PA R T E A A I I - A

Anul 190 (XXXIII) — Nr. 1 DEZBATERI PARLAMENTARE Luni, 3 ianuarie 2022

DEZBATERI PARLAMENTARE
CAMERA DEPUTAȚILOR
SESIUNEA A II-A ORDINARĂ – DECEMBRIE 2021
(Legislatura a IX-a)
Ședința din ziua de 21 decembrie 2021
(STENOGRAMA)

SUMAR

Nr. Pagina

1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

– Mirela-Elena Adomnicăi – declarație politică: „Drama copiilor cu părinții
plecați la muncă în străinătate, un fenomen sociologic tot mai îngrijorător,
iar criza pandemică pe care o traversăm agravează situația și mai tare.
Aproximativ 10% dintre acești copii sunt din județul Suceava!”;
– Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică: „România are nevoie de
înființarea unui departament național cu reprezentare județeană care să
sprijine comunele pentru accesarea fondurilor europene”;
– Dumitru Mărculescu – declarație politică intitulată „Binecuvântarea de a
fi cetățean european”;
– George-Cristian Tuță – declarație politică despre nevoia implementării
unei strategii de incluziune financiară pentru toți cetățenii României;
– Nicu Fălcoi – declarație politică: „32 de ani de la Revoluția din
Decembrie 1989. Adevărul, ca datorie”;
– Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică: „21 decembrie – povestea
unei generații care a ales să lupte”;
– Dumitru-Viorel Focșa – declarație politică intitulată „Li-ber-ta-te fără
certificate!”;
– Dumitru Coarnă – declarație politică: „Președintele CSM, Bogdan
Mateescu, a rămas în funcție, ca interimar, peste mandatul legal. CSM a
respins candidaturile magistraților Baltag și Chiș. Justiția, aruncată în
derizoriu!”;
– Dan-Constantin Șlincu – declarație politică cu titlul „Mesaj de Crăciun”;
– Alexandra Huțu – declarație politică: „Avem nevoie de reglementări și în
domeniul cărților tipărite și online, în special în ceea ce privește volumele
dedicate educației minorilor, la fel cum se procedează în mediul
audiovizual”;
– Adrian-Felician Cozma – declarație politică intitulată „Românii nu mai
trebuie să stea la cozi în vamă!”;
– Simina-Geanina-Daniela Tulbure – declarație politică: „Permitem să
piară poporul? Datele privind demografia sunt alarmante!”;
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
– Cristian-Paul Ichim – declarație politică cu titlul „Educația are nevoie de
sprijin!”;
– Antonio Andrușceac – declarație politică intitulată „România, țară
dependentă de importuri”;
– Ghervazen Longher – comemorări ale unor evenimente importante din
istoria recentă a României și a Poloniei;
– Brian Cristian – declarație politică având ca temă „Bugetul și tineretul”;
– Denisa-Elena Neagu – declarație politică intitulată „Academia Oamenilor
de Știință din România, o academie-fantomă de un leu!”;
– Marius-Andrei Miftode – declarație politică: „Apel la responsabilitate și
solidaritate națională”;
– Anamaria Gavrilă – declarație politică intitulată „Nu mai încercați să
rușinați românii!”;
– Adrian Alda – declarație politică intitulată „Răsturnarea unui guvern,
29 de legi și 43 de întrebări adresate miniștrilor într-un an de mandat”;
– Liviu-Ioan Balint – declarație politică având ca temă „Revoluția din
Decembrie 1989”;
– Benedek Zacharie – declarație politică având ca subiect „Revoluția din
Decembrie 1989”;
– Beniamin Todosiu – declarație politică având titlul „Coaliția hoției
PNL–PSD bagă mâna adânc în noul buget”;
– Constantin Bîrcă – declarație politică intitulată „E vremea colindelor!”;
– Biró Rozália-Ibolya – declarație politică având titlul „Respectarea
drepturilor minorităților trebuie să rămână o prioritate!”;
– Bogdan-Alexandru Bola – declarație politică: „«STOP» intrării
necontrolate a deșeurilor în România”;
– Oana-Gianina Bulai – declarație politică având ca temă „Bunăstarea
copiilor trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate!”;
– Vasile Cîtea – declarație politică intitulată „România, tot mai căutată de
muncitorii străini”;
– Cristina Burciu – declarație politică având ca obiect „32 de ani de la
Revoluția Română din Decembrie 1989”;
– Cristina-Elena Dinu – declarație politică: „2022 va fi anul recordurilor
investițiilor în infrastructură”;
– Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „32 de ani de la
Revoluția din Decembrie 1989”;
– Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică despre „Proiectul de buget pe
2022 și amendamentele depuse la acest buget”;
– Ileana-Cristina Dumitrache – declarație politică având ca subiect „Bradul
de Crăciun din flacoane de vaccin”;
– Ervin Molnar – declarație politică având titlul „Recunoștință și respect
eroilor din decembrie 1989”;
– Florin-Claudiu Roman – declarație politică intitulată „Noi investiții în
sistemul de sănătate din județul Alba”;
– Mirela Furtună – declarație politică având ca obiect „Asigurarea unor
venituri suplimentare pensionarilor și reacordarea voucherelor de
vacanță”;
– Gabriel Andronache – declarație politică având titlul „Crăciunul este
fundamentul creștinismului. Creștinismul este fundamentul Uniunii
Europene”;
– George Șișcu – declarație politică: „Nu-i putem uita pe eroii Revoluției,
dar e dureros că despre decembrie 1989 încă sunt atâtea întrebări fără
răspuns!”;
– George-Cătălin Stângă – declarație politică intitulată „România, pe
direcția corectă. Trebuie să o menținem așa!”;
– Silviu Nicu Macovei – declarație politică având ca subiect „Bugetul
conceput de PSD arată că se pot găsi soluții pentru români!”;
– Corneliu-Mugurel Cozmanciuc – declarație politică despre „Măsuri
sociale, reforme și investiții – semnele unei guvernări complete”;
– Ștefan Mușoiu – declarație politică având titlul „Anul 2022 poate să
însemne relansarea economiei și trecerea de la stadiul de piață de
consum la cel lucrativ”;
– Vasile Nagy – declarație politică cu referire la „Ministerul Afacerilor
Interne”;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022 3
– Nicu Niță – declarație politică intitulată „PSD ia măsuri pentru relansarea
agriculturii românești și sprijinirea producției agricole”;
– Silviu-Titus Păunescu – declarație politică despre guvernarea
PSD–PNL–UDMR;
– Cosmin Șandru – declarație politică despre Revoluția din Decembrie
1989;
– Sebastian-Ioan Burduja – declarație politică având titlul „Trenul jertfei și
o gară pentru fiecare an în care noi suntem liberi”;
– George-Nicolae Simion – declarație politică intitulată „Dezvoltarea
comunităților noastre nu se poate face prin abuz și nedreptate!”;
– Ștefan-Bucur Stoica – declarație politică având ca temă „Investițiile în
infrastructura de transport în județul Dolj se află în linie dreaptă și au
susținerea Guvernului Ciucă”;
– Alina-Elena Tănăsescu – declarație politică având titlul „Măsurile fiscale
prevăzute de PSD pentru anul viitor aduc echitate socială și bunăstare
tuturor românilor!”;
– Daniel Tudorache – declarație politică privind stabilitatea și progresul
economic în România;
– Vetuța Stănescu – intervenție cu referire la „O piață din Paris va purta
numele lui George Enescu”;
– Ioan Vulpescu – declarație politică având ca obiect „32 de ani de la
Revoluția Română din 22 decembrie 1989” ............................................. 5–30
2. Aprobarea suplimentării ordinii de zi.......................................................... 31
3. Dezbaterea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanțe (PL-x 609/2021; rămas pentru votul final) ................................ 31–32
4. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 (PL-x 613/2021;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 33
5. Dezbaterea Proiectului de lege privind transmiterea unor bunuri imobile
din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de
Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al
comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița (PL-x 536/2021;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 33
6. Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 37 din Legea
educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 470/2021; rămas pentru votul
final) ........................................................................................................... 34
7. Prezentarea cererii ca președinția Comisiei parlamentare de anchetă
privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de
urgență și de alertă pe teritoriul României să fie preluată de la PSD de
AUR ........................................................................................................... 34
8. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un Plan de
acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141
(PHCD 77/2021; rămas pentru votul final) ................................................. 34–36
9. Dezbaterea Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din
domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului
Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei
Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului
Mureș (PL-x 555/2020; rămas pentru votul final)....................................... 36–37
10. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al
UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 –
Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare –
COM(2021) 323 (PHCD 80/2021; rămas pentru votul final) ...................... 37–38
11. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O viziune pe
termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai
puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021)
345 (PHCD 81/2021; rămasă pentru votul final) ........................................ 38–40
12. Evocarea evenimentelor din 21 decembrie 1989 de către domnul deputat
Gigel-Sorinel Știrbu.................................................................................... 40–41
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
13. Păstrarea unui moment de reculegere în memoria martirilor
Revoluției Române din Decembrie 1989 ................................................... 41
14. Proiectul de lege privind precursorii de explozivi, precum și pentru
modificarea unor acte normative (PL-x 429/2021; adoptat ca urmare
a depășirii termenului constituțional) ......................................................... 41
15. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de asistent în educație
timpurie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative (Pl-x 432/2021; adoptată ca urmare a depășirii termenului
constituțional)............................................................................................ 41
16. Supunerea la votul final a:
– Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea
componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților
(PHCD 92/2021; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe
anul 2022 (PHCD 93/2021; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un Plan de
acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141
(PHCD 77/2021; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al
UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 –
Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare –
COM(2021) 323 (PHCD 80/2021; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O viziune pe
termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai
puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021)
345 (PHCD 81/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind declararea primei zile de duminică din
luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer (PL-x 454/2021;
adoptat);
– Proiectului de lege pentru instituirea anului 2022 ca „Anul Smaranda
Brăescu” (PL-x 533/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (PL-x 521/2021;
adoptat);
– Proiectului de lege privind completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
(PL-x 66/2020; adoptat);
– Proiectului de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua
națională a lecturii (PL-x 278/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației
fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 450/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
(PL-x 422/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal (PL-x 585/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
(PL-x 609/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori
specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 (PL-x 613/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru completarea Legii educației fizice și sportului
nr. 69/2000 (PL-x 470/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul
public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor,
Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale de
Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș
(PL-x 555/2020; adoptat);
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022 5
– Proiectului de lege privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul
public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A.
în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș,
Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița (PL-x 536/2021; adoptat) .................... 41–48
17. Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților,
în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții
Constituționale, a următoarelor legi:
– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2021
pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 78/2021;
adoptată în procedură de urgență);
– Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
171/2020 privind modificarea și completarea art. 58 din Legea educației
naționale nr. 1/2011 (Pl-x 629/2020; adoptată în procedură de urgență);
– Legea privind declararea primei zile de duminică din luna iunie ca Ziua
națională a supraviețuitorilor de cancer (PL-x 454/2021; adoptată în
procedură de drept comun);
– Legea pentru instituirea anului 2022 ca „Anul Smaranda Brăescu” (PL-x
533/2021; adoptată în procedură de drept comun);
– Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor (PL-x 521/2021; adoptată în procedură de
drept comun);
– Legea privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x 66/2020;
adoptată în procedură de drept comun);
– Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii
(PL-x 278/2021; adoptată în procedură de drept comun);
– Legea pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației fizice și
sportului nr. 69/2000 (PL-x 450/2021; adoptată în procedură de drept
comun);
– Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
(PL-x 422/2021; adoptată în procedură de drept comun);
– Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
(PL-x 585/2021; adoptată în procedură de urgență);
– Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
(PL-x 609/2021; adoptată în procedură de urgență);
– Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul
fiscal-bugetar pe anul 2022 (PL-x 613/2021; adoptată în procedură de
urgență);
– Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000
(PL-x 470/2021; adoptată în procedură de drept comun);
– Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului
aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor
și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul
public al județului Mureș (PL-x 555/2020; adoptată în procedură de
urgență);
– Legea privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al
statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în
domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de
Jos, Vălișoara și Băița (PL-x 536/2021; adoptată în procedură de drept
comun) ....................................................................................................... 48

Ședința a început la ora 8.29. Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna
deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreședinte al Camerei
Deputaților.
A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat
Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților,
asistat de domnul deputat Ovidiu-Victor Ganț și de doamna
deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,
21 decembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și
intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile
regulamentare cu privire la declarațiile politice.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris
sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă
verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul
depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul
să îi retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în
scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași
ședință.
Deputații își vor putea susține declarațiile politice
alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor
parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați
PSD, trei deputați PNL, doi deputați USR, un deputat AUR,
un deputat UDMR, un deputat al minorităților naționale și un
deputat neafiliat.
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Elena
Adomnicăi, de la Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat.
Doamna Mirela-Elena Adomnicăi:
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi se referă la drama copiilor cu
părinții plecați la muncă în străinătate.
Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară și
de restricții, peste 75.800 de copii sunt rămași în țară în grija
rudelor, ca urmare a migrației economice a părinților. Asta
arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflați în
evidența serviciilor publice de asistență socială, numărul real
al acestora fiind probabil mult mai mare. Pe fondul crizei
pandemice pe care o traversăm, situația copiilor rămași
singuri acasă se agravează și mai tare din punct de vedere
psihoemoțional și social.
Conform organizației Salvați Copiii România, copiii rămași
singuri în țară, pentru că părinții sunt nevoiți să muncească
peste granițe, au fost vulnerabilizați suplimentar în această
perioadă de criză sanitară. Mulți dintre ei au trecut prin
anxietățile acestei perioade fără să-și aibă părinții alături.
Izolarea socială, care a fost necesară pentru a limita
pandemia, pe ei i-a marginalizat și mai mult, pentru că și-au
auzit părinții doar la telefon.
Cel mai mare număr de copii cu părinții plecați la muncă
în străinătate este în județul Suceava. Conform Agenției
Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii
și Adopții, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul
sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Urmează
județul Botoșani, cu 5.421 de copii, iar județul Iași se
situează pe a treia poziție în ceea ce privește numărul
copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate.
Acești copii traversează o situație foarte grea, mai ales
atunci când bunicii în grija cărora rămân sunt în vârstă.
Pentru a preveni diferite situații de risc, printre care și cel de
instituționalizare, serviciile de sprijin pentru acești copii și
pentru persoanele în grija cărora rămân sunt extrem de
importante. Diverse ONG-uri, alături de parteneri din mediul
privat, au creat de-a lungul timpului o serie de astfel de
servicii, adresate atât copiilor, părinților lor, cât și persoanelor
în grija cărora au rămas copiii, dar, având în vedere
amploarea fenomenului, este neapărată nevoie de intervenția
mult mai hotărâtă a statului.
Înființarea noului minister al familiei este o decizie mai
mult decât bine-venită și poate fi un prim pas mai serios în
această direcție. Ministerul Familiei este o normalitate pentru
o mare parte a țărilor din Europa, pentru multe dintre state
reprezentând un minister al viitorului care are rolul de a se
ocupa de grija pentru sănătatea comunitară. În Norvegia, un
astfel de minister a apărut încă din 1956 și este un portofoliu
foarte important pentru guvernul de la Oslo. În Marea
Britanie, un astfel de minister ajută familiile defavorizate, iar,
la inițiativa acestuia, copiii din Regatul Unit primesc o masă
gratuită la școală. Ministerul Familiei există și în Polonia,
Ungaria, în Germania, unde una dintre atribuții are în vedere
sănătatea mintală a copiilor.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog să concluzionați, doamnă deputat!
Doamna Mirela-Elena Adomnicăi:
Acum concluzionez.
Trăim, în continuare, o perioadă plină de neprevăzut, de
schimbări constante și adesea dificile, care își lasă amprenta
pe noi toți, dar mai ales pe copiii care provin din comunități și
medii defavorizate. Există o nevoie mai mare ca niciodată de
proiecte care să-i ajute pe copii să facă față dificultăților
educaționale, psihologice, sociale și inclusiv vulnerabilizărilor
suplimentare generate de perioada pandemică pe care o
traversăm.
Mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu.
Continuăm seria declarațiilor politice cu domnul Dumitru
Coarnă, de la Grupul PSD.
Nu este.
Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, de la
Grupul PSD?
Nu este.
Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.
Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute la dispoziție
pentru declarația dumneavoastră politică.
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
Mulțumesc, doamnă președinte.
„România are nevoie de înființarea unui departament
național cu reprezentare județeană care să sprijine comunele
pentru accesarea fondurilor europene”
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
În cadrul declarației mele de astăzi voi aborda o temă de
interes pentru autoritățile locale. Fie că vorbim aici de consilii
județene, fie că vorbim de primării, în ambele cazuri avem
nevoie urgentă de experți pentru atragerea fondurilor
europene, care să fie specializați, în cel mai scurt timp, la
București, sub coordonarea Ministerului Investițiilor și
Proiectelor Europene.
Sunt tot mai mulți cei care vorbesc despre fondurile
europene și șansa unică pe care o are România să se
dezvolte prin accesarea fondurilor din Planul național de
redresare și reziliență, dar prea puțini sunt cei care se
gândesc că sunt autorități locale care au nevoie de sprijin
direct pentru a beneficia de ele.
Baza tuturor proiectelor rezidă în gradul de pregătire al
funcționarilor care scriu aceste proiecte, iar acești oameni nu
doar că nu au mereu acces la o pregătire profesională
corespunzătoare și actualizată potrivit evoluțiilor tot mai
rapide, ci de cele mai multe ori acești specialiști efectiv nu se
regăsesc în cadrul instituțiilor locale.
Stimați colegi,
Spre exemplu, Consiliul Județean Alba are nevoie de un
departament cu cei mai buni specialiști, care să colaboreze
cu grupurile de acțiune locală, dar și cu primăriile, să ajute la
scrierea proiectelor europene și să sprijine implementarea
acestora.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Având în vedere numărul scăzut de angajați al unor
primării de comune și faptul că nu pot face față acestor
provocări, existența unui astfel de departament este mai mult
decât utilă, întrucât există proiecte la care pot aplicat mai
multe UAT-uri.
Așa cum știți, atât în Planul național de redresare și
reziliență, cât și în celelalte programe și măsuri din actualul
exercițiu bugetar derulate prin Programul național de
redresare și reziliență există proiecte comune de finanțare de
care pot beneficia mai multe localități din județ. AFIR are,
spre exemplu, măsuri de finanțare de care pot beneficia mai
multe comune, cu sau fără asociere, în funcție de caz.
Colaborarea între Consiliul Județean Alba, GAL-uri și UAT-uri
este constructivă și indispensabilă în actualul context
economic și european, dacă vrem să dezvoltăm județul și să
accesăm banii europeni.
Domnule ministru Vîlceanu,
Vă atrag atenția, pe această cale, că trebuie să dezvoltați,
în cel mai scurt timp, un departament național ramificat în
fiecare județ, format din profesioniști specializați la București
și care să gestioneze în timp util elaborarea proiectelor
europene la nivel local, precum și implementarea acestora.
Astfel am scurta timpii de elaborare și răspuns din partea
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, am asigura
participarea tuturor primăriilor la accesarea fondurilor
europene și am garanta îmbunătățirea nivelului de trai pentru
fiecare român în parte.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog să concluzionați!
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD de Alba Radu Tuhuț.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Întreb dacă doamna deputat Alexandra Huțu, de la
Grupul PSD, este.
Nu.
Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif?
Nu este.
Doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache?
De asemenea, nu este.
Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.
Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Mărculescu,
pentru a susține declarația politică.
Aveți 3 minute la dispoziție.
Vă rog.
Domnul Dumitru Mărculescu:
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi se intitulează
„Binecuvântarea de a fi cetățean european”.
Ultimii doi ani au reprezentat cea mai mare provocare din
ultima perioadă pentru toți cetățenii europeni. Cu toate
acestea, pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 a
condus la o mai mare solidaritate în cadrul spațiului
comunitar european și ne-a făcut să realizăm ce noroc este
pentru noi, românii, să fim parte din marea familie a Uniunii
Europene.
Această apartenență ne-a înlesnit accesul la
mecanismele de combatere a acestui virus, și anume la
vaccin. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană ne-a oferit
7
pârghiile de combatere a efectelor economice ale acestei
pandemii, prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument
financiar temporar, în valoare de 750 de miliarde euro,
separat de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene,
cadrul financiar multianual pentru perioada 2021–2027.
Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor
membre pentru a face față provocărilor generate de
pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice. Din
acest mecanism, fiecare stat membru, prin planul național de
redresare și reziliență propriu, va atrage fondurile necesare
reconstrucției post-pandemice.
Prin Planul național de redresare și reziliență sunt stabilite
domeniile prioritare de investiții, în scopul ieșirii din criză,
relansării economice și creșterii capacității de reziliență. În
cazul țării noastre, fondurile pe care urmează să le primim
reprezintă 14,3 miliarde sub formă de grant și
aproximativ 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi, pentru
un total de 29,2 miliarde euro.
Luna aceasta Comisia Europeană a transferat României
1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a
13% din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență. Acești bani din
PNRR reprezintă o șansă istorică cu care țara noastră nu se
va mai întâlni în viitorul apropiat.
Avem o responsabilitate imensă pe umerii noștri, în primul
rând față de cei care reprezintă viitorul acestei țări.
Reformele nu mai pot suporta așteptare. Acestea trebuie
implementate cu rapiditate, inteligență și cu un acut simț al
datoriei. Modul în care va arăta țara noastră în acest secol
depinde, într-o proporție covârșitoare, de ceea ce vom face
în această perioadă.
Vă mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat
George-Cristian Tuță, de la Grupul parlamentar al PNL.
Domnul George-Cristian Tuță:
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Domnilor deputați,
Stimați colegi,
Institutul Național de Statistică ne amintește în fiecare an
o realitate peste care trecem cu vederea prea ușor. Mai mult
de 96% dintre familiile de români sunt proprietari peste
locuințele în care își duc traiul. Din totalul proprietarilor
imobiliari din România, peste 90 de procente și-au cumpărat
spațiul de locuit după anul 2000. Cu alte cuvinte, de două
decenii, românii își zidesc, practic, economiile în pereții unei
locuințe. Astfel se irosește șansa de a-și investi capitalul în
ceva mai profitabil, mai rentabil pe termen lung.
Fără a pune în discuție motivațiile sociale și psihologice
care îi determină să ia decizia de a cumpăra mai degrabă
decât de a închiria, remarcăm totuși că e un comportament
care nu ajută deloc economia românească în ansamblu.
În același timp, gradul de economisire al românilor nu
trece aproape niciodată de 15%. Firește, nivelul scăzut al
salariilor în raport cu necesitățile zilnice are un impact major.
Cu toate acestea, goana după bunuri de import de folosință
îndelungată ne face să ne gândim că totuși există un nivel de
lichiditate care este drenat în mod impulsiv.
Concluzia față de cele de mai sus este că românii nu au
cea mai solidă educație financiară care să le permită
maximizarea utilizării venitului familial, atât cât este. Este
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
important pentru toți cetățenii să conștientizeze că există
nevoia unei educații financiare care să fie transmise de la
cele mai fragede vârste. Acesta este și motivul pentru care
cred că e necesară o politică integrată și coerentă cât mai
urgent pusă în dezbatere. Cred că este nevoie de o strategie
de incluziune financiară pentru toți cetățenii României.
Stimați colegi,
În perioada următoare voi lucra pentru o Românie în care
serviciile financiare sunt accesibile și în care toată lumea are
abilitățile și motivația necesare pentru a le folosi.
La nivel simbolic, vă invit să fiți de acord ca ziua de
11 aprilie să fie declarată Ziua națională a educației
financiare.
Vă mulțumesc frumos.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.
Îi dau cuvântul domnului deputat Nicu Fălcoi.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, doamnă președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se numește „32 de ani
de la Revoluția din Decembrie 1989. Adevărul, ca datorie”.
Mi-aș fi dorit ca împlinirea a 32 de ani de la Revoluția din
Decembrie 1989 să ne găsească sub alte auspicii.
Ca unul care reprezintă aici, în Parlamentul României,
Timișoara, orașul în care pe 16 decembrie 1989 a început
revolta populară care a dus la înlăturarea regimului comunist,
pot spune, cu amărăciune, că avem puține motive să ne
uităm liniștiți în ochii românilor.
Dosarul Revoluției este nefinalizat. Cei care-și plâng în
fiecare decembrie morții nu pot spune că, oficial, s-a stabilit
adevărul și că li s-a făcut cuvenita dreptate. Încă nu știm
când anume cei vinovați pentru crimele de atunci vor plăti în
fața istoriei, ca gest de minimă reparație. Și nu avem încă
adevărul oficial, adevărul care să fie scris în cărțile de istorie
pentru generațiile care vor veni. Pentru că noi, ceilalți, aceia
care eram suficient de maturi în decembrie 1989, am înțeles
destul de repede cine s-a aliniat atunci în spatele „tătucului”
Ion Ilici Iliescu.
Restaurația de atunci s-a întâmplat foarte rapid. Ion
Iliescu și clica lui au vrut pentru România nu libertate și
democrație, ci o „democrație originală”. Adică un
neocomunism care să le conserve unora privilegiile de castă.
Timișoara și-a plâns zilele acestea morții. În acele zile ale
lui decembrie 1989 au fost acolo, pe străzi și în balconul
operei, înainte ca Ceaușescu să fugă, oameni care n-au avut
absolut nicio garanție că vor scăpa cu viață. Au riscat tot
pentru libertate. Oamenii aceia n-au avut absolut nimic de-a
face cu cohortele de nomenclaturiști, securiști și oportuniști
cocoțați pe valul revoltei populare după fuga dictatorului.
Am vorbit cu mulți dintre aceia care au participat atunci la
Revoluție și pot să vă spun un lucru, cât se poate de clar:
niciodată – dar niciodată! – nu vom fi credibili în ochii acelor
oameni numai cu vorbe, oricât ar fi ele de frumoase.
Le datorăm românilor adevărul despre Revoluție și tragerea
la răspundere a celor vinovați de crime. Ar fi o formă – fie și
târzie! – de a le face dreptate celor care au fost făcuți atunci
cenușă și aruncați în gurile de canal de la Popești-Leordeni.
Celor aruncați în gropile comune.
Doamnelor și domnilor colegi,
Sunt mândru că reprezint Timișoara în Parlamentul
României. Această calitate de reprezentant al orașului care
în 20 decembrie 1989 a fost declarat primul oraș liber de
comunism din România și în care s-a strigat pentru prima
dată „Jos comunismul!” și „Libertate!” mă și
responsabilizează. Așa că vreau să vă reamintesc că acum,
în aceste zile, când marcăm împlinirea a 32 de ani de la
Revoluție, încă avem o datorie neonorată. Da, le datorăm
românilor adevărul și o raportare cu respect la această țară
și la valorile pentru care, în decembrie 1989, au murit oameni
nevinovați. Suntem datori să arătăm, prin ceea ce facem, că
cinstim memoria celor care au murit atunci pentru libertate și
pentru mai binele României și al cetățenilor ei.
Vă mulțumesc.
Nicu Fălcoi, deputat al USR, Circumscripția electorală
nr. 37 Timiș.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat
Ștefan-Iulian Lőrincz, de la Grupul parlamentar al USR.
Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor, astăzi se împlinesc 32 de ani de
la Revoluție.
21 decembrie este despre povestea unei generații care a
ales să lupte.
21 decembrie este despre libertate, sacrificiu și speranță.
Speranța că se poate trăi liber în România, fără frica de a fi
persecutat sau amenințat cu moartea.
M-am născut după Revoluție, dar știu că libertatea de
care m-am bucurat mereu a fost darul primit de la cei care au
dorit-o atât de mult și au murit pentru ea acum 32 de ani.
Mă gândesc la ei cu recunoștință și tristețe în același timp.
Știu că le sunt dator. Știu că le suntem datori, pentru că tot
ceea ce am realizat până acum a fost mulțumită curajului lor.
Da! Acum 32 de ani începea Revoluția și la București,
oamenii ieșind în stradă pentru recâștigarea libertății.
Iar răspunsul regimului ceaușist fiind unul brutal și
sângeros, mii de oameni plătind cu propria viață sau cu
pierderea cuiva drag libertatea de care astăzi ne bucurăm.
Din păcate, după 32 de ani, speranțele lor, de atunci,
speranțele noastre, ale tuturor, au fost înșelate de o clasă
politică care, în general, și-a servit doar interesele proprii.
Au trecut 3 decenii de când în fruntea țării se perindă tot
soiul de nomenclaturiști „emanați”. Timp în care
peste 4 milioane de români au ajuns la muncă în străinătate,
alungați de sărăcia și disperarea din țară provocate de
nomenclaturiști rebotezați în Frontul Salvării Naționale.
Da, doamnelor și domnilor, un sfert din populația
României a emigrat!
Astăzi, vechii și noii FSN-iști încearcă din nou să ne
prostească, vorbindu-ne pompos de la tribune despre
„libertate”, cultivând ura față de străini, față de minoritățile
etnice sau chiar față de același Occident venerat nu demult
cu atâta ardoare.
3 decenii mai târziu ne-au găsit divizați, radicalizați și
înspăimântați. În 1989 voiam să scăpăm de Ceaușescu și
comuniști, iar acum ne confruntăm cu o avalanșă a
extremismului și a populismului antieuropean crescut la sânul
acelorași comuniști.
Este adevărat că România a progresat mult din 1989, dar
atât de puțin față de așteptările generației care a făcut
Revoluția.
Nici astăzi, după 32 de ani, vinovații care au comis acele
crime încă nu au răspuns pentru faptele lor.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Pentru acestea nu avem voie să renunțăm la căutarea
adevărului, nu putem construi țara la care visau cei care s-au
sacrificat în decembrie 1989 fără a le respecta memoria.
De când am ales să mă implic în politică mă gândesc
adesea că nu știu cât de multe voi reuși în această aventură,
dar știu sigur că unul dintre lucrurile de care mă tem este să
nu ajung un alt nume pe lista celor care au dezamăgit, a
celor care acum nu i-ar putea privi în ochi. Pentru că au
vândut visul și le-au trădat memoria.
Vă mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.
Îi dau cuvântul domnului deputat Viorel Focșa.
Domnul Dumitru-Viorel Focșa:
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Li-ber-ta-te fără
certificate!”.
Stimată doamnă președinte,
Stimate colege,
Stimați colegi,
În urmă cu 32 de ani, toți românii au strigat într-un cuget și
o simțire: „Li-ber-ta-te!” Prins între scenariul bine tâlcuit în
afara țării și valurile de oameni care au ieșit în stradă, regimul
comunist al lui Nicolae Ceaușescu a căzut. Nu însă și o mare
parte a oamenilor care l-au servit, cei care au făcut parte din
scenariu și au întors armele. Acești oameni au condus și
conduc țara după 1989, unii din umbră, alții la vedere.
Din păcate, au rămas prea multe întrebări fără răspuns:
cine a ordonat? Cine a tras? Cine a răspuns?
De cel puțin un an încoace se mai ridică, în mod insistent,
o întrebare: ce s-a ales din libertatea pentru care au murit
peste 1.000 de români nevinovați și peste 4.000 au fost
răniți? Suntem noi, cei de azi, liberi așa cum ei, cei din
decembrie 1989, și-au dorit să fim?
Privind retroactiv, pornind de la regimul neocomunist al lui
Ion Iliescu, continuând cu distrugerea deliberată a economiei
naționale și terminând cu statutul de colonie pe care l-am
dobândit prin efortul nemijlocit al întregii clase politice de
după 1989, țara noastră nu a fost niciodată liberă.
Doar că astăzi reacția unei mari părți a clasei politice la
efectele pandemiei de SARS-CoV-2 ne îndepărtează și mai
mult de „Li-ber-ta-tea” strigată din stradă în 1989.
După 32 de ani de la ceea ce unii numesc lovitură de stat,
iar alții Revoluție, am ajuns să luptăm din nou pentru drepturi
fundamentale, cum ar fi: dreptul la sănătate, dreptul la
muncă, dreptul la libera circulație, dreptul la manifestarea
convingerilor religioase.
Dragi colegi,
Poate că am uitat prea repede cum era fără drepturi, cum
era să trăiești cu frica de Securitate.
Sângele lor și lacrimile familiilor lor trebuie să ne
reamintească, să ne trezească. Ei au strigat simplu:
„Li-ber-ta-te!” Și cum sângele apă nu se face, în memoria lor
și pentru viitorul copiilor noștri, astăzi suntem gata să strigăm
din nou „Li-ber-ta-te!”, dar de data aceasta „Li-ber-ta-te fără
certificate!”.
Deputat de Constanța Dumitru-Viorel Focșa.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Mulțumesc, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.
Domnul deputat Benedek Zacharie?
Nu este.
9
Grupul parlamentar al minorităților naționale.
Domnul deputat Ghervazen Longher?
Nu este.
Atunci, revenim la Grupul parlamentar al PSD.
Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.
Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.
Domnul Dumitru Coarnă:
Bună dimineața!
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarație politică: „Președintele CSM, Bogdan Mateescu,
a rămas în funcție, ca interimar, peste mandatul legal. CSM
a respins candidaturile magistraților Baltag și Chiș. Justiția,
aruncată în derizoriu!”.
„Să nu uităm că istoria nu-i va uita pe vinovați și vinovați
suntem cu toții: unii pentru că am tăcut, alții pentru că am
greșit, cu toții pentru că am suportat.”
Facem această introducere în condițiile în care
președintele CSM, Bogdan Mateescu, a rămas în funcție, ca
interimar, peste mandatul legal, până când vor fi organizate
noi alegeri, în urma cărora să fie desemnat un șef al
consiliului, candidaturile magistraților Gabriela Baltag și
Andreea Chiș fiind respinse.
Magistrații din toată țara se revoltă în fața acestei
ilegalități fără precedent.
Magistratul Mădălina Afrasinie, de la Tribunalul București,
critică ce s-a întâmplat joi, 16 decembrie 2021, în CSM,
atrăgând atenția că este o nouă confirmare că judecătorii au
rămas pe cont propriu. „Orgoliile au învins. În realitate, noi
toți am fost învinși. Judecători, justițiabili. Supremația legii a
fost învinsă. De ce tăcem? Pentru că știam că așa se va
întâmpla. Atât de dezamăgiți suntem de acest CSM, încât nu
ne mai pasă.”
Magistratul Viorica Costiniu, președintele de onoare al
Asociației Magistraților din România, a solicitat demisia, în
bloc, pentru toți membrii CSM după refuzul de a vota una
dintre candidatele Gabriela Baltag și Andreea Chiș pentru
funcția de președinte, reproșându-le membrilor CSM faptul
că au dezonorat atât consiliul, cât și întreaga magistratură,
deoarece prin votul iresponsabil de joi și-au distrus orice
urmă de reprezentativitate.
CSM a uitat că reprezintă o autoritate constituțională și a
călcat legea în picioare, dezonorând o întreagă instituție,
promovând orgoliile personale și aservirea legii, în dauna
intereselor justiției care ar trebui să le ghideze fiecare pas.
Care a fost scopul pentru care unii membri CSM au ales
să distrugă credibilitatea justiției și să îl lase la conducerea
CSM pe Bogdan Mateescu? Se întreabă și fostul magistrat
Neluța Tudorache, de la Tribunalul Călărași. „Este pentru
prima oară când conducerea CSM este lăsată în mâna unui
neprofesionist. Mandatul care expira la 6.01.2022 este un
mandat de tristă amintire, presărat cu abuzuri și cu fapte
pentru care un alt judecător ar fi fost deja inculpat și
suspendat din funcție.”
Asistăm la încălcarea flagrantă a legii de către cel mai
înalt for al magistraților din România, care, spunând „da” lui
Mateescu, au ales să spună „nu” unor judecători competenți,
candidați la funcția de președinte al CSM pentru anul 2022.
Aceasta înseamnă încălcarea Constituției României și a Legii
nr. 317/2004.
Care au fost motivele respingerii celor două candidaturi
înregistrate pentru funcția de președinte? De ce nu se
dorește promovarea unor magistrați integri la cârma instituției
care ar trebui să valideze tocmai integritatea și supremația
legii?
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Lovitura dată justiției din 16 decembrie 2021 nu va fi uitată
și va intra în istorie, urmând să fie judecați cei vinovați pentru
faptele lor. Într-o societate democratică aceiași indivizi ar
trebui să fie și sancționați, dar, văzând ce se întâmplă la
vârful CSM, firescul a devenit o utopie. Este cazul să ne
trezim și să spunem stop abuzului. Politicul trebuie să ia
bocancii de pe grumazul justiției!
Dumitru Coarnă, deputat al PSD Călărași.
Mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat
Dan-Constantin Șlincu, de la Grupul PSD.
Domnul Dan-Constantin Șlincu:
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi parlamentari,
Mă aflu la această tribună pentru a vă transmite un mesaj
de sărbători atât Domniilor Voastre, colegii mei, cât și
botoșănenilor și românilor.
Mai sunt câteva zile până la Crăciun, atunci când vom
sărbători Nașterea Domnului. Este darul pe care îl primim în
fiecare an și care înseamnă mult mai mult decât cadourile,
petrecerile sau mesele cu familia și cu prietenii.
Îmi doresc să profităm de acest dar, cel al Nașterii
Domnului, și să îl folosim cum putem mai bine. Prin
înțelegere, prin toleranță, prin grijă față de semeni, prin
onorarea cuvântului dat, prin aplecare în adevăratul sens al
cuvântului spre necazul oamenilor din jurul nostru, și nu
numai.
Să ne amintim de mesajul simplu „Doamne-ajută!”. Am
interpretat aceste cuvinte pline de semnificații poate puțin
altfel. Câtă vreme noi, oamenii simpli, avem posibilitatea să
ajutăm, să o facem! Fără a cere nimic în schimb, fără a
aștepta recunoștință! Doar să ajutăm, astfel ajutându-ne pe
noi, prin onorarea darului pe care îl primim în fiecare an.
Stimați colegi,
Dragi români,
Vă doresc să vă bucurați de darul Nașterii Domnului și să
aveți parte de sărbători binecuvântate alături de cei dragi!
Sunt Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.
Vă mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Alexandra
Huțu, tot de la Grupul PSD.
Doamna Alexandra Huțu:
Bună dimineața!
Stimate colege,
Stimați colegi,
Voi intra abrupt în subiect, pentru că e un subiect extrem
de sensibil.
Zilele trecute am deschis o carte adresată copiilor cu titlul
„99 de întrebări și răspunsuri doar pentru băieți”. După o
căutare rapidă pe internet, am descoperit că există o carte
similară și pentru fete. Ambele volume sunt publicate de o
editură care este unul dintre cei mai importanți parteneri ai
Ministerului Educației în privința editării manualelor școlare.
De aici și impresia că acea carte, care cuprinde și câteva
capitole despre educația sexuală a băieților, ar fi avut girul
autorităților române din domeniul educației.
Nu voi reproduce aici conținutul, care m-a șocat și m-a
revoltat, din această carte, pentru că ar fi prea mult pentru a
rosti acele întrebări de la tribuna Camerei Deputaților. Dar pot
să vă asigur că, dacă acel conținut așa-zis „educațional” ar
face obiectul unei emisiuni TV, atunci, cu certitudine ar
conține avertismentul „18+ ani” și ar fi fost difuzată după ora
23.00. Iar cu asta cred că am spus totul. Am acest volum la
mine, deci vi-l pot înmâna, să vedeți și dumneavoastră că
ceea ce spun este real.
Nu am nimic împotriva educației sexuale pentru
adolescenți, dacă ea este făcută la vârsta potrivită, într-un
cadru potrivit și, desigur, cu consimțământul informat al
părinților. Am convingerea că prin informare și educație
adecvată putem preveni multe fenomene negative care par a
fi din ce în ce mai prezente în societatea românească,
precum mame minore, violența sexuală sau alte asemenea
realități tulburătoare.
Dar, în același timp, cred că fiecare lucru trebuie făcut la
timpul său. Cartea despre care vă vorbesc nu are niciun
avertisment cu privire la vârstă. De altfel, așa cum reiese
chiar de pe copertă, este editată în secțiunea „Pentru copii”,
deci se adresează în mod direct copiilor, nu părinților. Ea
poate fi cumpărată, fără restricții, de orice elev, indiferent de
vârstă, pentru că nu există decât o recomandare de „11+”.
Mă întreb și eu care este legitimitatea acelor autori de a
stabil că aceasta este calea adecvată pentru educația
copiilor noștri. Chiar lăsăm astfel de texte, pretins
educaționale, să circule fără nicio îndrumare în librăriile
noastre? Și vă întreb pe cei care aveți copii: credeți că nu
contează dacă o astfel de carte ar fi citită de un copil de
8 ani, deși conținutul se adresează în mod evident
adolescenților, în cel mai bun caz? Dacă avem reglementări
asupra conținutului audiovizual de acest gen, e în regulă să
avem o abordare distinctă în cazul conținutului tipărit?
Iar, dacă tot vorbim de educația sexuală, Ministerul
Educației nu are nicio răspundere în această privință?
Credeți că ar trebui să existe o reglementare în această
privință sau lăsăm totul la libera apreciere a oricui despre
cum să ne creștem și să ne educăm copiii și nepoții?
Sunt întrebări asupra cărora vă invit să reflectați și ulterior
să găsim împreună cele mai bune soluții pentru educația
copiilor noștri.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD Botoșani Alexandra Huțu.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Mulțumesc și eu.
Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cozma
Adrian.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Adrian-Felician Cozma:
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
„Românii nu mai trebuie să stea la cozi în vamă!”.
Stimați colegi,
Ani de zile s-a vorbit în România despre statul la cozi, fie
că vorbim de plata impozitelor, la pașapoarte, în trafic, în
vămi, și ne întrebăm de ce nu scăpăm de acest stigmat.
Pentru că nu am rezolvat problemele și cauzele pentru care
stăm ore în șir în fața instituțiilor sau în alte părți. Zilele
acestea ne-am confruntat cu aceeași problemă cu care ne
confruntăm cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când frații români
se întorc în țară pentru a petrece împreună cu familia și
prietenii. Sunt românii care au plecat pentru o viață mai bună
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
și care ne aduc nu doar bucurie, ci sunt și cei care ne aduc
bani, direct și indirect, prin cheltuielile pe care le fac în țară.
E trist că românii trec ușor prin țările europene, dar sunt
blocați la intrarea în țara lor.
La trecerea de frontieră din Petea, județul Satu Mare,
cozile de mașini au depășit 30 de kilometri la sfârșitul de
săptămână. Un lucru e cert, se știa că în aceste zile fluxul de
persoane va crește mult, dar autoritățile au fost luate pe
nepregătite, iar autoritățile maghiare nu au dat dovadă de o
bună colaborare nici astăzi.
Ținând cont de situația în care ne aflăm, era nevoie de
măsuri extraordinare, rapide, care să ducă la îmbunătățirea
și rezolvarea problemei, în cele din urmă. Chiar dacă Poliția
de Frontieră a suplimentat numărul personalului planificat la
controlul documentelor de călătorie în punctele de trecere,
lucrurile au decurs anevoios. Am cerut insistent autorităților
maghiare să ia măsuri și să deschidă fluxuri suplimentare la
intrarea în România, însă n-avem în acest moment un
răspuns favorabil.
Cer Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă un
dialog constant cu autoritățile maghiare pentru a nu ne mai
confrunta cu astfel de situații. Suntem țări vecine și e nevoie
de sprijin reciproc în astfel de situații.
Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste
zile, Ministerului de Interne și tuturor celor care au contribuit
la deblocarea situației.
Le spun tuturor românilor care au venit și care vin în
aceste zile acasă că sunt ferm și decis în a monitoriza
măsurile care se iau pentru ca pe viitor să nu ne mai
confruntăm cu astfel de situații neplăcute.
Toate cele bune și sărbători fericite românilor din țară și
din străinătate!
Crăciun fericit tuturor!
Doamne-ajută! (Aplauze.)
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.
Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Simina
Tulbure.
Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:
Mulțumesc, doamnă președinte.
„Simina, eu nu mă mai întorc.” „Simina, am încercat, am
luptat, nu mai am energie. Plec din țară.” Aud tot mai des
astfel de afirmații. Dragi cetățeni, vă aud.
Vă invit să facem un exercițiu de imaginație.
Cum ar fi dacă imaginile cu străzile goale din starea de
urgență ar deveni noua realitate a României?
Deja ne confruntăm cu sate depopulate, iar ritmul tinerilor
care pleacă din țară nu s-a potolit deloc în ultimii ani. 36 din
42 de județe au mai mulți pensionari decât tineri. România
pierde anual, în medie, 140.000 de locuitori, prin deces și
emigrare.
În mod incontestabil, România îmbătrânește, vârsta
medie a populației este de 42 de ani, iar noi, chiar și aici, în
Parlament, în loc să ne sprijinim tinerii să își găsească un
rost în țară și să îi implicăm în luarea de decizii, acceptăm
limbajul de lemn care duce spre netransparență și sprijină
prăpastia dintre cetățeni și politicieni.
Peste 100.000 de copii au cel puțin un părinte în
străinătate, iar 32% dintre aceștia își văd părinții doar o
singură dată pe an. Și eu am trăit în afara granițelor țării și
îmi vedeam părinții foarte rar. Dar, dincolo de cifre, vorbim
11
despre familii, milioane de români care trăiesc în afara țării,
care își doresc un singur lucru – o viață decentă, pe care
România, în momentul de față, nu le-o poate oferi.
România este o țară de emigrare, iar fenomenul de
emigrare reprezintă cea de-a doua cauză principală pentru
reducerea populației.
Eu, ca deputat de diasporă, nu pot să stau cu mâinile în
sân și să aștept să văd țara golindu-se de cetățeni.
Dacă poporul consideră că nu ne pasă, mai devreme sau
mai târziu, o să ne lase.
Rapoartele statistice arată că până în 2050 populația
României va fi doar de circa 15,5 milioane de locuitori.
Stimați colegi,
Fac apel la acțiune, având în vedere că săptămâna
aceasta vom vota Legea bugetului, unde voi avea
amendamente. Iar printre aceste amendamente se numără
următoarele măsuri, pe care vă încurajez să le luați în calcul:
– măsuri dedicate stimulării întoarcerii tinerilor în
România;
– înmulțirea oportunităților profesionale de calitate, în
funcție de mediul de proveniență – rural, urban, apartenența
la minorități;
– oportunități de formare pe tot parcursul vieții;
– încurajarea noțiunii de antreprenoriat de familie, prin
granturi specifice pentru tinerele familii;
– servicii sociale performante, la standarde europene,
accesibile în orice comunitate, inclusiv în mediul online, în
funcție de specificul acestora;
– măsuri pentru sporirea natalității, de exemplu, prin
subvenționarea tratamentelor de fertilitate și servicii dedicate
sănătății mintale;
– reforma educațională centrată în jurul elevului;
– dezvoltarea de comunități prietenoase cu mediul;
– implicarea directă a tinerilor în procesele de luare a
deciziilor pe teme legate de probleme demografice, sociale și
de muncă;
– legalizarea parteneriatului civil în România și reforma
armonioasă a sistemului de adopție.
Închei cu două întrebări care mă preocupă și la care vă
invit să reflectăm cu toții, pentru ca 2022 să fie un an în care
demografia va reprezenta o prioritate pe agenda
parlamentară.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog să concluzionați.
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:
Câți vom mai fi în 2050? Cum se simt românii în
România, care sunt soluțiile la depopulare și o populație
îmbătrânită?
Mulțumesc.
Simina Tulbure, deputat de diasporă.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cristian
Ichim, de la Grupul parlamentar al USR.
Vă rog.
Domnul Cristian-Paul Ichim:
Bună dimineața!
Doamnă președinte de ședință,
Stimați colegi,
Dragi români,
„Educația are nevoie de sprijin!”.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
În aceste zile se discută intens despre bugetul de stat – și
mă voi referi acum la importanța acordată educației. Nu e
prima oară și, după cum știm cu toții, nu va fi nici ultima dată
când educația este lăsată pe ultimele locuri, pentru că
problemele endemice ale sistemului nostru de educație nu
sunt luate în considerare. Trebuie să recunoaștem că nu
prețuim educația ca atare, că s-a profitat de pe urma ei, că a
fost politizată și că nu există niciun plan pentru reechilibrarea
sistemului. Bugetul insuficient și faptul că se taie cu
regularitate din banii pe care educația ar trebui să îi
primească sunt dovezi clare ale interesului minim pe care
guvernele României și Parlamentul, în care ne găsim noi
astăzi, îl acordă acestui domeniu.
Suntem, în continuare, o țară care are un număr extrem
de mic de absolvenți de studii superioare și presiunile pentru
a crește numărul lor sunt uriașe. Piața muncii are nevoie de
absolvenți calificați și nu vom putea continua în acest mod. Și
piața externă, cea din țările Uniunii Europene, se uită după
absolvenții cu studii superioare, pentru că circulația forței de
muncă este o mare realitate, pe care trebuie să o acceptăm
ca atare. În acest punct intervine propaganda forțelor
populiste, care se plâng că suntem dedicați muncii brute și
needucate. Adevărul e că nu investim în educație, pentru că
preferăm tirade naționaliste și retrograde, ne plângem de
rezultatele acestor populisme și uităm că avem nevoie să fim
inovativi și capabili să dezvoltăm idei și tehnologii. Ministerul
Educației este prins într-un nesfârșit discurs administrativ,
incapabil și incompetent pentru vremurile pe care le trăim.
Clasa politică românească este vinovată de situația
actuală și, dincolo de sutele de plagiate ale oamenilor politici
care și-au decorat CV-urile cu doctorate furate, vorbim de o
clasă politică incapabilă să observe valoarea și necesitatea
educației.
Stimați colegi, e timpul să oprim acest dezastru, pentru că
ce nu se învață astăzi va fi eticheta României de mâine.
Furtul nu este educație, iar sărăcia duce la abandon școlar și
analfabetism funcțional. România nu merită așa ceva și
trebuie spus că nu resursele financiare ne lipsesc, ci morala
și bunul-simț. Până când nu vom înțelege că școala
românească are nevoie de sprijin și de un exemplu moral în
această clasă politică, vom continua să producem în minus
absolvenți care nu respectă instituția pe care au absolvit-o,
tineri care cred mai mult în meditații decât în educație și
șmecheri politici, care cred că banii și relațiile nasc diplome.
Am trecut de mult de ultimul ceas, de ultimul moment în
care ar fi trebuit să schimbăm ceva. E timpul să ne asumăm
starea deplorabilă, să acționăm responsabil și să investim în
educație, în viitorul acestei țări!
Vă mulțumesc.
Cristian Ichim, deputat al USR, Bacău.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.
Îi dau cuvântul domnului deputat Antonio Andrușceac.
Aveți 3 minute la dispoziție, domnule deputat.
Domnul Antonio Andrușceac:
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
O să încep, înainte de declarația politică, cu un omagiu
adus celor care, cu 32 de ani în urmă, au luptat și unii dintre
ei și-au dat viața pentru o libertate scump plătită, care, în loc
să ne facă fericiți de ceea ce am realizat în 32 de ani, ne
aduce astăzi o nouă manifestație în fața Parlamentului. Din
nou, românii, la 32 de ani, în loc să comemoreze pașnic, sunt
în situația de a protesta împotriva unor politici care au dus
România în pragul falimentului.
Declarația mea politică se numește „România, țară
dependentă de importuri”.
Stimați colegi,
Mă întreb adesea cum a ajuns România să aibă atât de
multă sărăcie, în toată bogăția ei. Avem o populație rurală
foarte mare și o suprafață agricolă considerabilă. Beneficiem
de subvenții europene pe măsura capacității noastre
agricole. Nu ne confruntăm cu episoade cu mult mai
secetoase decât alte țări europene și nici cu inundații
constante. Teoretic, nu ne lipsește nimic pentru ca România
să nu fie un producător agricol de anvergură la nivel
european. Practic, am ajuns să importăm peste 72% din tot
ceea ce consumăm, deoarece producția agricolă a ajuns să
fie din ce în ce mai modestă.
Mă întristez, ca fiecare dintre voi, cred, de fiecare dată
când văd în magazine usturoi adus din China, cartofi aduși
din Germania, în timp ce produsele românești lipsesc de la
rafturi de când a fost eliminată legea care obliga comercianții
să aibă la raft 51% produse românești. Înregistrăm, din
această cauză, un deficit la comerțul cu produse alimentare,
pentru că exportăm porumb, grâu, în timp ce importăm
chipsuri și pâine congelată.
Ministerul Agriculturii avea de pus la punct două proiecte
mari și necesare – implementarea unei rețele românești de
depozitare, procesare și distribuție pentru cereale, legume și
fructe și refacerea și modernizarea sistemului de irigații.
Conform Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare,
doar 20% din terenurile agricole din România sunt irigate,
deși Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR –
vizează măsuri în acest sens încă din perioada de
programare 2007–2013, continuând cu perioada de
programare financiară europeană 2014–2020. Mult prea
puțin s-a făcut în mult prea mulți ani.
Din păcate, observ că, de-a lungul timpului, diversele
guverne pe care le-a avut România, indiferent de culoarea lor
politică, nu au urmărit să protejeze agricultorul român și
producțiile care ies din pământul românesc, ci au distras atenția
de la lipsuri prin importuri masive, pentru că a fost varianta cea
mai simplă, însă și cea mai păguboasă pentru noi.
Sunt convins că sectorul agricol și cel zootehnic ar putea
fi extrem de rentabile dacă am avea în fruntea Ministerului
Agriculturii un om care și-ar dori să susțină producătorii și
agricultorii români și ar veni cu măsuri concrete pe termen
lung, în loc să se uite implorator la cer ca să plouă la timp.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog să vă apropiați de final.
Domnul Antonio Andrușceac:
Vă mulțumesc.
Antonio Andrușceac, deputat AUR, Circumscripția
electorală nr. 4 Bacău.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.
Domnul deputat Benedek Zacharie?
Nu este.
De la Grupul parlamentar al minorităților naționale, dau
cuvântul domnului deputat Ghervazen Longher.
Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Ghervazen Longher:
Mulțumesc, doamnă președinte.
Stimați colegi,
Decembrie este o lună specială în istoria polonezilor și a
românilor, în care au loc comemorări ale unor evenimente
importante, tragice din istoria recentă a ambelor țări. În
decembrie 1981 a fost introdusă în Polonia legea marțială, iar
în România, în anul 1989, a început Revoluția.
