PARTEA I
Anul 189 (XXXIII) — Nr. 1018 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 386 din 8 iunie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1)
pct. 13 din Codul de procedură civilă ........................
Decizia nr. 418 din 17 iunie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul
de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia
nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept, precum și a prevederilor
art. 518—521 din Codul de procedură civilă ..............
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.136. — Hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 651/2021 pentru aprobarea programului
de susținere a producției de legume în spații protejate
pentru anul 2021, precum și pentru modificarea art. 8
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2021 privind
aprobarea programului de susținere a producției de
plante aromatice pentru anul 2021 ..............................
1.137. — Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 798/2016 privind aprobarea programului
de interes național în domeniul protecției și promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilități „Înființarea de
servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre
de criză și locuințe protejate în vederea
dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități aflate în
instituții de tip vechi și pentru prevenirea instituționalizării
persoanelor cu dizabilități din comunitate” și pentru
Marți, 26 octombrie 2021
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
modificarea anexei la Hotărârea Guvernului
nr. 193/2018 privind aprobarea programului de interes
național în domeniul protecției și promovării drepturilor
2–4 persoanelor cu dizabilități „Înființarea de servicii sociale
în vederea asigurării tranziției tinerilor cu dizabilități de
la sistemul de protecție specială a copilului către
sistemul de protecție a persoanelor adulte
cu dizabilități.............................................................. 11
1.141. — Hotărâre pentru aprobarea măsurilor privind nivelul
de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului
5–9
electroenergetic național, precum și a măsurilor în
legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale
Sistemului electroenergetic național în ceea ce
privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de
acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021—
31 martie 2022 .......................................................... 12–13
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
10 ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
878/1.300/883. — Ordin al ministrului energiei, al ministrului
finanțelor și al ministrului muncii și protecției sociale
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe
anul 2021 pentru Societatea Radioactiv Mineral
Măgurele — S.A. ........................................................ 13–15
3.545. — Ordin al ministrului culturii pentru reacreditarea
Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară
Maramureș din Baia Mare .......................................... 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 386
din 8 iunie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13
din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ingrid Alina Tudora — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură
civilă, excepție ridicată de Fotbal Club Universitatea Craiova —
S.A. (în insolvență) și de Societatea Valorificare Creanțe —
S.R.L. (în faliment) în Dosarul nr. 25.171/3/2017 al Tribunalului
București — Secția a IV-a civilă. Excepția formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 2.065D/2018.
2. La apelul nominal răspunde, pentru părțile Club Sportiv U
Craiova — S.A., Club Sportiv Universitatea din Craiova și Mihai
Rotaru, domnul avocat Mihai Maxim, cu împuternicire avocațială
depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepției de
neconstituționalitate și celelalte părți. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții
Constituționale nr. 80D/2019, având un obiect identic al
excepției de neconstituționalitate, ridicată de Minodora Cimpu
în Dosarul nr. 15/318/2017 al Tribunalului Gorj — Secția I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
5. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, în
Dosarul Curții Constituționale nr. 80D/2019, partea Gheorghe
Cimpu a depus la dosar note scrise, în sensul respingerii
excepției de neconstituționalitate.
6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.065D/2018 și
nr. 80D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării
cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată, dispune conexarea Dosarului
nr. 80D/2019 la Dosarul nr. 2.065D/2018, care este primul
înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul avocatului prezent, care solicită respingerea, ca
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care
invocă Decizia Curții Constituționale nr. 462 din 11 iulie 2019.
8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate
și invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie,
concretizată, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 870 din
26 noiembrie 2020.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul
nr. 25.171/3/2017, Tribunalul București — Secția a IV-a civilă
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13 din
Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost
ridicată de Fotbal Club Universitatea Craiova — S.A. (în insolvență)
și de Societatea Valorificare Creanțe — S.R.L. (în faliment)
cu prilejul soluționării unei cereri de recuzare.
10. Prin Încheierea nr. 161 din 7 decembrie 2018, pronunțată
în Dosarul nr. 15/318/2017, Tribunalul Gorj — Secția I civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13
din Codul de procedură civilă. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de Minodora Cimpu cu prilejul
soluționării unei cereri de completare a unei încheieri de
recuzare, pronunțată de Tribunalul Gorj.
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii
acesteia susțin, în esență, că norma de lege criticată este
imprecisă și inadecvată, întrucât utilizează expresia „când există
alte elemente”, lăsând la aprecierea magistratului învestit cu
cerere de recuzare posibilitatea de a stabili în mod arbitrar
elementele care nasc îndoieli cu privire la imparțialitatea unui
alt coleg magistrat, creându-se în același timp posibilitatea de a
se înlătura elemente obiective care nasc îndoieli cu privire la
imparțialitatea unui alt coleg magistrat. Apreciază astfel că
art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă este
neconstituțional dacă este interpretat în sensul în care această
dispoziție exclude din sfera elementelor întemeiate ce nasc
îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului mențiunile
neadevărate făcute de judecător în înscrisurile acestuia, raportat
la ceea ce se regăsește în dosar.
12. În ceea ce privește garanția de imparțialitate, privită din
perspectiva art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, învederează
faptul că instanța de la Strasbourg indică faptul că imparțialitatea
unui tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv
și unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare magistrat din
complet (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 mai 2003,
pronunțată în Cauza Klein și alții împotriva Olandei). Instanța
europeană ridică la rang de principiu necesitatea existenței până
și a aparenței de imparțialitate, necesară pentru a nu afecta
încrederea publică pe care, într-o societate democratică, trebuie
să o inspire instanțele judecătorești (Hotărârea din 25 iunie 1992,
pronunțată în Cauza Thorgeirson împotriva Islandei).
13. Or, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă
nu stabilesc cu certitudine faptul că situațiile în care judecătorul
nu asigură părților din proces principiul contradictorialității în
raport cu toate observațiile pertinente formulate într-o cauză
pendinte reprezintă elemente ce înlătură prezumția de
imparțialitate. Cu toate că norma criticată urmărește un scop
legitim, iar principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie
clară și predictibilă, unitară și coerentă, în speță există
posibilitatea ca norma criticată să fie interpretată în mod arbitrar
chiar și în situația în care motivele mai sus referite afectează în
substanța sa imparțialitatea de care se bucură magistratul
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
judecător (așa cum este apreciată aceasta din punct de vedere
subiectiv și, respectiv, obiectiv).
14. Tribunalul București — Secția a IV-a civilă, în Dosarul
Curții Constituționale nr. 2.065D/2018, opinează că excepția de
neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile invocate
vizează, în realitate, interpretarea prevederilor legale din Codul
de procedură civilă, respectiv omisiunea legiuitorului de a stabili
situațiile susceptibile de a înlătura imparțialitatea judecătorului.
Or, aceste aspecte ce țin de modul de aplicare și de interpretare
a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de
constituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu
dispozițiile din Legea fundamentală invocate.
15. Tribunalul Gorj — Secția I civilă, în Dosarul Curții
Constituționale nr. 80D/2019, apreciază că prevederile criticate
din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor
constituționale invocate. Instanța observă că prin criticile
formulate se urmărește, pe de o parte, să fie reglementat un nou
motiv de recuzare și, de asemenea, să fie enumerate în
conținutul textului criticat elementele care nasc îndoieli cu privire
la imparțialitatea judecătorului, aspecte care intră însă în
competența legiuitorului, iar, pe de altă parte, se solicită instanței
constituționale să stabilească dacă poate fi apreciată ca motiv
de recuzare, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură
civilă, acea situație în care judecătorul a făcut mențiuni
neadevărate în înscrisuri. Or, acest ultim aspect privește
modalitatea de aplicare și interpretare a legii, ceea ce
excedează competenței Curții Constituționale.
16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, înscrisurile
depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă,
potrivit cărora „Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de
a judeca în următoarele situații ():
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod
întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.”
20. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1
alin. (5) în componenta referitoare la calitatea normei juridice,
ale art. 11 alin. (1), potrivit cărora „Statul român se obligă să
îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin
din tratatele la care este parte.”, și ale art. 20 — Tratatele
internaționale privind drepturile omului, coroborate cu art. 6
paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces
echitabil, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24
alin. (1) care consacră dreptul la apărare, ale art. 124 —
Înfăptuirea justiției și celor ale art. 126 — Instanțele
judecătorești.
21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că prevederile de lege criticate din Codul de procedură
3
civilă au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate,
prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în
prezenta cauză, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 399 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 672 din 12 august 2019, Decizia nr. 462
din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 867 din 28 octombrie 2019, Decizia nr. 552 din
7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 756 din 19 august 2020, sau Decizia nr. 870 din 26 noiembrie
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174
din 19 februarie 2021, decizii prin care Curtea a constatat
constituționalitatea acestor prevederi în raport cu criticile
formulate.
22. Curtea reține astfel că prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13
din Codul de procedură civilă instituie cazuri de incompatibilitate
a judecătorilor, precum și reguli privind recuzarea. Aceste
prevederi respectă principiile previzibilității și accesibilității, iar
posibilitatea de a formula o cerere de recuzare, atunci când
există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu
privire la imparțialitatea persoanei recuzate, constituie o garanție
a asigurării imparțialității și, implicit, a dreptului la un proces
echitabil și chiar protejează persoana care formulează cererea
de recuzare, legiuitorul neputând enumera exhaustiv toate
cazurile concrete în care pot interveni motive de recuzare pentru
lipsa de imparțialitate.
23. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut în
repetate rânduri că orice act normativ trebuie să îndeplinească
anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se
previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie
suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea,
cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie
2014, paragraful 35). În același sens, și Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă
justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale.
Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie
să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de
exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul
respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi
persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu
poate fi considerată „lege” decât o normă enunțată cu suficientă
precizie, pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita
în funcție de aceasta; apelând la nevoie la consiliere de
specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o
măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele
care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Desigur, poate să fie
dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită
suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu
trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, cu titlu
exemplificativ, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie
2013, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996,
pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29,
Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza
Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din
4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României,
paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în
Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei,
paragraful 59).
24. Analizând din această perspectivă textul de lege criticat,
prin deciziile precitate, Curtea a reținut că acesta reglementează
un caz de incompatibilitate a judecătorului, respectiv cazul în
care există elemente, altele decât cele reglementate expres prin
art. 42 pct. 1—12 din Codul de procedură civilă, ce nasc în mod
întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. În legătură cu
susținerile referitoare la lipsa de previzibilitate a textului de lege
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021

