PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 850 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 20 septembrie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 146 din 21 martie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2)
liniuța a patra și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții ............ 2–4

ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

74. — Ordonanță de urgență pentru modificarea
alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal .................................................... 5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
5.878. — Ordin al ministrului educației privind acordarea
acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar
de stat Liceul Tehnologic „Florian Porcius” din comuna
Rodna, județul Bistrița-Năsăud .................................. 6–7
5.968. — Ordin al ministrului educației privind acordarea
acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar
particular Școala Postliceală Sanitară „Regina Maria de
România” din municipiul Ploiești, județul Prahova ...... 7–8
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 146
din 21 martie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) liniuța a patra
și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Cristina-Cătălina Turcu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Eugen Anton.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată
de Voichița Violeta Chira în Dosarul nr. 11.380/211/2018 al
Judecătoriei Cluj-Napoca — Secția civilă și care formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 252D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca
inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
arătând că aceasta privește o omisiune de reglementare fără
relevanță constituțională.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 11.380/211/2018, Judecătoria Cluj-Napoca — Secția civilă
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) și (6) din
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții. Excepția a fost ridicată de Voichița Violeta Chira
într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva procesului-
verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de
art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, respectiv
desființarea unei construcții existente, cu nerespectarea
prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, contravenție
sancționată potrivit art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea
nr. 50/1991.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
arată, în esență, că art. 1 alin. (5) din Constituția României
consacră principiul general al legalității, iar noțiunea
„respectarea legilor” trebuie înțeleasă ca o obligație generală
impusă atât în sarcina fiecărui participant la un anumit raport
juridic, cât și în sarcina legiuitorului. În speța dedusă judecății,
această obligație trebuie analizată prin prisma dispozițiilor
aplicabile în materie contravențională, cu precădere a celor
privind aplicarea sancțiunilor contravenționale. Astfel, Ordonanța
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
este considerată „legea-cadru” care stabilește principiile
generale aplicabile în materie contravențională. Referitor la
sancțiunile contravenționale, în acest act normativ se stabilește,
cu valoare de principiu, că aplicarea sancțiunilor trebuie să fie
proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Mai mult,
potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,
avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ
de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această
sancțiune.
6. Cu toate acestea, arată autoarea, prevederile art. 26
alin. (6) din Legea nr. 50/1991 instituie o regulă diferită de cea
stabilită de art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în
materie contravențională, arătându-se că „în condițiile prezentei
legi nu se aplică sancțiunea avertisment”. Așa fiind, consideră
că, în materia contravențiilor reglementate în domeniul
construcțiilor, normele de sancționare nu sunt corelate cu regulile
de drept comun. Necesitatea respectării dreptului comun,
respectiv a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 — prin
intermediul celorlalte reglementări în materie —, se impune din
rațiunea instituirii unui echilibru între legile edictate. Printr-o
atare corelare a legislației s-ar respecta principiul general al
legalității și al securității raporturilor juridice, precum și principiul
încrederii legitime a cetățenilor în actul normativ care îi
angajează juridic.
7. În ceea ce privește componenta accesibilității și
previzibilității normei, se arată că aceste elemente se referă, pe
de o parte, la rigorile de conceptualizare a dreptului, iar, pe de
altă parte, la rigori de redactare a actelor normative, rigori care
se circumscriu tehnicii legislative. În acest sens, potrivit art. 2
alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, se
impune necesitatea unificării și coordonării legislației — inclusiv
în domeniul contravențional — atât cu legislația națională, cât
și cu legislația Uniunii Europene pentru a realiza stabilitatea și
eficiența legislativă.
8. Prin respectarea acestui principiu se urmărește integrarea
noilor norme în ansamblul legilor existente, cu consecința evitării
paralelismelor legislative. În aceste condiții, raportat și la
jurisprudența Curții Constituționale, cum ar fi, spre exemplu,
Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, necorelarea textelor de lege
speciale cu normele care stabilesc un principiu general de drept
într-o anumită materie contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din
Constituție, care consacră principiul legalității și principiul
securității raporturilor juridice.
9. Se arată, de asemenea, că art. 26 alin. (2) din Legea
nr. 50/1991, care stabilește sancțiunea amenzii de la 50.000 de
lei la 100.000 de lei pentru contravențiile reglementate la art. 26
alin. (1) lit. b) din aceeași lege, este neconstituțional prin
raportare la art. 53 alin. (2) și la art. 16 alin. (1) din Constituție.
În ceea ce privește încălcarea principiului proporționalității
sancțiunii, se arată că art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991
reglementează un minim special al amenzii stabilit la suma de
50.000 de lei, care reprezintă un cuantum exagerat de ridicat
raportat la gravitatea abstractă a faptei. Stabilirea unui minim
special într-un cuantum atât de ridicat încalcă principiul