Pe 13 decembrie anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la
introducerea legii marțiale în Polonia.
Pe străzile din Polonia au ieșit atunci tancuri și vehicule
blindate, au apărut armata și miliția. Au fost interzise adunările,
grevele, au fost suspendate publicațiile majorității titlurilor de
presă, a fost limitată posibilitatea de deplasare, activitatea
instituțiilor de învățământ superior și lecțiile din școli au fost
suspendate, toate coletele poștale au fost cenzurate,
telefoanele personale nu au mai putut fi folosite. Mii de milițieni
și soldați patrulau străzile supraveghind respectarea
introducerii orei miliției. Granițele au fost închise. Au început să
fie arestați militanții „Solidarității”. În comunicatul de la ora 6.00
dimineața, generalul Wojciech Jaruzelski a informat despre
crearea Consiliului Militar de Salvare Națională, care a preluat
conducerea țării. Introducându-se legea marțială, s-a dorit
oprirea activității sindicatului „Solidaritatea”, care obținea în
țară influență tot mai mare.
Legea marțială a fost abrogată pe 22 iulie 1983. Pe durata
ei au fost arestați, în total, 10.131 de militanți ai „Solidarității”,
iar în jur de 40 de persoane și-au pierdut viața.
În semn de solidaritate cu victimele legii marțiale, Institutul
Memoriei Naționale din Polonia a inițiat, acum câțiva ani,
campania „Aprindeți lumina libertății”. Se referă la gestul prin
care, la începutul anilor 1980, polonezii și alți cetățeni ai lumii
libere și-au exprimat opoziția față de politica brutală a
autorităților Republicii Populare Polone. La ferestrele caselor,
birourilor, școlilor și diverselor instituții din Polonia sunt
aprinse lumânări în semn de comemorare a acelui timp și a
victimelor. La acțiune s-a alăturat în acest an și Uniunea
Polonezilor din România.
Vă mulțumesc.
Crăciun fericit!
La mulți ani!
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Întreb dacă domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola, de la
grupul neafiliaților, este în sală.
Nu este.
Doamna deputat Anamaria Gavrilă?
De asemenea, nu este.
Revenim la Grupul parlamentar al PSD.
Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif?
Nu este.
Doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache?
Nu este.
De la Grupul parlamentar al PNL nu mai avem vorbitori.
Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian
Cristian.
Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.
Domnul Brian Cristian:
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi,
Se împlinește exact un an de când am depus jurământul
de învestitură și zilele acestea Parlamentul este un furnicar,
din cauză că se votează bugetul. Ca de obicei, acest lucru se
13
face pe repede înainte, fără un minim de dezbatere și
analiză. La educație avem 2,28% din PIB, un minim istoric,
iar noul minister înființat, Ministerul Familiei, Tineretului și
Egalității de Șanse, are cel mai mic buget, de 130 de ori mai
mic decât cel al MAI.
De la începutul mandatului am vorbit de la tribună despre
problemele care reies dintr-o subfinanțare a sistemului de
învățământ, unde, an de an, suntem la coada Uniunii
Europene. Iar pe o parte dintre ele le voi menționa din nou.
Ne află pe ultimul loc la capitolul participarea adulților care
sunt înscriși într-un proces de educare sau formare, cu doar
1,3% din totalul populației, și suntem tot la coada Europei în
ceea ce privește absolvenții de facultate. Ne aflăm, în
schimb, pe primul loc în UE la rata populației care nu are
baie în casă – cu 22,4% – și la rata mortalității infantile. Avem
cele mai mici prețuri la băuturi alcoolice – cu 23,6% mai mici
decât media europeană – și suntem pe locul 4 în ceea ce
privește interesul pentru pariurile sportive.
Chiar dacă multe dintre problemele enumerate mai sus ar
putea fi rezolvate prin investiții în domeniul tineretului și o
finanțare adecvată a sistemului de învățământ, putem vedea
cât de mult îi pasă actualei guvernări de viitorul României. Cu
un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii
entități care cuprinde tineretul, vedem că Ministerul Familiei,
Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un minister,
ci mai degrabă o scenă de ministru. Asta se întâmplă când te
preocupă mai mult PR-ul și mai puțin problemele ce ar trebui
rezolvate.
Sectorul de tineret a avut mari speranțe de la
nou-înființatul minister, deoarece, timp de 30 de ani,
componenta tineret a fost una secundară și marginalizată, în
detrimentul sportului, în cadrul fostului Minister al Tineretului
și Sportului. Din păcate, vedem că pentru guvernanții noștri
investiția în tineri este opțională și că aceștia văd banii alocați
activităților și programelor de tineret ca pe o cheltuială, și nu
ca pe o investiție.
Îmi doresc un buget decent și eficient pentru activitățile și
programele de tineret și pentru întreținerea și modernizarea
infrastructurii de tineret din România. Acesta poate fi obținut
dacă tăiem din bugetele de protocol și activitățile neesențiale
ale multor instituții publice.
Stimați colegi, mai multă treabă, mai puțin PR!
Vă mulțumesc.
Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală
Maramureș.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat
Denisa-Elena Neagu, de la Grupul parlamentar al USR.
Doamna Denisa-Elena Neagu:
Mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog, doamnă deputat.
Doamna Denisa-Elena Neagu:
„Academia Oamenilor de Știință din România, o
academie-fantomă de un leu!”
Stimați colegi,
10 milioane de lei, aproximativ două milioane de euro,
este bugetul pe care Academia Oamenilor de Știință din
România îl primește în anul 2022 din banii românilor.
Cu acești bani, alocați aproape anual, instituția ar fi trebuit
să aibă măcar câteva rezultate inovatoare, revoluționare.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Stimați colegi, de câte cercetări revoluționare ați auzit de
la AOȘR în cei 14 ani de activitate?
Vă spun eu: zero!
Acesta este rezultatul când 80% din buget este alocat
pentru salariile personalului și indemnizația membrilor
instituției. Pe cercetare, nici măcar 10%.
Instituția a produs maculatură, adică lucrări strict
teoretice, insipide, fără aplicabilitate practică.
Haideți, stimați colegi, să fim tranșanți și să spunem
lucrurilor pe nume: această organizație este una fantomă, o
lipitoare a bugetului de stat!
Este o uzină de sinecuri de lux înființată de PSD. De aici
încasează anual indemnizații de zeci de mii de lei așa-zișii
„oameni de știință”, afiliați politic PSD.
Ieșiți de pe scena politică, Ion Iliescu, Ecaterina
Andronescu sau Teodor Meleșcanu sunt doar câteva dintre
numele aflate pe statele de plată ale acestei instituții.
USR încearcă de câteva luni să o desființeze. Eu și
colegul meu, senatorul Cristian Berea, am depus un proiect
pentru desființarea AOȘR. Deși proiectul a trecut de Senat, la
Camera Deputaților se află blocat undeva în sertarele
Comisiei pentru învățământ.
Este absolut rușinos că această lege nu a fost adoptată
până acum de Camera Deputaților, asta dând șansa PSD să
le impună partenerilor de coaliție un buget enorm pentru
ținerea în viață a acestei organizații nelegitime.
10 milioane de lei pentru AOȘR este un buget infam.
De aceea, stimați colegi, am depus un amendament
pentru modificarea Legii bugetului de stat pe 2022 și am
propus reducerea bugetului AOȘR la un leu.
Da, un leu! Este suma maximă pentru producerea de
maculatură cu valoare zero!
Vă mulțumesc.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andrei
Miftode, de la Grupul parlamentar al USR.
Domnul Marius-Andrei Miftode:
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi,
Nici bine nu s-a încheiat valul 4 al pandemiei în România,
cu o lună octombrie cu sute de morți pe zi, și iată că voci
stridente pun mortalitatea ridicată fix pe seama creșterii ratei
de vaccinare din perioada în care societatea trăia cele mai
groaznice zile ale valului 4.
Fără să verifice măcar câți dintre cei vaccinați au murit,
fără să își pună problema suprasolicitării sistemului sanitar,
trompetele ponegririi științei fac prelucrări șchioape de date și
atentează la tragerea cortinei beznei de Ev Mediu peste
mințile românilor.
Raportările zilnice au devenit aproape liniștitoare pentru
unii. 1.000 de bolnavi de COVID la ATI nu mai reprezintă un
număr surprinzător și, în consecință, ritmul de vaccinare
începe să bată iarăși pasul pe loc. În timp ce întreaga lume
se apropie de 50% rată de vaccinare cu schemă completă,
România, țară UE, se zbate să atingă 40%.
Plătim un preț uriaș pentru neîncrederea pe care cetățenii
o manifestă față de autorități, pentru campania de informare
slabă și neinspirată, pentru o conducere incapabilă de a
copia măcar măsuri care au funcționat în alte state. Nu de
reinventarea roții avem acum nevoie, ci măcar de o doză de
încredere pe care statul român să fie capabil să o inspire
cetățenilor, printr-o comunicare mult mai eficientă, educativă
și onestă.
O campanie sănătoasă de informare pornește de la
educarea populației prin dezbateri televizate între specialiștii
epidemiologi și detractorii răspunsului științei la această
problemă globală, prin documentare pe înțelesul oamenilor
difuzate la ore de vârf și chiar prin campanii mobile de
informare care să ajungă până în ultimul cătun.
Această țară nu a suferit nicicând de la război încoace un
asemenea dezastru umanitar și nicicând nu a mai avut parte
de campanii atât de insidioase de dezinformare.
Cum răspunde Președintele României?
Cum răspunde SRI-ul?
Cum răspunde CSAT-ul la asta?
Cum răspund actorii decizionali incoerenți, care bâjbâie
între ora de închidere a mallurilor și rata de vaccinare a
cadrelor didactice?
Unde sunt responsabilitatea și solidaritatea națională în
vremuri de restriște?
Valul 5 începe să își facă simțită prezența și în România.
Cu măsuri eficiente de informare din partea decidenților
asistați de epidemiologi, trebuie să evităm să mai avem parte
de sute de morți pe zi.
Stă în puterea noastră să nu mai fim părtași – inapți – la
sporirea dezinformării și polarizării populației, să nu mai fim
părtași la cifrele cu care greutățile acestor vremuri și propriile
slăbiciuni se străduiesc să ne obișnuiască.
Fiecare om ce nu a putut fi salvat din pricina
incompetenței sau lipsei de responsabilitate a fiecăruia dintre
noi, în rolurile pe care le avem, este o dramă abisală și încă
un cui bătut în ușa conștiinței noastre colective.
Vă mulțumesc pentru conștientizare.
Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Brașov.
(Aplauze.)
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Nemaifiind alți deputați prezenți în sală, o să dau citire
declarațiilor politice depuse în scris.
De la Grupul parlamentar al PSD au depus declarații în
scris: domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, doamna
deputat Ileana-Cristina Dumitrache, domnul deputat Eugen
Bejinariu, doamna deputat Daniela Oteșanu, domnul deputat
Ioan Vulpescu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, domnul
deputat Silviu Nicu Macovei, domnul deputat Vasile Cîtea,
doamna deputat Alina-Elena Tănăsescu, domnii deputați
Nicu Niță, Romulus-Marius Damian, Ștefan Mușoiu, Adrian
Alda, doamna deputat Mirela Furtună și domnii deputați
Constantin Bîrcă, Daniel Tudorache și doamna deputat Dinu
Cristina-Elena.
De la Grupul parlamentar al PNL au depus declarații în
scris: Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Gabriel
Andronache, Cătălin Stângă, Liviu Balint, Cristina Burciu,
Alexandru Popa, George Șișcu, Ioan Burduja, domnul
deputat Mugurel Cozmanciuc, domnul deputat Ervin Molnar,
domnul deputat Ștefan-Bucur Stoica și Șandru Cosmin.
De la Grupul parlamentar al USR au depus declarații în
scris domnii deputați Mihai Polițeanu și Viorel Băltărețu.
De la Grupul parlamentar AUR, de asemenea, au depus
declarații în scris domnii deputați Nagy Vasile, Titus
Păunescu și George Simion.
De la Grupul parlamentar al UDMR au depus declarații în
scris domnul deputat Benedek Zacharie și doamna deputat
Biró Rozália-Ibolya.
Iar de la grupul neafiliaților au depus declarații în scris
domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola și doamna deputat
Anamaria Gavrilă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Stimate colege și stimați colegi,
Încheiem aici prima parte...
Dacă puteți să veniți puțin, doamnă deputat Gavrilă. Vă
rog.
(Discuții la prezidiu cu doamna deputat Anamaria
Gavrilă.)
În mod excepțional, o să-i dau cuvântul doamnei deputat
Anamaria Gavrilă, pentru a citi declarația politică.
Vă rog.
Doamna Anamaria Gavrilă:
Bună dimineața!
Din păcate, în această dimineață, parlamentarii sunt ținuți
pe la poarta Parlamentului de jandarmerie! Este regretabil,
domnule Bode!
Românii sunt din nou urecheați de către guvernanți. De
data aceasta, românii care se întorc acasă de Crăciun să își
vadă familiile. Guvernanții cred că ei nu se aliniază regulilor
din afară și acasă, în România.
Am fost plecată 15 ani de zile, am trăit un număr aproape
egal de ani în două țări și am lucrat, prin natura jobului pe care
l-am avut, în peste opt țări, inclusiv Marea Britanie și Australia.
Tatăl meu este plecat de mai bine de 25 de ani în străinătate –
este șofer de TIR. Atât el, cât și mama sunt eroii mei.
Știu exact ce înseamnă străinătatea, știu exact ce
înseamnă să te întorci acasă de Crăciun, știu exact ce
înseamnă să ajungi la graniță, să stai cu orele în vamă și să
fii umilit. Știu ce înseamnă să aterizezi pe un aeroport
românesc și conducătorul de zbor să îți ureze „Bine ați venit
acasă!”. Un fior îți străpunge șira spinării și te cuprinzi de
emoție, de dor și de regret că trec anii și viața ta de zi cu zi
nu este trăită alături de familie, așa cum ar fi normal.
Nu ai cum să ceri românilor să respecte reguli de acasă,
când tu, ca stat, ai eșuat. Nu ai cum să ceri certificate,
formulare de înregistrare, dacă tu, ca stat, nu ai testare
gratuită, nu ai medicamente în spitale și nu ai medicamente
în farmacii.
Suntem țara din Europa cu cei mai mulți oameni plecați în
afară. De 32 de ani, drag stat român, știi că de Crăciun și de
Paști românii se întorc acasă într-un suflet. Ar trebui să avem
cele mai performante sisteme la intrarea în țară, ar trebui să
avem un personal foarte bine pregătit, care ne primește cu
brațele deschise și cu un zâmbet pe față.
Când încerci să rușinezi românii că nu respectă acasă
reguli din afară, deschizi o mare rană pentru acești oameni,
pentru că acești oameni au fost nevoiți să plece. Au fost nevoiți
să plece din cauza incompetenței și corupției la toate nivelurile,
pentru că se uită la televizor și dau nas în nas cu funcționari și
guvernanți care exact aceleași caracteristici le prezintă.
Se uită la televizor și parlamentarii pe care îi văd nu îi fac
să se simtă mândri că sunt români.
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă rog să concluzionați, doamnă deputat.
Doamna Anamaria Gavrilă:
Românii vor respecta reguli atunci când parlamentarii,
când guvernanții, când funcționarii vor arăta respect și
considerație pentru ei.
Și îi rog pe domnii guvernanți să înlocuiască aroganța și
amenințările, domnule Bode, cu o umilință, cu un tact și cu
dragoste pentru confrații noștri.
Mulțumesc mult.
15
Doamna Cristina-Mădălina Prună:
Vă mulțumesc și eu.
A fost ultima intervenție de astăzi.
Închei aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.
Reluăm lucrările la ora 10.00.
Vă mulțumesc tuturor.
Următoarele declarații politice și intervenții au fost
consemnate conform materialelor depuse de deputați la
președintele de ședință:
Domnul Adrian Alda:
„Răsturnarea unui guvern, 29 de legi și 43 de întrebări
adresate miniștrilor într-un an de mandat”
Finalul acestui an și bilanțul său coincid și cu împlinirea
unui an de la preluarea mandatului de deputat, de când
arădenii m-au învestit cu voturile și încrederea lor să-i
reprezint în Parlament. În ciuda problemelor provocate de
pandemie și de instabilitatea politică pe care a generat-o
fosta guvernare de dreapta, acest an a trecut totuși repede.
Din decembrie 2020, ca deputat, am făcut o serie de
demersuri pentru realizarea unor legi mai bune, în folosul
fiecăruia dintre noi și pentru îmbunătățirea tranzitului
legislativ. Consider că este datoria mea de parlamentar să
îmi prezint public, în cel mai transparent mod, direcțiile în
care m-am angajat în beneficiul arădenilor, precum și în
beneficiul românilor. Pe lângă obligația morală pe care o am
față de români, cetățenii au dreptul să știe care este
activitatea noastră în Parlament. Și, pentru că noi, cei de la
PSD, am fost trimiși rapid în opoziție, în mod ilegitim, nu
mi-am permis să irosesc timpul cu perioada de acomodare,
așa că am trecut urgent la lucru, împreună cu ceilalți colegi
deputați și senatori ai PSD, mai noi sau mai vechi în
Legislativ.
Din aceste considerente, am urmărit, în special, domeniul
meu principal de expertiză, agricultura, dar am fost alături de
colegii mei din PSD în toate demersurile lor de a produce
amendamente viabile legilor aflate în dezbaterea
Parlamentului. Deși acest prim an de mandat l-am petrecut în
băncile opoziției, o serie de amendamente pe care le-am
inițiat au fost integrate în textele finale ale unor legi votate.
Așadar, am fost coinițiatorul a 29 de proiecte de acte
normative, dintre care trei au devenit legi și produc deja
efecte. Am contribuit și la amendarea legislației privind
îmbunătățirea calității învățământului, la creșterea protecției
și promovării drepturilor copilului, precum și ale persoanelor
cu dizabilități, la acordarea voucherelor culturale pentru elevi,
la adaptarea cadrului legislativ la noile exigențe privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și la
modificarea Codului fiscal. O deosebită atenție am acordat-o,
alături de colegii mei de la PSD, și corectării regimului
deșeurilor, reglementării și mai practice și atât de necesare
amenajării, omologării și întreținerii traseelor turistice din
România, acordării de protecție concretă populației în fața
exploziei prețurilor tuturor formelor de energie, instituirii unor
măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri
fiscal-bugetare, prin modificarea și completarea unor acte
normative și prorogarea unor termene, precum și actualizării
burselor acordate românilor de pretutindeni sau reluării
atribuirii voucherelor de vacanță.
Dar în prim-planul acțiunii mele politice s-a aflat și va
continua să se afle, până la finalul mandatului, repoziționarea
agriculturii în rândul domeniilor cărora orice executiv trebuie
să le acorde prioritate, mai ales că este una dintre sursele
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
generatoare de venituri la buget, dar, concomitent, asigură
hrana românilor. În acest sens, sunt de menționat Legea nr.
50/1991 privind simplificarea autorizării executării lucrărilor
de construcții agricole, amendarea Legii cooperației agricole
nr. 566/2004, prin care am sporit protejarea gospodăriei
țărănești, precum și Legea privind organizarea și
funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice
„Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și
industriei alimentare.
O altă serie de neajunsuri din agricultură am considerat
că pot fi corijate prin intermediul întrebărilor adresate, pe cale
parlamentară, ministrului de resort. Am solicitat precizări
privind soluțiile guvernului pentru amortizarea pagubelor
cauzate de îngheț pomicultorilor, calendarul lansării apelurilor
de proiecte pentru submăsura 4.1 – „Investiții în exploatațiile
agricole”, stadiul lucrărilor de reabilitare și extindere a
infrastructurii principale de irigații, cadastrarea localităților
arădene prin Planul național de cadastru și carte funciară,
măsurile imediate pentru rezolvarea crizei forței de muncă
din agricultură, existența unei strategii prin care România să
redevină producător, și nu doar furnizor, de materie primă
pentru export, linia de finanțare pentru Programul
Operațional Regional (POR) 2.2 – IMM destinat regiunii Vest,
subvenționarea temporară a îngrășămintelor chimice folosite
în agricultură, un plan de măsuri concrete pentru prevenirea
epizootiilor de pestă porcină și gripă aviară. În plus,
experiența în administrația locală m-a ajutat să le adresez
miniștrilor și întrebări privind stadiul unor proiecte din județ,
care au vizat acordarea de fonduri din PNRR și POR
2021–2027 pentru noul spital matern din Arad, mai multe
detalii legate de stadiile implementării PNDL I și PNDL II,
nevoia de impunere a unor decizii prompte și necesare
creșterii capacității ATI în unitățile spitalicești din Arad sau
comunicarea listei lucrărilor de investiții publice, desfășurate
în acest an de către Administrația Națională „Apele Române”.
Fiind vitale pentru arădeni, am insistat, de fiecare dată, ca
obiectivele propuse sau deja începute să fie duse la bun
sfârșit în cel mai scurt timp.
La nivelul preocupărilor mele și ale dumneavoastră, se
poate observa și interesul manifestat față de rata de
vaccinare, de strategia națională pentru promovarea
îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, de
evoluția negocierilor privind aderarea României la spațiul
Schengen, programele naționale de screening pentru cea
de-a doua parte a anului, față de planul de măsuri pentru
asigurarea tratamentului pacienților cu boli cronice și pentru
accesul optim la tratament ori față de măsurile necesare
pentru reducerea consumului de alcool în rândul
adolescenților.
Toate temele suplimentare, dar deosebit de importante
pentru evoluția economică necesară creșterii nivelului de trai
le-am integrat în cele 17 declarații politice – „Satul românesc,
împins spre apusul său cu concursul guvernanților”,
„Excluderea agriculturii din PNRR, încă o măsură de dreapta
îndreptată împotriva tuturor românilor”, „Falsurile folosite în
agricultură ne omoară, Guvernul doarme!”, „Guvernul
«sprijină» zootehnia cu tăierea subvențiilor și o lipsă de
reacție suspicioasă”, „Costurile mai mari la energie vor
provoca falimentul multor fermieri” sau „Angajamentele
silvice din PNRR, simple basme românești transmise
Bruxelles-ului” constituie câteva dintre problemele prezentate
de la tribuna Camerei Deputaților.
Subliniez că este responsabilitatea oricărui deputat nu
doar să exercite activități de control parlamentar, ci și să
atragă atenția atunci când constată deficiențe, să vină cu
soluții mai bune pentru a depăși problemele țării. Pe acest
raționament a fost clădită și strategia prin care PSD a inițiat
cele șase moțiuni, dintre care patru simple, îndreptate
împotriva foștilor miniștri Adrian Oros, Cristian Ghinea și Vlad
Voiculescu! Am semnat și pentru cele două moțiuni de
cenzură, ultima soldată cu destituirea Cabinetului Cîțu,
moment care a precedat intrarea PSD la guvernare, pentru a
reduce până la eliminare haosul generalizat și generat de
dreapta.
Și, pentru că proiectele Aradului sunt o prioritate pentru
care lucrez din primele zile ale mandatului, m-am preocupat
și de menținerea dialogului interinstituțional, prin
desfășurarea de acțiuni și activități specifice la nivel național
și local, potrivit prerogativelor parlamentare, a dialogului și
consultărilor cu reprezentanții societății civile, oferind, în
cadrul audiențelor săptămânale de la biroul parlamentar,
soluții pentru petițiile, adresele și memoriile transmise de
dumneavoastră, dragi arădeni.
Nu a fost foarte complicat acest prim an, pentru că am
mai făcut politică și la nivel local, iar experiența de consilier a
contat. Dar la fiecare pas, în cele aproape 9 luni de zile cât
PNL, USR și UDMR au fost la guvernare împreună, am avut
de înfruntat autosuficiența și unele abuzuri mai mici sau mai
mari ale fostei majorități care a susținut guvernarea până în
septembrie. Trebuie să admit că am rămas neplăcut surprins
și de lipsa de respect a fostei puteri, manifestată strict din
spirit de frondă față de propunerile opoziției din care PSD a
făcut parte. Și țin să subliniez că un astfel de comportament
mai puțin dezirabil la nivel parlamentar nu a fost probat de
niciunul dintre colegii social-democrați, din momentul intrării
la guvernare, iar acest lucru mă bucură mult! Confirmă nu
doar că social-democrații știu să facă politică în folosul
tuturor românilor, ci și că au respect și față de cei care ne-au
taxat în mod repetat și gratuit și ne-au blocat inițiativele doar
pentru că noi eram în opoziție, iar ei la putere!
Însă, dincolo de disensiunile politice inerente din cadrul
Parlamentului, pentru mine vor avea întâietate, întotdeauna,
preocupările și interesele românilor, în general, și ale
arădenilor, în special!
În continuare, avem multe lucruri de făcut ca să
îmbunătățim legislația și să prioritizăm punerea ei în practică,
motiv pentru care îmi exprim speranța că dumneavoastră,
dragi arădeni, veți continua să ne oferiți sugestiile și sfaturile
dumneavoastră binevoitoare, așa cum ați procedat până
acum! Este în avantajul nostru, al tuturor!
Domnul Liviu-Ioan Balint:
„Revoluția din Decembrie 1989”
Anul acesta comemorăm 32 de ani de la Revoluția din
Decembrie 1989, care a început la Timișoara și a continuat
mai târziu în toate părțile țării, culminând cu o revoluție
antitotalitară în București, în urma căreia și-au pierdut viața
1.142 de români, 3.138 de persoane au fost rănite și peste
760 de persoane au fost deținute ilegal și torturate.
Marcăm 32 de ani de la căderea regimului comunist, deci
32 de ani de democrație, întrucât această revoluție a
reprezentat trecerea poporului român la libertate și la statul
de drept. Prin sacrificiul românilor din decembrie ʼ89, astăzi,
România este membru al Uniunii Europene, al NATO și al
lumii democratice.
Este de datoria noastră să îi omagiem pe cei care și-au
dat viața pentru ca noi, astăzi, să trăim în democrație, să ne
bucurăm de drepturi și libertăți, de valorile comune tuturor
statelor membre ale UE, respectarea demnității umane,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
libertății, democrației, egalității, statului de drept și de
respectarea drepturilor omului. Din păcate, societatea
românească încă nu a primit răspunsurile referitoare la
agresiunea militară și la cei răspunzători pentru utilizarea
forței împotriva poporului român.
Sacrificiul eroilor din decembrie 1989 trebuie comemorat
și cinstit, adevărul trebuie aflat, recunoștința și omagiul
nostru trebuie demonstrate nu doar astăzi, ci zilnic, iar
responsabilitatea noastră este de a respecta democrația și
principiile ei și de a nu uita niciodată cât de scump este prețul
libertății!
Domnul Benedek Zacharie:
„Revoluția din Decembrie 1989”
În declarația politică de astăzi doresc să reamintesc un
adevăr istoric, ciuntit în ultimii ani, parcă uitat în știrile despre
comemorările evenimentelor din decembrie 1989.
Aș începe cu domnul Tőkés László; indiferent de ceea ce
credem astăzi despre Domnia Sa, rolul său în declanșarea
șirului de evenimente este incontestabil. În Piața „Maria” din
fața Parohiei Reformate, ne-am adunat peste 100 de oameni
de diferite naționalități, diferite confesiuni și provenind din
diferite pături sociale. Decizia noastră de a rezista eforturilor
regimului de a ne reduce la tăcere a declanșat avalanșa de
revolte care s-a răspândit în întreaga țară.
