/2019,
nr. 912D/2019 și nr. 2.381D/2019 au obiect identic, pune în
discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
8. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt
întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor.
9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
dispune conexarea dosarelor nr. 912D/2019 și nr. 2.381D/2019
la Dosarul nr. 340D/2019, care a fost primul înregistrat.
10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii
de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate,
invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții
Constituționale, și anume Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
11. Prin încheierile din 6 februarie 2019, din 3 aprilie 2019 și din
17 aprilie 2019, pronunțate — prima — în Dosarul nr. 52/265/2016
și celelalte două — în Dosarul nr. 2.108/211/2016, Curtea de
Apel Cluj — Secția penală și de minori a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 192 alin. (2) din Codul penal. Excepția
a fost ridicată de Marius Alexandru Iloaie, de Leontina Ioana
Domnița și de Levente Varga în cauze având ca obiect trimiterea
în judecată a inculpaților pentru săvârșirea unor infracțiuni de
ucidere din culpă, prevăzute de dispozițiile art. 178 alin. 2 din
Codul penal din 1969, cu aplicarea prevederilor art. 5 din noul
Cod penal.
12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă
principiul statului de drept în componenta sa referitoare la
garantarea drepturilor cetățenilor, principiul separației și
echilibrului puterilor, principiul legalității, dreptul la un proces
echitabil și principiul legalității incriminării și a pedepsei, întrucât
nu răspund exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii
penale. Arată că textele de lege criticate sunt extrem de
generale, făcând trimitere in abstracto la „dispoziții legale” și
„măsuri de prevedere”. Autorii excepției susțin că nu se poate
deduce, pe de o parte, dacă sunt vizate dispozițiile cuprinse
numai în acte normative primare (legi și ordonanțe) sau cele
cuprinse în orice act normativ, iar, pe de altă parte, în ce acte
normative ar trebui să se regăsească măsurile de prevedere
pentru a se putea constata o eventuală nerespectare a lor.
Invocă, în acest sens, considerentele deciziilor Curții
Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 și nr. 392 din 6 iunie
2017. Autorul excepției Marius Alexandru Iloaie arată că, în
calitate de inculpat, i se impută că a desfășurat activitatea de a
conduce un vehicul pe drumurile publice fără a respecta
prevederile art. 49 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) pct. 10 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice și nici pe cele ale art. 123 lit. a)
din regulamentul de aplicare a acestei ordonanțe de urgență,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Astfel,
inculpatului i se impută, în concret, că a desfășurat activitatea de
a conduce un vehicul pe drumurile publice fără a respecta
dispozițiile unui regulament adoptat prin hotărâre a Guvernului,
act normativ cu forță juridică inferioară legii. De asemenea,
autorii excepției Leontina Ioana Domnița și Levente Varga
menționează că, în calitate de inculpați, li se impută
nerespectarea unor prevederi cuprinse în hotărâri ale
Guvernului, în ordine, în instrucțiuni și planuri proprii de
securitate a muncii, întrucât nu au dotat muncitorii cu
echipamente individuale de protecție și nu s-au asigurat că
victima are aviz de lucru la înălțime.
13. Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de minori
apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 192
alin. (2) din Codul penal. Din notele scrise ale autorilor excepției,
depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește, în
realitate, dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969 și
ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal. Deși Codul penal
din 1969 a fost abrogat prin prevederile art. 250 din Legea
nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dispozițiile art. 178
alin. 2 din Codul penal anterior produc efecte juridice în cauza
în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate,
sub aspectul alegerii legii penale mai favorabile. Ca atare, în
acord cu jurisprudența sa, potrivit căreia sunt supuse controlului
de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din
legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se
producă și după ieșirea lor din vigoare (Decizia nr. 766 din
15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 549 din 3 august 2011), Curtea se va pronunța și asupra
prevederilor art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969. Prin
urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 178
alin. 2 din Codul penal din 1969 și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi
din Codul penal, care au următorul cuprins:
— Art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969: „Uciderea din
culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a
măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau
meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități, se
pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.”;
— Art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal: „(2) Uciderea
din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a
măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau
meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
18. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege
criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor
constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept în
componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor, ale
art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului
puterilor, ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității,
ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum
și a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil
și ale art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969
și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal au mai fost
supuse controlului de constituționalitate prin raportare la
aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru
3
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale —
invocate și în prezenta cauză — și față de critici similare.
20. Astfel, prin Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 15 noiembrie
2018, și Decizia nr. 204 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 19 august 2022, Curtea
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969 și, respectiv,
ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal.
21. Prin Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018, mai sus menționată,
paragrafele 15—21, Curtea a reținut că uciderea din culpă
prevăzută de art. 192 din Codul penal are corespondent în
incriminarea cu aceeași denumire marginală din art. 178 din
Codul penal din 1969. Uciderea din culpă este o formă
a omorului, cu deosebirea că diferă poziția psihică a autorului
faptei, în sensul că, în loc de intenție, fapta este comisă din
culpă — fie culpă simplă, fie culpă cu prevedere. Pericolul social
al unei fapte săvârșite din culpă este întotdeauna mai redus
decât acela al unei fapte similare săvârșite cu intenție, această
evaluare diferențiată fiind valabilă și în cazul omuciderii. Deși
uciderea din culpă prezintă, în mod evident, un grad de pericol
social mai redus decât omuciderea săvârșită cu intenție,
posibilitatea săvârșirii respectivei fapte din culpă constituie o
gravă amenințare pentru viața oamenilor și pentru securitatea
relațiilor sociale. Astfel, legiuitorul, incriminând uciderea din
culpă, a urmărit crearea unei acțiuni inhibitoare pentru conștiința
oamenilor, de natură să îi oblige la cântărire, la chibzuire atunci
când efectuează acte ce ar putea provoca moartea unui om.
Legea penală asigură, în acest mod, ocrotirea membrilor
societății, ocrotire care, în prezent, capătă o importanță din ce în
ce mai mare, având în vedere că activitățile în cadrul cărora se
pot săvârși, din culpă, fapte cauzatoare de moarte sporesc
numeric în același ritm cu progresul tehnic. Asemenea fapte
sunt destul de frecvente și prezintă un pericol social evident —
chiar dacă acesta este mai redus decât în cazul omorului
intenționat —, punând în pericol viața oamenilor ca urmare a
neatenției sau ușurinței în folosirea mijloacelor susceptibile să
producă moartea. Întrucât legea penală nu distinge între
diferitele grade de culpă, cea mai ușoară dintre ele atrage
răspunderea penală a autorului faptei, urmând ca la
individualizarea pedepsei să se țină cont de gravitatea culpei.
22. De asemenea, prin Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018,
citată anterior, Curtea a reținut că modalitatea agravată a acestei
infracțiuni reglementate de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi
din Codul penal este formulată în sensul că uciderea din culpă
ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de
prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru
efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea
de la 2 la 7 ani. Alineatul 2 al art. 178 din Codul penal din 1969