criticat, Curtea a reținut că acesta nu trebuie analizat în mod
izolat, ci în corelație cu celelalte 12 puncte cuprinse în aceeași
prevedere legală, care reglementează tot atâtea elemente
concrete care pot conduce la incompatibilitatea judecătorului.
Din acest punct de vedere, includerea la pct. 13 și a „altor
elemente” care pot naște îndoieli cu privire la imparțialitate
reprezintă o veritabilă normă de protecție a persoanei care
formulează cererea de recuzare, prin lărgirea sferei cazurilor de
incompatibilitate cu orice alte elemente concrete care pot fi
probate, de către persoana interesată, de natură a prilejui
îndoieli asupra imparțialității judecătorului.
25. Așa cum s-a reținut și în jurisprudența citată a Curții
Constituționale sau în cea a Curții Europene a Drepturilor
Omului, din cauza principiului generalității legilor, conținutul
acestora nu poate prezenta o precizie absolută, astfel încât
legiuitorul nu are posibilitatea să enumere toate cazurile în care
poate interveni incompatibilitatea judecătorului. În sensul
jurisprudenței Curții Constituționale, previzibilitatea legii nu se
opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă
la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură
rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea
rezulta dintr-o anumită faptă (a se vedea Decizia nr. 454 din
4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 47, precum și
Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni
împotriva Franței, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007,
pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva
României, paragraful 35, sau Hotărârea din 20 ianuarie 2009,
pronunțată în Cauza Sud Fondi — S.R.L. și alții împotriva Italiei,
paragraful 109). Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat
că nu pot fi reținute susținerile referitoare la încălcarea
dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la principiul
legalității, în componenta sa privind calitatea legii.
26. De asemenea, în jurisprudența sa mai sus menționată,
referitor la cererea de recuzare, Curtea a stabilit că judecarea
acesteia nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod
necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință
publică o încheiere asupra recuzării, prin aceasta legiuitorul
având în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de
soluționare a acestei cereri. Cererea de recuzare nu constituie
o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau
recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o
procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop
este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu
împiedicarea accesului liber la justiție.
27. Curtea a reținut că reglementarea procedurii de
soluționare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea
legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Astfel,
potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea
cererii de recuzare se face „de îndată”, iar judecătorul sau părțile
sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar”, în
vederea împiedicării tergiversării soluționării cererii de recuzare
și, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Potrivit
doctrinei, momentul la care partea interesată a cunoscut
existența motivului de recuzare constituie o împrejurare de fapt,
care va fi apreciată de instanța care soluționează cererea. Însă,
pentru a evita abuzul, partea trebuie să probeze nu doar cazul
de incompatibilitate, ci și împrejurările în care a luat cunoștință
de acesta, astfel încât să se poată determina când a aflat că
judecătorul este incompatibil. Așadar, modalitatea în care au fost
reglementate aceste dispoziții reprezintă o opțiune a
legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri
simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile șicanatorii,
de natură să tergiverseze soluționarea într-un termen rezonabil
a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părților, a
mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că
încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată
numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat
cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă,
încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic
superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei
hotărâri. Prin urmare, Curtea a reținut că nu este încălcat dreptul
la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3), și nici dreptul
la apărare, consacrat de art. 24 din Constituție.
28. Curtea a constatat totodată că textul de lege criticat din
Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură, prin
intermediul cărora legiuitorul a instituit cadrul legal pentru
exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu
dispozițiile art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126
alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor
judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai
prin lege.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fotbal Club Universitatea Craiova — S.A. (în
insolvență) și de Societatea Valorificare Creanțe — S.R.L. (în faliment) în Dosarul nr. 25.171/3/2017 al Tribunalului București —
Secția a IV-a civilă, precum și de către Minodora Cimpu în Dosarul nr. 15/318/2017 al Tribunalului Gorj — Secția I civilă și constată
că prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București — Secția a IV-a civilă și Tribunalului Gorj — Secția I civilă și se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 8 iunie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021 5