Tot în această categorie de uitare se încadrează și
experiențele studenților care, în seara zilei de 17 decembrie,
au fost arestați pe străzile Timișoarei, au fost încarcerați în
celule laolaltă cu deținuții de drept comun și au primit în timp
record de la justiția vremii pedepse între 5 și 7 ani de
închisoare cu executare. Abia în seara zilei de 20 decembrie
au fost eliberați, transportați cu dubele de la închisoare și
împrăștiați literalmente în diverse cartiere ale orașului.
De asemenea, alți și alți oameni importanți atunci pentru
că au aprins scântei în mulțimi au fost dați uitării. Am mai
vorbit despre ei de la tribuna Parlamentului, îi voi pomeni și
astăzi – unul este un profesor de muzică de etnie maghiară,
cel care cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!” în
Piața Unirii din Timișoara, cel care a dat tonul ridicării
împotriva regimului opresiv comunist. În acea seară,
profesorul de muzică a dispărut și nici până astăzi familia nu
a aflat ce s-a întâmplat cu el. Cântecul pe care atunci puțini îl
știau pe de rost a devenit imnul de stat al României.
O altă persoană despre a cărei soartă nu se știe încă
nimic este colegul meu Ovidiu Munteanu, împușcat de
soldați, militari în termen, nevoiți să asculte ordinele
superiorilor, care au tras în tot ce mișca în complexul
studențesc timișorean înconjurat de TAB-uri. A fost ajutat să
ajungă la spitalul județean, iar de-atunci nimeni nu a mai dat
nicio veste despre el.
De peste 3 decenii, despre acești oameni, cu care
personal am făcut front comun în data de 17 decembrie 1989,
și despre mulți alții, inocenți și vinovați, despre realitate și
manipulare nu se știe nimic! Justiția din România nu a fost și
nu este în stare să condamne vinovații din cauza cărora au
murit peste 1.000 de oameni, iar peste 3.000 au fost răniți,
unii mutilați pe viață.
Nu accept ideea că spiritul solidarității acelor zile, când
săream unii în ajutorul celorlalți, uneori ignorând pericolele
reale la care ne expuneam, imboldul de a face bine într-un
scop comun, a dispărut.
Mi-aș fi dorit ca azi, poate chiar criza sanitară, de ce nu?,
să fi coagulat același tip de solidaritate socială, iar efortul
necesar pentru a depăși o astfel de situație de criză să fi
generat același elan generos și altruist. Nu mi se pare, dar eu
17
continui să sper..., poate tot ca în 1989, sper că toți simțim
nevoia de solidaritate socială, așa cum râvneam la un strop
de libertate. Mai rămâne să aprindem scânteia care să pună
în valoare forțele latente ale comunității.
Domnul Beniamin Todosiu:
„Coaliția hoției PNL–PSD bagă mâna adânc în noul
buget”
Proiectul de buget pentru anul 2022 arată tot mai clar că
PNL și PSD s-au unit pentru un singur scop, jaful banului
public. Coaliția hoției a croit un buget care să mulțumească
baronii locali și firmele prietene celor două partide politice.
Astfel, era și normal ca, pentru a se acoperi și mai mult de
ochii justiției, Guvernul să taie din bugetele instituțiilor care
luptă împotriva corupției.
Bugetul Ministerului Public este tăiat cu 19%, față de anul
2021, iar bugetul DIICOT, instituție care trebuie să se ocupe
de combaterea criminalității organizate, este tăiat cu 22%.
Inclusiv bugetul DNA este mai mic comparativ cu acest an,
iar reducerile sunt tocmai la cheltuielile de personal. Măsura
demonstrează, dacă mai era nevoie, că actuala coaliție
PNL–PSD este orientată spre furt și risipa banului public,
astfel încât se asigură din timp că nu va fi deranjată de
justiție din acest jaf național.
În noul buget pentru anul 2022, educația rămâne din nou
codașă la finanțare, iar 6% din PIB este doar un vis frumos și
un slogan de campanie electorală. La fel și „grandiosul”
proiect de țară „România Educată”, al domnului Iohannis,
rămâne doar o broșură frumos colorată, prin care
președintele a mințit românii că îl interesează educația
copiilor.
În tot acest timp, în România educată în care nu sunt bani
pentru educație, bugetul alocat Administrației Prezidențiale și
lui Klaus Iohannis crește cu 23%. La fel se întâmplă și la
toate serviciile secrete, SRI, SIE, STS, SPP.
În bugetul pentru anul viitor apare linia bugetară special
croită pentru satisfacerea financiară a baronilor locali din PNL
și PSD. Linia este denumită „transferuri între unități ale
administrației publice”, adică transferuri din banii
contribuabilului către pușculițele de partid. În total, Guvernul
PNL–PSD a pregătit 52 de miliarde de lei pentru această linie
bugetară care maschează celebrul PNDL 3 și aici sunt
frumos împachetați banii pregătiți pentru baronii locali și
firmele de partid.
Anul viitor, președintele PNL, Florin Cîțu, își va plăti cu
bani publici locul de lider al liberalilor, cumpărat la congres de
la baronii locali din partid. Fiecare leu va fi din buzunarele
românilor.
Și jaful banului public nu se oprește aici! Ați auzit despre
Academia Oamenilor de Știință? Este una dintre uzinele de
sinecuri de lux ale PSD și are cea mai spectaculoasă
creștere în bugetul pe 2022: 232% în plus față de 2021.
Academia aceasta de sinecuri, foști nomenclaturiști sau
politicieni eșuați îi are printre membri pe Ion Iliescu, Ecaterina
Andronescu sau Teodor Meleșcanu și va avea un buget de
10 milioane de lei. În 2019, de exemplu, doar puțin peste 2%
din bugetul instituției a mers către activități „academice” –
simpozioane cu discursuri prăfuite, pișcoturi și cafeluțe. Restul
banilor au mers către indemnizații și plata angajaților.
Președintele academiei primește 22.000 de lei pe lună,
vicepreședintele și secretarul științific câștigă câte 17.000 de lei
pe lună. USR solicită desființarea acestei academii-fantomă
sau oprirea finanțării publice și a depus în Parlament un
proiect de lege în acest sens.
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Încheiem exemplificarea cu lista alocărilor pentru
comunitățile din România, unde vedem că din nou
municipiile, orașele și comunele conduse de primari USR
sunt sărite de la finanțare, iar, în schimb, baronii PNL și PSD
primesc bani cu nemiluita. Aceasta este distribuirea
echitabilă și corectă pe care o promovează PNL și PSD,
două partide care și-au dat mâna în cel mai mare jaf al
banului public din România.
Concluzia este simplă – 2022 va fi anul în care trebuie să
ne așteptăm că Guvernul PNL–PSD ne va băga adânc mâna
în buzunare pentru a „finanța” hoția și corupția.
Domnul Constantin Bîrcă:
„E vremea colindelor!”
Titlul prezentei declarații are rolul de a marca un element
esențial al culturii române, și anume păstrarea datinilor și
tradițiilor strămoșești.
Sărbătorile de iarnă, în special în zona satului românesc,
reprezintă evenimente deosebite, care unesc comunitățile în
obiceiuri păstrate peste veacuri. Este o explozie de poezie și
dans pe care doar românii o pot armoniza atât de bine.
Crăciunul și Anul Nou ar trebui să creeze tuturor o
atmosferă unică, specifică de bucurie. Din păcate, în unele
case se așterne tristețea.
Un studiu recent efectuat de World Vision privind
cadourile de Crăciun în zona rurală arată că unu din șase
părinți nu are nici măcar 10 lei pentru cadoul de Crăciun al
copilului, iar unu din trei părinți are mai puțin de 50 de lei să
cumpere un cadou.
Peste jumătate dintre părinți spun că perioada Crăciunului
este una stresantă pentru ei, 74% dintre părinți fiind stresați
din cauza lipsei banilor, 30% afirmă că sunt stresați pentru că
nu pot asigura familiei cele necesare, 14% pentru că nu au
cu ce încălzi casa, 10% fiindcă nu știu dacă vor avea bani
pentru mâncare și tot 10% fiindcă nu au haine de iarnă. 70%
dintre respondenți ar alege un cadou care să acopere o
necesitate de bază – alimente, haine, încălțăminte.
Sunt motive de îngrijorare pentru Partidul Social
Democrat, care caută soluții de redresare.
În prag de sărbători, le doresc tuturor românilor sănătate
și bucurii, împreună cu toți cei dragi!
Doamna Biró Rozália-Ibolya:
„Respectarea drepturilor minorităților trebuie să rămână o
prioritate!”
În fiecare an, la data de 18 decembrie este sărbătorită
Ziua minorităților naționale din România. La 18 decembrie
1992 a fost adoptată, prin rezoluție a Adunării Generale a
ONU, Declarația cu privire la drepturile persoanelor
aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și
lingvistice.
Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând
minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice oferă o
garanție a drepturilor minorităților în general, astfel încât mai
multe state i-au recunoscut importanța prin declararea zilei
de 18 decembrie ca Ziua minorităților naționale. România s-a
alăturat acestui context internațional prin aprobarea HG
nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua
minorităților naționale din România. Aceasta este sărbătorită
de toate minoritățile etnice din țara noastră, care, potrivit
organizațiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru
Relații Interetnice, sunt albanezi, armeni, bulgari, croați,
greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruși
lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni,
macedoneni, ruteni.
Primul eveniment de diplomație publică dedicat Zilei
minorităților naționale a fost organizat la Muzeul Național al
Satului „Dimitrie Gusti”, București, 18 decembrie 2019. A fost
un moment pe care l-am primit cu multă bucurie și am privit
cu optimism, gândindu-ne că această zi trebuie să reprezinte
un moment de reflecție – pentru instituțiile statului, societatea
civilă și pentru cetățeni – asupra faptului că drepturile și
libertățile minorităților sunt parte a drepturilor fundamentale
ale omului și nu pot fi disprețuite, încălcate sau ignorate.
Într-un moment în care întreaga lume resimte din plin
efectele pandemiei de COVID-19, din păcate, există situații
în care nu toate drepturile omului sunt respectate – mă refer
la tratamentele inumane cărora sunt supuși refugiații la
granița cu Belarus, problemele cu care se confruntă
populația rămasă în Afganistan după ce talibanii au preluat
puterea, iar dramele celor care au ales să părăsească țara
au marcat întreaga lume.
În ultimii ani ne-am confruntat cu cazuri de nerespectare
a drepturilor lingvistice. Am văzut cum în Ucraina autoritățile
au încălcat dreptul minorităților la educație în limba maternă,
situație care a afectat inclusiv minoritățile maghiară și
română din această țară. Mai mult, președintelui UDMR,
Kelemen Hunor, i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei
pentru a participa la un eveniment cultural.
Toate aceste abuzuri ale autorităților ucrainene se
întâmplă în contextul în care protecția la standarde europene
a drepturilor persoanelor aparținând tuturor minorităților
naționale din Ucraina este un fundament al construcției
democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de
poporul ucrainean.
De asemenea, un alt caz îngrijorător este situația
inițiativei cetățenești „Minority Safe Pack”. Inițiativa
cetățenească europeană este un instrument al democrației
participative care le permite cetățenilor Uniunii Europene să
aibă un cuvânt mai greu de spus în privința politicilor
europene care au un impact asupra vieților lor. Față de acest
demers important autoritățile române au manifestat anumite
derapaje și au rămas fără răspuns, în timp ce sunt oficiali
care susțin că suntem o țară model în problema respectării
drepturilor minorităților.
Deși printre obiectivele și prioritățile Comisiei Europene se
numără și includerea și respectul față de bogăția diversității
culturale a Europei, instituțiile europene nu sprijină
elaborarea unui cadru legislativ european care să garanteze
respectarea drepturilor minorităților naționale din Uniunea
Europeană.
Atât în România, cât și în alte state membre ale UE mai
sunt foarte multe de făcut în ceea ce privește respectarea
drepturilor minorităților. Chiar dacă statele membre au
semnat convențiile-cadru pentru acestea, chiar dacă în
discursul oficial se spune foarte des că noi suntem un stat
exemplu în Europa, afirm cu responsabilitate că avem încă
foarte mult de lucrat în acest domeniu și sper că în următorii
ani Parlamentul va acorda o mai mare atenție acestor
aspecte.
Dar doresc să subliniez că nu cadrul legislativ existent are
lacune mari; problemele apar pentru că acest cadru legislativ
nu este întotdeauna pus în practică la timp și în mod
corespunzător.
UDMR susține valorile tradiționale, valorile creștine în
care ne-am născut și ne-am format ca cetățeni în această
societate. Avem datoria să facem tot posibilul ca aceste valori
să fie cunoscute și susținute în întreaga Europă, pentru că o
Europă puternică are nevoie de bogăția spirituală și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
diversitatea pe care le oferă toate națiunile majoritare sau
minoritare de pe continent.
De aceea, recunoașterea lor, respectul reciproc, precum
și garantarea drepturilor și libertăților de a păstra, a cultiva și
a dezvolta identitatea națională reprezintă aspecte esențiale,
de care trebuie să ținem cont mai ales acum, când ne
confruntăm cu provocări fără precedent la nivel mondial.
Avem nevoie de o Europă unită, de o Europă a valorilor!
Domnul Bogdan-Alexandru Bola:
„«STOP» intrării necontrolate a deșeurilor în România”
În data de 7 decembrie 2021 am depus o inițiativă
legislativă în Parlament prin care solicitam Ministerului
Mediului, printre altele, reducerea numărului punctelor de
trecere a frontierei pentru deșeuri, de la 77 la 15. Pe data de
9 decembrie a.c., Ministerul Mediului anunță că va adopta o
hotărâre de guvern pentru limitarea acestor puncte de
trecere a frontierei. Pe data de 17 decembrie a.c., Guvernul
adoptă o hotărâre privind aceste puncte prin aplicarea
Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului
nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri.
Hai că e bine, au trecut „doar” 15 ani de când puteam să
blocăm mult mai bine transferul ilegal de deșeuri... și statul a
dormit în bocanci! Și, sigur că da, e doar o „coincidență” că
Ministerul Mediului a ieșit la doar două zile după ce am făcut
publică inițiativa noastră de a spune „STOP” intrării
necontrolate a deșeurilor în România.
Inițiativa depusă de mine în Parlament, înainte să sară
ministerul ca ars, nu cuprindea doar măsura reducerii
punctelor de frontieră, ci și un pachet de proiecte prin care să
reducem la maximum intrarea deșeurilor în țară și să
înăsprim măsurile luate împotriva celor care încalcă legislația
de mediu.
Dintre măsurile propuse de mine și colegii mei, multe
dorindu-se a fi implementate în premieră în România,
amintesc: introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de
orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă; pe
teritoriul României nu va fi permisă introducerea deșeurilor
amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin
impurități într-o proporție mai mare de maximum 1% și fără
să se prezinte documente de proveniență; valorificarea
deșeurilor se realizează numai de către destinatar și numai
în instalații de valorificare autorizate și codificate, conform
prevederilor Regulamentului nr. 1.013/2006, prin procese sau
activități autorizate de autoritățile publice competente, numai
conform codificării din documentele de transfer; destinatarul
transportului de deșeuri este obligat să dețină, în stare de
funcționare în parametri normali, o instalație de valorificare
autorizată pentru operațiunile de valorificare și codurile de
deșeuri recepționate, cu ajutorul căreia să valorifice
obligatoriu întreaga cantitate de deșeuri ce face obiectul
transportului.
Veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în
care a funcționat fără deținerea autorizațiilor de mediu
corespunzătoare se confiscă, acest fapt urmând a fi
consemnat în procesul-verbal emis de comisarii Gărzii
Naționale de Mediu, și măsura va fi dusă la îndeplinire de
către Agenția Națională de Administrare Fiscală, actul emis în
aceste condiții fiind titlu executoriu.
În urma constatării unor abateri repetate de la legislația
privind protecția mediului, odată cu aplicarea sancțiunii
contravenționale a amenzii, se va putea dispune
suspendarea sau chiar anularea autorizațiilor deținute, după
cum urmează:
19
– Dacă o persoană juridică săvârșește două fapte care
contravin legislației de mediu într-un interval de 6 luni de la
constatarea primei abateri, autorizația de mediu va fi
suspendată pe o perioadă de 3 luni.
– Dacă o persoană juridică săvârșește mai mult de trei fapte
care contravin legislației de mediu într-un interval de 12 luni de
la constatarea primei abateri, autorizațiile de mediu vor fi
anulate; constatarea infracțiunilor din cuprinsul legislației
privind protecția mediului se poate face din oficiu de către
organele de urmărire penală, precum și de către comisarii
special abilitați din cadrul Gărzii Naționale de Mediu,
cercetarea infracțiunilor făcându-se sub directa coordonare a
procurorului; în termen de 15 zile de la adoptarea acestei
legi, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va adopta prin
ordin de ministru nomenclatorul produselor susceptibile a fi
deșeuri.
Sper ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, chiar dacă
a decis adoptarea prevederii cu cele 15 puncte de trecere a
frontierei, să nu blocheze pe viitor această inițiativă, pe motiv
că „s-a făcut deja”. Acest lucru s-a mai întâmplat în trecut. Mă
aștept să susțină aceste demersuri care, așa cum s-a văzut
săptămâna trecută, sunt mai mult decât necesare.
Este important, orice ar fi, să mergem înainte cu
proiectele bune pentru mediu, de care beneficiază toți
românii, și să le implementăm urgent!
Doamna Oana-Gianina Bulai:
„Bunăstarea copiilor trebuie să reprezinte o preocupare
pentru întreaga societate!”
Ne apropiem cu pași repezi de sărbătoarea Crăciunului,
una plină de bucurie pentru milioanele de copii ai României
și ai întregii lumi. Declarația de astăzi nu este despre politică,
ci este despre copii, pentru că ei sunt viitorul nostru și față de
ei avem datoria de a-i susține și de a le asigura toate cele
necesare pentru o dezvoltare armonioasă.
Copiii trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga
societate, o cauză pentru care merită să lupți, căci, fără a
exagera și a folosi clișee, ei chiar reprezintă viitorul oricărei
națiuni. O națiune sănătoasă este una cu copii sănătoși, copii
care au susținere pentru a se dezvolta și a căpăta o educație
adecvată.
Protecția și dezvoltarea copiilor sunt valorile principale pe
care avem obligația să le promovăm, deoarece ele sunt parte
integrantă a progresului uman. Copiii se confruntă cu situații
și probleme specifice încă de la cele mai fragede vârste, iar
protecția lor trebuie să vină din partea noastră, a adulților, și
mai cu seamă a parlamentarilor, cei care suntem
reprezentanții cetățenilor.
Dacă există ceva blamabil și de condamnat în această
lume, uneori nedreaptă, este felul în care unor copii le sunt
furate copilăria și dreptul la o viață în limitele decenței,
dreptul la egalitate de șanse și la o dezvoltare armonioasă,
atât fizică, cât și psihică.
În 1990, România a ratificat Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului, angajându-se să asigure condițiile
necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din
țara noastră. De atunci și până în prezent s-au înregistrat
progrese semnificative în domeniul drepturilor copiilor în țara
noastră și datorită muncii depuse de către organizațiile
neguvernamentale care au militat pentru apărarea drepturilor
celor mici.
Cu toții sperăm ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să nu
mai vedem la colț de stradă copii forțați să cerșească ori știri
despre copii abandonați imediat după naștere chiar de
persoanele care i-au adus pe lume.
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
S-au făcut progrese importante în materie de apărare a
drepturilor copiilor în România, însă, în același timp, trebuie
să recunoaștem că încălcări ale acestor drepturi se mai
regăsesc în țara noastră – există copii care nu beneficiază de
un nivel de trai decent, pentru unele categorii de copii
accesul la serviciile medicale sau la educație este redus, nu
există o protecție eficientă împotriva discriminării, iar vocea
copilului este ascultată de multe ori doar formal.
Cred cu tărie că singurul mod de a crea o societate sigură
și prosperă este acela de a prioritiza investițiile pentru copii și
familie, de a coordona coerent politicile în domeniile social,
educație, sănătate, justiție și de a oferi resurse comunităților
locale.
Avem obligația morală și legală de a acționa pentru binele
copiilor și trebuie să facem acest lucru în parteneriat cu
organizațiile internaționale, cu organizațiile societății civile, cu
sectorul privat și cu toți ceilalți actori importanți din UE și din
lume. Pentru a apăra drepturile copiilor trebuie să acționăm
împreună!
Domnul Vasile Cîtea:
„România, tot mai căutată de muncitorii străini”
În ultimii ani, țara noastră a devenit casă pentru zeci de
mii de angajați străini. Sunt oameni care vin din afara Uniunii
Europene, din țări precum Sri Lanka, Nepal, India sau
Bangladesh, în căutarea unui trai mai bun. Și îl găsesc în
România. Găsesc aici companii dispuse să-i ajute să
înceapă o nouă viață, găsesc sprijin, înțelegere, compasiune,
oameni calzi, iar țara noastră le devine o a doua casă.
Am început să aducem tot mai mulți muncitori asiatici.
Angajatorii și-i doresc, iar unul dintre motive e legat de etica
muncii. Mai exact, asiaticii își concentrează întreaga
existență asupra muncii, sunt foarte disciplinați și își iau în
serios toate sarcinile care le revin la locul de muncă.
Din țările asiatice vin angajați calificați în diverse domenii.
Nepalezii sunt potriviți în special pentru locurile de muncă din
agricultură, dar și pentru cele din HoReCa. Cei din Filipine
vin să se angajeze în centrele de înfrumusețare și relaxare,
iar în sfera construcțiilor se angajează în special vietnamezii,
însă vin puternic din spate și cei din alte state, precum Nepal
și Sri Lanka.
Numărul de angajați veniți din țările non-UE a explodat în
ultima perioadă. România a atras peste 100.000 de angajați
din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată
datele oficiale.
În acest an, țara noastră a primit 50.000 de muncitori
străini, asta în contextul în care inițial s-a stabilit că vor fi doar
25.000. Cei mai mulți străini care au venit anul acesta să
lucreze în România provin din Turcia, Nepal și Sri Lanka. În
2022, numărul va fi și mai mare. Vorbim despre o sută de mii
de muncitori străini care vor veni să lucreze în România.
Guvernul a mărit contingentul de angajați veniți din afara
Uniunii Europene, asta în contextul deficitului de forță de
muncă de la noi din țară, dar și al numărului mare de solicitări
venite din partea angajatorilor.
Există o cerere foarte mare de oameni în multe domenii,
precum construcții, agricultură și zootehnie, confecțiile textile
sau HoReCa, mai ales că în ultimii ani piața forței de muncă
a fost afectată de fenomenul migrației, precum și de declinul
demografic accentuat, din cauza scăderii natalității. În plus,
ne-am mai confruntat și cu pandemia de COVID-19, care a
afectat diferit domeniile.
Salariile muncitorilor asiatici încep de la cel puțin 3.000 de
lei/lună, adică în jur de 700 de dolari, cât ar lua acasă în
aproape doi ani, în funcție de țara din care provin.
Odată cu această declarație, fac apel la toate instituțiile
abilitate pentru a simplifica procedura prin care muncitorii
străini ajung în România, aceasta pentru că, în prezent,
timpul de așteptare este unul uriaș. Companiile ajung să
aștepte luni întregi până când este gata toată procedura
legislativă. Timpul de așteptare pentru acordarea vizelor de
către statul român pentru muncitorii străini ajunge acum și la
8 luni, ceea ce e inadmisibil, așa că îmi doresc ca toți cei
care au puterea să schimbe acest lucru să o facă într-un timp
cât mai scurt.
Angajații asiatici sunt salvarea de care are nevoie
economia românească, în contextul în care deficitul de forță
de muncă este atât de mare. Se estimează că deficitul de
forță de muncă ajunge până la 500.000 de persoane, din
care aproximativ 220.000 de locuri de muncă sunt
completate cu lucrători autohtoni. Deci mai rămân
280.000 de joburi neocupate. Așa că sosirea a 100.000 de
angajați din afara Uniunii Europene ar mai echilibra balanța
forței de muncă.
Românii din afara granițelor primesc ajutor prin
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dacă aleg să
se întoarcă acasă. S-a elaborat Ghidul de reîntoarcere, în
care se regăsesc informații privind reînnoirea actelor de
identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor,
accesarea serviciilor medicale și sociale, regimul de
impozitare, precum și posibile oportunități de investiții în
România.
Pentru căutarea unui loc de muncă la reîntoarcerea în
țară, primul pas este acela de a se înregistra la agenția
pentru ocuparea forței de muncă în raza căreia au domiciliul
sau reședința, instituții aflate în subordinea Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Doamna Cristina Burciu:
„32 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989”
Se împlinesc 32 de ani de la zilele fierbinți din decembrie
1989, atunci când românii și-au luat propria soartă în mâini și
au răsturnat regimul totalitar care ne-a îngrădit pentru prea
mult timp dreptul la opinie, conștiință, libertate și liberă
circulație. Se cuvine să rememorăm cu respect și plecăciune
jertfa sutelor de eroi care au trecut în neființă atunci pentru ca
românii să scape de dictatură și să poată oferi un viitor
european, democratic și civilizat copiilor noștri.
Îmi exprim gratitudinea față de poporul român, artizanul
acelor zile sângeroase din decembrie 1989, poate uneori pe
nedrept uitate în zilele noastre.
Un contemporan spunea admirabil despre Revoluția
Română că a fost „miracolul unei tardive mântuiri”, iar
făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol și grotesc. Pe
de altă parte, sunt demne de dezaprobare acele atitudini
extremiste, de dezbinare socială, politică și culturală, ale
celor care susțin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă
lovitură de stat.
Consider că istoricii au primul cuvânt în a face lumină
referitor la adevărul din aceste zile. Opinia majoritară este
însă aceea că în decembrie 1989 a fost o revoluție autentică,
și nu o lovitură de stat, iar revoluția a fost anticomunistă, și nu
doar anticeaușistă. Cred că toți trebuie să fim recunoscători
pentru sacrificiul celor care au făcut posibil să fim acum
cetățeni europeni.
Consider că Revoluția din 1989 trebuie să fie continuată
zilnic, de fiecare dintre noi, dar de această dată în mod
pașnic, pentru că, așa cum bine spunea un alt contemporan,
„Revoluția din 1989 ne-a oferit libertatea, dar nu și
instrucțiunile de utilizare a ei”!
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Doamna Cristina-Elena Dinu:
„2022 va fi anul recordurilor investițiilor în infrastructură”
După doi ani în care investițiile în infrastructură aproape
au stagnat, anul viitor vom asista la un efort bugetar
important aflat la dispoziția Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii. Ministrul PSD Sorin Grindeanu a anunțat, în
acest context, că bugetul acestui minister pentru 2022 este
cu 20,5% mai mare față de cât s-a cheltuit în acest an.
Componenta principală a acestei alocări bugetare
substanțiale o reprezintă suma de 9 miliarde de lei, distribuită
pe proiecte pe fonduri nerambursabile, în timp ce alți
8 miliarde de lei vor fi dați din bugetul de stat. În total, va
rezulta suma de 17 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere
elocventă față de suma cheltuită în acest an de Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii, respectiv 14 miliarde lei.