proporționalității sancțiunilor din perspectiva valorii sociale
ocrotite, dar și prin raportare la minimul special stabilit pentru o
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023
faptă mai gravă reglementată în aceeași categorie, în condițiile
în care respectarea proporționalității se regăsește atât în art. 5
alin. (5), cât și în art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001.
10. Este încălcat, de asemenea, și principiul egalității în fața
legii. Spre exemplu, în ipoteza în care două persoane diferite
care construiesc același imobil, una dintre acestea având
autorizație, iar cealaltă construind în lipsa unei autorizații,
consecința este sancționarea persoanei care a construit fără
autorizație cu amenda în cuantum de 1.000 de lei și a persoanei
care avea autorizație, însă a modificat construcția, cu amenda
în cuantum de 50.000 de lei.
11. Disproporția dintre cele două sancțiuni se concretizează
într-o încălcare a principiului egalității de tratament chiar dacă
fapta în sine este în esență diferită, iar explicația este
următoarea: sancțiunea trebuie stabilită în raport cu pericolul
social al faptei. Or, câtă vreme în domeniul construirii cel care
construiește fără autorizație este sancționat mai ușor decât cel
care construiește în temeiul unei autorizații, cel care a construit
fără autorizație se bucură în mod nejustificat de un regim
privilegiat, ceea ce aduce atingere principiului egalității în fața
legii.
12. Judecătoria Cluj-Napoca — Secția civilă apreciază că
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (6)
din Legea nr. 50/1991, prin raportare la art. 1 alin. (5) din
Constituție, este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate
a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 prin
raportare la art. 16 alin. (1) și la art. 53 alin. (2) din Constituție
este neîntemeiată. Este incident însă un motiv de inadmisibilitate
care poate fi constatat doar de Curtea Constituțională, și anume
acela că examinarea constituționalității unui text de lege are în
vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale
pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi
între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta la dispoziții ori
principii constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia
nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005).
13. Cât privește excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 26 alin. (2) liniuța a patra, prin raportare la
art. 16 alin. (1) și la art. 53 alin. (2) din Constituție, prima critică
formulată este fundamentată pe lipsa proporționalității limitelor
de pedeapsă cu gravitatea abstractă a faptelor sancționate.
Or, în ceea ce privește domeniul de aplicare al art. 53 din
Constituție, prin jurisprudența sa, Curtea a statuat că acesta se
referă la drepturile și libertățile fundamentale din capitolul II al
titlului II din Constituție, nu și la alte drepturi (a se vedea Decizia
nr. 503 din 16 noiembrie 2004). Cu privire la instituirea unui
tratament sancționator mai drastic pentru contravențiile
decurgând din nerespectarea autorizațiilor de construire, față de
contravențiile constând în construirea sau demolarea fără
autorizație, se apreciază că aceste distincții sunt motivate de
situații diferite. Or, egalitatea cetățenilor în fața legii își găsește
aplicare atunci când părțile se află în situații identice sau egale,
care presupun același tratament juridic (a se vedea Decizia
nr. 192 din 31 martie 2005).
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
3
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum
rezultă din actul de sesizare al Curții Constituționale, îl constituie
prevederile art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie
2004. Din examinarea procesului-verbal de constatare și
sancționare a contravenției rezultă că sancțiunea aplicată este
cea prevăzută de art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea
nr. 50/1991.
18. De asemenea, se observă că, ulterior sesizării Curții
Constituționale, dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra din
Legea nr. 50/1991 au fost modificate prin art. II pct. 12 din Legea
nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995
privind calitatea în construcții și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 8 din 8 ianuarie 2020, cuantumul amenzii
prevăzute fiind diminuat substanțial.
19. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din
15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului
de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din
legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se
producă și după ieșirea lor din vigoare”, precum și faptul că
dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a
fost ridicată excepția de neconstituționalitate, obiect al excepției
de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2)
liniuța a patra din Legea nr. 50/1991, în redactarea anterioară
intrării în vigoare a Legii nr. 7/2020.
20. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
— Art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991:
Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele
fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum
urmează: [...]
— de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d),
e) și e1)”;
— Art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991: „În condițiile
prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment.”
21. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale
cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 16
alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 53 alin. (2) referitor
la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că, prin Decizia nr. 464 din 14 noiembrie 2013,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din
9 ianuarie 2014, a reținut că soluția legislativă potrivit căreia
sancțiunea avertisment nu se aplică faptelor contravenționale
reglementate prin Legea nr. 50/1991 reprezintă opțiunea
legiuitorului, care poate stabili, în virtutea dreptului său suveran
și în limitele prevăzute de Legea fundamentală, reguli adaptate
fiecărei situații. Constituie, de asemenea, atributul său exclusiv
edictarea de reglementări cu privire la natura sancțiunilor și
asprimea acestora, în funcție de gravitatea faptei și de valorile
sociale afectate sau expuse riscului de a fi periclitate prin
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023