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 418
din 17 iunie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă,

în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a prevederilor
art. 518—521 din Codul de procedură civilă

Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Valentina Bărbățeanu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 27, ale art. 518 și ale art. 521 alin. (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea
Pastur — S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, în Dosarul
nr. 8.599/271/C/2016 - R al Curții de Apel Oradea — Secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.316D/2018.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în următoarele
dosare: Dosarul nr. 1.368D/2018, având ca obiect excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 27, ale art. 518 și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportate la
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, excepție ridicată de Petre Cichiroiu în Dosarul
nr. 3.066/183/2015* al Curții de Apel Craiova — Secția I civilă;
dosarele nr. 1.410D/2018, nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018,
nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018, nr. 1.431D/2018,
nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, având ca obiect excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de
procedură civilă, excepție ridicată de Piraeus Bank România —
S.A., de Banca Comercială Română — S.A., de Lucian Alin
Ciulcu și Carmen Diana Ciulcu, de Claudiu Viorel Ciucă în
dosarele nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015,
nr. 11.478/318/2015*, nr. 5.061/215/2016 și nr. 687/63/2017* ale
Curții de Apel Craiova — Secția a II-a civilă, de Societatea DA —
S.R.L. din Vaslui în Dosarul nr. 31.703/197/2014 al Curții de Apel
Brașov — Secția civilă, de Consiliul Național pentru Studierea
Arhivelor Securității în Dosarul nr. 67.810/301/2014 al Curții de
Apel București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori
și de familie și de Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și Sultănica
Luncian în Dosarul nr 7.272/325/2017 al Curții de Apel Timișoara —
Secția I civilă; Dosarul nr. 1.895D/2018, având ca obiect
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 519—521 și
art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de
către Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din
18 iunie 2018, excepție ridicată de Banca Comercială Română —
S.A. din București în Dosarul nr. 651/296/C/2017-R al Curții de
Apel Oradea — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ
și fiscal; Dosarul nr. 1.928D/2018, având ca obiect excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4)
raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă și la
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, excepție ridicată de Elena Dumitrescu Pîrvu
și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții
de Apel București — Secția a VI-a civilă; Dosarul
nr. 1.987D/2018, având ca obiect excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4)
raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Olga Pleșa în Dosarul nr. 386/257/2016 al
Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă; Dosarul
nr. 1.988D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate
a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură
civilă, excepție ridicată de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în
Dosarul nr. 968/272/2016 al Curții de Apel Alba Iulia — Secția I
civilă.
4. La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 1.439D/2018,
doamna Gabriela Cornelia Tache, consilier juridic în cadrul
Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu
împuternicire depusă la dosar. De asemenea, în Dosarul
nr. 1.445D/2018, răspunde, pentru autorii excepției, doamna
avocat Stela Gabriela Andreescu, în calitate de apărător ales,
cu delegație în dosar. Se constată lipsa celorlalți autori ai
excepției și a celorlalte părți. Procedura de citare este legal
îndeplinită.
5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul
nr. 1.928D/2018, partea Banca Românească — S.A. a depus
note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a
excepției de neconstituționalitate.
6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate
în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție
conexarea dosarelor nr. 1.368D/2018, nr. 1.410D/2018,
nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018, nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018,
nr. 1.431D/2018, nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, nr. 1.895D/2018,
nr. 1.928D/2018, nr. 1.987D/2018 și nr. 1.988D/2018 la Dosarul
nr. 1.316D/2018. Reprezentanții părților și cel al Ministerului
Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea dosarelor nr. 1.368D/2018, nr. 1.410D/2018,
nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018, nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018,
nr. 1.431D/2018, nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, nr. 1.895D/2018,
nr. 1.928D/2018, nr. 1.987D/2018 și nr. 1.988D/2018 la Dosarul
nr. 1.316D/2018, care a fost primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului autorului excepției de
neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului
nr. 1.439D/2018, care solicită, în principal, admiterea excepției
de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de
procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din
18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție —
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar, în
susbidiar, respingerea excepției de neconstituționalitate ca
devenită inadmisibilă, ca urmare a admiterii acesteia ulterior
invocării prezentei excepții. Pentru această a doua ipoteză,
solicită Curții ca, în decizia pe care o va pronunța, să precizeze
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
faptul că autorul excepției de față are deschisă calea revizuirii,
în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă,
împotriva hotărârii prin care recursul formulat de Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost respins ca
inadmisibil pe baza deciziei menționate pronunțate de Înalta
Curte de Casație și Justiție, precum și faptul că termenul de
introducere a căii de atac a revizuirii curge de la momentul
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei
Curții Constituționale pronunțate în cauza de față. Depune la
dosar concluzii scrise și decizia prin care a fost respins recursul
declarat de autorul excepției.
8. Reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate
ce formează obiectul Dosarului nr. 1.445D/2018 arată că
excepția de neconstituționalitate ridicată a devenit inadmisibilă
în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Solicită Curții
să precizeze faptul că decizia pe care o va pronunța în cauză
constituie motiv de revizuire a hotărârii date în temeiul textului de
lege a cărui neconstituționalitate a fost constatată printr-o
decizie anterioară prezentei decizii.
9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, ca urmare a admiterii acesteia prin Decizia
nr. 874 din 18 decembrie 2018. În ceea ce privește excepția de
neconstituționalitate a celorlalte dispoziții legale criticate, pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, arătând că instanța de
contencios constituțional s-a pronunțat deja în acest sens în
jurisprudența sa.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
10. Prin încheierile din 5 septembrie 2018, 6 septembrie 2018,
12 septembrie 2018, 19 septembrie 2018, 24 octombrie 2018,
30 octombrie 2018 și 13 noiembrie 2018 și prin Decizia nr. 478
din 6 septembrie 2018 și Decizia civilă nr. 139 din 27 septembrie
2018, pronunțate în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 - R,
nr. 3.066/183/2015*, nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015,
nr. 11.478/318/2015*, nr. 5.061/215/2016, nr. 31.703/197/2014,
nr. 687/63/2017*, nr. 67.810/301/2014, nr. 7.272/325/2017,
nr. 651/296/C/2017-R, nr. 6.633/302/2016, nr. 386/257/2016 și
nr. 968/272/2016, Curtea de Apel Oradea — Secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova —
Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova — Secția a II-a civilă,
Curtea de Apel Brașov — Secția civilă, Curtea de Apel
București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și
de familie, Curtea de Apel Timișoara — Secția I civilă,
Curtea de Apel București — Secția a VI-a civilă și Curtea de
Apel Alba Iulia — Secția I civilă au sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 27 și ale art. 518—521 din Codul de procedură
civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost
ridicată de Societatea Pastur — S.R.L. din comuna Nojorid,
județul Bihor, Petre Cichiroiu, Piraeus Bank România — S.A.,
Banca Comercială Română — S.A., Lucian Alin Ciulcu și
Carmen Diana Ciulcu, Societatea DA — S.R.L. din Vaslui,
Claudiu Viorel Ciucă, Consiliul Național pentru Studierea
Arhivelor Securității, Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și
Sultănica Luncian, Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu
Pîrvu, Olga Pleșa, Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în cauze
având ca obiect soluționarea unor recursuri.
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
arată că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea
Constituțională a constatat că este neconstituțională sintagma
„precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la
1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea
nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor
judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În
considerentele deciziei menționate s-a precizat că „sunt supuse
recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei
decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în
bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute
expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea
nr. 2/2013”. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, la 20 iulie 2017, aceasta aplicându-se,
așadar, tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate după această
dată. Ulterior, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte
de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept a statuat că, în interpretarea și aplicarea
dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la
art. 147 alin. (4) din Constituție, efectele Deciziei Curții
Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la
hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în
Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de
până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei
(20 iulie 2017). Autorii excepției de neconstituționalitate susțin,
în esență, că în acest fel Înalta Curte de Casație si Justiție a
pronunțat o hotărâre prin care, de fapt, a interpretat o decizie a
Curții Constituționale, în sensul că aceasta urmează să fie
aplicabilă proceselor deschise după data de 20 iulie 2017,
contrar celor statuate prin decizia Curții Constituționale, și
anume că se aplică tuturor hotărârilor pronunțate după data
publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei, fără a
distinge după cum aceste hotărâri sunt pronunțate în procese
începute înainte sau după publicarea în Monitorul Oficial al
României a deciziei amintite a Curții Constituționale. În schimb,
prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept s-a hotărât că Decizia Curții Constituționale
nr. 369 din 30 mai 2017 se aplică doar în procesele începute
după data publicării în Monitorul Oficial al României. Întrucât
contrazice vădit soluția Curții Constituționale, interpretarea dată
prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia
nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție, încalcă prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție,
care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru
viitor ale deciziilor Curții Constituționale. Sintagma „dezlegarea
dată problemelor de drept”, cuprinsă în art. 521 alin. (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, nu poate privi decât interpretarea și
aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu sensul de acte
normative, iar nu și a deciziilor Curții Constituționale și a
efectelor pe care acestea le produc. Totodată, aceasta nu poate
privi decât interpretarea și aplicarea unitară a legii de către
instanțele judecătorești, nu și de către Curtea Constituțională,
care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc. Orice
altă interpretare este în contradicție cu prevederile art. 147 alin. (1)
și (4) din Constituție, deoarece lipsește de efecte deciziile Curții
Constituționale, determinând ca hotărârea prealabilă pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept să fie transformată într-o
formă de control al actelor Curții Constituționale. Contrar
prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală,
Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit efectele de ordin
constituțional ale statuărilor Curții Constituționale asupra
cauzelor pendinte. Se mai arată că, în măsura în care stabilește
căi diferite de atac pentru persoane aflate în aceeași situație
juridică, art. 27 din Codul de procedură civilă este
neconstituțional, prin raportare la art. 16 din Constituție, care
consacră principiul fundamental al egalității în fața legii.
Interpretarea criticată contravine și dispozițiilor art. 14 referitoare
la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât imediat
după pronunțarea Curții Constituționale au fost soluționate în
recurs o serie de litigii cu privire la cereri evaluabile în bani în
valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv, autorii excepției fiind
discriminați față de părțile din acele litigii care și-au putut exercita
