PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 858 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 22 septembrie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 329 din 30 mai 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din
Codul de procedură penală ........................................ 2–3
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
76. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și
financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare și
reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020
privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare
și reziliență ................................................................ 4–11
880. — Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 105/2023 privind
reglementarea modalității de raportare a stocurilor
la produsele agricole și alimentare, precum și
a Metodologiei de colectare, centralizare și prelucrare
a datelor statistice de evidență a stocurilor de produse
agricole și alimentare ................................................ 12–14
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
3.280. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea
anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.300/2023
privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru
investiția specifică: I3.1 — Redimensionare,
standardizare și optimizare a Platformei informatice
din asigurările de sănătate (PIAS) din cadrul pilonului II:
Transformare digitală — componenta 7: Transformare
digitală, investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth
și telemedicină............................................................ 15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 329
din 30 mai 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2)
din Codul de procedură penală
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Daniela Ramona Marițiu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală,
excepție ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 178/55/2020/a2
al Judecătoriei Arad — Secția penală. Excepția formează
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 694D/2020.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, făcând referire
la Decizia nr. 436 din 6 octombrie 2022, pune concluzii de
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunțată în Dosarul
nr. 178/55/2020/a2, Judecătoria Arad — Secția penală a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din
Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Cherciu
cu ocazia soluționării unei contestații în anulare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
acesteia susține că dispoziția criticată este lipsită de claritate,
fapt ce afectează și calitatea legii. Arată că norma criticată
prevede doar posibilitatea statului de a recupera cheltuielile
avansate, fără însă a reglementa o modalitate unitară de
stabilire a acestora. Astfel, pentru calculul acestor cheltuieli nu
există un document justificativ din care să rezulte o creanță
certă, lichidă și exigibilă. Stabilirea cheltuielilor judiciare
avansate de stat se realizează discriminatoriu prin comparație
cu stabilirea altor cheltuieli, precum cheltuielile avocaților aleși,
ale celor din oficiu sau ale experților.
6. Judecătoria Arad — Secția penală arată că dispozițiile
legale criticate au mai fost supuse controlului Curții
Constituționale, din perspectiva unor critici similare, spre exemplu,
prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, paragrafele 15—20, și
Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019. Instanța judecătorească
apreciază că nu se poate reține, în mod rezonabil, vreo critică de
neconstituționalitate care să facă posibilă compararea textelor
de lege criticate cu prevederile constituționale invocate, însă
temeinicia unei excepții de neconstituționalitate poate fi
analizată exclusiv de către Curtea Constituțională.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu
următorul conținut: „În cazul declarării apelului, recursului în
casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri,
cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i
s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație,
contestația sau cererea.”
11. Autorul excepției susține că textul criticat contravine
prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la
principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației
constituționale, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în
drepturi, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, art. 124
referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 referitor la instanțele
judecătorești.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că, răspunzând unor critici de neconstituționalitate
similare, prin Decizia nr. 526 din 15 iulie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 22 decembrie
2021, Decizia nr. 746 din 21 noiembrie 2019 și Decizia nr. 742 din
21 noiembrie 2019, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2020, precum și prin Decizia nr. 87
din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, a respins, ca neîntemeiată,
excepția de neconstituționalitate. Cu acele prilejuri, Curtea a
constatat, în esență, că cheltuielile judiciare ocazionate în
procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea
vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile
referitoare la declararea apelului ori recursului sau în cazul
introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile
judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i
s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea și nu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023 3

împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se
prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care
caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de
dispozițiile constituționale ale art. 21. Mai mult, prevederile
legale criticate reprezintă norme de procedură a căror
reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care
poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli
speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituție.
13. De asemenea, prin Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din
4 iunie 2019, Curtea a statuat că determinarea cheltuielilor se
realizează potrivit prevederilor art. 272—275 din Codul de
procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter
obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de
cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de
judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele
judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele
făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie
fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de
procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și
cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau
sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile
judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani
cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal din bugetul
de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop,
conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din
bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor
ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite
de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în
cuprinsul art. 272 și 273 din Codul de procedură penală. În acest
sens, art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală
reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor
judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de
procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor
materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte
cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La
acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din
Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului,
expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor
de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare,
prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare. Referitor
la acestea din urmă, art. 273 alin. (2)—(4) din Codul de
procedură penală reglementează modul de stabilire a
respectivelor sume, martorul, expertul și interpretul care sunt
salariați având dreptul la venitul de la locul de muncă pe durata
lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de
urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele
anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale
prevăd că martorul care are venit din muncă este îndreptățit să
primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul
la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și
în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua
categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți
subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă,
cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și
memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea
acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum este
deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin
urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează
subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze
penale. Valoarea acestora este atestată prin documente
justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii
legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a
onorariilor cuvenite experților sau interpreților.
14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale,
considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează
valabilitatea și în cauza de față.

15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 178/55/2020/a2 al
Judecătoriei Arad — Secția penală și constată că dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale
în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Arad — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021
privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie
2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, modificat prin Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European
și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind
REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.303/2013, (UE) 2021/1.060 și (UE)
2021/1.755 și a Directivei 2003/87/CE,
ținând cont de Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de
redresare și reziliență al României,
luând în considerare dispozițiile:
— Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele
financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE)
nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei
nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
— Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al
Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19;
— Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui
Instrument de sprijin tehnic,
având în vedere Acordul privind contribuția financiară și Acordul de împrumut, încheiate în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență pentru finanțarea Planului național de redresare și reziliență, denumit în continuare PNRR,
luând în considerare nevoile financiare ridicate pe care le presupune implementarea în România a reformelor majore
având ca scop dezvoltarea unei economii solide, sustenabile și reziliente, precum și a unui sistem financiar și de protecție socială
bazat pe structuri sociale și economice puternice, care să stimuleze sectorul investițiilor grav afectat de pandemia de COVID-19,
fiind necesară stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare
și reziliență, pentru perioada 2021—2026, precum și asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor și al capacității
de absorbție,
având în vedere necesitatea modificării și completării cadrului legal care să permită utilizarea fondurilor externe
nerambursabile/rambursabile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, în corelare directă cu obținerea de rezultate și
implementarea reformelor și a investițiilor,
luând în considerare orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026, dată până la care a fost asumată îndeplinirea
a 507 jaloane și ținte asociate investițiilor-cheie și reformelor majore aferente celor șase piloni principali stabiliți prin Regulamentul
(UE) 2021/241 și calendarul asumat pentru atingerea jaloanelor și țintelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență al
României, precum și angajamentele asumate în implementarea acestuia,
ținând cont că lipsa reglementării unitare și complete a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor externe
nerambursabile/rambursabile aferent Mecanismului de redresare și reziliență generează întârzieri în implementarea acestuia, cu
impact asupra termenelor de depunere a cererilor de plată și a gradului de absorbție a fondurilor alocate României din Mecanismul
de redresare și reziliență,
întrucât întârzierea legiferării are vădite influențe negative asupra îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor incluse
în PNRR și a absorbției fondurilor alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, fiind astfel pe deplin justificată
urgența măsurilor propuse, în scopul evitării blocajului implementării investițiilor, cu precădere a componentei 5: Valul renovării,
componentei 6: Energie, componentei 7: Transformare digitală și componentei 14: Buna guvernanță,
având în vedere necesitatea clarificării cât mai urgente a mecanismelor și fluxurilor aplicabile investițiilor și proiectelor
finanțate din Planul național de redresare și reziliență, precum și a rolurilor diferitelor structuri implicate, în scopul evitării blocajului
implementării investițiilor, respectiv atingerii țintelor și jaloanelor, sunt necesare modificarea și completarea reglementărilor care
să vizeze aspectele menționate anterior cu privire la mecanismele și fluxurile aplicabile structurilor implicate în implementarea
PNRR și care să asigure o corectă utilizare a fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul
de redresare și reziliență.