prevedea aceeași pedeapsă pentru uciderea din culpă ca
urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de
prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru
efectuarea unei anume activități, conținutul normelor de
incriminare din cele două legi penale succesive fiind, practic,
identic. Potrivit textului art. 192 alin. (2) fraza a doua din Codul
penal, atunci când încălcarea dispozițiilor legale ori a măsurilor
de prevedere constituie prin ea însăși o infracțiune, se aplică
regulile privind concursul de infracțiuni. Această soluție a fost
adoptată de practica judiciară și în condițiile reglementării
anterioare, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres de
dispozițiile art. 178 din Codul penal din 1969.
23. În continuare, Curtea a constatat că, în modalitatea
normativă agravată prevăzută de dispozițiile art. 178 alin. 2 din
Codul penal din 1969 și, respectiv, de cele ale art. 192 alin. (2)
fraza întâi din Codul penal, uciderea din culpă este caracterizată
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
prin cauza care a condus la atitudinea vinovată a autorului
faptei, și anume nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor
de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori
pentru efectuarea unei anumite activități. Această agravantă
privește deci caracterul profesional al conduitei periculoase a
făptuitorului. Existența acestei forme agravate a infracțiunii de
ucidere din culpă necesită îndeplinirea următoarelor cerințe
cumulative: autorul faptei să fie un profesionist (inginer, medic,
farmacist, chimist, arhitect etc.) sau un meseriaș (mecanic,
instalator, zidar, tâmplar etc.) ori să efectueze o anumită
activitate (conducător de vehicul, vânător etc.); pentru exercițiul
respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea respectivei
activități să existe dispoziții legale sau măsuri de prevedere;
fapta să fie urmarea nerespectării acelor dispoziții legale sau
măsuri de prevedere.
24. Totodată, Curtea a observat că textele de lege criticate se
referă la caracterul activității în legătură cu care este săvârșită
fapta, iar nu la îndeletnicirea ca atare a făptuitorului. Astfel,
profesionistul sau meseriașul care nu săvârșește fapta în
exercițiul profesiei sau al meseriei proprii ori în exercițiul altei
profesii sau meserii răspunde pentru varianta simplă a
infracțiunii, în schimb cel care nu are nicio profesie sau meserie,
dar se manifestă într-un sector de activitate specific și, din
ușurință sau neprevedere, ucide o persoană, răspunde pentru
varianta agravată analizată.
25. Tot prin decizia precitată, Curtea a constatat că sfera
culpei profesionale cuprinde orice domeniu de activitate în care
se implică o persoană și care este caracterizat prin anumite
cunoștințe. Dispozițiile legale și măsurile de prevedere care
guvernează un domeniu de activitate sau altul permit
identificarea situațiilor în care exercițiul unor profesii sau al unor
meserii ori efectuarea unor anumite activități poate cauza
moartea unor persoane, atrăgând astfel atenția celor care le
efectuează să lucreze cu toată prudența.
26. Astfel, Curtea a reținut că, prin instituirea acestei
agravante, legiuitorul a urmărit să îi determine să fie prudenți pe
cei care exercită profesii sau meserii ori desfășoară anumite
activități pentru care există dispoziții legale sau măsuri de
prevedere tocmai în considerarea faptului că orice neatenție în
exercitarea, respectiv efectuarea acestora poate avea
consecințe grave, constând chiar în pierderea vieții uneia sau
mai multor persoane. În considerarea unor asemenea atitudini
de lipsă de atenție față de viața celor din jur, legiuitorul —
preocupat să ocrotească viața persoanei — îi obligă pe
destinatarii textului de lege criticat să manifeste atenție,
chibzuință în relațiile sociale, ori de câte ori exercită profesii sau
meserii ori desfășoară anumite activități care ar putea provoca
moartea unei persoane.
27. Prin Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018, Curtea a observat
că, în practică, uciderea din culpă în această modalitate
agravată este mai frecventă în domeniul medical, în cel al
circulației pe drumurile publice și în cel al construcțiilor, iar
persoanele care exercită profesii sau meserii ori efectuează
anumite activități în aceste domenii au calitatea de profesioniști,
fiind persoane avizate și diligente, care au reprezentarea
efectelor și a riscurilor pe care le implică respectiva profesie.
28. Cu referire specială la activitatea de conducere pe
drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deținerii permisului de conducere, prin Decizia
nr. 204 din 7 aprilie 2022, mai sus menționată, paragrafele 17
și 18, Curtea a subliniat că domeniul circulației pe drumurile
publice beneficiază de un amplu cadru legal, guvernat, pe de
o parte, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și,
pe de altă parte, de capitolul II „Infracțiuni contra siguranței
circulației pe drumurile publice” din titlul VII „Infracțiuni contra
siguranței publice” al părții speciale a Codului penal. Astfel,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reglementează
circulația pe drumurile publice a vehiculelor, a pietonilor și a
celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile
și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum
și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și
organizații. Potrivit art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență
menționată, dispozițiile acesteia „au ca scop asigurarea
desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile
publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a
sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona
drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale
persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a
mediului”. Referitor la persoanele care conduc pe drumurile
publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea
deținerii permisului de conducere, Curtea a reținut, în
jurisprudența sa, că acestea desfășoară o activitate cu risc
permis, scop în care sunt supuse unor forme de școlarizare, așa
încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata
deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la
curent cu normele legale în materie (Decizia nr. 154 din
24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 450 din 16 iunie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 140
din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 553 din 13 iulie 2017, paragraful 17, Decizia nr. 340
din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 696 din 29 august 2017, paragraful 19, și Decizia
nr. 86 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 501 din 13 mai 2021, paragraful 17).
29. Având în vedere cele arătate mai sus, prin Decizia nr. 499
din 17 iulie 2018, paragrafele 23 și 24, și Decizia nr. 204 din
7 aprilie 2022, paragraful 20, Curtea a constatat că, prin natura
ei, varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă,
prevăzută de dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969
și, respectiv, de cele ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din noul Cod
penal, nu permite o enumerare exhaustivă a măsurilor de
prevedere — pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru
efectuarea unei anumite activități — a căror nerespectare este
susceptibilă să provoace moartea unei persoane, interpretarea
fiind realizată de organele judiciare. Principiul legalității,
consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, impune
legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise
pentru a fi aplicate, în scopul asigurării posibilității persoanelor
interesate de a se conforma prescripției legale, fără a pretinde
însă recurgerea la liste exhaustive, întrucât tehnica de
reglementare vizează, în principal, categorii și formule generale.
Apreciind că dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969
și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din noul Cod penal au o
formulare clară și previzibilă, inclusiv pentru persoanele care nu
dispun de pregătire juridică, Curtea a constatat că dispozițiile de
lege criticate nu încalcă cerințele de claritate și previzibilitate a
legii impuse de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5)
privind principiul respectării legilor și, respectiv, de prevederile
art. 7 referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei din
Convenție.
30. Totodată, prin Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018,
paragrafele 25—27, și Decizia nr. 204 din 7 aprilie 2022,
paragrafele 21 și 22, Curtea a amintit și jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului referitoare la prevederile art. 7
paragraful 1 din Convenție, potrivit căreia principiul legalității
incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) —
pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului
infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu
constituiau infracțiuni — instituie și cerința ca legea penală să nu
fie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de
exemplu, prin analogie. Așadar, legea penală trebuie să
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023 5

definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile,
această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are
posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice
pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către
instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate,
care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa
penală și care este pedeapsa pe care o riscă în temeiul
acestora. Astfel, printr-o bogată jurisprudență, Curtea de la
Strasbourg a statuat că noțiunea de „drept” folosită la art. 7
corespunde celei de „lege” care apare în alte articole din
Convenție și înglobează atât prevederile legale, cât și practica
judiciară, presupunând cerințe calitative, îndeosebi cele ale
accesibilității și previzibilității [Hotărârea din 15 noiembrie 1996,
pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29,
Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții
împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie
2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51,
Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Achour
împotriva Franței, paragrafele 41 și 42, Hotărârea din 24 mai
2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni
împotriva României, paragrafele 33 și 34, Hotărârea din
12 februarie 2008, pronunțată în Cauza Kafkaris împotriva
Ciprului, paragraful 140, Hotărârea din 20 ianuarie 2009,
pronunțată în Cauza Sud Fondi srl și alții împotriva Italiei,
paragrafele 107 și 108, Hotărârea din 17 septembrie 2009,
pronunțată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2),
paragrafele 93, 94 și 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013,
pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei,
paragrafele 78, 79 și 91].
31. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a reținut că
semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de
conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl
acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi.
Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză
să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a
putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei,
consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în
special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o
mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se
așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor
pe care aceasta le prezintă (cauzele Cantoni, paragraful 35,
Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35,
Sud Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere
principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a constatat că formularea acestora nu poate
prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de
reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale
decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța
lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și
aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă
juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de
interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de
elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele
schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem
de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea
trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul
decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce
persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a
dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind
o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a
statelor membre. Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a reținut că
art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând
clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării
judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu
substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din
22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului
Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României,
paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141,
Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93).
32. În ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 21
alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenție, care consacră
dreptul la un proces echitabil, prin Decizia nr. 499 din 17 iulie
2018, paragraful 29, Curtea a constatat că prevederile invocate
nu sunt aplicabile în cauza de față, obiectul excepției de
neconstituționalitate fiind o normă de drept penal substanțial, și
anume o normă de incriminare, iar nu o reglementare de drept
procesual penal, de natură a avea incidență în materia
garanțiilor procesului echitabil.
33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate
pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum
și considerentele care au fundamentat această soluție își
păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

34. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Alexandru Iloaie în Dosarul nr. 52/265/2016
și de Leontina Ioana Domnița și de Levente Varga în Dosarul nr. 2.108/211/2016, ambele dosare ale Curții de Apel Cluj — Secția
penală și de minori, și constată că dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969 și ale art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul
penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2022 privind unele măsuri
pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților
din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile
Având în vedere importanța deosebită a sectorului industriei agroalimentare în economia României în vederea asigurării
securității alimentare, precum și a creșterii economice sustenabile, în condițiile în care producătorii și procesatorii reprezintă un factor
de importanță strategică pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pe fondul restricțiilor manifestate pe piață ca
urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, precum și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a fost instituită schema de ajutor de stat
sub formă de grant pentru capital de lucru, acordat entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile,
în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19.
Această industrie, formată dintr-un număr mare de întreprinderi care oferă o gamă largă de produse, de la alimente
procesate până la produse lactate, de panificație, carne și băuturi, a fost afectată în ultimii ani de o serie de probleme, precum
concurența crescută, creșterea prețurilor la materiile prime, impactul pandemiei de COVID-19 asupra lanțurilor de aprovizionare,
producere și desfacere și, mai recent, declanșarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, care a perturbat lanțurile de aprovizionare
și a determinat o creștere majoră a prețurilor la energia electrică, combustibil și transport.
Rezultatul finanțării unui număr cât mai mare de entități din domeniile agricultură și industrie alimentară, care dețin o parte
însemnată în ponderea sectoarelor economice la nivelul economiei României, va conduce la redresarea economică națională,
crearea de noi locuri de muncă cu un impact major asupra echilibrelor macroeconomice ale României, drept care se impune
prorogarea termenului de depunere a rapoartelor de progres corect și complet întocmite până la data de 24 noiembrie 2023 inclusiv.
Urgența adoptării măsurilor propuse în cadrul proiectului este generată de disfuncționalitățile și creșterile importante de
prețuri la inputuri pentru materiile prime necesare procesării produselor agroalimentare în perioada scursă de la declanșarea
agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, având consecințe negative precum cea a scăderii cererii pe toate piețele importante,
întreruperea contractelor și a proiectelor existente având drept rezultat negativ scăderi ale cifrei de afaceri a companiilor românești
din domeniul industriei agroalimentare și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, cu consecința pierderii fondurilor externe
nerambursabile alocate prin Programul operațional Competitivitate 2014—2023.
Nepromovarea în regim de urgență a prezentului act normativ poate avea, fără a se limita la, consecințe negative asupra
cererii pe toate piețele importante, cum ar fi întreruperea contractelor și a proiectelor existente, având drept rezultat negativ scăderi
ale cifrei de afaceri a companiilor românești din domeniul industriei agroalimentare, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare,
în special în ceea ce privește inputurile, materiile prime și produsele, perturbarea asigurării hranei pentru populație, a menținerii
și creșterii locurilor de muncă, asigurării securității alimentare, cu efecte majore și dificil de cuantificat pe termen mediu și lung
asupra capacității de gestionare și guvernare a societății românești în ansamblu, precum și pierderea fondurilor externe
nerambursabile alocate prin Programul operațional Competitivitate 2014—2023, a cărui valabilitate expiră la 31 decembrie 2023.
În considerarea faptului că în lipsa reglementării cadrului financiar general aplicabil exercițiului financiar 2014—2020
nu pot fi încheiate și implementate proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, acest fapt generând riscul dezangajării
de sume alocate României, fiind astfel vizat interesul general public, și că aceasta constituie o situație de urgență și extraordinară
a cărei reglementare nu poate fi amânată,
întrucât elementele prezentate definesc un context excepțional și vizează interesele economice ale României, având
în vedere că statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea continuării activității economice,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situație de urgență, extraordinară,
a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic. — După articolul 16 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea
de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din
domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 458 din 6 mai 2022, aprobată prin Legea
nr. 209/2023, se introduce un nou articol, art. 161, cu următorul
cuprins:
„Art. 161. — (1) În situația în care beneficiarii finali ai
ajutoarelor de stat nu au respectat termenele de depunere
a rapoartelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. h) sau au depus
rapoartele cu informații lipsă ori nu au completat informațiile/
documentele solicitate, iar sprijinul financiar acordat sub formă
de ajutor de stat nu a fost recuperat, aceștia pot depune raportul
complet și corect până la data de 24 noiembrie 2023 inclusiv,
sub sancțiunea inițierii de către AM-POC/MEAT/AIMM sau, după
caz, a continuării procedurii de recuperare a sprijinului financiar
acordat sub formă de ajutor de stat, conform metodologiilor
de recuperare a ajutorului de stat.
(2) În cazul în care AM-POC/MEAT/AIMM a inițiat procedurile
de recuperare a ajutorului de stat, acestea se suspendă până
la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).”