dreptul conferit prin decizia Curții Constituționale. Totodată,
prevederile legale criticate, în interpretarea dată de Înalta Curte,
încalcă și dispozițiile art. 21 din Constituție privind dreptul de
acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin
eliminarea dreptului la recurs în procesele începute înainte de
publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017.
12. Curtea de Apel Oradea — Secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova —
Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova — Secția a II-a civilă,
Curtea de Apel Brașov — Secția civilă, Curtea de Apel
București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie, Curtea de Apel Timișoara — Secția I civilă, Curtea de
Apel București — Secția a VI-a civilă și Curtea de Apel Alba
Iulia — Secția I civilă consideră că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că textele de
lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de
autorii excepției.
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților, notele
scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
prevederile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 27 —
Legea aplicabilă hotărârilor, art. 518 — Încetarea efectelor
deciziei (în interesul legii), art. 519 — Obiectul sesizării (în
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept), art. 520 — Procedura de judecată și
art. 521 — Conținutul și efectele hotărârii, prin raportare la
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, potrivit căreia, în interpretarea
și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu
referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele
Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc
cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea
acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în
bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării
deciziei (20 iulie 2017).
17. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție
cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4)
privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și alin. (5)
referitor la principiul legalității, art. 4 privind criteriile de
nediscriminare, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității
legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21
referitor la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces
7
echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,
art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor
libertăți, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (1)—(4)
referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a
instanțelor judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții
Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele
deciziilor Curții Constituționale. Prin prisma art. 20 din
Constituție se invocă și prevederile art. 6 privind dreptul la un
proces echitabil și cele ale art. 14 referitoare la interzicerea
discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține
că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019,
a constatat că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă,
în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.
Pentru a pronunța această soluție, prin decizia menționată,
paragrafele 66—78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date
de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși
dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a
recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în
cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv,
a fost constatată neconstituțională, aceasta continua să fie
aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor
anterior datei publicării deciziei de constatare a
neconstituționalității. O asemenea soluție interpretativă are
semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate
neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul
proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor
art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și
general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Curtea a
mai reținut că aceste prevederi constituționale, coroborate cu
cele cuprinse în art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală,
instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate
neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată
fiind forța juridică superioară a normei constituționale în raport
cu normele generale de drept tranzitoriu cuprinse în acte
normative cu forță juridică inferioară (în speță, Codul de
procedură civilă), în acord cu principiul supremației Legii
fundamentale cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție.
19. Totodată, Curtea a mai constatat că interpretarea dată
prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, prin Decizia
nr. 52 din 18 iunie 2018, de către instanța supremă este contrară
și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la efectele de
ordin constituțional ale deciziilor sale. Prin urmare, Curtea a
reținut că incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale
nr. 369 din 30 mai 2017 și în cauzele aflate pe rolul instanțelor
judecătorești, la momentul publicării acesteia — cauze pendinte,
în care respectivele dispoziții sunt aplicabile —, este în acord
cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, dispoziții
constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga
omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de
contencios constituțional, care implică obligația constituțională a
tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții la situațiile
concrete în care normele constatate neconstituționale au
incidență (a se vedea și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
1 februarie 2016).
20. Invocând jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia
nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 61,
Curtea a reținut că art. 147 din Constituție este, în privința
normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter
sancționator. Astfel, în interpretarea acestui text constituțional,
raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
acesta se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor
naște în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție
neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit
anterior sau ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale
nr. 369 din 30 mai 2017.
21. Curtea a mai reținut că, prin interpretarea dată normei
legale criticate de către instanța supremă, prin hotărârea
prealabilă pronunțată, contrar celor statuate printr-o decizie a
Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție a
procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional
loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de
jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare
constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept
(a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie
2016, paragraful 50). De aceea, interpretarea dată de instanța
supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres
contrară considerentului 32 al Deciziei Curții Constituționale
nr. 369 din 30 mai 2017, referitoare la efectele deciziei de
constatare a neconstituționalității, este de natură a contraveni
efectelor de ordin constituțional ale deciziilor Curții
Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei
norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele
deduse soluționării instanțelor de judecată, echivalează cu
nerespectarea principiului constituțional al valorii obligatorii și
opozabilității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale,
consacrat de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.
22. De asemenea, Curtea a reținut că, având în vedere că
decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din
ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de
Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al
efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme
constituționale incidente, în speță, principiul neretroactivității legii
civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive
a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146
din Legea fundamentală. În acest sens, așa cum s-a reținut în
jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 838 din 27 mai
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461
din 3 iulie 2009), în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126
alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are
obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii
de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea
principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor,
consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de
Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie,
să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori
să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
23. În concluzie, Curtea a arătat că, în ceea ce privește
efectele constatării ca neconstituțională a unei soluții legislative
cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum
și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la
1.000.000 de lei inclusiv”, cuprinsă în dispozițiile art. XVIII
alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile
art. 27 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile
rămân supuse căilor de atac (...) prevăzute de legea sub care a
început procesul”, dat fiind faptul că, așa cum a reținut Curtea
prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, anterior citată, paragraful 63,
neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional
care se aplică imediat situațiilor pendinte. Astfel, nu se poate
ajunge la concluzia că decizia Curții s-ar aplica numai proceselor
pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident,
hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunțată după
publicarea deciziei. Prevederile art. 27 din Codul de procedură
civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu pot
restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție.
Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei
norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge
în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei
Curții Constituționale. Or, într-un stat de drept, toate autoritățile
publice, atât în aplicarea, cât și în interpretarea normelor
infraconstituționale, trebuie să respecte deciziile Curții
Constituționale, din moment ce acestea materializează și
explicitează exigențele Constituției.
24. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie
2018, paragrafele 80—87, Curtea a constatat și încălcarea
art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție,
referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la
justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la
exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea
dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația
dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și
în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de
lei inclusiv”, pentru o anumită categorie de justițiabili, în raport cu
data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de
valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a
recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a
avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28
din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017).
25. În concluzie, în prezentele cauze conexate, față de datele
invocării excepției de neconstituționalitate, care sunt anterioare
pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în
vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională
prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în
interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie
respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției
prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie
anterioară a Curții Constituționale.
26. Sub acest aspect, Curtea subliniază că, în conformitate
cu jurisprudența sa constantă, chiar dacă excepția de
neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în
temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară
de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de
revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de
procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din
5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din
7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de
atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere
pronunțată de Curtea Constituțională, dar prin mijlocirea deciziei
al cărei dispozitiv cuprinde soluția de respingere ca devenită
inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare
a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992. În această situație, în considerarea
dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care instituie regula
potrivit căreia deciziile Curții Constituționale au putere numai
pentru viitor, revizuirea întemeiată pe acest motiv va putea fi
introdusă în termenul de 3 luni prevăzut de art. 511 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, care se calculează de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin
care Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă
excepția de neconstituționalitate ridicată anterior constatării
neconstituționalității textului de lege incident în cauza soluționată
printr-o hotărâre definitivă a cărei revizuire poate fi cerută în
aceste condiții.
27. Referitor la excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 518—521 din Codul de procedură civilă, Curtea
observă că acestea reglementează regulile procedurale
aplicabile sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021 9

pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, precizând care este obiectul asupra căruia
poartă o astfel de sesizare (art. 519), procedura de judecată
(art. 520), conținutul și efectele hotărârii pronunțate (art. 521),
iar art. 518 este norma la care face trimitere art. 521 alin. (4), în
sensul că, la fel ca decizia în interesul legii, și hotărârea
prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept își
încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau
constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut
obiectul interpretării. Autorii excepției având obiectul menționat
nu au formulat critici concrete cu privire la aceste dispoziții
legale, ci au încadrat motivarea excepției în contextul
argumentării neconstituționalității prevederilor art. 27 din Codul
de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din
18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție —
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
28. Invocarea generică a contradicției acestor texte de lege cu
prevederile Legii fundamentale nu se poate constitui într-o veritabilă
critică de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 802 din
3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 164 din 28 februarie 2020, paragrafele 37—39).
În jurisprudența sa, Curtea a arătat că nu se poate substitui
autorului excepției în identificarea și indicarea motivelor de
neconstituționalitate, întrucât un astfel de demers ar echivala cu
o sesizare din oficiu, contrară art. 29 din Legea nr. 47/1992,
31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
potrivit căruia controlul pe calea excepției de neconstituționalitate
a normelor legale se realizează doar la sesizare.
29. Totodată, în cauze similare celor în care a fost ridicată
prezenta excepție, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția
de neconstituționalitate a prevederilor art. 519 și ale art. 521
alin. (3) din Codul de procedură civilă, constatând că motivele
de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul
de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea
prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură
indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea
prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din
30 mai 2017. Cu alte cuvinte, criticile formulate cu privire la
prevederile art. 518—521 din Codul de procedură civilă tind să
demonstreze tot neconstituționalitatea prevederilor art. 27 din
Codul de procedură civilă în interpretarea dată prin Decizia
nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept, neavând o individualitate de sine stătătoare.
30. Așadar, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 518—521 din Codul de procedură civilă va fi respinsă, ca
inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
(a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din
11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).