Ținând cont de faptul că elementele menționate vizează interesul public și strategic și constituie o situație de urgență și
extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
gestionarea fondurilor europene alocate României prin național de redresare și reziliență necesar României pentru
Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1178 din
14 decembrie 2021, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, literele j), j1), l), m), s), t), y), aa), nn), rr)
se modifică și vor avea următorul cuprins:
„j) agenție de implementare a proiectelor — instituție publică
finanțată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat și bugetele fondurilor speciale, instituție publică finanțată
integral din venituri proprii sau finanțată parțial de la bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale sau entitate aflată în subordinea/coordonarea/sub
autoritatea ministerelor sau agenția de dezvoltare regională,
care are rolul de a implementa investițiile din cadrul PNRR, în
numele coordonatorului de reforme și/sau investiții, în baza unui
acord de implementare încheiat cu acesta;
j1) structură de implementare — entitate, persoană juridică,
aflată în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorități
publice centrale, care are rolul de a implementa obiective de
investiții din cadrul componentelor PNRR, în numele
beneficiarilor, conform contractelor de finanțare încheiate între
coordonatorul de reforme și/sau investiții sau agenția de
implementare a proiectelor și structura de implementare și
beneficiari sau conform contractelor de finanțare încheiate între
coordonatorul de reformă și/sau investiții cu rol de beneficiar și
structura de implementare, ulterior emiterii deciziei/ordinului de
finanțare, cu respectarea prevederilor legislației în domeniul
ajutoarelor de stat;
...............................................................................................
l) beneficiar — entități, persoane juridice de drept public sau
privat, persoane fizice, care, în baza unui raport juridic stabilit cu
coordonatorul de reforme și/sau investiții, cu agențiile de
implementare, cu responsabilii de implementare a investițiilor
specifice locale sau cu intermediarii financiari, implementează și
derulează în mod direct proiectele, cu excepția proiectelor
implementate prin intermediul unei structuri de implementare,
inclusiv organizații neguvernamentale, care primesc sprijin din
fonduri europene, inclusiv în cadrul unui instrument financiar;
m) cerere de transfer — cererea depusă de către un
beneficiar, alții decât cei prevăzuți la art. 9 alin. (1), (11) și art. 10
alin. (4), respectiv de către structura de implementare în numele
beneficiarului, prin care se solicită coordonatorilor de reforme
și/sau investiții sau agențiilor de implementare a proiectelor/
responsabililor de implementare a investițiilor specifice locale
virarea sumelor, în baza contractului de finanțare și a
documentației justificative stabilite prin ghiduri specifice pentru
demararea, finanțarea și implementarea activităților proiectului;
...............................................................................................
s) contract de finanțare — act juridic supus regulilor de drept
public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ și sinalagmatic,
prin care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative ale părților
în vederea implementării reformelor și/sau investițiilor prevăzute
în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme și/sau
investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor
specifice locale/agențiile/structurile de implementare și beneficiari,
pentru finanțarea implementării proiectului, pe durata stabilită și
în conformitate cu obligațiile asumate, cuprinzând informațiile
prevăzute în cadrul mecanismului de implementare și control
din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din
3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare
și reziliență al României, cu evidențierea distinctă a finanțării
publice naționale care se asigură de fiecare parte din contract,
pe surse de finanțare, în cazul în care aceasta este necesară
pentru finanțarea proiectului, inclusiv componenta din PNRR în
cadrul căreia se încheie contractul;
t) convenție de finanțare — angajament legal anual în care
se prevăd sumele aferente creditelor de angajament și creditelor
5
bugetare aprobate pentru anul curent, aferente investițiilor
încredințate prin acorduri de implementare agențiilor de
implementare, precum și responsabililor de implementare a
investițiilor specifice locale, în baza căruia coordonatorul de
reforme și/sau investiții transferă acestora fondurile în conturile
corespunzătoare deschise la Trezoreria Statului, respectiv îi
notifică pe aceștia privind creditele de angajament prevăzute la
art. 23 alin. (3) și (4), aprobate, în baza cărora se efectuează
angajarea la nivel de reformă/investiție pentru beneficiarii
prevăzuți la art. 9 alin. (1), (11) și art. 10 alin. (4), precum și
operațiunile din faza de lichidare constând în verificarea
cheltuielilor efectuate de către aceștia;
...............................................................................................
y) decizia de suspendare a acordului/contractului/deciziei/
ordinului de finanțare — actul administrativ emis de către
coordonatorul național/coordonatorii de reforme și/sau investiții,
agențiile de implementare și responsabilii de implementarea
investițiilor specifice locale, după caz, prin care sunt suspendate
plățile aferente reformelor/investițiilor/proiectelor ca urmare a
deciziei Comisiei Europene de dezangajare a fondurilor aferente
acordurilor de finanțare încheiate de România în cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență;
...............................................................................................
aa) finanțare publică națională — orice contribuție din fonduri
publice naționale constând în credite de angajament și credite
bugetare, destinată finanțării cheltuielilor necesare implementării
unor reforme și/sau investiții, inclusiv investiții specifice locale,
pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul
atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în Decizia de punere în
aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării
Planului de redresare și reziliență al României, contribuție care
trebuie evidențiată distinct în contractele/deciziile/ordinele de
finanțare, cu stabilirea cuantumului care se asigură de fiecare
parte din contract, pe surse de finanțare;
...............................................................................................
nn) sistem informatic de management și control al PNRR —
sistem informatic care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22
alin. (1) și (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și pentru
care MIPE deține toate drepturile asupra aplicațiilor informatice
dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, inclusiv
codurile-sursă ale acestora, în conformitate cu prevederile art. 10
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020, aprobată
prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare;
...............................................................................................
rr) declarație de conformitate — document prin care se certifică
de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, responsabilii de
implementare a investițiilor specifice locale, agențiile de
implementare, după caz, în urma verificărilor efectuate potrivit
atribuțiilor ce le revin, legalitatea, realitatea și conformitatea
cheltuielilor raportate/incluse în solicitările de fonduri;”.
2. La articolul 2, după litera l) se introduce o nouă literă,
lit. l1), cu următorul cuprins:
„l1) beneficiar real — are înțelesul prevăzut la art. 4 din
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor
și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;”.
3. La articolul 2, după litera ee) se introduce o nouă
literă, lit. ee1), cu următorul cuprins:
„ee1) indicator de performanță anual — valoare măsurabilă
a eficienței cu care un proiect își atinge obiectivul propus, într-o
anumită perioadă;”.
4. La articolul 2, după litera rr) se introduce o nouă literă,
lit. ss), cu următorul cuprins:
„ss) raport de verificare ex post — act administrativ emis de
coordonatorul național/coordonatorii de reforme și/sau investiții,
după caz, pe baza listelor de verificare prevăzute la art. 5
alin. (81), având ca obiect controlul ex post al procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziții publice.”
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
5. La articolul 3, litera n) se abrogă.
6. După articolul 3 se introduce un nou articol, art. 31, cu
următorul cuprins:
„Art. 31. — MIPE, în calitate de coordonator național, încheie
cu instituțiile și organismele cu rol de control prevăzute la art. 3
protocoale de colaborare, în scopul optimizării activității de
control.”
7. La articolul 5 alineatul (1), literele c), e) și h) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„c) autorizare și plată, care vizează verificarea sumelor plătite
de coordonatorii de reforme și/sau investiții/responsabilii de
implementare a investițiilor specifice locale/agențiile de
implementare a proiectelor, verificarea, prin eșantion, a
procedurilor de achiziție realizate de către beneficiari/structurile
de implementare, după caz;
...............................................................................................
e) control și recuperare, inclusiv în ceea ce privește primul
nivel de verificare, administrativ, a existenței unor aspecte ce
pot reprezenta elemente constitutive ale fraudei și conflictului
de interese care se raportează către DLAF/DNA/OLAF,
respectiv către ANI, iar în cazul dublei finanțări, constatarea și
recuperarea se efectuează de către MIPE/coordonatorii de
reforme și/sau investiții, după caz;
...............................................................................................
h) prevenție, care vizează evaluarea riscurilor de nereguli
grave, evaluarea ex ante a riscului de dublă finanțare, potrivit
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022
privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei
finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea
fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a
fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea
creanțelor rezultate, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 227/2023, asigurându-se de verificarea de către
coordonatorii de reforme și/sau investiții a conformității
procedurilor de achiziție realizate de către beneficiari/structurile
de implementare cu dispozițiile legale aplicabile în domeniul
achizițiilor publice și/sau sectoriale, precum și de identificarea
beneficiarului real, conform prevederilor art. 22 alin. (2) lit. d) din
Regulamentul (UE) 2021/241.”