Demnă de menționat este și majorarea sumei ce va fi
destinată proiectelor de infrastructură din fonduri
nerambursabile, cu aproximativ două miliarde lei față de
valoarea din acest an.
În consecință, 2022 va fi un an foarte benefic pentru
programele destinate îmbunătățirii căilor rutiere și feroviare
din România, numărul proiectelor ce vor fi continuate fiind
exponențial, dar vor fi demarate și obiective noi de investiții.
Faptul că anul viitor vor fi parafate cele mai multe
contracte de investiții din istoria Ministerului Transporturilor
este un semnal extrem de încurajator pentru investitorii
externi, certificându-se astfel că România dispune de un
potențial real pentru dezvoltare, dar și de predictibilitate
financiară.
După cum PSD a obișnuit românii în fostele perioade în
care a guvernat, ne vom ține și de această dată de cuvânt,
iar Executivul va susține dinamizarea și susținerea
proiectelor destinate tuturor tipurilor de transport, astfel încât
acestea să intre cât mai repede în faza de implementare.
În concluzie, 2022 va fi anul în care zonele țării rămase în
urmă din punctul de vedere al căilor de comunicații vor fi
readuse pe un făgaș normal, ca dovadă a implicării PSD în
evoluția corespunzătoare a României. Realizarea acestor
proiecte investiționale din infrastructură, îndeosebi în cea
rutieră, reprezintă o dovadă clară a eforturilor conducerii PSD
a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de a corecta
nedreptățile făcute românilor în acest domeniu vital al
progresului general al țării.
Domnul Romulus-Marius Damian:
„32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”
Anul 1989 este anul care pe mine, student fiind, mă
găsește la București; și este greu de descris în cuvinte tot ce
am simțit atunci.
Anul acesta se împlinesc 32 de ani de la Revoluția din
Decembrie 1989, care a început la Timișoara pe
16 decembrie și a cuprins apoi toată țara. Din păcate,
trecerea la democrație a costat viața a peste 1.000 de
români, iar noi ne plângem și astăzi eroii, fiindcă încă avem
întrebări fără răspuns referitoare la autorii agresiunii criminale
împotriva protestatarilor pașnici din decembrie ʼ89.
Aș dori să îmi exprim astăzi recunoștința și să aduc un
omagiu eroilor care și-au pierdut viața în 1989 pentru ca noi
astăzi să fim cetățeni într-o țară democratică, membră în
Uniunea Europeană și în NATO, o țară proeuropeană, care
respectă drepturile și libertățile omului.
Astăzi, la mai bine de 3 decenii distanță, tot ceea ce îmi
doresc este ca noi, cei care îi reprezentăm pe români, să ne
luptăm pentru ca democrația să fie respectată, să elaborăm
legi care să ofere copiilor noștri șansa pe care românii nu au
21
avut-o atunci, să ne asigurăm că toate instituțiile statului
funcționează corect, astfel încât libertatea și democrația să
nu mai fie pierdute niciodată.
Deși suntem în prag de sărbători, îmi doresc să profităm
de acest moment pentru a ne exprima recunoștința față de
sacrificiul eroilor din ʼ89, să îi omagiem pe aceștia și pe toți
cei care au luptat la Revoluție și care au ajutat la prezentul
democratic al țării noastre.
Doresc să închei prin a le ura românilor sănătate, putere,
înțelepciune și sper ca Dumnezeu să ne binecuvânteze cu
un an mai bun din toate punctele de vedere.
Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:
„Proiectul de buget pe 2022 și amendamentele depuse la
acest buget”
Doresc să vorbesc despre proiectul de buget pe 2022 și
despre amendamentele mele la acest buget. În primul rând,
a publica un proiect de buget cu mai puțin de 72 de ore
înainte de a fi supus aprobării Parlamentului este o
ilegalitate. Un proiect de lege trebuie să stea în dezbatere
publică cel puțin 30 de zile. O lege precum cea a bugetului,
care decide practic pe jumătate din munca fiecărui cetățean,
ar trebui să fie un subiect de discuție și de analiză temeinică
în media și în societatea civilă.
Faptul că an de an se întâmplă același lucru nu face ca
anul acesta să fie vorba despre o ilegalitate mai mică. Din
contră, este un comportament și mai grav când o astfel de
practică devine o cutumă acceptată.
În al doilea rând, am muncit toată noaptea pentru a scrie
amendamente. Sunt convins că niciunul nu va trece. Dar noi
trebuie să ne facem treaba ca și cum am trăi într-o societate
normală, căci doar așa putem ajunge acolo.
Iată amendamentele mele:
– Alocare de buget special pentru tratamentul pacienților
cu HIV și pentru informare și prevenție. Anul acesta,
sponsorul programelor (Global Fund for HIV and TB) iese din
România. Se consideră că suntem o țară dezvoltată. În
realitate, deși cifrele economice ne pun acolo, în planul
sănătății publice nu sunt acolo.
– Alocare specială pentru vaccinarea anti-HPV. Avem cele
mai mari cifre la mortalitate de cancer de col, de circa trei ori
mai mari decât media europeană.
– Alocare specială pentru mijloace de contracepție
gratuite pentru categoria 16–21 ani și pentru persoanele
vulnerabile economic. Avem cel mai mare număr de mame
minore din Uniunea Europeană raportat la populație.
– Reducerea bugetului a două institute-sinecuri din
subordinea Senatului (Institutul Revoluției Române – Ion
Iliescu și Institutul Levantului – Emil Constantinescu) la 1 leu.
– Restabilirea bugetului Ministerului Public (parchetele,
DNA, DIICOT) la nivelul anului trecut plus inflația. Acum a
fost scăzut cu 18% față de anul trecut. Idem pentru Înalta
Curte de Casație și Justiție, unde veniturile le-au fost reduse
cu 13%.
– Fond special de achiziții pentru Biblioteca Națională.
Acum este 20.000 lei anual – fond special pentru digitalizarea
colecțiilor. Acum se lucrează cu un singur scaner, donat
acum vreo 5 ani de Ambasada Turciei.
Și mai ales, cel mai important, amendamentul la
programul național de masă școlară.
Alături de Anca Dragu și Irineu Darău, am depus un
amendament care să permită acordarea de masă caldă unui
procent de 30% dintre copiii României, aproape de un milion
de beneficiari.
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Este pasul esențial pentru educație, mai ales în
comunitățile vulnerabile economic.
Este lucrul care poate oferi șansa la educație acelui milion
de copii, șansa la o viață mai bună.
Doamna Ileana-Cristina Dumitrache:
„Bradul de Crăciun din flacoane de vaccin”
În urma informațiilor apărute în presă, la Centrul de
vaccinare de la Palatul Copiilor s-a autorizat construirea unui
brad de Crăciun din recipiente de vaccin. Garda de Mediu a
sancționat responsabilii cu o amendă de 90.000 lei pentru
nerespectarea normelor de transport al deșeurilor medicale.
Desigur că au apărut susținători care consideră amenda prea
mare pentru fapta comisă și care au ținut să ne atragă atenția
că riscul biologic era zero, ținând cont că recipientele de
vaccin erau goale. Sticluțele, dozele, recipientele serului
respectiv sunt încadrate legal în categoria deșeurilor
medicale ce necesită regim special.
Este greșit să minimalizăm prevederile legale și să
acționăm, chiar și din neglijență, către nerespectarea legii.
Legea este lege și este mai presus de orice interpretare a
acestei abateri ca fiind una simbolică, cu scopul de a
impulsiona vaccinarea sau de a sublinia importanța ei în
combaterea pandemiei.
Consider că Garda de Mediu a luat decizia corectă
sancționând încălcarea unor norme stabilite prin lege și
împiedicând crearea unui precedent periculos.
Dincolo de aceste aspecte, aș vrea să subliniez caracterul
profund necorespunzător al acestei acțiuni.
Sloganul „Brad pro-sănătate și pro-viață”, care a însoțit
această inițiativă controversată, este deplasat, în contextul în
care bradul de Crăciun este un simbol al unei sărbători
creștine, iubită de toată lumea și în special de către copii.
Este cel puțin inadecvată asocierea dintre imaginea bradului
de Crăciun, care înseamnă bucurie și normalitate, și
campania de vaccinare.
Consider nechibzuită această decizie prin care se dorește
promovarea unui demers, vaccinarea, care este și rămâne
un act medical.
Desigur, în multe privințe campania de vaccinare a căzut
în derizoriu atunci când autoritățile au permis centre de
vaccinare în cele mai necorespunzătoare locuri, precum
piețele sau mallurile. Construirea unui brad de Crăciun din
recipiente de vaccin și cu încălcarea prevederilor legale
privind transportul și dispensarea deșeurilor medicale nu
ajută prea mult la recâștigarea încrederii românilor în
vaccinare, în seriozitatea și responsabilitatea cu care
aceasta este gestionată.
„Scopul scuză mijloacele” nu este o tehnică adecvată
când vorbim despre vaccinare. Românii nu agreează genul
acesta de artificii, care sfidează nu doar simțul estetic, ci
chiar și bunul-simț. Dar ar putea să aibă o deschidere mai
mare dacă li se oferă o campanie de vaccinare bazată pe
corectitudine, adevăr și transparență.
Domnul Ervin Molnar:
„Recunoștință și respect eroilor din decembrie 1989”
Părintele Galeriu spunea despre cei care au fost uciși în
decembrie ’89 fraza memorabilă: „Armata a tras în aer...
Securitatea a tras în aer... Iar noi am tras aer în piept.” În anii
care au urmat, aerul ucigător al acelor zile s-a impregnat
extrem de repede, din păcate, cu miresme letale, pe care
uneori le inspirăm și astăzi.
Acum însă, după 32 de ani, parfumul de libertate se
resimte din nou în sufletele românilor, grație acelor eroi mulți
și necunoscuți, care au pierit atunci și care visau să fie
doborâte granițele...
Consider că, pentru a celebra așa cum se cuvine
memoria celor care au pierit în decembrie 1989 pentru
libertatea noastră, autoritățile ar trebui să instituie, în semn
de respect pentru iluziile irosite ale românilor, tăcerea
meditativă, o modalitate de comemorare preferabilă larmei,
nepăsării și ipocriziei festiviste manifestate an de an.
Din nefericire, au existat extrem de multe puteri
postdecembriste care s-au bătut pentru aservirea
revoluționarilor, la fel ca și pentru majoritatea românilor,
divizându-i pe principiul machiavelic, dar mereu extrem de
eficient în vremuri tulburi. Eu sper că agonia dezbinării,
manifestată în rândul organizațiilor de revoluționari, dar și al
românilor, să ia odată și odată sfârșit pentru totdeauna.
Îmi exprim cu pioșenie gratitudinea și respectul pentru
sacrificiul tuturor acelora care au făcut posibil să fim astăzi
cetățeni europeni și să ne bucurăm de drepturi și libertăți la
care nici nu îndrăzneam să visăm la începutul iernii
anului 1989.
Recunoștința este cel mai bun mod de a ne arăta
mulțumirea față de cei care au dat dovadă de sacrificiul
suprem pentru viețile noastre liniștite de acum.
Domnul Florin-Claudiu Roman:
„Noi investiții în sistemul de sănătate din județul Alba”
Sunt bucuros să aduc în discuție finalizarea investițiilor în
modernizarea Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia.
Noua locație a secțiilor de neurologie și ORL ale Spitalului
Județean de Urgență Alba Iulia a fost inaugurată, la finalul
lucrărilor de mansardare ce au făcut obiectul unei investiții în
valoare de peste 15 milioane de lei a Consiliului Județean
Alba, în subordinea căruia se află spitalul.
Secția de neurologie are 63 de paturi, iar cea de ORL are
25 de paturi, ambele beneficiind de aparatură medicală de
ultimă generație și condiții hoteliere la cele mai înalte
standarde. Saloanele sunt dotate cu paturi reglabile pe trei
direcții, rampe medicale, TV, frigidere și grupuri sanitare.
Secția de neurologie are 58 de angajați, dintre care șapte
medici (șase medici primari, un medic specialist). De
asemenea, aici mai profesează și asistenți medicali,
kinetoterapeut, maseur, registratori, infirmieri, brancardieri și
îngrijitoare.
Secția ORL și Compartimentul chirurgie maxilo-facială au
18 angajați, dintre care cinci medici, patru primari și un
specialist. Aceștia au vastă pregătire și deopotrivă experiență
în domeniu, obținută în mulți ani de muncă și studii. De
asemenea, aici mai profesează asistenți medicali,
registratori, infirmieri, îngrijitori.
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a trecut printr-un
amplu proces de modernizare din anul 2010, de când a fost
preluat de către Consiliul Județean Alba.
Îl felicit pe prietenul Ion Dumitrel pentru tot efortul depus
în vederea finalizării acestei investiții vitale pentru locuitorii
din Alba și, totodată, îi anunț pe cei în serviciul cărora suntem
că investițiile de acest gen nu se vor opri aici!
Trebuie să ne asigurăm că toți albaiulienii au parte de
servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Mai mult decât
atât, trebuie să le insuflăm încrederea în capabilitățile din
județul nostru. Să știe că nu este nevoie să caute ajutor la
sute de kilometri distanță, ci se pot trata chiar la ei „acasă”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Doamna Mirela Furtună:
„Asigurarea unor venituri suplimentare pensionarilor și
reacordarea voucherelor de vacanță”
Pensionarii care au pensii mai mici de 1.600 de lei vor
primi un stimulent financiar din partea Guvernului României
de până la 1.200 de lei, astfel încât niciun pensionar să nu
aibă mai puțin de 2.200 de lei în luna ianuarie.
Măsura are scopul de a încuraja solidaritatea cu
persoanele cele mai vulnerabile, pentru a evita excluderea
socială a unei părți dintre beneficiarii sistemului public de
pensii, astfel încât să fie asigurat un venit minim de
subzistență.
În adoptarea acestei măsuri de sprijin a fost luată în
considerare situația economică și socială din România.
Inflația galopantă din ultimul an a scăzut drastic puterea de
cumpărare a românilor, iar categoria cea mai afectată a fost
cea a persoanelor cu venituri foarte mici.
De asemenea, costul cu încălzirea locuințelor, prețul la
utilități, precum și la produsele alimentare și nonalimentare a
crescut semnificativ, ceea ce afectează și mai mult categoriile
și așa defavorizate.
Astfel, măsura va ajuta pensionarii cu venituri care se
situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni
marginalizarea socială și sărăcia.
În concluzie, măsura de protecție socială adoptată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2021 are
consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de
pensii din România, fiind menită să vină în sprijinul populației,
prin acordarea unui ajutor financiar persoanelor care au
pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei.
În altă ordine de idei, Guvernul a luat decizia de a acorda
vouchere de vacanță și de a extinde această posibilitate și
pentru angajații din mediul privat. Mai mult, s-a luat decizia
de a extinde valabilitatea voucherelor emise în 2019 și 2020
și pentru anul 2022.
Măsura va avea un efect pozitiv asupra sectorului
HoReCa, care a fost cel mai afectat sector economic din
cauza situației pandemice.
De asemenea, doresc să punctez faptul că reacordarea
voucherelor de vacanță va ajuta și turismul din Delta Dunării.
Pe această cale le recomand tuturor românilor să vină și să
viziteze pentru câteva zile delta, fiind unul dintre cele mai
frumoase locuri din România.
Domnul Gabriel Andronache:
„Crăciunul este fundamentul creștinismului. Creștinismul
este fundamentul Uniunii Europene”
Uniunea Europeană s-a constituit ca o asociere liberă a
statelor europene care au decis să pună în comun resursele
minerale în scopul prelucrării acestora, al valorificării
produselor rezultate și pentru a obține, în final, prosperitatea
cetățenilor lor. În același timp, asocierea s-a fundamentat pe
valori morale comune, toate de esență creștină.
Toleranța pentru aproapele său, ajutorul dat celor aflați în
nevoie au fost valori cultivate de Iisus Hristos, a cărui naștere
o sărbătoresc toți creștinii cu ocazia Crăciunului. Aceste
valori sunt temelia acțiunii Uniunii Europene de la constituire
și până în prezent, pe lângă aspectele de natură economică
reliefate anterior.
Din această perspectivă pare anacronică, distructivă
încercarea de a cenzura cuvântul creștinului european în a
celebra nașterea Pruncului Sfânt. Este anacronic și îndemnul
de a ne abține de la obiceiul de a face daruri cu ocazia
Crăciunului, deoarece aceasta este o manifestare a bucuriei
și a recunoștinței.
23
Desfid orice gest prin care sărbătoarea sfântă a
Crăciunului și sărbătoarea sfântă a Paștilor ar fi cenzurate,
indiferent de forma în care s-ar manifesta această cenzură cu
puternice reverberații comuniste.
Îi îndemn pe cei care îl vor dispărut pe Moș Crăciun și
doresc să-l învie pe Moș Gerilă să citească despre faptul că
poporul român, în anii cruntei dictaturi comuniste, îl pitise sub
masca lui Moș Gerilă tot pe Moș Crăciun.
Domnul George Șișcu:
„Nu-i putem uita pe eroii Revoluției, dar e dureros că
despre decembrie 1989 încă sunt atâtea întrebări fără
răspuns!”
Suntem pe final de an, însă, dincolo de pregătirile pe care
le facem pentru Crăciun și Revelion, se cuvine să nu-i uităm
pe cei care au luptat în decembrie 1989, pentru ca noi să
trăim în libertate.
Se împlinesc în aceste zile 32 de ani de la revoluția în
urma căreia România a fost eliberată de sub regimul
comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Sloganul „Azi în
Timișoara, mâine-n toată țara” încă ne răsună în minte și a
funcționat ca un strigăt de luptă al românilor împotriva
dictaturii.
Avem datoria să ne amintim ce s-a petrecut atunci la
Timișoara, iar mai apoi la București, dar fără să uităm de
întunericul și teroarea în care am trăit decenii la rând până în
1989!
Regimul comunist s-a prăbușit, dar au rămas multe
întrebări în legătură cu ceea ce s-a petrecut în zilele
Revoluției. Încă nu am aflat cine sunt teroriștii acelor zile,
cum nu știm nici cine a dat ordinele să se tragă în mulțime.
Au murit în decembrie oameni nevinovați și sunt multe
mărturii cutremurătoare.
Curg încă lacrimi pe obrajii celor care și-au pierdut în
acele zile părinții, frații, copiii sau prietenii. Cu toții cer aflarea
adevărului și pedepsirea vinovaților. Au tot dreptul, dosarul
Revoluției trebuia demult lămurit.
Suntem liberi, dar dreptate înseamnă să cunoaștem
responsabilii pentru crimele din decembrie 1989. E dureros
că sunt atât de multe întrebări fără răspuns. Pe de altă parte,
fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe dacă a făcut tot ce a
trebuit în acești 32 de ani care s-au scurs de la Revoluție.
Vedem adesea prea multă ură și prea multă răutate.
Devenim pioși doar la momentele solemne și uităm că
devenim mai puternici împreună, nu atunci când suntem
dezbinați.
Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în decembrie 1989 și
nici calvarul prin care am trecut cu toții decenii la rând până
am scăpat de comunism. Este bine ca și copiii și nepoții
noștri să cunoască adevărul, pentru a nu mai repeta
niciodată acea epocă blestemată, care ne-a provocat atâta
suferință și deznădejde.
Domnul George-Cătălin Stângă:
„România, pe direcția corectă. Trebuie să o menținem
așa!”
Discutăm foarte mult în ultima perioadă numai despre
lucrurile negative ce țin de țara noastră. Cred că e bine să
vedem și o parte din acele elemente pozitive pe care am
reușit să le îndeplinim chiar și în această perioadă extrem de
dificilă.
Aș face azi referire la cifrele pe care Institutul Național de
Statistică le-a făcut publice cu privire la economia țării
noastre.
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
INS a revizuit în sus creșterea economică din trimestrul
III, la 0,4%. Față de același trimestru din 2020, produsul
intern brut a crescut cu 7,4%. Creșterea economică ne-a
permis să alocăm bani către investiții și sănătate, să
compensăm și să plafonăm prețurile la energie, fără să
creștem taxe, ținând sub control cheltuielile bugetare.
Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura: 2,6%.
Comerțul a contribuit cu 1,8%, IT&C a contribuit cu 0,9%.
Încă o dată se dovedește că agricultura este motorul
economiei, un motor care trebuie să fie susținut de către
Guvern.
Revenind la datele INS, produsul intern brut estimat
pentru perioada ianuarie–septembrie a fost în creștere cu
7,1% față de aceeași perioadă din 2020. Cele mai importante
sectoare în ceea ce privește contribuția la creștere au fost
comerțul (+2%), industria (+1,3%), agricultura (1%),
IT&C (1%).
Am promis la începutul anului creștere economică și un
deficit bugetar mai mic ca urmare a creșterii veniturilor, fără
să creștem taxe, și controlul cheltuielilor bugetare. Am reușit
să ducem la îndeplinire această promisiune făcută românilor.
De asemenea, pentru că am avut o creștere economică,
o mare parte din bani s-au dus către investiții. Investițiile
după primele 9 luni sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde
mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față
de aceeași perioadă a lui 2018.
România s-a încadrat, din punct de vedere economic, pe
o direcție corectă, cea axată pe investiții, pe susținerea
mediului de afaceri românesc. Mai departe trebuie să
continuăm în aceeași linie, fără a ne abate de la ce le-am
promis românilor. Oamenii așteaptă de la noi răspunsuri
pentru problemele cu care se confruntă, iar rolul nostru, al
politicienilor, este acela de a găsi soluții.
Domnul Silviu Nicu Macovei:
„Bugetul conceput de PSD arată că se pot găsi soluții
pentru români!”
Ne aflăm acum într-un calendar foarte strâns de
dezbatere, amendare și votare a noului buget de stat pentru
anul 2022. Foarte mulți dintre colegii noștri de la USR, care
au fost câteva luni la guvernare, încearcă public de câteva
săptămâni să inducă idea că actuala coaliție de guvernare
PSD–PNL–UDMR nu va reuși să construiască un buget care
să aducă și investiții, dar să aibă grijă și de nivelul de trai al
românilor.
Unele partide, tributare unor ideologii economice înțelese
greșit, cred că nivelul de trai și de bunăstare al oamenilor
este dat în mod direct de inserția masivă de capital. Acest
lucru poate fi corect cu o singură condiție, ca acest capital să
producă profit, iar profitul să se regăsească direct în traiul
mai bun al oamenilor. Acesta este un principiu foarte simplu
și corect, fiindcă, în caz contrar, majoritatea cetățenilor nu vor
înțelege de ce unii fac mai mulți bani, iar restul trăiesc mai
prost.
La fel funcționează și modul în care creșterea economică
și resursele bugetare se regăsesc în nivelul de trai al
românilor. Avem șansa uriașă ca acest Program național de
reconstrucție și reziliență să aducă un aport semnificativ de
capital dedicat investițiilor în infrastructură. Prin urmare,
bugetul de stat va avea o marjă de respiro suficientă pentru a
lua în considerare viața de zi cu zi a concetățenilor noștri.
Situația economică globală și regională, mai ales în ceea
ce privește sectorul energetic, a provocat tulburări majore în
prețul facturilor atât pentru consumatorii industriali și instituții,
cât și pentru consumatorii casnici. Creșterea bruscă, chiar
brutală a prețurilor la gaze naturale și energie era pe punctul
de a lovi masiv în bugetele familiilor din România. Dacă nu ar
fi fost PSD, care să propună și să impună limitarea și
subvenționarea prețurilor din sectorul energetic, în aceste
luni de iarnă, românii s-ar fi confruntat cu o criză foarte
puternică. Știu, mulți politicieni au sărit în apărarea
investițiilor din sectorul energetic ce ar fi fost puse în pericol
prin această limitare a facturilor.
Îmi permit să vă întreb totuși: aceste investiții nu sunt
pentru binele consumatorilor? Dar, dacă aceștia intră în
faliment și nu pot plăti facturile, noi, ca stat, pe cine
protejăm? Față de cine avem datoria de a crește nivelul de
trai? Față de companii sau față de români?
În aceste zile, adversarii politici strigă în gura mare că nu
sunt bani pentru mărirea pensiilor și a alocațiilor. Este vorba
practic despre a le refuza celor mai vulnerabile categorii de
români dreptul de a duce un trai decent. Guvernările
anterioare au pus pe primul plan achizițiile nesăbuite din bani
publici, banii românilor, dar fără a lua în considerare
creșterea veniturilor, care să facă măcar față la rata inflației.
Am dorit să vă aduc la cunoștință aceste lucruri fiindcă nu
trebuie să uităm că românii, cei în slujba cărora suntem noi
aici, au tot dreptul istoric de a trăi mai bine. Ultima dată când
cineva a încercat să țină locuitorii României în sărăcie doar
pentru ambiții economice utopice, românii s-au revoltat. Asta
se întâmpla fix acum 32 de ani.
De aceea, Partidul Social Democrat, care a obținut cele
mai multe voturi la alegerile din 2020, a preluat guvernarea
cu scopul clar asumat în programul politic de a direcționa o
parte din ceea ce produce această țară către cei mai
vulnerabili dintre cetățeni. Indiferent ce ar spune unii sau alții,
oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei țări!
Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:
„Măsuri sociale, reforme și investiții – semnele unei
guvernări complete”
Guvernarea României a trecut prin multe etape anul
acesta, printre care și o perioadă de instabilitate politică, care
însă a culminat cu cea mai bună soluție la momentul actual.
Fiind constant dedicat unui viitor mai prosper pentru țară,
Partidul Național Liberal și-a menținut obiectivele clare,
refuzând să cedeze în fața presiunii și fără să facă
compromisuri care ar afecta viziunea pe care o promovăm.
Pentru a putea să implementăm treptat această viziune
ce încurajează performanța în toate domeniile, dar și
accesibilitate și măsuri de ajutor pentru românii aflați în
nevoie nu este suficientă o guvernare limitată la o singură
direcție, investiții și reforme sau măsuri sociale. Ambele
trebuie integrate și puse în balanță pentru a obține rezultatele
pe care ni le dorim cu toții, o țară dezvoltată din punct de
vedere socioeconomic, rezilientă, reformată, aliniată la
eforturile internaționale de menținere a păcii și stabilității
regionale, axată pe soluționarea conflictelor, dar având în
plan intern un sistem educațional eficient și un sistem de
sănătate pregătit pentru crizele viitoare.
Guvernul condus de prim-ministrul PNL Nicolae-Ionel
Ciucă prioritizează toate aceste aspecte și adoptă măsuri
pentru a depăși perioadele tensionate, crizele energetică și
economică, precum și de securitate. Alături de aceste
obiective se află și cele de mediu, prin reducerea emisiilor de
carbon, îmbunătățirea calității aerului și reducerea
defrișărilor. Este o datorie dificilă și ne dorim să ne ridicăm la
așteptările românilor în anul următor.
În prezent au fost sau sunt în curs de adoptare măsuri
care să conducă la o Românie independentă energetic. La
începutul acestei luni, Banca Europeană de Investiții (BEI) a
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
făcut prima plată din bugetul fondului pentru primul proiect
românesc de investiții acceptat pentru finanțare din Fondul
pentru modernizare – Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV
Constanța Nord–Medgidia Sud. Este vorba de o investiție
totală de 22,9 milioane de euro, ce presupune construirea a
35,35 de noi kilometri de linie electrică aeriană, 2 kilometri de
linie electrică subterană, precum și extinderea stațiilor
Constanța Nord și Medgidia Sud.