În numele legii

D E C I D E:
I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă,
în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Pastur — S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, și de Banca
Comercială Română — S.A. din București în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 - R și, respectiv, nr. 651/296/C/2017-R ale Curții de
Apel Oradea — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Petru Cichiroiu în Dosarul nr. 3.066/183/2015* al Curții
de Apel Craiova — Secția I civilă, de Piraeus Bank România — S.A., Banca Comercială Română — S.A., Lucian Alin Ciulcu,
Carmen Diana Ciulcu și de Claudiu Viorel Ciucă în dosarele nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015, nr. 11.478/318/2015*,
nr. 5.061/215/2016 și nr. 687/63/2017* ale Curții de Apel Craiova — Secția a II-a civilă, de Societatea DA — S.R.L. din Vaslui în
Dosarul nr. 31.703/197/2014 al Curții de Apel Brașov — Secția civilă, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
în Dosarul nr. 67.810/301/2014 al Curții de Apel București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de
Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și Sultănica Luncian în Dosarul nr. 7.272/325/2017 al Curții de Apel Timișoara — Secția I civilă,
de Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții de Apel București — Secția a VI-a
civilă și de Olga Pleșa și, respectiv, de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în dosarele nr. 386/257/2016 și nr. 968/272/2016 ale
Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă.
II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 518—521 din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Societatea Pastur — S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, și de Banca Comercială Română —S.A. din
București în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 - R și, respectiv nr. 651/296/C/2017-R ale Curții de Apel Oradea — Secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, de Petru Cichiroiu în Dosarul nr. 3.066/183/2015* al Curții de Apel Craiova — Secția I civilă,
de Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții de Apel București — Secția a VI-a
civilă, de Olga Pleșa și, respectiv, de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în dosarele nr. 386/257/2016 și nr. 968/272/2016 ale Curții
de Apel Alba Iulia — Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova —
Secția I civilă, Curții de Apel Craiova — Secția a II-a civilă, Curții de Apel București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori
și de familie, Curții de Apel Timișoara — Secția I civilă, Curții de Apel București — Secția a VI-a civilă, Curții de Apel Brașov — Secția
civilă și Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 651/2021
pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate
pentru anul 2021, precum și pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2021
privind aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. — Hotărârea Guvernului nr. 651/2021 pentru
aprobarea programului de susținere a producției de legume în
spații protejate pentru anul 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 609 din 18 iunie 2021, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Valoarea sprijinului financiar de ajutor de minimis
prevăzută la alin. (2) se suplimentează cu 210 euro/cultură/
1.000 mp/beneficiar și se acordă în lei, la cursul de schimb
stabilit potrivit alin. (2), cu condiția ca beneficiarul să nu
depășească suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciții
financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv, anul
depunerii cererii de înscriere în program și în cele două exerciții
financiare precedente, conform prevederilor art. 3 alin. (2)
din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.”
2. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 8. — Resursele financiare necesare aplicării schemei
de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în
sumă de 153.730 mii lei, reprezentând echivalentul a 31.551 mii
euro, și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii
și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, la capitolul 83.01 «Agricultură,
silvicultură, piscicultură și vânătoare», titlul 40 «Subvenții»,
articolul 40.15 «Sprijinirea producătorilor agricoli».”
3. La anexa nr. 4, dublul asterisc din nota de subsol
se modifică și va avea următorul cuprins:
„**Echivalentul sprijinului financiar acordat în euro/cultură/1.000 mp/beneficiar.”
Art. II. — (1) Cererile de înscriere în Programul aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 651/2021 pentru aprobarea
programului de susținere a producției de legume în spații
protejate pentru anul 2021 depuse își păstrează valabilitatea.
(2) La stabilirea sumelor aferente reprezentând ajutor de
minimis pentru fiecare beneficiar, Agenția de Plăți și Intervenție
pentru Agricultură va calcula și va acorda, după caz, sprijinul
financiar, după cum urmează:
a) 2.210 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp, în situația în care
plafonul maxim de 20.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare
permite acordarea sprijinului;
b) 2.000 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp, în situația în care
solicitantul mai poate beneficia de o valoare mai mică decât cea
prevăzută la lit. a), dar nu mai puțin de 2.000 euro, cu încadrarea
în plafonul maxim de 20.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare.
Art. III. — La articolul 8 din Hotărârea Guvernului
nr. 652/2021 privind aprobarea programului de susținere a
producției de plante aromatice pentru anul 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 iunie 2021,
alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 8. — (1) Resursele financiare necesare aplicării
schemei de ajutor de minimis prevăzute în prezenta hotărâre
sunt în sumă de 2.270,5 mii lei, reprezentând echivalentul a
maximum 465,968 mii euro, și se asigură din bugetul aprobat
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, la
capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare»,
titlul 40 «Subvenții», articolul 40.15 «Sprijinirea producătorilor
agricoli».”