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marian Neacșu Adrian Câciu
Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Ștefan-Radu Oprea Florin-Ionuț Barbu

București, 16 noiembrie 2023.

Nr. 100.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023 7

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind modificarea și completarea unor acte normative
în domeniul fondurilor europene nerambursabile
Având în vedere că prin Politica de coeziune pentru perioada de programare 2014—2020 și prin Fondul de ajutor european
pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) sunt alocate României importante resurse financiare sub formă de fonduri externe
nerambursabile în valoare de aproximativ 24,567 miliarde euro, la care se adaugă aproximativ 4,5 miliarde euro sub formă de
cofinanțare, iar potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a
unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, termenul-limită de
eligibilitate a cheltuielilor este data de 31 decembrie 2023,
ținând cont de faptul că procesul de închidere a programele operaționale 2014—2020 reprezintă un obiectiv de importanță
strategică pentru România, iar pentru aceasta procedurile aferente trebuie să permită maximizarea absorbției fondurilor alocate
în această perioadă de programare,
întrucât utilizarea la nivel maxim a fondurilor europene alocate României nu poate fi realizată în lipsa unor măsuri imediate
care trebuie aplicate până la sfârșitul anului 2023,
deoarece este necesară eliminarea riscului de blocaj financiar la nivelul beneficiarilor din programele finanțate prin Politica
de coeziune, cu consecințe negative asupra cashflow-ului fiecărui proiect, în condițiile în care data de 31 decembrie 2023 reprezintă
termenul-limită pentru eligibilitatea din fonduri a cheltuielilor efectuate și plătite de beneficiari în cadrul proiectelor finanțate prin
programele operaționale din cadrul financiar multianual 2014—2020,
ținând cont de faptul că asigurarea resurselor financiare pentru efectuarea plăților de către beneficiari este o condiție
obligatorie pentru finalizarea implementării proiectelor potrivit prevederilor contractelor de finanțare,
având în vedere faptul că în lipsa măsurilor urgente preconizate prin prezentul act normativ există posibilitatea reducerii
numărului de proiecte care pot genera cheltuieli care pot fi solicitate la rambursare Comisiei Europene, precum și producerii de
întârzieri, blocaje și dificultăți în implementare, accentuându-se riscul dezangajării resurselor disponibile alocate prin implementarea
politicii de coeziune,
ținând cont de amplificarea impactului crizei energetice asupra cetățenilor și întrucât în perioada următoare este de așteptat
să se înregistreze o creștere a consumului energetic, este necesară adoptarea unor măsuri urgente prin care persoanele
vulnerabile beneficiare ale sprijinului pentru compensarea prețului la energie să poată utiliza cardurile de energie emise, deoarece
în lipsa măsurilor preconizate nu se pot realiza reducerea gradului de sărăcie energetică și protecția consumatorului vulnerabil,
determinând în principal o scădere a standardului de viață și în special a puterii de cumpărare a persoanelor celor mai vulnerabile,
care nu își mai pot asigura astfel serviciile energetice.
Luând în considerare că elementele sus-menționate vizează interesul public și strategic, constituie o situație de urgență
și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera posibile corecții financiare ca urmare a neîndeplinirii
indicatorilor de program,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015
privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru
perioada de programare 2014—2020, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 9, literele d1)—d3) se abrogă.
2. La articolul 10, litera a) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„a) sumele necesare asigurării, prin intermediul autorităților
de management, a prefinanțării proiectelor pentru beneficiari,
alții decât cei prevăzuți la art. 6 alin. (1)—(4) și (6), și/sau
continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității
temporare a fondurilor europene și în cazul depășirii sumelor
alocate în euro la nivel de program operațional pentru proiectele
încheiate potrivit art. 12, corespunzător fondurilor europene;”.
3. La articolul 20, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:
„(41) Prin excepție de la prevederile alin. (4), pentru
Programul operațional Competitivitate, Programul operațional
regional și Programul operațional Capital uman,
beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii, alții decât cei
prevăzuți la art. 6 și 7, au obligația de a achita integral contribuția
proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
anexate cererii de plată, cel mai târziu până la data depunerii
cererii de rambursare aferente cererii de plată”.
4. La articolul 27, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) Autoritatea de certificare recuperează de la ordonatorii
principali de credite cu rol de autoritate de management:
a) la data închiderii programului operațional, orice sume din
categoriile prevăzute la art. 10 lit. a), transferate unităților de
plată, ca urmare a depășirii sumelor alocate în euro la nivel de
program operațional;
b) până cel târziu la data închiderii programului operațional,
orice sume din fonduri europene și din categoriile prevăzute la
art. 10 lit. a), transferate unităților de plată care, ulterior plăților
efectuate către beneficiari, nu au fost incluse sau au fost deduse
de autoritatea de management/Autoritatea de certificare în/din
cheltuielile eligibile declarate Comisiei Europene, ca urmare a
sesizării unor nereguli, și nu au fost recuperate de la beneficiari.”
5. La articolul 27, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
„(5) Autoritatea de certificare reîntregește sumele utilizate din
bugetul de stat, conform prevederilor art. 10 lit. a), cu excepția
celor utilizate pentru depășirea sumelor alocate în euro la nivel
de program operațional, potrivit prevederilor art. 12, din fonduri
europene, prin virarea la bugetul de stat, la poziții bugetare
distincte de venituri pentru sumele provenite din finanțarea
anului curent și pentru sumele provenite din finanțarea anilor
precedenți, pe codul de identificare fiscală al Ministerului
Finanțelor — Acțiuni generale, fără a se ține cont de programul
operațional pentru care a fost efectuată operațiunea, din sumele
primite de la Uniunea Europeană, în termen de maximum 10 zile
lucrătoare de la încasarea acestora, după onorarea obligațiilor
privind transferul de fonduri către unitățile de plată din cadrul
autorităților de management.”
Art. II. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor
de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la
energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 din
8 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
1. La articolul 5 alineatul (1), partea dispozitivă va avea
următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Sprijinul acordat persoanelor vulnerabile pentru
compensarea prețurilor la energie este în valoare nominală de
1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 martie 2024 inclusiv
și este acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în
două tranșe, astfel:”.
2. La articolul 6, alineatele (10) și (11) vor avea următorul
cuprins:
„(10) Perioada de valabilitate a cardului de energie pentru
semestrul I al anului 2023 este până la data de 31 decembrie
2023 inclusiv și acesta poate fi acceptat în rețeaua teritorială a
Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A. până la data de
31 martie 2024 inclusiv.
(11) Perioada de valabilitate a cardului de energie pentru
semestrul al II-lea al anului 2023 este până la data de
31 decembrie 2023 inclusiv și poate fi acceptat în rețeaua
teritorială a Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A. până
la data de 31 martie 2024 inclusiv.”
3. La articolul 7, alineatul (21) va avea următorul cuprins:
„(21) Compania Națională «Poșta Română» — S.A. are
obligația de a nu efectua plăți prin mandat poștal după data de
31 martie 2024.”
4. La articolul 23, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Categoriile de cheltuieli efectuate cu valoarea nominală
a sprijinului pentru persoanele vulnerabile în vederea
compensării prețului la energie, în perioada de valabilitate a
acestuia, care nu pot fi decontate din fonduri externe
nerambursabile pentru neîncadrarea în categoriile de cheltuieli
eligibile, neîncadrarea în categoriile de beneficiari-țintă rămân
cheltuieli definitive ale bugetului de stat.”
Art. III. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile art. 9
alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2022
privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în
cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2022, cu modificările
și completările ulterioare, pentru proiectele finanțate în cadrul
Programului operațional regional 2014—2020, inclusiv pentru
cele etapizate din acest program în alte programe cu finanțare
europeană din cadrul financiar 2021—2027, rezerva de
implementare pentru reechilibrarea contractelor se constituie
inițial, în procent de până la 23% din valoarea restului de
executat a contractului de achiziție, la momentul intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și poate fi utilizată
numai pentru plata diferențelor de preț aferente ajustării prețului
contractelor de achiziție, fără a depăși pragurile stabilite la art. 8
și 18 din același act normativ.
Art. IV. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, dispozițiile art. 42 alin. (1) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului
general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în
perioada de programare 2014—2020, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 338/2023, nu se aplică contractelor de finanțare
din cadrul axelor prioritare 1, 2 și 4 aferente Programului
operațional Competitivitate 2014—2020, contractelor/deciziilor
de finanțare din cadrul Programului operațional Asistență
tehnică și Programului operațional Capacitate administrativă,
precum și contractelor de finanțare aferente Programului
operațional regional 2014—2020.
Art. V. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, în anul 2023, prin derogare de la
prevederile art. 19 alin. (15) din Legea bugetului de stat pe anul
2023 nr. 368/2022, se autorizează Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de management
pentru Programul operațional regional 2014—2020, să modifice
creditele de angajament la poziția „Finanțare din FEN
postaderare”, cu încadrarea în sumele prevăzute prin decizia
Comisiei Europene de aprobare a programului, inclusiv cu
majorarea creditelor de angajament în conformitate cu
prevederile art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene
pentru perioada de programare 2014—2020, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările
și completările ulterioare. Acesta comunică Ministerului
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
Finanțelor modificările efectuate, concomitent cu transmiterea
anexelor modificate, însușite de ordonatorul principal de credite.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), în anul 2023, începând
cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență,
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de
Autoritate de management pentru Programul operațional
regional 2014—2020, este abilitat să dezangajeze credite de
angajament aferente angajamentelor legale încheiate în anul
2023 pe seama fondurilor naționale.
(3) Creditele de angajament rezultate din dezangajările
prevăzute la alin. (2) nu pot fi utilizate de ordonatorul principal de
credite în calitate de Autoritate de management pentru
Programul operațional regional 2014—2020 în vederea
încheierii/emiterii de noi angajamente legale.
Art. VI. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență până la 31 decembrie 2023, prin derogare
de la prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, tranșele
de prefinanțare se acordă cu condiția prezentării de către
beneficiar a extrasului de cont corespunzător contului de
prefinanțare și a situației plăților din tranșele de prefinanțare
acordate anterior, din care să reiasă că prefinanțarea acordată
anterior a fost utilizată în procent de minimum 95%.
Prefinanțarea acordată poate fi utilizată inclusiv pentru plata
facturilor incluse în cereri de plată pentru care nu s-a finalizat
procesul de verificare și autorizare la nivelul Autorității de
management/Organismului intermediar, cu condiția ca
beneficiarul să solicite retragerea cererilor de plată de pe
circuitul de verificare.
(2) Tranșele de prefinanțare acordate conform prevederilor
alin. (1) se justifică inclusiv la cererea de rambursare finală și
se recuperează în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
București, 16 noiembrie 2023.
Nr. 101.
9
Art. VII. — La articolul 35 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru
închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de
programare 2014—2020, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 442 din 22 mai 2023, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 338/2023, alineatul (5) se abrogă.
Art. VIII. — La articolul IV din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind
stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de
redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020
privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de
redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de
fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 22 septembrie 2023,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu
următorul cuprins:
„(11) În anul 2023 se autorizează ordonatorii principali de
credite cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții să
introducă modificări ale prevederilor bugetare în anexa
nr. 3/xx/25 la Legea bugetului de stat pe anul 2023
nr. 368/2022, respectiv majorări/diminuări de credite de
angajament și de credite bugetare pentru anul 2023 și pentru
estimările din perioada 2024—2026 și anii următori, precum și
pentru execuția din anul 2022, reprezentând fonduri europene
nerambursabile aferente asistenței financiare nerambursabile
din cadrul PNRR și TVA-ul aferent acestora, necesare
implementării reformelor/investițiilor, cu încadrarea în sumele
prevăzute în acordurile de finanțare încheiate cu
coordonatorul național.”
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
pe anul 2023 al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.,
aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor
și Infrastructurii
Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2023
nr. 368/2022,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1)
lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare
la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-
teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație
majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările
și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023
al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș

București, 16 noiembrie 2023.