Totodată, au fost aprobate plafoanele alocate schemelor
de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, iar crescătorii de
animale vor beneficia de 114.156.810 euro pentru anul de
cerere 2021. Mai mult decât atât, eforturile noastre sunt
vizibile și în domeniul digitalizării și debirocratizării, întrucât
anul acesta Ghișeul.ro a procesat peste 2,5 milioane de
tranzacții, în valoare de peste 950 de milioane de lei, având
peste 1.000 de instituții interconectate. În plus, aproximativ
500.000 de case de marcat, din totalul de 600.000, au fost
conectate la sistemul informatic al ANAF, iar în cursul unui
singur an a fost posibilă conectarea a peste 80% din totalul
caselor de marcat din România, contribuind la diminuarea
fraudelor și a deficitului de TVA încasat.
Din punct de vedere social, măsurile adoptate recent se
focusează pe îmbunătățirea condițiilor de trai pentru copii,
pensionari și persoane cu dizabilități. Începând cu luna
ianuarie se va majora punctul de pensie cu 10%, ajungând
de la 1.442 lei la 1.586 lei. În plus, a fost aprobată și
creșterea indemnizației sociale pentru pensionari cu 25%, de
la 800 lei la 1.000 lei, iar alocațiile copiilor vor ajunge la suma
de 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau de
până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, respectiv
la 243 lei pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani.
Ne dorim ca aceste măsuri să producă în continuare
efectele așteptate, iar anul 2022 să ne găsească mai pregătiți
pentru provocările care urmează. Dorința fiecărui român
contează pentru noi și niciodată nu a fost mai vizibil acest
lucru decât în perioada de guvernare din care a făcut și face
parte Partidul Național Liberal!
Domnul Ștefan Mușoiu:
„Anul 2022 poate să însemne relansarea economiei și
trecerea de la stadiul de piață de consum la cel lucrativ”
Acest final de an nu este doar cel mai bun prilej pentru
bilanțul personal sau pentru cel colectiv, ci și un moment
prielnic în care ne facem planuri de viitor, iar actualul context
politic poate transforma radical evoluția economiei românești,
prin schimbarea rolului de țară consumatoare cu cel de stat
producător de bunuri.
O Românie cu o balanță înclinată definitiv în favoarea
exportului de produse finite, și nu doar de materie primă, este
un deziderat care aparține majorității românilor, nu doar celor
care activează în zona IMM-urilor, o Românie care să
importe mai puțin sau, și mai corect spus, doar strictul
necesar, care să conțină numai produse exotice, poate
redeveni o realitate chiar începând din 2022.
Viitorul României nu este să fim țară de consum în
continuare, ci trebuie să ne reindustrializăm și să avem linii
de producție, așa cum au toate națiunile prospere. Este una
dintre dorințele mele mai vechi și la care nu voi renunța
niciodată, până când nu va fi pusă și mai mult în practică.
Guvernările anterioare au contribuit mai mult sau mai puțin la
această transformare necesară țării noastre, însă, dacă alții
nu au reușit, viitorul îl putem transforma noi, începând de
acum.
Și, ca să facem pași mai mulți și mai fermi în această
direcție pe cât de ambițioasă, pe atât de dificilă, având în
25
vedere și contextul pandemic, instabilitatea socioeconomică
regională și chiar mondială, trebuie ca statul să-și
reconsidere atitudinea față de investitori.
În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru afaceri
europene și alături de colegii membri ai acestui for,
organizăm întâlniri cu autoritățile locale și reprezentanții
mediului de afaceri din mai multe orașe, desfășurate sub
egida Conferinței privind viitorul Europei, nu doar ca să le
oferim susținerea noastră pentru doleanțele lor la nivelul
Legislativului, ci și ca să devenim un partener de încredere,
cu care se pot sfătui și care le poate reda încrederea să facă
noi investiții.
Am constatat cu deosebită bucurie și plăcere că
antreprenorii noștri sunt deschiși dialogului. Tocmai din
aceste considerente este nevoie ca statul să se consulte în
mod sistematic cu oamenii de afaceri și organizațiile
reprezentative ale acestora, să ofere și mai mult sprijin
sectorului IMM, prin politici publice viabile, prin reglementări
inteligente, prin creșterea accesului la sursele de finanțare,
prin simplificarea procedurilor, precum și printr-o
debirocratizare continuă.
Toate autoritățile statului trebuie să se angreneze în acest
proces amplu de a crește predictibilitatea economiei, atât de
necesar recâștigării încrederii investitorilor în mediul de
afaceri românesc.
Sprijinirea capitalului autohton, care reprezintă un
element de stabilitate și un câștig sigur în beneficiul
dezvoltării economice interne, este esențială pentru ca
România să poată să progreseze! Așa vom păstra în țară
profitul, taxele vor completa bugetul de stat, astfel încât să
putem vorbi de și mai multe investiții în zona de infrastructură
de transport, în învățământ, în sănătate, în alte domenii care
sporesc calitatea vieții cetățenilor.
Îmi doresc și îmi exprim încă o speranță, cea ca tot mai
mulți întreprinzători autohtoni să aplice la programele pe care
Guvernul României le va derula.
PSD a impus în cadrul programului de guvernare mai
multe asemenea măsuri de sprijin. Este probat că spiritul
românesc antreprenorial a reușit să depășească cu brio până
și provocările pandemice de până acum, dar este necesară
și competitivitatea, la fel cum este necesară și performanța
pentru o economie sănătoasă.
Să nu uităm că mulți antreprenori naționali și-au salvat
afacerile reorientându-se, ambiționați, poate, și de lipsa de
sprijin pe care fostul guvern de dreapta a manifestat-o în
relația cu cei mai mulți dintre agenții economici medii și mici,
dar și de eșecurile unor companii de la care nimeni nu se
aștepta să audă de sistarea definitivă a activității. Așadar, se
poate, prin abnegație și prin eforturi constante! Know-how-ul
și experiența acestora, combinate cu investițiile în oameni, în
inovație și tehnologie, vor configura propriul model de
dezvoltare pentru România, prin intermediul căruia să putem
reduce decalajele dintre firmele străine și cele românești. Mai
mult, chiar să îmbunătățim suficient structura economiei
interne prin intermediul acestor firme, astfel încât să ne
putem baza pe bunurile produse de acestea în orice tip de
situație de criză.
Trebuie ca interesul capitalului românesc să primeze. De
el depinde evoluția economiei României!
Domnul Vasile Nagy:
„Ministerul Afacerilor Interne”
De mai bine de un secol și jumătate, Ministerul Afacerilor
Interne este principalul garant al drepturilor și libertăților
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
fundamentale ale cetățenilor, apărător al ordinii publice și al
proprietății publice și private.
Ca una dintre cele mai importante instituții
guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept,
Ministerul Afacerilor Interne are atribuții atât în domeniul
luptei antiinfracționale, al ordinii, siguranței și securității
naționale, cât și în asigurarea de servicii publice pentru
cetățenii români la standarde europene.
Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele
activității din domeniul afacerilor interne, potrivit programului
de guvernare și obligațiilor ce îi revin din documentele
strategice naționale, precum și din cele internaționale la care
România este parte, implementând măsurile necesare pentru
atingerea lor.
Ministerul Afacerilor Interne urmărește atingerea
obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, precum și
îndeplinirea activităților subordonate principiilor și direcțiilor
de acțiune ale politicii statului român, circumscrise priorităților
și obiectivelor strategice stabilite prin programul de
guvernare.
Ministerul Afacerilor Interne va defini și va implementa,
împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o
nouă strategie națională, care să confere mecanisme și
responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice.
Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui
grad ridicat de siguranță a persoanelor, comunităților și
patrimoniului acestora.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară,
prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței
domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală,
precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact
emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes
direct pentru fiecare cetățean.
MAI trebuie să urmărească ca aceste priorități să fie
corelate cu cele naționale și internaționale referitoare la
prevenirea și combaterea criminalității grave, a celei
organizate și transfrontaliere, precum și a celei cu impact
negativ asupra bugetului național și european.
MAI trebuie să își consolideze capacitatea de prevenție și
reacție imediată, să asigure creșterea rezilienței și pregătirii,
pentru a face față dezastrelor și altor situații de risc într-un
mod adaptat la nevoile actuale.
Finalitatea acestui demers se va traduce în rezultate
concrete în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului de
asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de
prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video
în misiunile de pază; întărirea capacității de funcționare și
reacție a structurilor operative; eficientizarea structurilor de
suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar la nivelul
județului, care să asigure resurse materiale pentru toate
structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor
de lucru electronice și a sistemelor de management
electronic al documentelor.
În vederea eficientizării actului managerial, este necesar
ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs și nu
doar cu caracter temporar. Trebuie introdusă o limitare a
procedurilor de împuternicire strict la acele situații obiective
când altă modalitate de ocupare nu este posibilă. Totodată,
pentru anumite funcții de conducere în structuri ale MAI este
necesar ca ocuparea postului să se realizeze pentru o
perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel va
exista un element care va conferi stabilitate pe post
persoanei respective și, în același timp, va obliga instituția să
stabilească obiective clare, iar titularul postului să le
îndeplinească.
Domnul Nicu Niță:
„PSD ia măsuri pentru relansarea agriculturii românești și
sprijinirea producției agricole”
Declarația mea politică se referă la măsurile economice și
legislative propuse de Partidul Social Democrat pentru
domeniul agricol.
În viziunea Partidului Social Democrat, agricultura a fost
și va rămâne un veritabil motor de creștere economică, care
trebuie alimentat și susținut corespunzător de statul român.
Fără sprijin, agricultorii români nu pot fi competitivi, astfel
că pe masa românilor ajung preponderent produse din
import, mult mai slabe calitativ și în același timp mult mai
scumpe, aceasta în timp ce fermierii români ajung să își
abandoneze recoltele pe câmp, pentru că nu le pot valorifica
la valoarea lor adevărată, iar pe piață nu pot să ajungă cu
produse românești.
De aceea, de anul viitor se reia sprijinul acordat
legumicultorilor pentru Programul „Tomata”. Timp de mai bine
de 3 ani de la inițierea sa de către Partidul Social Democrat,
Programul „Tomata” a reprezentat una dintre măsurile
semnificative de sprijin pentru legumicultori și a funcționat
fără nicio abatere. Astfel, pe mesele românilor au ajuns roșii
autohtone, fără niciun fel de substanțe, cu gust bun și
nutritive.
Fermierii vor avea la dispoziție un act normativ, scos în
timp util, să știe exact cum să-și gestioneze producția,
plantarea și când să vină cu roșiile scoase din producția
timpurie pe piață, pentru a le vinde.
În contextul scumpirilor energiei electrice, ministrul PSD al
agriculturii a inițiat un proiect de hotărâre, care a fost aprobat
de Guvern, prin care statul va achita până la 50% din
cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigații.
Guvernul României a adoptat hotărârea de guvern
propusă de ministrul PSD al agriculturii care vizează
sprijinirea crescătorilor de animale cu peste 115 milioane de
euro din fonduri europene.
Ministrul PSD al agriculturii a reușit într-un timp foarte
scurt să întocmească acest proiect de hotărâre, pentru ca
fermierii să poată beneficia de aceste sume până la finalul
anului.
La nivel legislativ, Partidul Social Democrat a propus
inițiative legislative care să vină în sprijinul fermierilor.
Astfel, parlamentarii PSD au propus și adoptat inițiativa
legislativă prin care s-a solicitat ca gospodăria țărănească să
poată deveni membru asociat în cooperativele agricole.
Elementul de bază care poate salva satul românesc este
gospodăria țărănească, organizată și coordonată de țăranul
gospodar. Este un element de mândrie pentru noi, românii,
gospodăria țărănească și trebuie să o protejăm și să o
promovăm.
O altă propunere legislativă inițiată și votată de
parlamentarii PSD prevede ca fermierii să poată ridica
construcții agricole pe terenuri aflate în extravilanul localității
fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în
intravilan.
Această modificare mult așteptată vine în sprijinul
agricultorilor nevoiți să treacă terenurile în intravilan pentru
a-și putea renova fermele sau pentru extinderea lor.
Astfel, programul de guvernare pentru perioada
2021–2024 aferent sectorului agricol atinge toate problemele
cu care se confruntă în prezent acest segment important
pentru România.
Partidul Social Democrat propune un program pentru
agricultură, care vine cu măsuri economice și legislative care
să asigure creșterea competitivității, productivității și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
performanței, în vederea securizării alimentare a populației.
Doar astfel copiii noștri vor mânca produse sănătoase, iar
fermierii români se vor putea bucura de recoltele muncite cu
sudoare și sacrificii.
Domnul Silviu-Titus Păunescu:
Datoria externă totală a României continuă să crească
într-un ritm amețitor, fără niciun rezultat vizibil, nici în
economie, nici în viața noastră de zi cu zi.
În ultimele 7 luni ale anului în curs am fost îndatorați cu
peste 6 miliarde de euro, datoria publică ajungând la aproape
131 de miliarde de euro, iar față de finalul anului trecut ne-am
împrumutat în plus cu 3,46 miliarde de euro. Sumele sunt cu
adevărat amețitoare și împovărează și mai mult generațiile
viitoare!
Dacă la toate acestea adăugăm faptul că rata anuală a
inflației a ajuns la 7,8% în noiembrie, comparativ cu aceeași
lună a anului 2020, că gazele s-au scumpit cu 49,42% în mai
puțin de un an, că mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele
cu 10,49%, în timp ce mărfurile alimentare cu 6,10%, iar
serviciile cu 4,09%, avem cu adevărat imaginea dezastrului
dintr-o Românie menținută artificial în viață, doar prin perfuzii
cu bani împrumutați!
Și, cu toate acestea, coaliția aflată la guvernare,
PSD–PNL–UDMR – și, da, am spus bine PSD–PNL, și nu
invers, căci PNL-ul deja a ajuns să joace rolul USR-ului la
guvernare, devenind veșnica vioară a doua – oferă doar
soluții mediocre, dând dovadă de o ipocrizie mai mult decât
evidentă – și vă dau un singur exemplu: clamează
depolitizarea, în timp ce tocmai au politizat ANRE, prin
numirea în funcția de președinte a fratelui secretarului
general al PSD, domnul Stănescu, sub motivația sfidătoare
că personajul n-a mai prins un loc eligibil pe listele
parlamentare, iar tot ce poate să facă PNL, prin vocea
ministrului energiei, este să aprobe acest lucru prin afirmații
de genul că „Nu trebuie să fii energetician ca să iei decizii
despre energie”, afirmații profund jignitoare la adresa
contribuabililor care le plătesc salariile atât ministrului, cât și
actualului șef al ANRE, personaje care în mediul privat nu ar
avea nicio șansă profesională!
Totuși, ceea ce este mult mai grav este faptul că și
serviciile de îngrijire medicală s-au scumpit cu 5,50% în plus
față de anul trecut, în contextul în care întreg sistemul sanitar
românesc este la limita colapsului – doar în acest an au avut
loc 11 incendii în spitalele românești, sunt mii de români care,
atunci când scapă cu viață din spital, rămân cu infecții
nosocomiale pe care statul român nu le recunoaște și, cel
mai grav, același stat care se împrumută într-o spirală fără de
sfârșit nu a fost în stare să construiască de la zero nici măcar
un spital nou în ultimii 30 de ani!
Și vă spun asta în contextul în care un operator privat
tocmai a inaugurat, la Sibiu, un spital ultramodern, ce
dispune de un bloc operator cu opt săli de operație,
ambulatoriu integrat, un departament de imagistică și peste
150 de paturi, spital în care a investit 20 de milioane de euro!
Numai subvențiile electorale pentru partidele politice din
România anul acesta se apropie de 60 de milioane de euro,
deci de construcția a trei spitale. AUR este singurul partid
care nu doar că nu s-a atins de acești bani publici necuveniți,
ci a și inițiat un proiect legislativ pentru eliminarea acestei
forme de mită mascată, până la urmă, și este tot singurul
partid care încearcă să construiască un spital din banii din
subvenția electorală, pentru că pentru noi sunt mai importanți
cetățenii acestei țări decât recompensele politice oferite din
bani publici!
27
Prin urmare, i-am adresat o întrebare ministrului finanțelor
publice, domnului Adrian Câciu, prin care îi solicit să-mi
comunice clar, cu subiect și predicat, când va prezenta public
un raport complet și transparent asupra cheltuielilor din ultimii
doi ani fiscali privind împrumuturile făcute în numele
României, precum și destinațiile sumelor contractate!
Iar din 2024 sau mai devreme, când AUR va veni la
guvernare, toți românii vor ști cum și pe ce se cheltuiesc banii
lor, iar cei care au furat vor fi aduși în fața justiției!
Domnul Cosmin Șandru:
În fiecare an din 1989 încoace, fără nicio excepție, în
20 decembrie, la ora 12.00, în centrul Timișoarei, dar și în
celelalte zone din oraș răsunau sirenele care aminteau de
eliberarea noastră de comunism. În 20 decembrie 1989,
Timișoara devenea primul oraș liber de comunism. În acel
moment coloanele de manifestanți adunate din toate zonele
orașului ajungeau în Piața Operei, scandând „Jos
comunismul!” și „Jos Ceaușescu!”.
Au fost câteva momente magice în care istoria s-a oprit
pentru o clipă, să aibă timp să scrie cu litere mari ce urmează
să se întâmple. În acele momente incredibile și irepetabile,
forțele de ordine, care până atunci au tras fără discernământ
în oameni nevinovați, au făcut pasul în spate și s-au retras
din calea coloanelor formate din timișoreni care respingeau
vehement represiunea și violența. Este un moment care a
rămas viu în sufletul timișorenilor și care se transmite din
generație în generație.
Chiar dacă sirenele care răsună în fiecare an în
20 decembrie, la ora 12.00, par o banalitate pentru cei care
nu au trăit acel moment, vă asigur că pentru timișoreni nu
este deloc așa. În acest an, din păcate, această tradiție s-a
rupt.
Administrația locală condusă de USR-istul Dominic Fritz a
tratat acest moment cu dispreț și nepăsare, așa cum o face,
din nefericire, de mai bine de un an, atunci când vine vorba
despre momentele importante pentru timișoreni. La ora 12.00
au răsunat sirenele în cartierele din oraș, mai puțin cea din
Piața Operei, adică cea mai importantă. Nu cred că pentru
Dominic Fritz și Ruben Lațcău acest moment are vreo
relevanță. Am văzut explicațiile lor și mi se par puerile.
Cum să spui că sirena a fost verificată dimineața și că s-a
stricat până la prânz? Cum să spui ca sirena este veche și se
strică? Dacă, ferească-ne Dumnezeu!, am fi fost în pragul
unui conflict și sirenele ar fi trebuit să îi avertizeze pe
timișoreni să se adăpostească? Ar mai fi avut vreo valoare
scuzele celor care vremelnic administrează Timișoara?
Indiferent dacă a fost o greșeală, o defecțiune sau pură
nepăsare, Dominic Fritz are datoria să ne ofere scuze publice
pentru acest moment sfidător. Dacă nepriceperea sa în
administrație, amatorismul său în deciziile pe care le-a luat
de când e primar sau aroganța sa deja proverbială pot fi
înțelese și acceptate din rațiunea faptului că, fiind vorba
despre un om politic ales, trebuie respectată decizia
alegătorilor, putând sancționa toate acestea la următoarele
alegeri, de această dată este vorba despre altceva.
Sfidarea față de cei care și-au dat viața și și-au riscat
libertatea pentru ca Dominic Fritz să aibă posibilitatea să
candideze la Timișoara nu mai poate fi nici tolerată și nici
înțeleasă. Este prea mult, domnule Fritz! Ați lovit fără milă
spiritul Timișoarei, iar senzația mea este că nici nu înțelegeți
ceea ce ați făcut, ceea ce este cu atât mai grav!
Domnul Sebastian-Ioan Burduja:
„Trenul jertfei și o gară pentru fiecare an în care noi
suntem liberi”
În urmă cu 32 de ani, înainte de a pleca la Universitate,
un tânăr i-a spus mamei sale, care îl ruga să nu iasă în
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
stradă, că trebuie să o facă, că fiecare dintre noi are un tren
al vieții, trebuie doar să știm când să ne urcăm în el. Avea
puțin peste 20 de ani. Trenul lui a fost oprit de un glonț fatal.
Visul însă a rămas scris pe o cruce de marmură și în cărțile
de istorie.
Visul lui trăiește astăzi prin fiecare român liber, prin fiecare
om care poate să facă o alegere, prin fiecare român care
pleacă, vine, care este liber și are acces la informație.
Datorită lui și tuturor eroilor Revoluției Române din
Decembrie 1989, România a prins trenul libertății, un tren al
cărui traseu depinde doar de noi – să ne amintim de cei care
ne-au dat această șansă cu prețul vieții lor și să le urmăm
exemplul de curaj și de dragoste de țară.
În fiecare an, în aceste zile, cinstim memoria eroilor care
s-au aruncat în fața gloanțelor pentru ca noi astăzi să fim
liberi. Fiecare an care trece de la Revoluția din 1989 este ca
o gară a reamintirii, a conștientizării, o gară în care ne oprim,
ne înclinăm în fața sacrificiului lor și mergem mai departe.
Ar trebui să ne întrebăm mai des, poate chiar în fiecare zi,
dacă cei care au murit în urmă cu 32 de ani pentru libertatea
noastră sunt mândri de ce suntem noi astăzi, dacă le ducem
mai departe moștenirea cu onoare, dacă le cinstim sacrificiul.
Dacă da, să continuăm să o facem și chiar să o facem mai
bine. Dacă nu, să ne gândim unde greșim și să reparăm.
Oare ce simt familiile acestor eroi, copii și părinți rămași în
urmă, când vinovații încă nu sunt pedepsiți, 32 de ani mai
târziu? Ce spune asta despre acest popor, despre noi toți?
Pentru acest popor, această perioadă a anului a fost, în
ultimele 3 decenii, într-o antiteză grea a celor două lumi, care
pare că se estompează pe măsură ce generațiile născute în
capitalism devin adulții vremurilor, dar care, de fapt, va
rămâne mereu în memoria colectivă, chiar dacă doar din
povești sau cărți de istorie, și nu din amintiri reale.
În urmă cu 32 de ani trăiam primul Crăciun liber, după
45 de ani de comunism, liber, dar marcat de sacrificiul
suprem al celor care au ales lupta, de zilele și nopțile grele,
cu mii de morți și de răniți, de strigătul părinților care și-au
plâns copiii în acele zile cumplite și de plânsetele copiilor
care au învățat prea repede că nu există miracole. Ceea ce
începuse cu primul strigăt de „LI-BER-TA-TE”, la Timișoara
s-a transformat rapid în cea mai sângeroasă dintre revoltele
anticomuniste din Europa – dureri pe care timpul nu le
șterge, chiar dacă se spune că timpul vindecă tot. Iar singura
justificare ar fi un răspuns pozitiv la întrebarea: a meritat
jertfa? Răspunsul e încă destul de complicat. Dar, indiferent
de vremuri, nu avem voie să uităm, așa cum nu avem voie să
pierdem darul pe care ei ni l-au făcut.
Recunoștință eroilor care s-au aruncat în fața gloanțelor
pentru libertatea noastră pe acest pământ! Veșnică
pomenirea lor!
Domnul George-Nicolae Simion:
„Dezvoltarea comunităților noastre nu se poate face prin
abuz și nedreptate!”
Mogoșoaia este o localitate din apropierea capitalei
României, cu un profil cultural și istoric de excepție. Pe
teritoriul ei se află un renumit palat brâncovenesc, o biserică
ctitorie a aceluiași domn și un parc deosebit de frumos și de
mare. Mogoșoaia este locul de care s-au legat nume mari ale
literaturii române, precum Marin Preda sau Nicolae Breban.
Ei bine, Mogoșoaia se află astăzi sub asaltul unui grup de
interese care nu urmărește punerea în valoare a
patrimoniului cultural-istoric al localității, ci acapararea de
terenuri și exploatarea acestora sub pretextul unui proiect de
dezvoltare imobiliară, denumit pompos „Sectorul zero”.
Sunt în joc 1.100 hectare de teren ale mai multor zeci de
proprietari, printre care și Academia Română, care deține
195 hectare. Tuturor acestor proprietari li s-a propus să
aleagă între următoarele două variante: fie cedează gratuit
primăriei 39% din suprafața deținută și, atenție!, fac schimb
de teren pentru restul de 61%, fiind mutați cu proprietatea
într-o zonă puțin atractivă comercial și cu o valoare de
exploatare scăzută, fie sunt expropriați integral cu o sumă
ridicolă, cca 1,7 euro/mp.
În fața acestei „oferte” scandaloase, cei mai mulți
proprietari au ales să-și caute dreptatea în justiție în fața unei
autorități locale abuzive.
Rețineți faptul că este vorba despre un proiect imobiliar
pentru care nu există plan urbanistic general și nici plan
urbanistic zonal aprobat. Mai mult, primarul liberal Paul
Precup și alți consilieri locali tot de la PNL dețin terenuri în
zonă, ceea ce îi pune într-o evidentă stare de
incompatibilitate.
Mulți cetățeni consideră că așa-numitul „sector zero” este,
de fapt, un tun imobiliar cu multe zerouri pentru o grupare
infracțională din jurul primarului Paul Precup. Există
suspiciunea că acest primar este doar interfața unor
persoane din conducerea centrală a PNL. Suspiciunile
cetățenilor sunt deosebit de grave și ele trebuie lămurite cât
mai curând.
De aceea, solicit ANI să clarifice cât mai rapid acuzațiile
de incompatibilitate aduse primarului Paul Precup și unor
consilieri locali.
Solicit DNA să facă public stadiul cercetărilor întreprinse
cu privire la acest caz.
Solicit Prefecturii Județului Ilfov să intervină rapid pentru a
bloca acțiunile ilegale desfășurate de primarul comunei
Mogoșoaia și majoritatea din consiliul local.
Rog presa să investigheze și să documenteze atent acest
tun imobiliar în plină desfășurare, care are loc chiar în
preajma capitalei României.
Ca orice altă localitate din această țară, și Mogoșoaia are
nevoie de dezvoltare urbanistică, dar aceasta nu se poate
face prin jecmănirea proprietarilor și prin abuz de putere.
Domnul Ștefan-Bucur Stoica:
„Investițiile în infrastructura de transport în județul Dolj se
află în linie dreaptă și au susținerea Guvernului Ciucă”
Prin vizita în județul Dolj de săptămâna trecută a
premierului Nicolae Ciucă, împreună cu ministrul
transporturilor și infrastructurii, domnul Sorin Grindeanu,
avem încă o dată confirmarea faptului că investițiile în
infrastructura de transport au susținere guvernamentală.
Portofoliul de proiecte de investiții pentru județul Dolj, care
are un impact major asupra întregii regiuni a Olteniei, este
unul consistent și vizează atât sectorul rutier, cât și cel
feroviar și aerian.
Fără îndoială, cel mai avansat și așteptat proiect este cel
al drumului expres Craiova–Pitești, cu perspective bune de
finalizare pentru cei 40 de kilometri aferenți tronsonului 2,
care au șanse reale ca în primul trimestru al anului 2022 să
fie dați în trafic.