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Nechita-Adrian Oros
Ministrul finanțelor,
Dan Vîlceanu
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu

București, 22 octombrie 2021.

Nr. 1.136.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021 11

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016 privind aprobarea programului
de interes național în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități
„Înființarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză și locuințe protejate
în vederea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități aflate în instituții de tip vechi
și pentru prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități din comunitate”
și pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 privind aprobarea programului
de interes național în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități
„Înființarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziției tinerilor cu dizabilități de la sistemul
de protecție specială a copilului către sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități”
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. — Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016 privind
aprobarea programului de interes național în domeniul protecției
și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități „Înființarea
de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de
criză și locuințe protejate în vederea dezinstituționalizării
persoanelor cu dizabilități aflate în instituții de tip vechi și pentru
prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități din
comunitate”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 869 din 31 octombrie 2016, cu modificările ulterioare,
se modifică după cum urmează:
1. Secțiunea „Perioadă de derulare” va avea următorul
cuprins:
„Perioadă de derulare
Programul se derulează pe o perioadă de 5 ani, respectiv
2018—2022.”
2. Secțiunea „Buget” va avea următorul cuprins:
„Buget
Bugetul aferent acestui program de interes național este
de 74.507 mii lei, din care:
— 0 mii lei în anul 2018;
— 1.505 mii lei în anul 2019;
— 936 mii lei în anul 2020;
— 33.800 mii lei în anul 2021;
— 38.266 mii lei în anul 2022.”
Art. II. — Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 privind
aprobarea programului de interes național în domeniul protecției
și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități „Înființarea
de servicii sociale în vederea asigurării tranziției tinerilor cu
dizabilități de la sistemul de protecție specială a copilului către
sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități”,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315
din 10 aprilie 2018, cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. Secțiunea „Perioadă de derulare” va avea următorul
cuprins:
„Perioadă de derulare
Programul se derulează pe o perioadă de 5 ani, respectiv
2018—2022.”
2. Secțiunea „Buget” va avea următorul cuprins:
„Buget
Bugetul aferent acestui program de interes național este
de 34.778 mii lei, din care:
— 0 mii lei în anul 2018;
— 0 mii lei în anul 2019;
— 256 mii lei în anul 2020;
— 12.500 mii lei în anul 2021;
— 22.022 mii lei în anul 2022.”

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Ministrul muncii și protecției sociale,
Raluca Turcan
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila Zoltán
Ministrul finanțelor,
Dan Vîlceanu

București, 22 octombrie 2021.

Nr. 1.137.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare
a Sistemului electroenergetic național, precum și a măsurilor în legătură cu realizarea stocurilor
de siguranță ale Sistemului electroenergetic național în ceea ce privește combustibilii și volumul
de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021—31 martie 2022
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 6 lit. o) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) Se constituie Comandamentul energetic de
iarnă, având, în principal, următoarele obiective:
a) monitorizarea funcționării Sistemului electroenergetic
național și a Sistemului național de transport al gazelor naturale
în perioada 1 noiembrie 2021—31 martie 2022;
b) identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea în
sectorul energiei și în cel al gazelor naturale în perioada
1 noiembrie 2021—31 martie 2022 și stabilirea măsurilor
operative, altele decât cele administrative, privind nivelul de
siguranță și securitate în funcționarea Sistemului
electroenergetic național și a Sistemului național de transport
al gazelor naturale, precum și măsurile operative privind
stocurile de combustibil;
c) informarea Guvernului, ori de câte ori situația o va impune,
asupra măsurilor prevăzute la lit. b), precum și a problemelor ce nu
pot fi soluționate în cadrul Comandamentului energetic de iarnă.
(2) Măsurile aprobate prin prezenta hotărâre sunt în
competența autorităților și instituțiilor publice competente în
domeniul energiei, nominalizate în cadrul Comandamentului
energetic de iarnă.
Art. 2. — (1) Comandamentul energetic de iarnă se compune
din reprezentanți ai instituțiilor și autorităților statului competente
în domeniul energiei, precum și ai operatorilor economici din
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
București, 22 octombrie 2021.
Nr. 1.141.
sectorul energiei electrice și al gazelor naturale. Componența
Comandamentului energetic de iarnă este prevăzută în
anexa nr. 1.
(2) Instituțiile și autoritățile statului competente în domeniul
energiei, precum și operatorii economici prevăzuți la alin. (1)
desemnează în cadrul Comandamentului energetic de iarnă un
număr de maximum 2 reprezentanți fiecare.
Art. 3. — Componența nominală a Comandamentului
energetic de iarnă se stabilește prin ordin al ministrului energiei
în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri.
Art. 4. — Se aprobă Analiza estimativă și măsurile privind
funcționarea Sistemului electroenergetic național în perioada
1 noiembrie 2021—31 martie 2022, prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 5. — Anexa nr. 2, care conține informații sensibile din
punct de vedere comercial puse la dispoziție de operatorii
economici din sectorul energetic, nu se publică în Monitorul
Oficial al României și se comunică doar instituțiilor/autorităților
statului competente în domeniul energiei, precum și
operatorilor economici din sectorul energiei electrice și al
gazelor naturale.
Art. 6. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Contrasemnează:
Ministrul energiei,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila Zoltán
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Corvin Nedelcu,
secretar general