8. La articolul 5 alineatul (3), după litera h) se introduce
o nouă literă, lit. h1), cu următorul cuprins:
„h1) emiterea de instrucțiuni, cu caracter obligatoriu, de către
conducătorul structurii de specialitate, cu privire la procesul de
implementare și control al PNRR, în vederea asigurării unei
bune îndrumări a coordonatorilor de reformă și/sau investiții;”.
9. La articolul 5 alineatul (3), literele m), bb), cc), ff), hh),
jj) și kk) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„m) asigurarea verificării legalității și regularității cheltuielilor
efectuate de coordonatorii de reforme și/sau investiții/responsabilii
de implementarea investițiilor specifice locale/agențiile de
implementare/structurile de implementare, inclusiv prin eșantion;
...............................................................................................
bb) evaluarea ex ante a riscului de dublă finanțare;
cc) realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc,
prin eșantion, în vederea respectării mecanismului de
management și control al PNRR, respectiv de aplicare a
dispozițiilor legale și procedurale de către coordonatorii de
reforme și/sau investiții privind verificarea procedurilor de
achiziții, din punctul de vedere al conformității acestora cu
dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice și/sau
sectoriale;
...............................................................................................
ff) asigură centralizarea și transmiterea către MF a
raportărilor privind execuția bugetară trimestrială pentru
componenta de asistență financiară nerambursabilă și/sau
rambursabilă, cu privire la cheltuielile efectuate în vederea
realizării reformelor/investițiilor prevăzute în Planul național de
redresare și reziliență al României;
...............................................................................................
hh) control, constând în verificarea aspectelor ce pot
reprezenta elemente constitutive ale unei nereguli grave, pe
care le raportează către DLAF/EPPO/DNA/OLAF/ANI;
...............................................................................................
jj) evaluarea riscurilor de nereguli grave, pe baza informațiilor
furnizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții;
kk) dezvoltarea și asigurarea mentenanței sistemului
informatic de management și control al PNRR, precum și
administrarea produselor tehnologice aferente acestora,
împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, potrivit
competențelor;”.
10. La articolul 5 alineatul (3), după litera z) se introduce
o nouă literă, lit. z1), cu următorul cuprins:
„z1) emiterea de avize cu privire la instrucțiunile emise de
coordonatorii de reformă și/sau investiții, în condițiile prevăzute
la art. 6 alin. (1) lit. k1);”.
11. La articolul 5 alineatul (3), litera dd) se abrogă.
12. La articolul 5, alineatul (36) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(36) Repartizarea, utilizarea și plata sumelor în cadrul
reformelor și/sau investițiilor se realizează cu prioritate din
fondurile europene aferente asistenței financiare
nerambursabile și rambursabile și TVA aferent cuprinse în
acordul de finanțare și acordul de împrumut încheiate cu
Comisia Europeană, până la epuizarea cuantumului acestora.”
13. La articolul 5 alineatul (5), litera g) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„g) asigurarea raportării către Eurostat a progresului
implementării PNRR din punct de vedere financiar și a
raportărilor statistice privind facilitatea de redresare și reziliență,
respectiv a cheltuielilor efectuate din PNNR și a altor costuri ale
administrației guvernamentale pentru ducerea la îndeplinire a
țintelor asumate în PNNR, anexă la Notificarea fiscală raportată
Eurostat conform prevederilor Regulamentului (CE)
nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea
Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive
anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene;”
14. La articolul 5 alineatul (5), după litera g) se introduce
o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
„h) asigurarea gestionării fluxurilor financiare și a
operațiunilor aferente fondurilor alocate prin Mecanismul de
redresare și reziliență pentru finanțarea proiectelor incluse în
PNRR.”
15. La articolul 5 alineatul (6), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„a) realizarea unei strategii de audit și a regulilor de
procedură privind activitatea specifică în ceea ce privește auditul
PNRR, aprobate de președintele Autorității de Audit, potrivit
prevederilor art. 15 alin. (3) lit. j) și k) din Legea nr. 94/1992,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, care vor
prezenta metodologia de audit, inclusiv metoda de eșantionare,
analiza de risc, calendarul și resursele alocate;”.
16. La articolul 5, după alineatul (8) se introduc două noi
alineate, alin. (81) și (82), cu următorul cuprins:
„(81) Listele de verificare a achizițiilor publice utilizate de
către coordonatorii de reforme/investiții pentru verificarea
achizițiilor derulate ca urmare a încheierii contractelor finanțate
din fondurile externe nerambursabile și rambursabile aferente
Mecanismului de redresare și reziliență, alocate prin Planul
național de redresare și reziliență, respectiv lista de verificare
utilizată de către coordonatorii de reforme/investiții în cazul în
care a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP, lista de
verificare utilizată de către coordonatorii de reforme/investiții în
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
cazul în care nu a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP,
precum și modelul raportului de verificare ex post se aprobă prin
ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene și
al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(82) Modul de derulare a procedurii de achiziție pentru
atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de
servicii, execuție de lucrări finanțate din fondurile externe
nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de
redresare și reziliență, alocate prin Planul național de redresare
și reziliență, aplicabilă beneficiarilor privați, care nu au obligația
respectării prevederilor legale aplicabile în domeniul achizițiilor
publice, precum și listele utilizate pentru verificarea achizițiilor
derulate de aceștia se aprobă prin ordin al ministrului investițiilor
și proiectelor europene, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.”
17. La articolul 6 alineatul (1), după litera g) se introduce
o nouă literă, lit. g1), cu următorul cuprins:
„g1) adoptă politica antifraudă și anticorupție și se asigură de
crearea unui/unor canal/canale de avertizori de integritate, în
vederea respectării măsurilor de prevenire, detectare și
constatare a fraudei, corupției și conflictului de interese;”.
18. La articolul 6 alineatul (1), după litera k) se introduce
o nouă literă, lit. k1), cu următorul cuprins:
„k1) emite, cu avizul MIPE, instrucțiuni cu privire la procesul
de implementare a reformelor/investițiilor din PNRR pe care le
gestionează, pentru asigurarea unei abordări unitare și a unui
tratament egal al beneficiarilor/agențiilor de implementare/
structurilor de implementare;”.
19. La articolul 6 alineatul (1), literele o)—q), s) și z) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„o) asigură colectarea, transmiterea și stocarea, prin
intermediul sistemului informatic de management și control al
PNRR, a datelor privind beneficiarul real prevăzute la art. 22
alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările
și completările ulterioare, precum și tuturor informațiilor
referitoare la proiecte, investiții/reforme, documentațiile aferente
procedurilor de achiziție, rapoarte de verificare ex post a
acestora, contractele încheiate cu beneficiari, inclusiv stadiul
îndeplinirii țintelor și jaloanelor, potrivit obligațiilor stabilite în
acordurile de finanțare încheiate cu MIPE;
p) transmit trimestrial pentru asistența financiară
nerambursabilă, respectiv lunar pentru asistența financiară
rambursabilă coordonatorului național raportări centralizate
privind cuantumul cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea
reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR, respectiv a
îndeplinirii jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor
asociate acestor fonduri, pe care le certifică, însoțite de
documentele justificative aferente cheltuielilor raportate;
q) transmit MF, centralizat, solicitările de fonduri prevăzute
la art. 19 alin. (3) și la art. 37 alin. (2), precum și spre informare
coordonatorului național;
..................................................................................................
s) asigură colectarea/introducerea datelor și documentelor
în sistemul informatic de management și control al PNRR privind
procesul de evaluare, selecție, contractare, implementare, plată,
a documentației de atribuire a procedurilor de achiziție, a
contractelor încheiate pentru proiectele finanțate în cadrul
PNRR, inclusiv pentru reformele și investițiile proprii, în vederea
identificării beneficiarului real, conform prevederilor art. 22
alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările
și completările ulterioare;
..................................................................................................
z) realizează verificări ex post, pe baza listelor de verificare
prevăzute la art. 5 alin. (81), asupra tuturor procedurilor de
achiziții publice și se asigură de colectarea datelor privind
beneficiarul real, conform prevederilor art. 22 alin. (2) lit. d) din
Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările și completările
7
ulterioare, precum și de existența/încărcarea tuturor
documentelor aferente procedurilor de achiziție publică, a
contractelor de achiziție încheiate cu beneficiarii și a rapoartelor
de verificare ex post în sistemul informatic de management și
control al PNRR;”.