Este o veste bună pentru toți cei care tranzitează zona de
sud a României, în special pentru municipiile Balș și Slatina,
care vor câștiga în urma decongestionării traficului prin
construirea celor două variante ocolitoare.
Este important ca ritmul de implementare a întregului
proiect să fie unul susținut, astfel încât anul 2024 să fie anul
în care drumul expres Craiova–Pitești să fie finalizat în
integralitate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Un alt proiect cu impact major asupra dezvoltării regiunii
Oltenia este drumul de mare viteză Craiova–Lugoj, o
investiție resuscitată în urma demersurilor parlamentarilor
liberali din această regiune și cea de sud-vest a României.
Astfel, am reușit includerea în bugetul de stat pe anul acesta
a finanțării studiului de fezabilitate pentru acest obiectiv, care
va face legătura cu coridorul IV și, totodată, care va facilita
accesul din regiunea istorică Banat spre capitala României.
Pentru concretizarea acestui proiect este important ca
până la finalul anului să fie semnat contractul pentru
realizarea studiului de fezabilitate, având în vedere perioada
lungă prevăzută pentru această etapă.
Am încredere că la nivelul CNAIR lucrurile se vor mișca în
direcția bună, astfel încât angajamentul luat în acest sens să
fie respectat.
Cel de-al treilea proiect care a primit undă verde în cadrul
vizitei de lucru de la Craiova vizează modernizarea
aeroportului din Craiova, un proiect în valoare de aproximativ
de 400 milioane de lei, susținut din fonduri europene. Este un
proiect valoros, care poziționează județul nostru și întreaga
regiune la un nivel superior de atractivitate din punctul de
vedere al atragerii de investiții și al încurajării turismului în
zonă.
Am încredere că toate aceste proiecte sunt o rampă de
relansare economică pentru județul Dolj, care are de
recuperat decalajul de dezvoltare în materie de infrastructură
acumulat ani la rând prin lipsa de implicare.
Pentru regiunea Olteniei, finalizarea drumului expres
Craiova–Pitești, demararea proiectului de construcție a
drumului Lugoj–Drobeta-Turnu Severin–Craiova–Calafat,
finanțarea continuării construcției centurii de sud a
municipiului Craiova, modernizarea aeroportului din Craiova,
la care se adaugă proiectul de infrastructură feroviară
Calafat–Craiova, precum și modernizarea porturilor
dunărene, sunt proiecte majore de infrastructură, a căror
materializare constituie o premisă importantă pentru
dezvoltarea integrată și echilibrată a zonei.
Doamna Alina-Elena Tănăsescu:
„Măsurile fiscale prevăzute de PSD pentru anul viitor aduc
echitate socială și bunăstare tuturor românilor!”
Odată cu adoptarea pachetului social inițiat și susținut de
PSD care prevede creșterea alocațiilor, a punctului de
pensie, a salariului minim și sprijinul financiar pentru românii
cu cele mai mici venituri, de la 1 ianuarie 2022, ministrul
social-democrat al finanțelor a readus echitatea socială.
Astfel, începând de anul viitor vor fi folosite resursele de la
cei cu venituri mari și din combaterea evaziunii pentru a
crește veniturile categoriilor vulnerabile, precum și ale celor
care trebuiau să beneficieze de aceste creșteri în acest an,
cum sunt angajații din domeniul medical.
Domeniul turismului va primi o gură de oxigen prin
reintroducerea voucherelor de vacanță și prin implementarea
schemelor de sprijin pentru realizarea de investiții în
producție și digitalizare.
La nivelul Codului fiscal, va fi redusă TVA pentru două
domenii esențiale în această perioadă, sectorul construcțiilor,
pentru achiziția de locuințe noi, măsură ce are drept scop
stimularea acestui sector, care reprezintă unul dintre
principalele motoare ale economiei naționale. De asemenea,
va fi redusă TVA la 5% pentru energia termică, astfel încât să
scadă costul facturilor la căldură pentru consumatorii casnici,
dar și pentru unitățile de interes public, cum sunt școlile,
spitalele și instituțiile de stat conectate la sistemul centralizat,
în contextul creșterii prețurilor la energie.
29
România va dobândi noi capacități de producție cu PSD
la guvernare. PSD, prin ministrul economiei, și-a asumat
refacerea capacităților de producție, în special în domeniile
deficitare, cum ar fi industria cipurilor. Într-o piață în care
aproape orice dispozitiv funcționează cu ajutorul
semiconductorilor care se folosesc pentru fabricarea cipurilor,
pandemia de COVID-19 a venit să dea startul unei crize
neașteptate a disponibilității multora dintre acestea. Criza a
început în 2020, când o mare parte din populația lumii a
lucrat de acasă, pentru a opri răspândirea virusului. Drept
consecință, cererea pentru computere și sisteme electronice
a crescut exponențial.
Obiectivul strategic al PSD la guvernare este ca România
să nu mai fie țara exporturilor de materie primă, ci a
produselor competitive pe piața europeană și cea
internațională, iar acest deziderat poate fi atins prin
reindustrializarea inteligentă a economiei.
În ceea ce privește redistribuirea veniturilor și înfăptuirea
justiției sociale, PSD a propus înghețarea și impozitarea
crescută a veniturilor mari, inclusiv a indemnizaților
demnitarilor și pensiilor speciale.
Totodată, având în vedere că de 13 ani România este pe
ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor, cel
mai mare decalaj al României fiind la încasările din impozitul
pe venit ca pondere din PIB, PSD a propus măsuri ferme
împotriva contrabandei și angajatorilor care fac evaziune cu
banii de pensie și sănătate ai angajaților. Astfel, s-a luat
decizia de a majora răspunderea penală pentru angajatorii
evazioniști, care rețin contribuțiile de la angajați, dar nu le
virează mai departe la bugetul de stat. Scopul principal nu
este de a condamna la închisoare acești angajatori
evazioniști, ci de a recupera sumele datorate statului.
În privința combaterii evaziunii fiscale se va introduce
factura electronică pentru toți furnizorii de produse cu risc
fiscal ridicat, indiferent dacă destinatarii acestor produse sunt
sau nu înregistrați în Registrul RO-Factura. În același timp va
fi implementat „radarul mărfurilor”, prin care tirurile vor putea
fi controlate și urmărite, pentru a se vedea unde distribuie
marfa și dacă corespunde cu ce este declarat.
PSD se ține de cuvânt și pune în aplicare toate
programele și măsurile promise, pentru a aduce prosperitate
tuturor categoriilor sociale și profesionale. Dezideratul PSD a
fost și rămâne echitatea socială și creșterea nivelului de trai
pentru toată populația, fără niciun fel de discriminare.
Domnul Daniel Tudorache:
Marea închidere, lockdown, a condus la o scădere
dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din
Uniunea Europeană. Șocul economic al pandemiei este mai
puternic decât cel provocat de Marea Recesiune.
Redresarea economică se produce în lume; s-a intrat
într-o dinamică a recuperării economice, chiar dacă rămân
incertitudini mari și diferențe majore între sectoare.
Deși momentul cel mai acut al crizei a fost depășit prin
măsuri fiscale și monetare care au impulsionat activitatea
economică, evoluțiile economice sunt dependente de
evoluția campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri
viitoare pandemice, de particularitățile structurii economiei,
de influențele externe determinate de gradul de integrare în
lanțurile de valoare adăugată și de producție europene și
mondiale, precum și de măsurile adoptate de autorități în
contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent și
fiscal).
Stabilitatea și progresul economic au la bază măsuri
fiscale solide, cum ar fi combaterea fermă a evaziunii fiscale,
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
implementarea unor instrumente de colectare, combaterea
concurenței neloiale, sprijinirea mediului de afaceri și, nu în
ultimul rând, construirea, reînnoirea și consolidarea
infrastructurii și sprijinirea investițiilor de orice fel.
Bugetul public național pentru anul 2022 este realist,
predictibil, construit în reală concordanță cu nevoile societății
impuse de pandemie și efectele acesteia și este de natură de
a crea bunăstare, creștere economică și o economie
puternică, solidă și predictibilă pentru investitori și mediul de
afaceri. Astfel, bugetul Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii crește cu 20,5%, bugetul Ministerului Finanțelor
crește cu 17,48%, bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și
Digitalizării crește cu 0,62%, bugetul Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor crește cu 17,9%, bugetul Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale crește cu 3,7% ș.a.m.d.
Coaliția de guvernare PNL–PSD–UDMR se ține de
cuvânt, motiv pentru care tot programul de guvernare a fost
bugetat pentru a se putea realiza măsurile promise cu
maximă promptitudine și responsabilitate pentru oameni.
Doamna Vetuța Stănescu:
„O piață din Paris va purta numele lui George Enescu”
Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul și profesorul
George Enescu rămâne în istorie drept unul dintre cei mai de
seamă oameni de cultură ai secolului XX; și-a asumat rolul
de ambasador al muzicii atât în țară, cât și în lume și s-a
implicat în promovarea muzicii românești, contribuind la
recunoașterea internațională a compozitorilor, dirijorilor și
interpreților din România.
În perioada ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial,
George Enescu părăsește definitiv România și se stabilește
la Paris, țară în care își va petrece ultimii ani din viață. Pentru
a comemora activitatea sa magistrală, Consiliul Primăriei
Parisului a votat ca o piață să poarte numele marelui
compozitor. Piața Enescu nu va fi departe de Opera Garnier
din Paris, locul în care compozitorul și violonistul român și-a
petrecut cea mai mare parte a anilor parizieni.
Evenimentul este cu atât mai însemnat, având în vedere
că anul acesta, desemnat Anul „Enescu”, sărbătorim 140 de
ani de la nașterea lui George Enescu. Reamintesc faptul că
acum un an de zile o porțiune din promenada Senei din
Paris, în proximitatea Turnului Eiffel, a primit numele reginei
Maria a României, la inaugurare fiind prezenți principesa
Margareta, Custodele Coroanei, și principele Radu, inițiativă
ce a aparținut Ambasadei României în Franța și a fost
susținută de șeful Grupului de prietenie Franța–România din
Adunarea Națională a Franței, André Chassaigne, și de
viceprimarul Parisului, Catherine Vieu-Charier, precum și de
viceprimarul arondismentului 7 al Parisului, René-François
Bernard, și de diplomați ai Ministerului de Externe francez.
Mă bucur foarte mult să văd marile personalități ale
istoriei românești apreciate în afara țării. Este o mare
mândrie și onoare pentru noi, românii, să vedem respectul pe
care prietenii și aliații noștri de astăzi îl poartă pentru
simbolurile noastre. România și Franța sunt legate de o lungă
prietenie, care datează chiar de la fondarea statului național
românesc, deziderat nerealizabil fără sprijinul statului francez
și al lui Napoleon al III-lea. Astăzi regăsim ambele state în
NATO și UE, iar speranța mea este ca acest parteneriat să
dăinuie și în viitor.
Domnul Ioan Vulpescu:
„32 de ani de la Revoluția Română din 22 Decembrie
1989”
Am ales ca temă a declarației politice de azi Revoluția
Română. Uităm prea adesea sau ignorăm cu metodă
cauzele care au generat Revoluția Română. Ca urmare, îi
trecem cu vederea pe aceia care s-au gândit la viitorul
României și care au acționat pentru schimbarea unei stări de
lucruri cu care credeam noi, la momentul Revoluției, că nu ne
vom mai întâlni. Se pare că păcătuim prin optimism.
Dorința de libertate, de respect al drepturilor cetățenești a
însoțit, în varii forme, istoria umanității. Este în ADN-ul ei. De
aceea Revoluția a devenit inevitabilă în România, atunci
când toate celelalte mijloace de schimbare a stării de lucruri
au eșuat. Nimeni nu-și dorește schimbări violente, pentru că,
fie și subconștient, există conștiința costurilor violenței.
România a plătit aceste costuri, din cauza elitelor sale
politice, care, chiar și după standardele sistemului totalitar, nu
și-au respectat obligațiile față de cetățeni. Da, Revoluția a
început ca o amplă manifestare a nemulțumirii sociale. Dar și
această nemulțumire era, în fond, o invitație la o schimbare
politică fundamentală, în care drepturile și libertățile
cetățenești să fie puse pe primul loc.
Dacă puterea comunistă ar fi acceptat dialogul cu cei care
își manifestau nemulțumirile în stradă, poate că erau evitate
pierderile de vieți omenești. La Timișoara se conturase, după
15 decembrie 1989, un program al schimbării de sistem,
program care merită amintit și reamintit permanent, pentru că
el vorbește despre noi, despre acea Românie profundă, pe
care mulți politicieni o ignoră și acum.
Aduc omagiul meu lui Ion Marcu și Claudiu Iordache, lideri
ai mișcării sociale de la Timișoara, oameni cu demnitate și
verticalitate morală, recent plecați dintre noi.
Ca și în anul revoluționar 1989, și acum lumea este la o
răscruce, semn că schimbările începute atunci nu au fost
finalizate, că tentația totalitară se reanimă, că democrația
este în regres peste tot în lume, că drepturile și libertățile
cetățenești sunt relativizate și tot mai des încălcate.
Revoluția Română trebuie să fie permanent un reper și un
memento pentru politicieni, care au obligații și responsabilități
ce nu sunt facultative. Sacrificiul românilor care au dispărut
în lupta cu rămășițele regimului totalitar nu a fost în zadar.
Moștenirea lor trebuie respectată și apărată. Lupta pentru
libertate este o datorie permanentă a fiecăruia dintre noi.
PAUZĂ
*
* *
DUPĂ PAUZĂ
În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat
Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților,
asistat de domnul deputat Ovidiu-Victor Ganț și de doamna
deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că,
din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au
înregistrat prezența 115.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între
orele 10.00 și 11.00 – dezbateri asupra proiectelor înscrise
pe ordinea de zi; între 11.00 și 11.30 – pauză, iar de la ora
11.30 – votul final; la încheierea ședinței de vot final – ședința
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022 31
Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog să supuneți la vot!
Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?
Vă rog, domnule lider. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Csoma Botond: Nu pot să supun la vot.
Intrăm pe ordinea de zi.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o rugăminte: să introducem pe ordinea de zi – ieri s-a Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
dat raport în comisie – PL-x 555/2020 (Proiectul de lege Stați un pic! De ce?!
privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al
statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei L-am avut pe Pl-x 545/2021 la comisie, la domnul Tătaru!
Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al Și s-a votat în plen.
județului Mureș).
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Să-l introducem pe ordinea de zi cât mai în față, să
ajungem la el. Mergem mai departe.
Pe 7. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului...
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Vă rog să vă pregătiți cartelele sau aveți acordul liderilor? Câți deputați sunt prezenți?
112.
Domnul Csoma Botond:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Am vorbit, da!
Mergem mai departe.
Domnul George-Nicolae Simion (din sală): Vă readuc aminte că cvorumul nu este necesar la
Nu are niciun acord! începutul ședinței de plen, ci doar la sesiunea de vot final.
Intrăm pe ordinea de zi.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: 2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a
În regulă! emite ordonanțe; PL-x 609/2021.
Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Potrivit regulamentului, proiectul de lege urmează să fie
Supun votului propunerea domnului lider Csoma Botond. dezbătut în procedură de urgență.
Cu 70 de voturi pentru, propunerea domnului lider de grup Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.
a fost adoptată. Domnule Săpunaru, vă rog.
Dacă nu mai sunt alte intervenții... Domnul Nini Săpunaru – secretar de stat în
Vă rog. Departamentul pentru relația
Nu vă grăbiți, domnule președinte, că sunt calm și cu Parlamentul:
răbdător.
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!
Vă rog.
Proiectul de lege...
Domnul George-Nicolae Simion:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă rog să vorbiți puțin mai tare la microfon.
Nu știu dacă ați văzut astăzi, când ați venit la lucru, dar
afară sunt 15.000 de oameni, domnule Tătaru. (Rumoare.) Domnul Nini Săpunaru:
Domnule Tătaru, nu mai vorbiți la telefon, ascultați aici! Bună ziua!
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Suntem de acord cu proiectul de lege așa cum a ieșit din
Comisia juridică. El este structurat pe 12 domenii.
Domnule președinte, vă rog să nu dialogați cu sala! Niciuna din legi nu are în cuprinsul ei, din domeniile
Domnul George-Nicolae Simion: propuse, caracter organic.
Vă mulțumesc.
Sunt 15.000 de oameni. Întruniți Comisia pentru sănătate!
Propun întrunirea Comisiei pentru sănătate în timpul plenului Domnul Vasile-Daniel Suciu:
pentru raport de respingere pe Pl-x 545/2021 (Propunerea Și eu vă mulțumesc.
legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică,
pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor pentru citirea raportului.
unități publice și private) și votarea lui astăzi; ca să scăpăm Un reprezentant al Comisiei juridice?
de Pl-x 545/2021 o dată pentru totdeauna. Vă rog să-i pregătiți raportul!
Vot, vă rog! Și vă rog să faceți și propunerea pentru timpii de
Domnul Vasile-Daniel Suciu: dezbatere.

Domnule președinte, cu tot respectul, vă aduc aminte că Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

orice desfășurare a unei ședințe în paralel cu plenul trebuie Mulțumesc, domnule președinte.
să fie aprobată anterior de către Biroul permanent. Acest Raport asupra Proiectului de lege privind abilitarea
lucru nu s-a întâmplat. Guvernului de a emite ordonanțe
Vă mulțumesc. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul
Intrăm pe ordinea de zi. Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură Nu putem să lăsăm exclusiv Guvernul să dea ordonanțe
de urgență, cu PL-x 609 din 20 decembrie 2021. de urgență pe bandă...
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege. Voci din sală:
Camera Deputaților este Camera decizională. Ordonanțe simple!
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac Domnul Ciprian Ciubuc:
obiectul legilor organice în perioada cuprinsă între încheierea Nu contează!
celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2021 și până la Ordonanțe simple.
reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a Țara este condusă de un Guvern și orice lege și orice
anului 2022. ordonanță trebuie trecute prin Parlament.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Ce se întâmplă astăzi?
Consiliul Legislativ precizează, în mod consecvent, cu Guvernul, indiferent care ar fi el, dă ordonanțe simple sau
privire la proiectele de lege având ca obiect de reglementare de urgență. Aceste ordonanțe își produc efectul și abia peste
6 luni intră în Parlament la vot.
domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Este inadmisibil ca pentru probleme-cheie ale societății
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor românești să lăsăm un guvern provizoriu, care are sau nu
exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități majoritate în diferite momente ale anului sau ale timpului, să
au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului dea ordonanțe pe bandă rulantă.
Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege. De aceea, eu vă invit să votăm împotrivă, pentru că nu
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege putem să lăsăm puterea absolută în mâna unui singur guvern
face parte din categoria legilor ordinare. și a unei singure puteri. Avem separarea puterilor în stat,
Vă mulțumesc. avem Parlamentul, nu de formă, ci ne-au ales românii, și
Și propun un timp de dezbatere de 3 minute. românii vor ca fiecare lege să vină prin Parlament, nu
Guvernul să ia decizii în numele românilor.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: De aceea, vă invit pe toți să fim responsabili și să
Timp de dezbatere? înțelegem că nu putem să lăsăm Guvernul să dea ordonanțe
simple sau de urgență pe bandă rulantă.
Voci din sală: Să vină Guvernul aici, cu proiecte de lege, în Parlament, să
A propus! le treacă prin Parlament, să le dezbată public și apoi să le dea.
Mulțumesc.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Am propus 3 minute.
Mulțumesc. Și eu vă mulțumesc, dar vreau să vă reamintesc că, în
conformitate cu însăși Constituția României, pe perioada
Domnul Vasile-Daniel Suciu: vacanței parlamentare Guvernul este abilitat de către
Parlament să emită ordonanțe simple. Aceasta este
A, scuze! Constituția.
Vă rog, pregătiți-vă cartelele. Din partea Grupului USR, domnul Ilie Victor.
Vot, vă rog. Vă rog.
Cu 127 de voturi pentru și o abținere, timpii de dezbatere
au fost aprobați. Domnul Victor Ilie:
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva Mulțumesc.
să ia cuvântul la dezbateri generale? Și eu îmi doresc ca Parlamentul să aibă un rol mai
Domnule Simion, ați apăsat la dezbateri generale? important în legiferare.
Din păcate, ponderea ordonanțelor și a ordonanțelor de
Domnul George-Nicolae Simion (din sală): urgență este extrem de mare în sistemul legislativ din
Nu. România, însă pentru acest lucru avem nevoie de dezbateri
constructive în Parlament, avem nevoie să citim proiectele de
Domnul Vasile-Daniel Suciu: lege, să le înțelegem și să venim cu propuneri constructive în
Nu. În regulă. acest sens.
Domnule Ciubuc, la dezbateri generale? Fac un apel la toate grupurile parlamentare: haideți să
Asupra acestui proiect de... readucem dezbaterea constructivă în Parlamentul României!
Mulțumesc.
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Da.
Și eu vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.
În regulă! Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlul legii există observații sau comentarii?
Nu cred, dar mă rog. Nu.
Vă rog. Dacă de la art. 1 la art. 10 există observații?
Domnul Ciprian Ciubuc: Nu.
Dacă de la art. 11 la art. 15 ?
Ba da, credeți-mă! Nu.
Dragi colegi, Adoptate.
Stimate domnule președinte, Proiectul de lege rămâne la votul final.
Stimați colegi, Mergem mai departe.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
4. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022;
PL-x 613/2021.
Potrivit art. 117 din regulament, proiectul urmează să fie
dezbătut în procedură de urgență.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege și îi dau
cuvântul inițiatorului, reprezentantului Guvernului României.
Domnule Heiuș, vă rog.
Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș – secretar de stat în
Ministerul Finanțelor:
Prin Proiectul de lege privind aprobarea limitelor
specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 se aprobă
următoarele plafoane obligatorii:
Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca
pondere în PIB, pentru anii 2022 și 2023, care se prezintă
astfel: 5,8% din PIB în 2022, respectiv 4,4% din PIB în 2023.
Plafonul pentru cheltuieli de personal, exprimat ca
pondere în PIB, pentru anul 2022 – 8,8% din PIB, respectiv
8,2% pentru anul 2023.
Plafonul propus pentru datoria guvernamentală este de
49,8% din PIB.
Plafonul privind finanțările rambursabile care pot fi
contractate către unitățile administrativ-teritoriale și
subdiviziunile acestora este în valoare de 1.600 de milioane
de lei, iar plafonul de trageri va fi de 2.000 de milioane de lei.
De asemenea, este primul an când se stabilește o sumă
maximă pe fiecare UAT, respectiv 50 de milioane de lei în
cazul comunelor, 100 de milioane de lei în cazul orașelor,
150 de milioane de lei în cazul municipiilor, sectoarelor
municipiului București și județelor.
Deficitul structural pe anul 2022 este estimat la 5,71% din
PIB.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe,
domnul președinte Huțucă, pentru citirea raportului.
Și să ne prezentați și timpii de dezbatere.
Vă rog, domnule președinte.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea
plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar
pe anul 2022
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl
reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în
cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, în conformitate cu
prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât,
cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei
Deputaților un raport de adoptare a proiectul de lege, în
forma adoptată de Senat.
Vă propun un timp de dezbatere de 3 minute.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Pregătiți-vă cartelele.
Vot, vă rog.
Cu 139 de voturi pentru, 3 contra, timpii de dezbatere au
fost aprobați.
33
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva
să ia cuvântul?
Nu.
Vă reamintesc că, potrivit art. 106 din Regulamentul
Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea
pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai
atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există
amendamente admise sau respinse.
Nefiind cazul, proiectul de lege rămâne la votul final.
Mergem mai departe.
6. Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri
imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea
Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în
domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș,
Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița; PL-x 536/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Dau cuvântul reprezentanților comisiei sesizate în fond.
Vă rog.
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică
și amenajarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și
infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în
procedură obișnuită, asupra Proiectului de lege privind
transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al
statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi
Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad
și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 18 octombrie 2021, în
condițiile articolului 115 alineatul (5) din Constituția României,
republicată.
Camera Deputaților este Camera decizională.
La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru
administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia
pentru transporturi și infrastructură au avut în vedere avizul
favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri,
punctul de vedere negativ al Guvernului.
Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut
loc în ședințe separate.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor
două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de
voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea
Proiectului de lege privind transmiterea unor bunuri imobile
din domeniul public al statului aflate în administrarea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea
Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în
domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș,
Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor organice.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dacă la dezbateri generale există intervenții?
Nu, nu există.
Potrivit aceluiași articol, art. 106, nefiind amendamente,
proiectul de lege rămâne la votul final.
 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnule Csoma, să știți că la punctul solicitat de
dumneavoastră rapoartele încă nu au ajuns.
Mergem mai departe.
8. Proiectul de lege pentru completarea art. 37 din Legea
educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 470/2021.
Dacă din partea inițiatorilor există vreo intervenție?
Nu există.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și
sport, pentru prezentarea raportului.
Un coleg membru al comisiei?
Haideți, vă rog!
Domnul Brian Cristian:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea
articolului 37 din Legea educației fizice și sportului
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tineret și
sport a fost sesizată cu Proiectul de lege pentru
completarea articolului 37 din Legea educației fizice și
sportului; PL-x 470/2021.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 29.09.2021, iar Camera
Deputaților este Camera decizională.
La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizul
favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil, cu
observații, de la CES și punctul de vedere pozitiv al
Guvernului, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul
favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației și
comunicațiilor.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a
hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului
Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru
completarea articolului 37 din Legea educației fizice și
sportului, cu amendamentele admise prezentate în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale, doamna Intotero, vă rog.
Doamna Natalia-Elena Intotero:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Vă vorbesc atât în calitate de inițiator al acestui proiect de
lege, cât și în calitate de reprezentant al Grupului
parlamentar al PSD.
Este un proiect foarte important pentru sportul românesc.
Transparentizarea cheltuielilor federațiilor sportive reprezintă
un plus de încredere.
Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au fost
semnatarii acestei inițiative, dar și tuturor colegilor care l-au
susținut și avem raport de adoptare.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnule Brian Cristian, vă rog.
Domnul Brian Cristian:
Stimați colegi,
Acest proiect de lege este extrem de necesar și prevede,
printre altele, anumite lucruri ce țin de transparența
federațiilor sportive.
Și ca să vă dau un exemplu: la nivelul anului 2021,
undeva prin vară, din cele peste 60 de federații sportive, doar
șase dintre ele, deci undeva sub 10%, au avut publicată pe
site-ul propriu strategia și doar trei, din peste 60 de federații,
au avut publicat bugetul.
Este imperios necesar să vedem cum se cheltuiesc banii
în sport, deoarece o mai bună transparență în cheltuirea
banului public și criterii aplicate corect o să ne ducă la o
profesionalizare și o transparentizare.
Și vreau să vă spun că îmi pare rău că am ajuns la gradul
acesta de deprofesionalizare atât a federațiilor, cât și a
structurilor sportive, astfel încât unele lucruri de bun-simț,
unele criterii minime, care ar trebui să fie prezente cam în
orice instituție publică, trebuie să le reglementăm prin lege.