ANEXA Nr. 1

COMPONENȚA
Comandamentului energetic de iarnă
Ministerul Energiei
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Administrația Națională „Apele Române”
Operatorii de transport și sistem:
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A.
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” — S.A. Mediaș
Operatori economici din sectorul energie și gaze naturale:
Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” — S.A.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021 13

Societatea Națională „Nuclearelectrica” — S.A.

Societatea Complexul Energetic Oltenia — S.A.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara — S.A.
Societatea Electrocentrale București — S.A.
Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” — S.A.
Societatea OMV Petrom — S.A.
Societatea Distribuție Energie Electrică România — S.A.
Societatea E-Distribuție Muntenia — S.A.
Societatea Distribuție Oltenia — S.A.
Societatea DelgazGrid — S.A.
Societatea E-ON Gaz România
Societatea E-ON Gaz Furnizare — S.A.
Societatea Engie — S.A.
Societatea Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale „Opcom” — S.A.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL ENERGIEI MINISTERUL MINISTERUL MUNCII ȘI
Nr. 878 FINANȚELOR PROTECȚIEI SOCIALE
din 10 septembrie 2021 Nr. 1.300 Nr. 883
din 18 octombrie 2021 din 1 octombrie 2021

ORDIN
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
pe anul 2021 pentru Societatea Radioactiv Mineral
Măgurele — S.A.
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului
nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici
la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari
sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin
Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021
privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările ulterioare,
ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, și
ale art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 81/2020 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu completările ulterioare,
ministrul energiei, ministrul finanțelor și ministrul muncii și protecției
sociale emit următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021 pentru
Societatea Radioactiv Mineral Măgurele — S.A., prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul energiei, Ministrul finanțelor, p. Ministrul muncii

Virgil-Daniel Popescu Dan Vîlceanu și protecției sociale,
Mihnea-Claudiu
Drumea,
secretar de stat
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021
ANEXĂ*)
MINISTERUL ENERGIEI
SOCIETATEA RADIOACTIV MINERAL MĂGURELE — S.A.
Sediul/Adresa: Șoseaua de Centură nr. 50, localitatea Măgurele, județul Ilfov
Cod unic de înregistrare: RO16695222
B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2021
ANEXA
Propuneri
Nr. an curent
INDICATORI
rd. 2021
- mii lei -
0 1 2 3 4
I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 1.519
1 Venituri totale din exploatare, din care: 2 1.519
a) subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare 3
b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare 4
2 Venituri financiare
5 0
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19)
6 1.384
Cheltuieli de exploatare (Rd. 7= Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18) din care:
1
7 1.384
A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 238
B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 9 68
C. cheltuieli cu personalul (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17) din
care: 10 978
C0 Cheltuieli de natură salarială(Rd.11=Rd.12+Rd.13) 11 766
C1 ch. cu salariile 12 766
C2 bonusuri 13
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de
personal 15
Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de
C4 conducere si control, comisii si comitete 16 163
C5 Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator 17 49
D. alte cheltuieli de exploatare 18 100
2 Cheltuieli financiare 19
III REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd.20=Rd.1-Rd.6) 20 135
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21 20
2 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 23
4 IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI 24
5 ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS 25
PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE
V (Rd. 26=Rd.20-Rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din care: 26 115
1 Rezerve legale 27 7
2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29 108
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele
cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea
4 surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor,
comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi 30
5 Alte repartizări prevăzute de lege 31
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 29,
6 30, 31 ( Rd. 32= Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)>= 0) 32
Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar
7 nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la
nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă 33
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul
regiilor autonome, ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul
8 societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral
sau majoritar de stat, din care: 34

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021 15

Propuneri
Nr. an curent
INDICATORI
rd. 2021
- mii lei -
0 1 2 3 4
a) - dividende cuvenite bugetului de stat
35
b) - dividende cuvenite bugetului local 36
c) - dividende cuvenite altor acţionari
37
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se
9 repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare
38
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 39
VII CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care 40
a) cheltuieli materiale
41
b) cheltuieli cu salariile
42
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44
e) alte cheltuieli 45
VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 46
Alocaţii de la buget
1 47
alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori
48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49
X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului
50 21
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 20
Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza
3 cheltuielilor de natură salarială 52 3.192
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza
4 cheltuielilor de natură salarială, recalculat cf. Legii anuale a
bugetului de stat 53 3.163
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii
5 lei/persoană) (Rd.2/Rd.51) 54 75,95
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu
6 recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat 55 75,95
Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu
7 (cantitate produse finite/ persoană) 56
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57=
8 (Rd.6/Rd.1)x1000) 57 911
9 Plăţi restante 58 1.278
10 Creanţe restante
59 92
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1018/26.X.2021

MINISTERUL CULTURII

ORDIN
pentru reacreditarea Muzeului Județean de Etnografie
și Artă Populară Maramureș din Baia Mare
În baza Hotărârii Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor nr. 6.397 din
28.09.2021,
în conformitate cu prevederile art. 12 și 18 din Criteriile și normele de
acreditare a muzeelor și a colecțiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
culturii și cultelor nr. 2.057/2007,
în temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor și a colecțiilor
publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 11 alin. (1) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Culturii, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul culturii emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se reacreditează Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară

Maramureș, cu sediul în municipiul Baia Mare, județul Maramureș.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul culturii,
Costel Cristian Lazăr,
subsecretar de stat

București, 7 octombrie 2021.

Nr. 3.545.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|329589]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72,
e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018/26.X.2021 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495