Nr. 1.114.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023 11

ANEXĂ*)
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.
Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, București
Codul unic de înregistrare: 11054529
B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2023

mii lei

Propuneri
INDICATORI Nr. rd. an curent
2023

0 1 2 3 4

I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 5.510.854,97

1 Venituri totale din exploatare, din care: 2 5.375.643,47

a) subventii, cf. prevederilor legale in vigoare 3
b) transferuri, cf. prevederilor legale in vigoare 4 1.859.266,00

2 Venituri financiare 5 135.211,50

II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) 6 6.203.458,38

1 Cheltuieli de exploatare (Rd.7=Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18), din care: 7 6.073.321,38

A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 906.002,34

B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 9 56.077,11

C. cheltuieli cu personalul (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17), din care: 10 2.700.630,33

C0 Cheltuieli de natura salariala ( Rd.11=Rd 12+Rd.13) 11 2.607.824,98

C1 ch. cu salariile 12 2.389.872,40

C2 bonusuri 13 217.952,58
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14 0,00

cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de personal 15

C4 cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de conducere si control, comisii si comitete 16 1.988,16

C5 cheltuieli cu contributiile datorate de angajator 17 90.817,19

D. alte cheltuieli de exploatare 18 2.410.611,60

2 Cheltuieli financiare 19 130.137,00

III REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)(rd.20=Rd.1-Rd.6) 20 -692.603,41

IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21

2 IMPOZIT PE PROFIT AMANAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT 23
4 IMPOZIT SPECIFIC UNOR ACTIVITATI 24

5 ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS 25

PROFITUL/PIERDEREA NETA A PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd.26=Rd. 20-rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-

V 26 -692.603,41
Rd.25), din care:

1 Rezerve legale 27

2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 28

3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi
4 pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor 30
costuri aferente acestor împrumuturi

5 Alte repartizări prevăzute de lege 31

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023

Propuneri
INDICATORI Nr. rd. an curent
2023

0 1 2 3 4

6 Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27,28,29,30,31 (Rd.32=Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)≥0) 32

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de
7 33
bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite
8 actionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, 34
din care:

a) - dividende cuvenite bugetului de stat 35

b) - dividende cuvenite bugetului local 36

c) - dividende cuvenite altor actionari 37

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se repartizează la alte rezerve şi constituie
9 38
sursă proprie de finanţare

VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 39

VII CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE,din care 40

a) cheltuieli materiale 41
b) cheltuieli cu salariile 42
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44
e) alte cheltuieli 45

VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 46 3.415.654,61

1 Alocaţii de la buget 47 162.000,00

alocatii bugetare aferente platii angajamentelor din anii anteriori 48

IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 3.415.654,61

X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului 50 25.541
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 25.007

3 Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială * 52 8.530,19

Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, recalculat
4 53 6.547,20
cf. Legii anuale a bugetului de stat **

5 Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51) 54 214,97

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculata cf. Legii anuale a bugetului de
6 55 214,97
stat

7 Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană) 56

8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.57=Rd.6/Rd.1)x1000 57 1.125,68

9 Plăţi restante 58 200.000,00

10 Creanţe restante 59 1.465.300,00

* Rd. 52 = Rd 151 din Anexa de fundamentare nr.2

** Rd. 53 = Rd 152 din Anexa de fundamentare nr.2
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023 13

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
pe anul 2023 al Societății Naționale de Transport Feroviar
de Călători „C.F.R. Călători” — S.A., aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2023
nr. 368/2022,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1)
lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare
la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-
teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație
majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările
și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023
al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” — S.A.,
aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș

București, 16 noiembrie 2023.

Nr. 1.115.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023
ANEXĂ*)
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” — S.A.
Sediul/Adresa: bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, București
Cod unic de înregistrare: 11054545

B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2023
Ş
mii lei

Propuneri an curent
INDICATORI Nr. rd.
(2023)

0 1 2 3 4
I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 3.053.500,00
1 Venituri din exploatare 2 3.053.000,00
a) subventii, cf.prevederilor legale in vigoare 3 1.321.206,02
b) transferuri, cf.prevederilor legale in vigoare 4
2 Venituri financiare 5 500,00
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.7+Rd.19) 6 3.331.500,00
1 Cheltuieli de exploatare( dr.8+rd.9+rd.10+rd.18), din care: 7 3.296.500,00
A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 955.622,00
B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 9 15.000,00
C. cheltuieli cu personalul , din care: 10 1.425.878,00
C0 Cheltuieli de natura salariala (Rd.13+Rd.14) 11 1.355.106,00
C1 ch. cu salariile 12 1.255.547,00
C2 bonusuri 13 99.559,00
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de personal
15
cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de conducere si control, comisii si
C4
comitete 16 1.848,00
C5 cheltuieli cu contributiile datorate de angajator 17 68.924,00
D. alte cheltuieli de exploatare 18 900.000,00
2 Cheltuieli financiare 19 35.000,00
III REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)(rd.1-dr.6) 20 -278.000,00
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21
2 IMPOZIT PE PROFIT AMANAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZIT PE PROFIT AMANAT 23
4 IMPOZIT SPECIFIC UNOR ACTIVITATI 24
5 ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS 25
PROFITUL/PIERDEREA NETA A PERIOADEI DE RAPORTARE (RD.20-RD.21-RD.22+RD.23-RD.24-
V RD.25), din care: 26 -278.000,00
1 Rezerve legale 27
2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum
4 şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi
altor costuri aferente acestor împrumuturi 30
5 Alte repartizări prevăzute de lege
31