săvârșirea acesteia, iar verificarea oportunității adoptării unor
astfel de reguli excedează competenței Curții Constituționale.
23. Referitor la susținerea potrivit căreia limita minimă foarte
ridicată a amenzii prevăzute pentru contravenția reglementată
de art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 face imposibilă
armonizarea sancțiunii cu gradul de pericol social concret al
faptei săvârșite, în contextul în care, în această materie,
sancțiunea avertismentului este interzisă, prin Decizia nr. 70 din
26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 282 din 27 aprilie 2015, paragraful 17, Curtea a
statuat că, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot
constitui contravenții la regimul executării lucrărilor de
construcții, de împrejurările specifice în care pot fi săvârșite, de
modul și mijloacele de săvârșire, precum și de consecințele
posibile ale acestora, opțiunea legiuitorului de a nu permite
aplicarea sancțiunii avertismentului apare ca justificată prin
importanța valorilor pe care le protejează, respectiv viața și
siguranța persoanelor. Cu alte cuvinte, legiuitorul a apreciat că,
față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui
contravenții în această materie, aplicarea sancțiunii
avertismentului nu poate fi suficientă pentru atingerea dublului
scop, preventiv și educativ, al sancțiunii.
24. Distinct de cele anterior reținute, Curtea observă cu acest
prilej că nu poate fi primită critica autorului excepției potrivit
căreia sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție
prin existența unui paralelism legislativ între art. 26 alin. (6) din
Legea nr. 50/1991, care nu permite aplicarea avertismentului,
și art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care, de principiu,
permite aplicarea acestei sancțiuni. Aceasta deoarece Legea
nr. 50/1991 este o lege specială, care reglementează
contravențiile la regimul executării lucrărilor de construcții, astfel
că, față de cadrul general reprezentat de Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001, poate institui reguli diferite de sancționare a acestui
tip de contravenții, în virtutea principiului specialia generalibus
derogant.
25. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991
raportate la art. 16 din Constituție, Curtea s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 376 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.082 din 9 noiembrie 2022, paragrafele 30
și 31, asupra unei motivări similare celei din prezenta cauză.
29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
26. Curtea a reținut că principiul egalității nu înseamnă
uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le
corespundă un tratament egal, în situații diferite tratamentul
juridic nu poate fi decât diferit, iar încălcarea principiului egalității
și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament
diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă
și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.006 din
27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, sau Decizia nr. 256 din
17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 134 din 2 aprilie 1998). Or, în cauză, textul de lege criticat nu
instituie diferențieri pe criterii arbitrare, ci este deopotrivă
aplicabil tuturor persoanelor care săvârșesc contravențiile
prevăzute la lit. b), d), e) și e1) ale art. 26 alin. (1) din Legea
nr. 50/1991. Așadar, în interiorul acestei categorii de persoane,
nicio persoană nu se bucură de un regim mai favorabil față de
alte persoane care au săvârșit același tip de contravenție.
27. Totodată, Curtea a observat că egalitatea de tratament
juridic nu poate fi examinată prin compararea conținutului a
două contravenții și a sancțiunilor prevăzute de acestea, întrucât
fiecare prezintă specificul său, fiind firesc să nu existe o
identitate în ceea ce privește stabilirea sancțiunilor celor mai
adecvate, care să își atingă scopul punitiv și, în același timp,
preventiv și educativ. Din această perspectivă, o diferențiere
este nu doar admisibilă, ci chiar necesară. În acest sens, în
jurisprudența sa, Curtea a stabilit, în ceea ce privește principiul
egalității consacrat prin art. 16 din Constituție, că acesta
presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în
funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu
exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații
diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții
Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
28. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală,
Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind
aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate,
deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui
drept sau al vreunei libertăți fundamentale, astfel cum sunt
prevăzute în capitolul II — Drepturile și libertățile fundamentale
din titlul II — Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
din Constituție (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 267 din
4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 774 din 25 august 2020).