20. La articolul 6 alineatul (1), după litera z) se introduc
cinci noi litere, lit. aa)—ee), cu următorul cuprins:
„aa) efectuează controale, constând în prevenirea,
verificarea și detectarea aspectelor ce pot reprezenta
elementele constitutive ale unor nereguli grave, și raportează
către DLAF/EPPO/DNA/OLAF/ANI;
bb) realizează verificări privind evitarea dublei finanțări și
recuperează debitele stabilite în baza titlurilor de creanță
devenite executorii;
cc) verifică ex post respectarea prevederilor procedurii de
atribuire a contractelor de furnizare de produse/prestare de
servicii/execuție de lucrări finanțate din fondurile externe
nerambursabile și rambursabile aferente Mecanismului de
redresare și reziliență, aplicabilă beneficiarilor privați, care nu
au obligația respectării prevederilor legale în domeniul achizițiilor
publice, menționând neregulile constatate în conformitate cu
ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene prevăzut
la art. 5 alin. (82);
dd) urmăresc stingerea creanțelor bugetare rezultate din
nereguli, stabilite ca urmare a verificărilor realizate în conformitate
cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2023;
ee) se obligă să respecte prevederile art. 24 alin. (3) din
Regulamentul (UE) nr. 2021/241, cu modificările și completările
ulterioare, și să nu revoce măsurile legate de jaloanele și țintele
care anterior au fost considerate îndeplinite în mod satisfăcător
de către Comisia Europeană.”
21. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Cheltuielile necesare organizării și funcționării structurii
din cadrul MIPE care îndeplinește rolul de coordonator național
se asigură din bugetul de stat, prin bugetul MIPE, cu încadrarea
în creditele de angajament și creditele bugetare aprobate anual
cu această destinație prin legile bugetare anuale.”
22. La articolul 9, după alineatul (11) se introduce un nou
alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:
„(12) În situația în care beneficiarii prevăzuți la alin. (1)
realizează proiecte de investiții prin CNI, în calitate de structură de
implementare, pe baza contractului de finanțare, respectiv a
protocoalelor de implementare, CNI depune la aceștia cereri
însoțite de documente justificative pentru transferul sumelor în
vederea efectuării plăților către antreprenori, prestatori și furnizori.”
23. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) și art. 63
alin. (4) și (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice
locale, cu modificările și completările ulterioare, și de la
prevederile referitoare la plafoanele privind finanțările
rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/
subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și cele privind
tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care
urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile
administrativ-teritoriale prevăzute în legile anuale pentru
aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-
bugetar, pe parcursul execuției bugetare, pentru asigurarea
resurselor de finanțare prevăzute la alin. (1), autoritățile
administrației publice locale pot aproba contractarea de finanțări
rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de
asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte,
proporțional cu contribuția asumată.”
24. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 12. — (1) Coordonatorii de reformă și/sau investiții sunt
responsabili de recuperarea sumelor aferente proiectelor ai căror
indicatori nu au fost îndepliniți, având obligația recuperării sumelor
plătite, în conformitate cu prevederile contractelor/deciziilor/
ordinelor de finanțare.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
(2) În cazul în care sumele ce fac obiectul recuperării
reprezintă ajutoare de stat, acestea se vor recupera conform
procedurilor naționale în domeniul ajutoarelor de stat.”
25. La articolul 13 alineatul (1), literele a) și b) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„a) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene,
finanțare publică națională asigurată de la bugetul de stat, care
nu poate depăși 25% din contravaloarea fondurilor europene,
precum și TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii prevăzuți la
art. 9 alin. (2) și art. 10, respectiv pentru întreprinderile publice,
astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a
întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare,
institutele naționale de cercetare-dezvoltare, așa cum sunt
definite la art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările
și completările ulterioare, precum și pentru agențiile/structurile
de implementare/responsabilii de implementare a investițiilor
specifice locale, așa cum sunt definite la art. 2 lit. j), j1 și ll), altele
decât instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale,
la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare în cadrul titlurilor
prevăzute la art. 14 alin. (1);.
b) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene
și TVA nedeductibilă aferentă fondurilor europene pentru
persoane fizice și entități de drept privat, la subdiviziuni distincte
de cheltuieli bugetare;”.
26. La articolul 13 alineatul (1), literele d)—h) se abrogă.
27. La articolul 13, alineatele (5) și (7) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(5) Prin excepție de la alin. (1), ordonatorii principali de
credite finanțați integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, cu rol de agenție
de implementare, cuprind în bugetele proprii, pe baza acordului
de implementare, următoarele:
a) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene,
finanțare publică națională asigurată de la bugetul de stat, care
nu poate depăși 25% din contravaloarea fondurilor europene,
precum și TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii prevăzuți
la art. 9 alin. (2) și art. 10, respectiv pentru întreprinderile
publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și
completările ulterioare, institutele naționale de cercetare-
dezvoltare, așa cum sunt definite la art. 17 din Ordonanța
Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, la
subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare;
b) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene
și TVA nedeductibilă aferentă fondurilor europene pentru
persoane fizice și entități de drept privat, la subdiviziuni distincte
de cheltuieli bugetare.
..................................................................................................
(7) Sumele prevăzute la alin. (6) se asigură din bugetul de
stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, în
limita acordurilor de implementare, de la subdiviziuni distincte,
și se cuprind în bugetul propriu al agențiilor de implementare, în
baza convențiilor de finanțare, la partea de venituri, la
subdiviziuni distincte, precum și la partea de cheltuieli la poziții
distincte de transferuri bugetare, cu aprobarea ordonatorului
principal de credite ierarhic superior.”
28. La articolul 14, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Propunerile de credite de angajament și credite bugetare
prevăzute la art. 9 și 10 se includ în buget de către beneficiari pe
baza contractelor de finanțare încheiate cu coordonatorii de
reforme și/sau investiții sau agențiile de implementare a
proiectelor/responsabilii de implementare a investițiilor specifice
locale, după caz. În cazul beneficiarilor care au și calitatea de
coordonatori de reforme și/sau investiții în cadrul acelorași
reforme și/sau investiții, cuprinderea în buget a propunerilor de
credite de angajament și a creditelor bugetare se realizează pe
baza deciziilor/ordinelor de finanțare emise de către aceștia.”
29. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — (1) Sumele utilizate pentru implementarea
proiectelor finanțate din fonduri europene în cadrul PNRR se
comunică MIPE trimestrial, în primele 5 zile lucrătoare ale primei
luni din trimestrul următor, de către coordonatorii de reforme
și/sau investiții, defalcat pentru proiecte finanțate din asistența
financiară nerambursabilă și, respectiv, din asistența financiară
rambursabilă, pentru toți beneficiarii, indiferent de modalitatea
de finanțare și subordonare a acestora, respectiv de către STS,
în calitate de furnizor al sistemului informatic de management
și control al PNRR.
(2) Documentele întocmite potrivit alin. (1) se stabilesc în
normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de
urgență.”
30. La articolul 19, alineatele (2) și (3) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(2) Pe baza solicitărilor de fonduri aferente asistenței
financiare nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare
și reziliență, primite trimestrial de la coordonatorii de reforme
și/sau investiții potrivit dispozițiilor alin. (3), MF efectuează
transferul sumelor solicitate, prin utilizarea cu prioritate a
sumelor existente în contul distinct de disponibil prevăzut la
alin. (11), alimentat inclusiv cu sumele existente în contul distinct
de venituri al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare
fiscală al MF, respectiv după epuizarea acestora, prin utilizarea
echivalentului în lei al sumelor rezultate din schimbul valutar al
prefinanțării în cuantum de 13% din asistența financiară
nerambursabilă, care se virează în contul distinct de disponibil
prevăzut la alin. (11).