6 Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28 şi 29.
32
Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu
7 de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă
33
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite
8 actionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de
stat, din care:
34
a) - dividende cuvenite bugetului de stat 35
b) - dividende cuvenite bugetului local 36
c) - dividende cuvenite altor actionari 37
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi
9 constituie sursă proprie de finanţare
38
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 39
VII CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care 40
a) cheltuieli materiale 41
b) cheltuieli cu salariile 42

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023 15

Propuneri an curent
INDICATORI Nr. rd.
(2023)

0 1 2 3 4
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44
e) alte cheltuieli 45
VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 46 184.986,00
1 Alocaţii de la buget, din care: 47
alocatii bugetare aferente platii angajamentelor din anii anteriori 48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 184.986,00
X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului 50 12.014
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 11.300
3 Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala *)
52 9.818,26
Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala,
4 recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat **)
53 7.549,26
5 Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51)
54 270,18
Productivitatea muncii in unitati valorice pe total personal mediu recalculata cf. Legii anuale a
6
bugetului de stat 55 270,18
7 Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoana)
56
8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.6/Rd.1)x1000 57 1.091,04
9 Plăţi restante 58 300.000,00
10 Creanţe restante 59 150.000,00
*) Rd 52= Rd 151 din Anexa de fundamentare nr.2
**) Rd 53= Rd 152 din Anexa de fundamentare nr.2

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
pentru modificarea și completarea Deciziei prim-ministrului nr. 5/2022 privind constituirea
Comitetului de coordonare pentru extinderea programului nuclear civil din România
Având în vedere Adresa Societății Naționale „Nuclearelectrica” — S.A. nr. 12.489 din 9 noiembrie 2023, înregistrată la
Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/8.865 din 10 noiembrie 2023,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Decizia prim-ministrului nr. 5/2022 privind
constituirea Comitetului de coordonare pentru extinderea
programului nuclear civil din România, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2022,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Se constituie Comitetul de coordonare pentru
extinderea programului nuclear civil din România, denumit în
continuare Comitetul, având următoarea componență:
1. Sebastian-Ioan Burduja — ministrul energiei —
președinte;
2. Marcel-Ioan Boloș — ministrul finanțelor — membru;
3. Cosmin-Ștefan Marinescu — consilier prezidențial —
Administrația Prezidențială — Departamentul politici economice
și sociale — membru;
4. Alexandru-Mihai Ghigiu — șef — Cancelaria Prim-
Ministrului — membru;
5. George-Sergiu Niculescu — președinte — Autoritatea
Națională de Reglementare în Domeniul Energiei — membru;
6. Cantemir Marian Ciurea-Ercău — președinte — Comisia
Națională pentru Controlul Activităților Nucleare — membru;
7. Mihăiță Găină — președinte — Agenția Nucleară și pentru
Deșeuri Radioactive — membru;
8. Bogdan-Marius Chirițoiu — președinte — Consiliul
Concurenței — membru;
9. Cosmin Ghiță — director general — Societatea Națională
«Nuclearelectrica» — S.A. — membru.”
2. La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
„(5) Comitetul elaborează, cu consultarea EnergoNuclear — S.A.
și a Societății Naționale «Nuclearelectrica» — S.A., recomandări în
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1046/17.XI.2023

ceea ce privește stabilirea direcțiilor principale de dezvoltare și a
obiectivelor strategice asociate dezvoltării Proiectului Unităților 3 și 4
CNE Cernavodă, cu privire la, dar fără a se limita la, planificare,
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
București, 17 noiembrie 2023.
Nr. 476.
chestiunile de finanțare, contractele de implementare subsecvente
ale Acordului de sprijin, pe care le comunică EnergoNuclear — S.A.
și Societății Naționale «Nuclearelectrica» — S.A.”
Contrasemnează:
p. Secretarul general al Guvernului,
Mihnea-Claudiu Drumea

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

CIRCULARĂ
privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur
cu tema 200 de ani de la nașterea lui Lascăr Catargiu
Art. 1. — În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul
Băncii Naționale a României, începând cu data de 20 noiembrie 2023, Banca
Națională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema
200 de ani de la nașterea lui Lascăr Catargiu.
Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Metal Aur
Valoare nominală 100 lei
Titlu 900‰
Formă rotundă
Diametru 21 mm
Greutate 6,452 g
Cant zimțat
Calitate proof
Aversul monedei redă statuia lui Lascăr Catargiu din București, inscripția
„ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2023” și valoarea
nominală „100 LEI”.
Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Lascăr Catargiu și anii
între care a trăit acesta „1823—1899”.
Art. 3. — Monedele din aur vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent
și vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în
limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc
semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central.
Art. 4. — Monedele din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Lascăr
Catargiu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Art. 5. — Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin
sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii
Naționale a României.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu
București, 13 noiembrie 2023.
Nr. 53.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|477396]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1046/17.XI.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495