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Voichița Violeta Chira în Dosarul
nr. 11.380/211/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca — Secția civilă și constată că dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra și alin. (6)
din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
Definitivă și general obligatorie.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023 5

ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Având în vedere situația financiară dificilă a României reflectată în contul de execuție bugetară, în care la data de
30.06.2023 în ceea ce privește deficitul bugetar a fost înregistrat un procent de 2,32% din PIB, respectiv suma de aproximativ 37 mld lei
la cheltuieli publice mai mare decât evoluția veniturilor publice încasate la bugetul general consolidat,
ținând cont de faptul că România se află în procedură de deficit excesiv, în condițiile în care a înregistrat un deficit bugetar
de 4,4% din PIB în anul 2019, ceea ce a dus la inițierea propunerii Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea
clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE și adoptate de Consiliul Uniunii Europene în data
de 18 iunie 2021, România trebuie să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, țintele de deficit ESA stabilite
de Consiliul Uniunii Europene fiind de 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024.
Întrucât din prognoza deficitului bugetar pentru anul 2023, în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea
eficientă a veniturilor bugetare, cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al
deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 mld lei, cu consecințe imediate
asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de coeziune
cu un buget alocat de 46 mld euro, cât și asupra fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență cu un buget alocat
de 29,33 mld euro,
deoarece prognoza de deficit bugetar pentru anul 2023, de 6,84% din PIB, nu se înscrie în angajamentul față de Comisia
Europeană, potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB, iar Comisia, pe cale de consecință, poate
pune în aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de
instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, precum și ale Regulamentului (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și
al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și
acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrațiune și integrare,
Fondului pentru securitate internă și instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, conform
cărora se pot lua măsuri pentru suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României atât în
cadrul Politicii de coeziune, cât și în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență,
întrucât din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor
publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR și Politica de coeziune sau de creștere a
costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care
au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice,
deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității
finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic. — La articolul 4 din Legea nr. 227/2015 privind precum și modificările și/sau completările prin care se introduc
Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele
nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările existente, se elimină sau se reduc facilități existente, exclusiv în
ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv
„(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) modificările constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene și regulamentelor
care decurg din angajamentele internaționale ale României, subsidiare agreate la nivel european.”
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș

București, 20 septembrie 2023.