(3) Solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de
reforme și/sau investiții pentru toți beneficiarii, indiferent de
modalitatea de finanțare și subordonare a acestora, respectiv
de la STS, se transmit trimestrial la MF, de regulă în ultimele
cinci zile lucrătoare ale primei luni a trimestrului următor, în
vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrele
anterioare aferente asistenței financiare nerambursabile, în
ordinea și din conturile prevăzute la alin. (2), astfel:
a) în cazul beneficiarilor, alții decât cei prevăzuți la art. 9
alin. (1), într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat
codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de
reforme și/sau investiții/Ministerului Cercetării, Inovării și
Digitalizării, în cazul Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații;
b) în cazul beneficiarilor prevăzuți la art. 9 alin. (1), într-un
cont distinct de venituri al bugetelor din care aceștia sunt
finanțați, codificat cu codul de identificare fiscală al
coordonatorilor de reforme și/sau investiții;
c) în cazul STS, pentru sumele aferente implementării
jalonului 450 din cadrul investiției 5 — componenta 14 — Bună
guvernanță, într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat
codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorului
național.”
31. La articolul 19, alineatele (5)—(7) se abrogă.
32. La articolul 19, după alineatul (7) se introduc două
noi alineate, alin. (8) și (9), cu următorul cuprins:
„(8) Prefinanțarea prevăzută la alin. (1) se deduce din
tranșele ulterioare aferente asistenței financiare nerambursabile,
în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241,
cu modificările și completările ulterioare, și ale Deciziei de
punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de
aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al
României și/sau astfel cum se stabilește prin Acordul privind
contribuția financiară, până când va fi lichidată în totalitate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
(9) Sumele din prefinanțare care nu au fost compensate,
potrivit alin. (8), până la data de 31 decembrie 2026 și/sau
pentru care Comisia Europeană solicită recuperarea vor fi
restituite Comisiei Europene, la cererea acesteia. Restituirea se
efectuează de MF din soldul neutilizat, rămas în contul pentru
primirea fondurilor europene nerambursabile de la Comisia
Europeană la Banca Națională a României, respectiv în contul
distinct de disponibil prevăzut la art. 19 alin. (11).”
33. La articolul 23, după alineatul (5) se introduce un nou
alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
„(51) Prin excepție de la prevederile alin. (5), Ministerul
Educației, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții,
efectuează la nivel de reformă/investiție angajarea cheltuielilor
în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) și
operațiunile din faza de lichidare constând în verificarea
cheltuielilor efectuate de beneficiari, pentru beneficiarii prevăzuți
la art. 10 alin. (4).”
34. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 24. — (1) În cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri
de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin
PNRR, coordonatorii de reforme și/sau investiții sunt autorizați
să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare a căror
valoare poate determina depășirea cu până la 15% a sumelor
alocate în euro aferente fiecărei reforme și/sau investiții din
acordurile de finanțare, numai pentru implementarea proiectelor
pentru care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, cu
încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu
această destinație prin legile bugetare anuale.”
35. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc cinci
noi alineate, alin. (11)—(15), cu următorul cuprins:
„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care
este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul
atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR, în acord cu
prioritățile naționale, coordonatorii de investiții sunt autorizați să
încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare a căror
valoare poate determina depășirea cu până la 30% a sumelor
alocate în euro aferente fiecărei investiții din acordurile de
finanțare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care
coordonatorii de investiții își asumă, prin memorandum, avizat
de MIPE și MF și aprobat de Guvern, importanța sectorială a
investiției, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate
anual cu această destinație prin legile bugetare anuale, cu
respectarea de către ordonatorul de credite a strategiei fiscal-
bugetare.
(12) În cazul în care se diminuează sumele aferente
investițiilor din PNRR, în conformitate cu prevederile art. 18
alin. (2) din Regulamentului (UE) 2021/241, cu modificările și
completările ulterioare, fără eliminarea/modificarea investiției ca
jalon/țintă, sumele aferente fondurilor europene diminuate se
suportă din bugetul de stat ca finanțare publică națională, în
scopul îndeplinirii jaloanelor/țintelor respective, în limita a 30%
din sumele alocate în euro aferente fiecărei investiții din
acordurile de finanțare, conform Hotărârii Guvernului
nr. 1.235/2022 privind aprobarea distribuției bugetului aferent
reformelor și investițiilor finanțate prin Planul național de
redresare și reziliență al României pentru fiecare coordonator
de reformă și/sau investiții, cu modificările ulterioare.
(13) În situația în care, în scopul încheierii/emiterii de
contracte/decizii/ordine de finanțare conform prevederilor
alin. (1), valoarea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR se
modifică, respectiv cuantumul fondurilor europene aferente
PNRR nu acoperă întreaga valoare necesară implementării
proiectelor și îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor,
diferența se asigură din finanțare publică națională, pe baza
demersurilor efectuate de coordonatorul de reforme și/sau
investiții, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1).
(14) Creditele de angajament destinate acoperirii depășirilor
prevăzute la alin. (1)—(12) se angajează din fondurile europene
9
aferente asistenței financiare nerambursabile și rambursabile,
exclusiv TVA aferent, alocate în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență prin Planul național de redresare și
reziliență, până la epuizarea cuantumului alocărilor, iar diferența
rămasă se suportă din finanțarea publică națională.
(15) Creditele de angajament destinate acoperirii depășirilor
prevăzute la alin. (1)—(12) nu pot depăși procentul de 25% din
totalul alocării financiare a coordonatorilor de reforme și/sau
investiții prevăzute în acordurile de finanțare.”
36. La articolul 24, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:
„(31) Coordonatorii de reforme și/sau investiții care
încheie/emit contracte/decizii/ordine de finanțare conform
prevederilor alin. (1)—(12) au obligația să includă în cuprinsul
acestora indicatori de performanță anuali, stabiliți prin normele
metodologice prevăzute la art. 38 alin. (2), care să furnizeze
informații relevante pentru măsurarea stadiului de îndeplinire a
jaloanelor/țintelor, și dreptul de a rezilia contractele/revoca
ordinele/deciziile de finanțare în cazul neîndeplinirii indicatorilor
de performanță anuali și de a recupera de la beneficiari sumele
plătite, precum și eventualele penalități, după caz.”
37. La articolul 24, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:
„(41) Coordonatorii de reformă și/sau investiții/Agențiile de
implementare/Responsabilii de implementare a investițiilor
specifice locale care au încheiat contracte de finanțare cu
beneficiarii sau cărora li s-au emis decizii/ordine de finanțare,
după caz, potrivit prevederilor alin. (1) și (12), au obligația
rezilierii/revocării contractelor/ordinelor/deciziilor de finanțare, în
cazul în care nu au fost îndepliniți indicatorii de performanță
anuali, precum și obligația recuperării integrale a sumelor plătite
în cadrul proiectelor și a eventualelor penalități, după caz, iar
beneficiarii au obligația restituirii sumelor primite în cadrul
proiectelor și a eventualelor penalități.”
38. La articolul 30, alineatul (4) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(4) Structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează
verificarea, prin eșantion, a cheltuielilor efectuate atât de
beneficiarii publici, cât și de beneficiarii privați, pe baza informațiilor
transmise de coordonatorii de reformă și/sau investiții.”
39. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) MIPE, prin structura de specialitate cu rol de
coordonator național, în baza documentelor existente în
sistemul informatic de management și control al PNRR,
realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc, prin
eșantion, în vederea respectării mecanismului de management
și control al PNRR, respectiv de aplicare a dispozițiilor legale și
procedurale de către coordonatorii de reforme și/sau investiții
privind verificarea procedurilor de achiziții din punctul de vedere
al conformității acestora cu dispozițiile legale aplicabile în domeniul
achizițiilor publice/sectoriale, verificări care nu exonerează de
răspundere autoritățile contractante, în raport cu acțiunile și
deciziile adoptate de acestea în procesul de atribuire și/sau
modificare a contractului în conformitate cu dispozițiile legale
aplicabile și nici pe coordonatorii de reformă și/sau investiție în
raport cu verificările efectuate conform art. 6 alin. (1) lit. z).”