Nr. 74.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar de stat
Liceul Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud
Având în vedere prevederile:
— art. 24 alin. (3) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 11 lit. a), respectiv ale art. 15 lit. e) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar;
— Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării,
acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a
standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare;
— Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 6.175/2016 privind acordarea autorizației de funcționare
provizorie pentru nivelurile de învățământ, specializările și calificările profesionale ale unităților de învățământ preuniversitar de stat
evaluate în perioada 22 august—30 septembrie 2016;
— Hotărârii Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 8 din 27.06.2023;
— Referatului de aprobare nr. 8.361 din 10.07.2023 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învățământ
preuniversitar de stat Liceul Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud, pentru nivelul de învățământ
„profesional”, domeniul pregătirii de bază „mecanică”, calificarea profesională „mecanic auto”, limba de predare „română”, forma
de învățământ „cu frecvență” (zi),
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se acordă acreditarea pentru unitatea de
învățământ preuniversitar de stat Liceul Tehnologic „Florian
Porcius”, cu sediul în Str. Principală nr. 1190, comuna Rodna,
județul Bistrița-Năsăud, pentru nivelul de învățământ
„profesional”, domeniul pregătirii de bază „mecanică”, calificarea
profesională „mecanic auto”, limba de predare „română”, forma
de învățământ „cu frecvență” (zi), începând cu anul școlar
2023—2024, conform anexei care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Liceul
Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-
Năsăud, acreditată potrivit dispozițiilor art. 1, este persoană
juridică de drept public și de interes public, parte a sistemului
național de învățământ, beneficiază de toate drepturile și are
obligațiile prevăzute de lege.
Art. 3. — Personalul didactic și personalul nedidactic din
unitatea de învățământ preuniversitar de stat autorizată Liceul
Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-
Năsăud, angajat conform prevederilor legii, pentru formațiunile
de studiu școlarizate conform art. 1, se preia la unitatea de
învățământ preuniversitar de stat acreditată Liceul Tehnologic
„Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud.
Art. 4. — Capacitatea maximă de școlarizare este de 98 de
formațiuni de studiu/2 schimburi (maximum 55 de formațiuni de
studiu/schimbul 1 și maximum 43 de formațiuni de studiu/
schimbul 2).
Art. 5. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Liceul
Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-
Năsăud, este monitorizată și controlată periodic de către
Ministerul Educației și Agenția Română de Asigurare a Calității
în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul
Școlar Județean Bistrița-Năsăud, în vederea verificării
respectării standardelor care au stat la baza acreditării.
Art. 6. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat
menționată la art. 1 are obligația de a solicita evaluarea externă
periodică în termen de maximum 5 ani de la obținerea
acreditării, dar nu mai târziu de anul școlar 2028—2029.
Art. 7. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Liceul
Tehnologic „Florian Porcius” din comuna Rodna, județul Bistrița-
Năsăud, Ministerul Educației, Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul
Școlar Județean Bistrița-Năsăud duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat

București, 30 august 2023.

Nr. 5.878.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023 7

ANEXĂ

Județul Bistrița-Năsăud
Calificarea profesională

Forma de învățământ
Profilul Domeniul (pentru nivelurile
Nr. și data ordinului

Hotărârea ARACIP

Limba de predare
de evaluare/data
Denumirea Nivelul (pentru nivelul pregătirii de bază profesional, liceal
de ministru

Nr. Denumirea unității persoanei Adresa unității de învățământ, de învățământ/ liceal) (pentru nivelul tehnologic, vocațional, Respectarea
crt. de învățământ juridice tel./fax, e-mail Nivelul Domeniul profesional și postliceal) standardelor
inițiatoare de calificare (pentru nivelul pentru nivelul Specializarea
postliceal) liceal tehnologic) (pentru nivelul liceal
teoretic)
6.175/22.12.2016

Cu frecvență (zi)
18/12.06.2023

Comuna Rodna,

Română
Str. Principală nr. 1190, Respectă
Profesional Mecanică Mecanic auto
Liceul tel. 0745554466, standardele.
1. Tehnologic ganeavali@yahoo.com
„Florian Porcius”