40. La articolul 31, alineatul (14) se abrogă.
41. La articolul 35, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 35. — (1) Datele colectate în conformitate cu
prevederile art. 22 alin. (2) lit. (d) din Regulamentul (UE)
2021/241, cu modificările și completările ulterioare, se pun la
dispoziția Comisiei Europene, ECA, AA, OLAF, DLAF, DNA și
EPPO, de către MIPE, la solicitarea expresă a acestor instituții,
fie prin asigurarea accesului în sistemul informatic de
management și control al PNRR la documentele și informațiile
ce fac obiectul cererilor, fie prin autorizarea accesului la fața
locului al reprezentanților entităților respective.”
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
42. La articolul 36, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 36. — (1) Rezilierea/Revocarea contractului/deciziei/
ordinului de finanțare poate interveni în situația identificării de
nereguli, nereguli grave, dublă finanțare, precum și în cazul
neîndeplinirii indicatorilor de performanță anuali prevăzuți la art. 24
alin. (31) și (41).”
43. La articolul 37, alineatele (2) și (4) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(2) Pentru recuperarea din fonduri europene și transferul
sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii care au suportat din
surse proprii cheltuielile respective, alții decât cei prevăzuți la
art. 9 alin. (1) și (11) și art. 10 alin. (4), întocmesc cereri de
transfer distincte care se transmit coordonatorilor de reforme
și/sau de investiții în termen de 15 zile lucrătoare de la
încheierea contractelor/emiterii deciziilor/ordinelor de finanțare.
Sumele pentru care au fost primite cererile de transfer distincte
sunt centralizate la nivelul coordonatorilor de reformă și/sau
investiții și transmise către MIPE. Sumele incluse în solicitările
de fonduri sunt transmise de către coordonatorii de reforme
și/sau investiții către MF, în scopul efectuării operațiunilor
prevăzute la art. 19 alin. (2) sau în raportările periodice care se
transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz.
.............................................................................................
(4) Pe baza cererilor de transfer prevăzute la alin. (2),
coordonatorii de reforme și/sau de investiții virează dintr-o
subdiviziune distinctă de cheltuieli bugetare sumele cuvenite
către beneficiari, la o subdiviziune distinctă de venituri bugetare
în bugetele acestora. Sumele astfel virate se cuprind în
solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de reforme
și/sau investiții, care se transmit MF potrivit art. 19 alin. (3), sau
în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4)
lit. a), după caz. Prevederile art. 19 alin. (3) cu privire la
distribuirea sumelor în conturile de venituri bugetare codificate
cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme
și/sau investiții/Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în
cazul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare
în Comunicații și, respectiv, prevederile art. 20 alin. (4) lit. a) cu
privire la utilizarea sumelor din prefinanțarea din împrumut se
aplică în mod corespunzător.”
44. Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa la
prezenta ordonanță de urgență.
Art. II. — (1) În termen de 7 zile lucrătoare de la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sumele existente
în contul distinct de venituri al bugetului de stat, codificat cu
codul de identificare fiscală al MF, se virează în contul distinct de
disponibil prevăzut la art. 19 alin. (11) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional
și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea
Planului național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prevederile art. 24 alin. (1), (11), (31) și (41) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și
completate prin art. I din prezenta ordonanță de urgență, se
aplică apelurilor de proiecte lansate și contractelor/deciziilor/
ordinelor de finanțare încheiate/emise după data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Apelurile de proiecte în cadrul PNRR în curs de
desfășurare și contractele/deciziile/ordinele de finanțare
încheiate/emise în cadrul PNRR la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență se supun legislației în vigoare la
data inițierii acestora.
(4) Prin apel în curs de desfășurare se înțelege orice apel de
proiecte lansat în cadrul PNRR până la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență.
Art. III. — (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se modifică Hotărârea
Guvernului nr. 1.235/2022 privind aprobarea distribuției
bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul
național de redresare și reziliență al României pentru fiecare
coordonator de reformă și/sau investiții, cu modificările
ulterioare, cu sumele stabilite în urma aplicării prevederilor
art. 18 alin. (2), art. 21, 21b și 21c din Regulamentul (UE)
2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire
a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii
Guvernului prevăzute la alin. (1), acordurile de finanțare
încheiate între coordonatorul național și coordonatorii de
reforme și/sau investiții, precum și anexele prevăzute la art. 23
alin. (3), (31) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, astfel
cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de
urgență, se modifică în mod corespunzător.
Art. IV. — (1) În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență, se autorizează ordonatorii
principali de credite cu rol de coordonator de reforme și/sau
investiții să introducă în buget și în anexele la acesta creditele de
angajament necesare implementării reformelor/investițiilor
reprezentând fonduri europene nerambursabile aferente
asistenței financiare nerambursabile din cadrul PNRR, cu
încadrarea în sumele prevăzute în acordurile de finanțare
încheiate cu coordonatorul național.
(2) Ordonatorii principali de credite comunică în termen de
5 zile lucrătoare Ministerului Finanțelor modificările efectuate
potrivit dispozițiilor alin. (1), concomitent cu transmiterea
anexelor, însușite de ordonatorul principal de credite.
(3) Se autorizează Ministerul Finanțelor să aprobe, la
propunerea ordonatorilor principali de credite, repartizarea pe
trimestre ca urmare a modificărilor efectuate potrivit prevederilor
prezentului articol.
Art. V. — (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional
și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea
Planului național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 209/2022, se
modifică în mod corespunzător.
(2) Ordinele ministrului investițiilor și proiectelor europene și
al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice,
prevăzute la art. 5 alin. (81) și (82) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum au fost introduse prin art. I din prezenta
ordonanță de urgență, se emit în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a acesteia.
Art. VI. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021
privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru
gestionarea fondurilor europene alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023 11

național de redresare și reziliență necesar României pentru Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență,
în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1178 din aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă
14 decembrie 2021, aprobată cu modificări și completări prin numerotare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, p. Ministrul energiei,
Marian Neacșu Constantin Saragea,
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, secretar general
p. Ministrul muncii și solidarității sociale,
Bogdan Despescu, Mădălin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat secretar de stat
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ministrul educației,
Adrian Câciu Ligia Deca
Ministrul finanțelor, Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Marcel-Ioan Boloș Mircea Fechet
p. Ministrul sănătății,
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Adriana Pistol,
Adrian-Ioan Veștea secretar de stat
Secretarul general al Guvernului, p. Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,
Mircea Abrudean Lucian-Ioan Rus,
p. Ministrul culturii, secretar de stat
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Camelia Veronica Marcu, Sorin-Mihai Grindeanu
secretar general p. Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Domnica-Doina Pârcălabu,
Bogdan-Gruia Ivan secretar de stat
București, 20 septembrie 2023.
Nr. 76.

ANEXĂ
(Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021)

L I S TA
coordonatorilor de reforme și/sau investiții
1 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
2 Ministerul Finanțelor
3 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
4 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
5 Ministerul Energiei
6 Ministerul Culturii
7 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
8 Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
9 Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
10 Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
11 Ministerul Sănătății
12 Ministerul Justiției
13 Ministerul Afacerilor Interne
14 Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
15 Ministerul Educației
16 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații
17 Secretariatul General al Guvernului
18 Agenția Națională a Funcționarilor Publici
19 Agenția Națională pentru Achiziții Publice
20 Agenția Națională de Integritate
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 105/2023 privind reglementarea
modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole
și alimentare, precum și a Metodologiei de colectare,
centralizare și prelucrare a datelor statistice de evidență
a stocurilor de produse agricole și alimentare
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 3
alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 105/2023 privind reglementarea modalității de raportare
a stocurilor la produsele agricole și alimentare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr. 105/2023 privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele
agricole și alimentare, prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. — Se aprobă Metodologia de colectare, centralizare și prelucrare a
datelor statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare,
prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 3. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Florin-Ionuț Barbu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
p. Ministrul economiei,
antreprenoriatului și turismului,
Lucian-Ioan Rus,
secretar de stat
Ministrul cercetării, inovării și
digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
București, 20 septembrie 2023.
Nr. 880.

ANEXA Nr. 1

NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Legii nr. 105/2023 privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor
la produsele agricole și alimentare

Art. 1. — Operatorii economici din sectorul agroalimentar au
obligația de a furniza date statistice de evidență a stocurilor
pentru produsele agricole și alimentare prevăzute în anexa
la Legea nr. 105/2023 privind reglementarea modalității
de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare,
denumită în continuare Lege.
Art. 2. — În înțelesul prezentelor norme metodologice,
termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) achiziție intracomunitară — în sensul art. 273 alin. (1)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările
și completările ulterioare;
b) achiziții din România — totalitatea operațiunilor de
vânzare-cumpărare a produselor agricole și alimentare care au
loc pe teritoriul României;
c) distribuitor — operator economic din lanțul de distribuție,
a cărui activitate nu afectează caracteristicile produsului;
d) import de bunuri — în sensul art. 274 din Legea nr. 227/2015,
cu modificările și completările ulterioare;
e) operator economic — persoană fizică sau juridică
autorizată care în cadrul activității sale profesionale produce,
prelucrează, procesează, fabrică, importă, depozitează sau
comercializează produse agricole și alimentare prevăzute
în anexa la Lege;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
f) stoc — ansamblu de produse agricole și/sau alimentare
prevăzute în anexa la Lege aflat în evidențele contabile ale unui
operator economic din sectorul agroalimentar, în ultima zi a lunii
care precedă data de 15 în care se face raportarea, sub formă
de materii prime sau produse finite destinate producției,
preparării, procesării, depozitării sau desfacerii, inclusiv cele
achiziționate din import.
Art. 3. — (1) Datele statistice de evidență a stocurilor
furnizate de către operatorii economici din sectorul
agroalimentar cuprind informații referitoare la stocurile de
materie primă, stocurile de produse finite, stocurile de produse
agricole și alimentare supuse comercializării și stocurile aflate în
depozite.
(2) Pentru stocurile menționate la alin. (1) se va raporta, după
caz, originea materiei prime, respectiv: materie primă producție
proprie, materie primă achiziționată din România, materie primă
achiziționată din spațiul intracomunitar și materie primă
achiziționată din import.
(3) Operatorii economici din sectorul agroalimentar vor
identifica, în cadrul categoriilor de produse agricole și alimentare
prevăzute în anexa la Lege, tipul produsului pentru care
furnizează datele statistice de evidență a stocurilor.
(4) În cazul în care un operator economic din sectorul
agroalimentar realizează producție în sistem integrat: producție,
prelucrare, procesare, depozitare și comercializare, are obligația
de a furniza date statistice de evidență a stocurilor pe fiecare
din etapele menționate.
Art. 4. — (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va
adopta măsuri administrative, organizatorice și tehnice de
protejare, prevenire a accesului, difuzării, înstrăinării și distrugerii
METODOLOGIE
de colectare, centralizare și prelucrare a datelor statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare
Art. 1. — (1) Prezenta metodologie stabilește cadrul privind
colectarea, centralizarea și prelucrarea datelor statistice de
evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare.
(2) Datele statistice de evidență a stocurilor pentru produsele
agricole și alimentare prevăzute în anexa la Legea nr. 105/2023
privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la
produsele agricole și alimentare, denumită în continuare Lege,
vor fi furnizate de către operatorii economici din sectorul
agroalimentar prin Sistemul electronic de raportare a stocurilor
de produse agroalimentare din România, denumit în continuare
SERSPAR.
Art. 2. — (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
denumit în continuare MADR, reprezintă autoritatea publică
centrală responsabilă cu aplicarea măsurilor de centralizare
a stocurilor de produse agricole și alimentare, cu respectarea
confidențialității datelor și informațiilor individuale care privesc
aceste produse.
(2) SERSPAR este un sistem informatic de utilitate publică,
dezvoltat și menținut de către Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale, denumită în continuare AFIR, instituție
subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pus,
în mod gratuit, la dispoziția operatorilor economici din sectorul
agroalimentar de către aceasta.
(3) Pentru utilizarea SERSPAR, operatorii economici din
sectorul agroalimentar trebuie să se înregistreze prin
reprezentantul legal ori prin împuternicitul acestuia. Înregistrarea
13
neautorizate a datelor statistice de evidență a stocurilor pentru
produsele agricole și alimentare, prin ordin al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale.
(2) Salariații din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale care iau cunoștință sau au acces, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, de/la datele statistice de evidență a
stocurilor furnizate de către operatorii economici din sectorul
agroalimentar vor depune la dosarul de personal o declarație pe
propria răspundere prin care se obligă să păstreze
confidențialitatea acestora, sub sancțiunea aplicării prevederilor
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și
completările anterioare. Declarația pe propria răspundere se
depune anterior luării la cunoștință a datelor statistice de
evidență a stocurilor.
(3) Persoanele menționate la alin. (2) au obligația de a păstra
confidențialitatea datelor pentru o perioadă de 1 an de la data
încetării raporturilor de serviciu la Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale.
Art. 5. — Pe baza datelor statistice de evidență a stocurilor
de produse agricole și alimentare centralizate, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează măsuri de sprijin în
vederea:
a) creșterii producției interne de produse agroalimentare;
b) stimulării producției interne de produse procesate similare
celor din import;
c) întocmirii planului de mobilizare pe timp de pace și război;
d) creșterii volumului de produse procesate cu valoare
adăugată ridicată destinate exportului;
e) creșterii ofertei de noi produse agroalimentare românești
destinate exportului.
ANEXA Nr. 2
în SERSPAR se realizează exclusiv online și presupune
completarea formularului de înregistrare cel puțin cu informațiile
marcate ca fiind obligatorii, iar ulterior, prin semnarea electronică
a declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal
al operatorului economic.
(4) Autentificarea în SERSPAR se realizează pe baza
combinației dintre nume de utilizator — adresa de e-mail
și parolă, definite cu ocazia creării contului.
Art. 3. — (1) SERSPAR asigură confidențialitatea tuturor
datelor introduse în sistemul informatic prin implementarea unui
mecanism de acces la informații bazat pe rolurile definite fiecărui
utilizator în parte.
(2) În cadrul sistemului informatic, utilizatorii pot avea
următoarele drepturi de acces denumite roluri:
a) admin_operator — rolul atribuit, în mod automat, la
crearea contului în SERSPAR reprezentantului legal sau
împuternicitului operatorului economic din sectorul
agroalimentar, care va administra înrolarea certificatelor
calificate necesare îndeplinirii obligației privind furnizarea de
date statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și
alimentare. Înrolarea certificatelor calificate ale reprezentantului
legal sau împuternicitului operatorului economic, precum și a
celor ale reprezentanților punctelor de lucru ale operatorului
economic, după caz, se va realiza prin semnarea unor declarații
pe propria răspundere disponibile în SERSPAR;
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023
b) operator introducere date — utilizator al SERSPAR care
are drepturi limitate. Fiecare utilizator cu acest rol poate adăuga
informații despre stocuri și poate vizualiza, actualiza, modifica
și șterge, exclusiv, informațiile aferente operatorului economic
pe care îl reprezintă;
c) MADR — rolul atribuit utilizatorilor reprezentanți ai
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care vor avea
drepturi de vizualizare a informațiilor inserate de operatorii
introducere date, la nivel național;
d) administrator — rolul atribuit utilizatorilor din cadrul
MADR/AFIR care asigură mentenanța sistemului informatic,
precum și acordarea suportului tehnic utilizatorilor acestuia.
(3) Utilizatorii cu rol „operator introducere date” pot accesa
serviciile oferite de sistemul informatic conform drepturilor
stabilite de admin_operator și răspund de respectarea regulilor
de acces la sistemul informatic.
Art. 4. — Operatorii economici din sectorul agroalimentar
care solicită înregistrarea în SERSPAR răspund pentru
corectitudinea datelor și a informațiilor introduse în acest sistem
informatic.