Capacitate maximă de școlarizare: 98 de formațiuni de studiu/2 schimburi (maximum 55 de formațiuni de studiu/schimbul 1 și maximum 43 de
formațiuni de studiu/schimbul 2)

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular
Școala Postliceală Sanitară „Regina Maria de România” din municipiul Ploiești, județul Prahova
Având în vedere prevederile:
— art. 24 alin. (3) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 11 lit. a), respectiv ale art. 15 lit. e) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar;
— Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării,
acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a
standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare;
— Ordinului ministrului educației naționale nr. 5.764/2015 privind acordarea autorizației de funcționare provizorie pentru
nivelurile de învățământ, specializările și calificările profesionale ale unităților de învățământ preuniversitar de stat evaluate în
perioada 30 martie—18 septembrie 2015;
— Hotărârii Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 8 din 27.06.2023;
— Referatului de aprobare nr. 8.452 din 11.07.2023 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învățământ
preuniversitar particular Școala Postliceală Sanitară „Regina Maria de România” din municipiul Ploiești, județul Prahova, pentru
nivelul de învățământ „postliceal”, domeniul „sănătate și asistență pedagogică”, calificarea profesională „asistent medical de
farmacie”, limba de predare „română”, forma de învățământ „cu frecvență (zi)”,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se acordă acreditarea pentru unitatea de Art. 3. — Personalul didactic și personalul nedidactic din
învățământ preuniversitar particular Școala Postliceală Sanitară unitatea de învățământ preuniversitar particular autorizată să
„Regina Maria de România”, cu sediul în Șoseaua Vestului funcționeze provizoriu Școala Postliceală Sanitară „Regina
nr. 22, municipiul Ploiești, județul Prahova, pentru nivelul de Maria de România” din municipiul Ploiești, județul Prahova,
învățământ „postliceal”, domeniul „sănătate și asistență angajat conform prevederilor legii pentru formațiunile de studiu
pedagogică”, calificarea profesională „asistent medical de școlarizate conform art. 1, se preia la unitatea de învățământ
preuniversitar particular acreditată Școala Postliceală Sanitară
farmacie”, limba de predare „română”, forma de învățământ „cu
„Regina Maria de România” din municipiul Ploiești, județul
frecvență (zi)”, începând cu anul școlar 2023—2024.
Prahova.
Art. 2. — Școala Postliceală Sanitară „Regina Maria de Art. 4. — Capacitatea maximă de școlarizare este de
România” din municipiul Ploiești, județul Prahova, acreditată 16 formațiuni de studiu/2 schimburi (maximum 8 formațiuni de
potrivit dispozițiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat studiu/schimbul 1 și maximum 8 formațiuni de studiu/schimbul 2).
și de interes public, parte a sistemului național de învățământ, și Pentru calificarea profesională „asistent medical de farmacie”,
beneficiază de toate drepturile, respectând obligațiile prevăzute capacitatea maximă de școlarizare este de 3 formațiuni de
de lege. studiu/1 schimb (maximum 3 formațiuni de studiu/schimbul 1).
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/20.IX.2023

Art. 5. — Unitatea de învățământ preuniversitar particular
Școala Postliceală Sanitară „Regina Maria de România” din
municipiul Ploiești, județul Prahova, este monitorizată și
controlată periodic de către Ministerul Educației și Agenția
Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar,
în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Prahova, în
vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza
acreditării.
Art. 6. — Unitatea de învățământ preuniversitar particular
menționată la art. 1 are obligația de a solicita evaluarea externă
periodică în termen de maximum 5 ani de la obținerea
acreditării, dar nu mai târziu de anul școlar 2027—2028.
Art. 7. — Asociația Umanitară de Nursing din municipiul
Ploiești, în calitate de persoană juridică inițiatoare, unitatea de
învățământ preuniversitar particular Școala Postliceală Sanitară
„Regina Maria de România” din municipiul Ploiești, județul
Prahova, Ministerul Educației, Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul
Școlar Județean Prahova duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat

București, 30 august 2023.

Nr. 5.968.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|475439]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850/20.IX.2023 conține 8 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495