Art. 5. — (1) Operatorii economici din sectorul agroalimentar
furnizează către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
datele statistice privind stocurile la produsele agricole
și alimentare din anexa la Lege, începând cu data de 1 a lunii
și până la data de 15 a lunii pentru luna precedentă.
(2) Operatorii economici pot corecta sau modifica datele
introduse în SERSPAR numai în intervalul menționat la alin. (1).
(3) Perioada de raportare este completată automat de către
sistemul informatic, în funcție de data la care are loc autentificarea
în sistem, și nu se poate modifica.
(4) Sunt considerate valide raportările însoțite de
o semnătură electronică extinsă, înregistrată anterior în
SERSPAR prin semnarea și încărcarea declarațiilor pe propria
răspundere a reprezentantului legal sau împuternicitului
operatorului economic, precum și a celor ale reprezentanților
punctelor de lucru, după caz.
(5) Semnătura electronică extinsă bazată pe un certificat
calificat eliberat de un stat membru al Uniunii Europene este
recunoscută drept semnătură electronică extinsă în România.
Art. 6. — Operatorii economici din sectorul agroalimentar vor
furniza date statistice de evidență a stocurilor la produsele
agricole și alimentare din anexa la Lege, pe tip de produs, după
cum urmează:
a) legume-fructe:
— legume: tomate, castraveți, ardei, vinete, morcov, țelină,
ceapă, fasole de consum, mazăre, usturoi, cartof, cartof dulce,
păstârnac, pătrunjel rădăcină, sfeclă roșie, ridichi negre, alte
tipuri de legume rădăcinoase;
— fructe: mere, pere, prune, nuci, cireșe, vișine, caise,
piersici, struguri de masă, căpșune, afine, pepene verde,
pepene galben, alte tipuri de fructe din aceeași categorie;
b) cereale și produse pe bază de cereale: grâu comun, grâu
durum, triticale, porumb, sorg, orz, ovăz, alte tipuri de cereale
din aceeași categorie;
c) semințe de oleaginoase și produse pe bază de
oleaginoase: floarea-soarelui, soia, rapiță, alte tipuri de
oleaginoase;
d) leguminoase furajere: lucernă, trifoi, sparcetă, ghizdei,
mazăre furajeră, alte tipuri de leguminoase furajere;
e) semințe certificate: cereale, orez, oleaginoase și
proteaginoase;
f) carne și produse din carne, conserve din carne și mixte:
— materie primă: carne de suine, ovine, bovine, caprine și
pasăre, slănină, organe și legume;
— produs finit: carne de suine, ovine, bovine, caprine și
pasăre, produse din carne, conserve din carne, din organe,
mixte și alte produse din carne;
g) lapte și produse din lapte:
— materie primă: lapte de ovină, bovină, caprină, bubalină și
unt;
— produs finit: lapte de consum provenit de la specia ovină,
bovină, caprină și bubalină, lapte praf, brânzeturi, smântână,
unt, acidofile și alte produse din lapte;
h) produse de morărit și panificație:
— materie primă morărit: grâu, porumb și alte tipuri
de produse din aceeași categorie;
— materie primă produse panificație: făină de grâu, mălai
și produse de panificație congelate;
— produs finit morărit: făină de grâu, mălai, tărâțe și alte
tipuri de produse din aceeași categorie;
— produs finit panificație: paste făinoase, biscuiți, produse
de panificație congelate și alte produse de panificație;
i) produse prelucrate, procesate, conservate din legume-
fructe:
— materie primă legume: roșii, concentrat de tomate, pastă
de tomate, ardei, varză, cartofi, vinete, ciuperci, mazăre, fasole
și alte tipuri de legume din aceeași categorie;
— materie primă fructe: mere, caise, cireșe, struguri
de masă, prune, căpșuni, fructe de pădure și alte tipuri de fructe
din aceeași categorie;
— produs finit legume: legume congelate, legume
refrigerate/preparate/porționate, legume murate, legume coapte
și alte tipuri de produse din aceeași categorie;
— produs finit fructe: fructe congelate, fructe refrigerate,
fructe uscate-deshidratate, compoturi, gemuri și alte tipuri de
produse din aceeași categorie;
j) grăsimi și uleiuri:
— materie primă: floarea-soarelui, ulei de floarea-soarelui
brut, ulei de rapiță brut, ulei de soia brut și ulei de măsline brut;
— produs finit: ulei de floarea-soarelui brut, ulei de floarea-
soarelui rafinat, ulei de măsline rafinat, ulei de rapiță, ulei de
dovleac, ulei din sâmburi de struguri, ulei de in, ulei de nuci, ulei
de soia, margarină și alte tipuri de produse din aceeași categorie;
k) apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor și toate
celelalte ape îmbuteliate sau ambalate;
l) orez;
m) plante aromatice, sare și condimente: mentă, muștar,
busuioc, coriandru, cimbru, sare și condimente;
n) ceaiuri;
o) zahăr:
— materie primă: sfeclă de zahăr și alte tipuri de produse din
aceeași categorie;
— zahăr produs finit;
p) miere;
q) drojdie.
Art. 7. — (1) SERSPAR generează rapoarte care vor sta la
baza fundamentării de politici publice din sectorul agroalimentar.
(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) contribuie la identificarea
categoriilor de produse sau a tipului de produse deficitare sau
excedentare, a provenienței materiei prime și înlesnesc
cuantificarea impactului real al măsurilor și a efectelor acestor
măsuri, prin politicile publice elaborate de către Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 858/22.IX.2023 15

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.300/2023
privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru investiția specifică: I3.1 — Redimensionare,
standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS)
din cadrul pilonului II: Transformare digitală — componenta 7: Transformare digitală,
investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 17.403 din 22.09.2023 al Direcției generale implementare și monitorizare proiecte,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui
instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale
Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență,
luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru
accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății emite următorul ordin:
Art. I. — În anexa la Ordinul ministrului sănătății coordonatorul național, se stabilește o altă dată-limită de
nr. 2.300/2023 privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru implementare a țintei, Ministerul Sănătății va publica o
investiția specifică: I3.1 — Redimensionare, standardizare și instrucțiune în acest sens.
optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate Fiind un apel cu termen-limită de depunere, încărcarea
(PIAS) din cadrul pilonului II: Transformare digitală — dosarului se va putea face după data deschiderii platformei
componenta 7: Transformare digitală, investiția: I3. Realizarea pentru depunere dosare de finanțare, menționată în cadrul
sistemului de eHealth și telemedicină, publicat în Monitorul prezentei secțiunii.
Oficial al României, Partea I, nr. 623 și 623 bis din 7 iulie 2023, Având în vedere termenul-limită de realizare a țintei, în
cu modificările și completările ulterioare, punctul 2.6 se modifică conformitate cu prevederile din CID, este necesar ca solicitantul
și va avea următorul cuprins: să propună proiecte4 în cadrul cărora să ia toate măsurile
„2.6. Calendar apel: necesare pentru minimizarea riscurilor de prelungire peste
Data publicării ghidului de finanțare: 7 iulie 2023 termenul menționat a activităților propuse.
Data deschiderii platformei pentru depunere dosare de Apelul de proiecte MS-731 — Redimensionare,
finanțare: 7 iulie 2023, ora 10.00 standardizare și optimizare a Platformei informatice din
Data închiderii: asigurările de sănătate (PIAS) este necompetitiv.
4 Proiect: o acțiune sau un grup de acțiuni interconectate, în conformitate cu
16 octombrie 2023, ora 16.00
dosarul de finanțare, necesare pentru îndeplinirea obiectivului din cererea de
Data-limită de implementare a proiectelor: finanțare.”
30 aprilie 2025. Art. II. — Direcția generală implementare și monitorizare
N O T E: proiecte din cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire
În contractul de finanțare va fi trecută data-limită de prevederile prezentului ordin.
implementare în conformitate cu prevederile ghidului. În situația Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
în care, ca urmare a instrucțiunilor dintre Ministerul Sănătății și României, Partea I.

p. Ministrul sănătății,
Adriana Pistol,
secretar de stat
București, 22 septembrie 2023.
Nr. 3.280.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|475514]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858/22.IX.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495