Oricum, susțin inițiativa, am amendat-o în Comisia pentru
tineret și sport, astfel încât încălcarea acesteia să poată să
ducă până la stoparea finanțării unor federații dacă nu
respectă acele criterii minime de transparență, precum
publicarea bugetului, publicarea strategiei, numărul de
sportivi pe ramură și numărul de antrenori sau instructori pe
ramură, lucruri minime care ar trebui să fie implementate în
orice instituție publică.
Vă mulțumesc tuturor pentru susținere. Am încredere că
va primi un vot pozitiv astăzi și vom continua să ne luptăm
pentru a aduce sportul acolo unde îi este locul și să ne
luptăm pentru o transparentizare în administrația publică.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dacă la titlul legii există observații?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 4?
Nu.
Adoptate.
Proiectul rămâne la votul final.
N-aș vrea să-l deranjez pe domnul Simion, dar am înțeles
că are o intervenție pe procedură.
Vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
Îmi pare rău că m-ați deranjat, dar hai!
Pe procedură, domnule președinte de ședință.
Vreau să se consemneze un lucru.
Avem o comisie de anchetă pentru achizițiile din timpul
pandemiei, așa, un mic gest de transparență din partea
parlamentarilor. A fost votată de o majoritate largă.
Președinția comisiei vreau să fie trecută de la PSD la
AUR și domnul lider de grup Simonis poate confirma că e de
acord.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mergem mai departe.
13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor privind un Plan de acțiune pentru
dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141;
PHCD 77/2021.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit și îi dau cuvântul
reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, pentru
prezentarea proiectului de hotărâre.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Un membru al Comisiei pentru afaceri europene care să
citească proiectul?
Vă rog.
Vă rog, doamnă Presură, citiți dumneavoastră raportul!
Totuși nu există niciun membru al Comisiei pentru afaceri
europene în sală?
Vă rog, doamnă secretar.
Doamna Alexandra Presură:
Mulțumesc, domnule președinte.
În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din
Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013
privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul
afacerilor europene și ale art. 163–188 din Regulamentul
Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei
Deputaților nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaților adoptă
prezenta hotărâre.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, doamnă secretar.
Dacă la dezbateri generale există intervenții?
Domnul Coleșa.
Vă rog.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
N-am prea auzit conținutul hotărârii, dar o să încercăm
să-l recapitulăm.
Deci prin acest proiect de hotărâre ar trebui să luăm la
cunoștință și să votăm cu privire la o comunicare a Comisiei
Europene. Subiectul – un plan de acțiune pentru dezvoltarea
producției ecologice.
Probabil un vot unanim, dar, din păcate – și pe bună
dreptate –, în practică, la noi nu se aplică deloc un asemenea
plan.
Și să vedem de ce și ce propune acest plan.
În primul rând, sprijinirea fermierilor de a cultiva produse
ecologice suficiente și accesibile ca preț.
Cum au sprijinit guvernele de până acum și parlamentele
acest deziderat?
Avem, de exemplu, Agenția Națională a Domeniilor
Statului, cu peste 300.000 de hectare în gestiune. În loc ca
aceste suprafețe să fie sporite, sunt date în arendă pe sume
de nimic, iar fermierii români și statul, atunci când o parcelă
se vinde, sunt puși în coada listei de preemptori, pe primele
locuri fiind arendașii, care de multe ori sunt entități străine.
Mai departe.
În practică, la noi, orientarea preponderentă a bugetului
de investiții din Planul național strategic a fost către fermele
industriale de porc și pasăre, mai ales în zona de câmpie, în
detrimentul fermelor de familie, de vaci sau de oi din zona
montană. Asta se întâmplă la noi.
Apoi, alt deziderat propus în acest plan: promovarea
raselor de animale și a soiurilor de plante agricole
tradiționale.
Întrebare: ce soiuri de plante și rase de animale
tradiționale, rustice, au fost securizate la nivel internațional
de către – să zicem – Ministerul Agriculturii?
Ce rase de bivoli, de vaci, de oi, de porci și așa mai
departe...
35
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog să finalizați, stimate coleg.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
...au fost securizate, din perspectivă juridică
internațională? Oare Mangalița, Basna și așa mai departe?
Nici poveste! Au fost făcute de alții!
Și o să închei.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Încheiați, vă rog.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
O să închei: da, dezbaterea este pur simbolică.
În ce măsură au fost achiziționate fructe, legume, lactate
și produse de panificație din producția ecologică din totalul
sumelor alocate pentru programele de hrană în școli?
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Coleșa, vă rog să finalizați!
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Și așa mai departe.
Zero!
Am finalizat.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Vedem că în practică aceste planuri nu au fost deloc, dar
deloc îndeplinite la nivel național. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnule Leoreanu, vă rog.
Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Agricultura este unul din obiectivele aflate în centrul
Pactului ecologic european, având un rol esențial în procesul
de tranziție către un sistem alimentar mai durabil.
Din acest considerent, agricultura ecologică are ca scop
definit producerea de elemente folosind substanțe și procese
naturale, cu un impact limitat asupra mediului.
Mai mult decât atât, aceasta încurajează utilizarea
responsabilă a energiei și a resurselor naturale, menținerea,
evident, a biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice
regionale, îmbunătățirea fertilității solului și menținerea
calității aerului și a apei.
Planul de acțiune propus de Comisia Europeană vizează
ca până în anul 2030 pe 25% din terenurile agricole să se
practice agricultura ecologică simultan cu o creștere
semnificativă a acvaculturii ecologice, fapt ce va mobiliza
politica agricolă comună, precum Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime pentru perioada 2021–2027.
Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea
prezentului proiect de lege supus astăzi spre dezbatere și
aprobare.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Domnule Simion, vă rog, la dezbateri generale.
 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul George-Nicolae Simion:
Sunt toți deputații atenți?
Sunteți foarte atenți la oamenii care sunt afară, în stradă,
și vă cer să respingeți Pl-x 545?
Noi o să respingem această inițiativă legislativă rușinoasă
și, vă rog, dacă aveți demnitate, dacă aveți onoare, veniți
aici, la tribuna Parlamentului, și spuneți-le românilor care
sunt acum în stradă... și voi, și domnul Grosaru să veniți și să
le spuneți... și domnul Adi Cozma, de la Satu Mare, și domnul
Daniel Ghiță, și doamna Anamaria Gavrilă... Spuneți-le că
respingeți Pl-x 545 o dată pentru totdeauna.
Să se ducă învârtindu-se după Cîțu și după cine l-a mai
făcut! (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Giugea, din partea deputaților neafiliați.
Domnul Nicolae Giugea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Agricultura ecologică este o activitate de nișă în tot ceea
ce privește activitățile agricole, dar cu mare amploare în
momentul de față. Singura care nu valorifică potențialul de
care dispune este România. România are terenurile care se
pretează la agricultura ecologică, condițiile climatice ne
permit acest lucru, dar este limitat accesul pe piață al
produselor ecologice.
În nicio școală – căci spune că ne hrănim copiii bine,
sănătos –, în nicio școală produsele agriculturii ecologice nu
vor pătrunde, întrucât diferența de preț între cele obținute prin
metode clasice: fertilizări excesive, erbicidări și toate
celelalte, intervenția cu pesticide... Vor fi mult mai ieftine
comparativ cu cele obținute prin agricultura ecologică.
Deci noi trebuie să facem niște intervenții la tot ceea ce
înseamnă legislație privind pătrunderea pe piață și accesul
tuturor la consumul produselor ecologice.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Doamna Gavrilă, bănuiesc că vizavi de producția
ecologică? (Vociferări.)
Bănuiesc.
Doamna Anamaria Gavrilă:
Pe procedură.
Procedura spune că propunerile de lege trebuie să vină
de la oameni spre Parlament și în niciun caz de la
guvernanți, prin Parlament, către oameni, impuse.
De aceea, voi vota împotriva certificatului verde, pentru că
așa mi-au cerut românii și nici măcar un singur român nu
mi-a cerut să votez pentru certificatul verde.
Și vă rog să-l aduceți în Parlament!
Trebuie să vedem fiecare parlamentar cum votează
pentru reprezentanții lor.
Și să nu văd niciun deget ridicat de către liderii partidelor!
Aici este vorba despre viețile oamenilor, și nu despre
ambițiile partidelor!
Mulțumesc mult. (Aplauze.)
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Bravo!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Eram sigur că vom discuta despre producția ecologică.
Dacă la titlul legii există observații?
Nu.
Adoptat.
La preambul?
Nu.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu.
Adoptat.
7. Revenim la Proiectul de lege privind transmiterea unor
terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea
Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și
concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” –
S.A. în domeniul public al județului Mureș; PL-x 555/2020.
Este în procedură de urgență.
Trecem la dezbatere.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond,
pentru citirea raportului, și vă rog să faceți și propuneri pentru
timpii de dezbatere, domnule Tuhuț.
Vă rog.
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului
aflate în administrarea Ministerului Transporturilor,
Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei
Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al
județului Mureș
În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (1)
din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu
modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de
disciplină și imunități, Comisia pentru transporturi și
infrastructură și Comisia pentru administrație publică și
amenajarea teritoriului au fost sesizate, în procedură de
urgență, pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de lege
privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al
statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor,
Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei
Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al
județului Mureș.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
acest proiect de lege în ședința din data de 8 septembrie
2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din
Constituția României.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția
României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din
Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera
Deputaților este Camera decizională.
Consiliul Legislativ a avizat negativ.
Consiliul Economic și Social a avizat proiectul de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
aprobarea transmiterii unui teren aflat în administrarea
Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și
atribuit în concesiune Companiei Naționale de Căi Ferate
„C.F.R.” – S.A.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
Și faceți și propunerea pentru timpii de dezbatere.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
Propunere – 3 minute.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
Vot, vă rog.
Cu 141 de voturi pentru și 3 contra, timpii de dezbatere au
fost aprobați.
Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?
Da, domnule Grosaru, vă rog.
Domnul Andi-Gabriel Grosaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Nu votați certificatul verde! (Aplauze.)
Lumea este afară și vă rog frumos să nu adoptați o
asemenea lege!
Vă mulțumesc mult.
Voci din sală:
Bravo!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, nefiind amendamente,
proiectul de lege rămâne la votul final.
Mergem mai departe.
14. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al UE privind
sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 –
Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în
schimbare – COM(2021) 323; PHCD 80/2021.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri
europene.
Domnule Cristea, vă rog.
Domnul Andi-Lucian Cristea:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport privind Comunicarea Comisiei privind Cadrul
strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea
la locul de muncă 2021–2027 – Securitatea și sănătatea în
muncă într-o lume a muncii în schimbare
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia
pentru muncă, proiectul de opinie transmis de Comisia
pentru sănătate și familie, nota de informare trimisă de
Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de
către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei
Deputaților și analiza realizată de membrii Comisiei pentru
afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene în
principal a susținut cadrul strategic al Uniunii Europene
privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, a subliniat
relevanța în materie a echilibrului dintre viața personală și
cea profesională, a propus încurajarea accesului fermierilor
din zonele rurale îndepărtate sau mai puțin dezvoltate la
normele în materie de securitate și sănătate la locul de
muncă.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru
afaceri europene din 3 noiembrie anul curent și a fost
adoptată cu unanimitate de voturi.
Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei
Deputaților opinia, în forma sa adoptată de Comisia pentru
afaceri europene.
37
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule Cristea.
Domnul Sorin Năcuță, la dezbateri generale.
Domnul Sorin Năcuță:
Stimați colegi, pandemia de COVID-19 a evidențiat
ușurința cu care poate fi afectat sectorul economic european.
Pentru a diminua din efectele negative produse de
pandemie, Comisia Europeană a propus statelor membre o
actualizare a cadrului strategic al Uniunii Europene privind
sănătatea și securitatea în muncă, cu scopul combaterii
noilor riscuri pentru sănătatea fizică, mentală a lucrătorilor.
Cadrul strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și
securitatea la locul de muncă 2021–2027 propune o serie de
măsuri necesare pentru îmbunătățirea sănătății și securității
lucrătorilor în următorii ani, în conformitate cu agenda verde
digitală, strategia industrială pentru Europa, Planul european
de combatere a cancerului sau a instrumentului Next
Generation EU.
Acesta se bazează pe trei piloni esențiali, precum
gestionarea schimbărilor generate de tranziția ecologică,
digitală și demografică și a schimbărilor din mediul de lucru
tradițional, îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor și
creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize
viitoare.
Totodată, prin intermediul acestui document sunt urmărite
o serie de obiective precum: impulsionarea dialogului social,
consolidarea procesului de elaborare a politicilor specifice,
monitorizarea atentă și aplicarea corespunzătoare a
legislației Uniunii Europene.
PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre
supus astăzi spre dezbatere și aprobare.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului AUR, o să rog să vă hotărâți: ori
domnul Dan Tanasă, ori domnul Badiu, ori domnul
Muncaciu?
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Pentru început, Dan Tanasă!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Tanasă, vă rog.
Domnul Dan Tanasă:
Cineva și-a uitat masca aici. Un coleg și-a uitat masca
aici.
Dacă nu e pe procedură, domnule președinte, lăsați-ne să
vorbim câte doi vorbitori, dacă nu suntem...
Dragilor, cred că e foarte important să înțelegem cum am
ajuns noi, cu toții, aici. Am ajuns prin votul oamenilor, al
cetățenilor. Și foarte mulți cetățeni – nu știu câți, foarte mulți –
sunt acum aici, în fața Parlamentului. Vă invit să mergeți să
vorbiți cu ei, să vă uitați în ochii lor și să le spuneți ce credeți,
să le spuneți că vreți să instaurați dictatura nazzipassului.
Spuneți-le! Dar mergeți și spuneți-le oamenilor, nu vă
ascundeți aici, că noi am fost adineauri în stradă! Și
spuneți-le!
Spuneți-le că vreți să instaurați certificatul verde, dar unul
original, o variantă originală, nici măcar cea europeană, una
originală, românească!
Vă rog frumos să nu votați proiectul de lege cu privire la
certificatul verde, pentru că nu ajută la absolut nimic, și vă
 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
invit pe toți să luați cuvântul și să nu vă mai ascundeți în
spatele scaunelor sau al funcțiilor pe care le ocupați.
Spuneți-le oamenilor ce vreți să faceți!
Spuneți-le că vreți să instaurați dictatura pașaportului,
așa-zisului „certificat verde”! (Vociferări.)
Da, foarte bine dacă votați, dar spuneți-le și colegilor de la
Guvern să nu-și asume, că noi înțelegem acum care este
mișcarea – să-și asume Guvernul, ca, după aceea, voi în
teritoriu, fiecare, să spuneți: „Domnule, noi am vrut să votăm,
dar n-a venit în Parlament!”
Nu-i mai mințiți pe oameni! Spuneți-le clar, asumați-vă, fiți
bărbați, fiți politicieni! Asumați-vă!
Vreți certificat nazzipass? Asumați-vă și spuneți-le oamenilor:
„Da, vrem certificat nazzipass!” Dacă nu vreți, haideți la microfon
și spuneți că nu vreți să faceți chestiunea asta!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule Tanasă.
Domnul Dan Tanasă:
V-aș ruga eu frumos...
Colegul, te-aș ruga frumos să ne lăsați cu sictirismul ăsta,
da?
(Se adresează domnului deputat Ciprian-Constantin
Șerban.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog, nu...
Domnule Tanasă...
Domnul Dan Tanasă:
Am același...
Să mă lăsați să vorbesc cât vreau eu!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
V-am lăsat să vorbiți, domnule Tanasă, este în regulă.
Vă mulțumesc frumos.
Domnul Dan Tanasă:
Cu atitudinea asta...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Bulai, bănuiesc că asupra proiectului de
hotărâre de pe ordinea de zi doriți să luați cuvântul.
Nu-l îmbrățișați, domnule Simion! (Aplauze.)
Domnul Iulian Bulai:
Domnule președinte, am această intervenție pe
procedură, făcând un apel la dumneavoastră să conduceți cu
mai multă responsabilitate această ședință, în sensul în care
să le solicitați celor care intervin să facă o referire la un
articol, atunci când au o intervenție. Pentru că, dacă nu,
numai se trollează această ședință și probabil că este ultima
din acest an în care vom discuta proiecte legislative.
Acestea fiind spuse, înțeleg că nu este niciun proiect care
vă interesează, faceți doar show politic, înțeleg, dar poate să
aibă o limită.
Vă mulțumesc mult.
Sănătatea românilor este mai importantă decât
populismul vostru!
Asta trebuie să știți și dumneavoastră.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Apreciez foarte mult, domnule Bulai, sfaturile pe care mi
le dați.
Nici măcar dumneavoastră nu ați indicat pe procedură
care este articolul și problema, dar nu e niciun fel de
problemă.
Mergem mai departe.
Dacă la titlul legii există obiecții?
Nu.
Adoptat.
Dacă la preambul?
Nu.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne
la votul final.
Domnule Muncaciu, pe procedură?
Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):
Da.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
În regulă.
Ca să fiu responsabil, vă rog să indicați articolul și
procedura și asupra cărui aspect vreți să vă pronunțați.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnule președinte,
Dat fiindcă discutăm de securitate la locul de muncă, vă
anunț că certificatul verde se referă la locul de muncă, pentru
că dumneavoastră intenționați să scoateți un certificat verde
care interzice dreptul la muncă în afara vaccinării.
Domnul prim-ministru, fost prim-ministru, a declarat că
scopul acestui certificat este vaccinarea. Dar eu vă aduc
aminte următorul lucru: că, aici, în acest loc, acest loc este
locul pe care l-a construit poporul român. Parlamentul
României este al poporului român!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
În regulă, domnule doctor.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Sunteți pe cale să faceți cel mai mare sacrilegiu, care se
numește vaccinarea obligatorie.
Nimeni, într-o societate civilizată a secolului XXI, nu poate
să admită vaccinarea obligatorie!
Domnii de la PNL insistă asupra acestui lucru, dar eu vă
spun că vaccinarea obligatorie este un sacrilegiu, din toate
punctele de vedere, mai ales al jurisprudenței din secolul XX.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
M-am uitat de 10 ori azi-dimineață pe proiectul ordinii de
zi și de fiecare dată nu am văzut aflat pe această ordine de
zi ceea ce spuneți dumneavoastră.
Mergem mai departe.
15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor – O viziune pe termen lung pentru
zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice,
conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021)
345; PHCD 81/2021.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Domnule Cristea, din partea Comisiei pentru afaceri
europene, vă rog, prezentați raportul.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Andi-Lucian Cristea:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Așadar, raport privind Comunicarea Comisiei COM(2021)
345 privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale
Uniunii Europene – Către zone rurale mai puternice,
conectate, reziliente și prospere până în 2040.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia
pentru mediu și echilibru ecologic, proiectul de opinie
transmis de Comisia pentru tehnologia informației, proiectul
de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii,
proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură,
proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație
publică, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor
Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru
Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza
realizată de membrii Comisiei pentru afaceri europene,
Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut
viziunea pe termen lung a Comisiei Europene pentru zonele
rurale, a subliniat necesitatea promovării culturii în zonele
rurale, a recomandat măsuri pentru reducerea decalajului de
performanță școlară dintre zonele urbane și cele rurale, a
recomandat încurajarea prelucrării aproape de locul
producției agricole pentru diversificarea activității economice
în mediul rural și pentru crearea de noi locuri de muncă, a
propus încurajarea accesului fermierilor din zonele rurale
îndepărtate sau mai puțin dezvoltate la normele în materie de
securitate și sănătate la locul de muncă.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru
afaceri europene din data de 9 noiembrie anul curent și a fost
adoptată cu unanimitate de voturi.
Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei
Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru
afaceri europene.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Cu toată responsabilitatea, îi dau cuvântul domnului Bulai.
Vă rog, la dezbateri generale.
Domnul Iulian Bulai:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Intervin, evident, pe marginea acestui proiect de hotărâre
al Camerei Deputaților, care este extraordinar.
Prea puțin, prea rar, prea răzleț citim documente
extraordinare în Parlamentul României care arată acolo unde
trebuie să ajungem noi și acolo unde Uniunea Europeană
recomandă țărilor membre să se ajungă în chestiuni de
dezvoltare rurală, recomandă piloni de sustenabilitate,
recomandă prelucrarea industrială în vecinătatea locului de
producție, abordează foarte clar chestiuni care țin de
procesul demografic și politici publice pentru a preveni
îmbătrânirea populației și depopularea satelor în forma pe
care o avem acum.
Lucrurile acestea sunt foarte importante.
În comisie a fost o discuție extraordinară și îi mulțumesc
doamnei Thellmann, care a prezentat în comisie proiectul
foarte bine în fața colegilor.
Acestea fiind spuse, toate aceste deziderate pe care
comisia le comunică Parlamentului European și Consiliului
pălesc în fața unui program național de așa-zisă „dezvoltare
locală” care se numește „Anghel Saligny”, care nu abordează
nimic din ce este important pentru noi, ca nație, în mediul
rural pentru următorii 20-30 de ani. Adică doar asfalt, șpăgi
pentru primari și dezvoltare prin care se fură jumătate din
banii dați pe contracte.
39
Uniunea Europeană, prin acest proiect de hotărâre,
țintește foarte bine nevoile pe care trebuie să le îndreptăm și
să le suplinim aici, în Parlamentul României. Nu programe
naționale de dat bani și de furat pentru primari, ci un mediu
rural unde oamenii de la oraș să vrea să se mute, unde se
face agricultură pe bune și țărani care, în momentul de față,
trebuie să fie competitori cu cei din Vest, nicidecum subjugați.
Vă mulțumesc.
Aici suntem acum, aici putem să ajungem.
Din păcate, ați ales să susțineți „Anghel Saligny”, care
înseamnă furt, hoție...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule Bulai.
Domnul Iulian Bulai:
...bani dați pentru primari, subdezvoltare.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
E în regulă.
Dau cuvântul domnului Sorin Năcuță, din partea Grupului
PNL.
Domnul Sorin Năcuță:
Stimați colegi,
Una dintre problemele evidențiate de pandemia generată
de COVID-19 este cea referitoare la diferențele existente
între mediul urban și cel rural, în ciuda faptului că în zonele
rurale riscurile de răspândire a bolii par mai mici decât în
zonele urbane aglomerate, populația îmbătrânită
preponderentă din zonele rurale este mai vulnerabilă, fiind
nevoită să facă față lipsei instituțiilor și serviciilor de sănătate
din apropiere.
Menționez că Planul național de investiții este propus
tocmai în sensul reducerii acestor decalaje și pentru
dezvoltarea localităților rurale.
Documentul european supus spre dezbatere și aprobare
are drept obiectiv transformarea zonelor rurale în regiuni mai
puternice, mai conectate și mai dezvoltate.
PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului Coleșa Ilie-Alin, din partea
Grupului AUR.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte.
Sper să nu mă mai întrerupeți, pentru că o să vorbesc la
subiect, deși nu știu în ce ordine ați luat dumneavoastră lista
de vorbitori, de la cap la coadă.
Deci acest plan, iarăși, sună foarte bine; în schimb,
realitatea este cruntă.
Cum se încurajează dezvoltarea rurală la noi, adică
gospodăria țărănească?
Să ne uităm doar la evoluția numărului de gospodării
țărănești. În ultimii 30 de ani, de la 4,5 milioane la câteva
sute de mii, 500, 600, 700 de mii; și acelea îmbătrânite și în
curs de moarte.
Asta înseamnă încurajarea gospodăriei țărănești și a
zonei rurale.
Dar să vedem de ce. Ce proiecte de lege au votat cei de
la USR, PNL care încurajează gospodăria țărănească?
 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Legea creșterii porcilor, prin care gospodăria țărănească nu Domnul Ilie-Alin Coleșa:
mai are voie să crească decât cinci porci, să... ...în condițiile în care amprenta ecologică a bateriilor este
(Domnul deputat George-Nicolae Simion a venit la
mult, mult mai gravă.
tribună.)
Ce am mai observat?
Domnul George-Nicolae Simion: Desființarea a zeci de mii de școli din mediul rural.
Domnule deputat, trebuie să le zicem oamenilor de afară Așa dorim noi, așa dorește Guvernul să încurajeze zona
că Parlamentul refuză să respingă Pl-x 545 și vrea să vină rurală, gospodăria țărănească și reziliența ei.
domnul Ciucă aici să-și asume răspunderea...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc, domnule Coleșa.
Domnule Simion, am o mică rugăminte la
dumneavoastră... Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Domnul George-Nicolae Simion: Mulțumesc.
Nu, dar trebuie să le zicem oamenilor ce se întâmplă! Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Dacă la titlul legii...?
Mai avem un minut și 30 de secunde... (Domnul deputat George-Nicolae Simion a venit la
tribună.)
Domnul George-Nicolae Simion:
Vă rog să opriți microfonul!
Sigur... Dacă la titlul legii avem obiecții sau observații?
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Nu.
Adoptat.
...și vreau să finalizez acest proiect de hotărâre.
La preambul?
Domnul George-Nicolae Simion: Nu.
O să-l folosim cu grijă, pentru că Pl-x 545 trebuie respins Adoptat.
și domnul Ciucă să nu vină aici să-și asume răspunderea în La articolul unic?
Parlamentul României. Nu.
Adoptat.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.
Domnule Simion... Vă reamintesc că este ora 11.00.
Domnul George-Nicolae Simion: Declar ședința închisă.
Ne vedem la 11.30 pentru sesiunea de vot final.
Vă rog, cu porcii! În regulă.
Domnul Ilie-Alin Coleșa: Rămâne pe stenogramă. La prima întâlnire a comisiei se
Mulțumesc. va rezolva și acest lucru.
Foarte, foarte adevărat. Trebuie să nu ne mai ascundem PAUZĂ
după deget cu acest Pl-x 545, oprit în aer, nu știu cum... *
Domnul Vasile-Daniel Suciu: * *
Domnule Coleșa, vorbiți acum de porci sau de Pl-x 545, DUPĂ PAUZĂ
ca să înțeleg și eu?
Domnul Ilie-Alin Coleșa: Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Revin la subiect. Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.
Apoi, pe lângă Legea porcului, prin care noi încurajăm, Imediat începem sesiunea de vot final.
nu?, dezvoltarea gospodăriei țărănești, avem intenția de a Vă mulțumesc.
interzice încălzirea cu lemne. Cu ce ați vrea să se Doamnelor și domnilor deputați, înainte de a începe
încălzească gospodăria țărănească și să prospere, când nu sesiunea de vot final, îl invit la microfon pe domnul Gigel
are dreptul de a se încălzi cu lemne, în condițiile în care Știrbu, pe procedură.
amprenta ecologică a lemnului, atâta timp cât el este ars Vă rog, domnule Știrbu.
eficient...
Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vreau să închid ședința! Doamnelor și domnilor,
Domnul Ilie-Alin Coleșa: Aș vrea să vă rețin atenția cu câteva cuvinte.
...și nu este tăiat mai mult decât crește, este cea mai Acum exact 32 de ani, pe 21 decembrie, în fața
ecologică metodă, cu o amprentă mult mai mică... Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
(Vociferări.) actualmente sediul central al Ministerului Afacerilor Interne,
Pentru mine sunt acelea 20! După aia, el are încă două! zeci de mii de oameni, zeci de mii de bucureșteni aduși cu
forța de la marile întreprinderi și uzine bucureștene, au dat
Domnul Vasile-Daniel Suciu: semnalul, prin vuietul lor, prin strigătele lor, semnalul
Domnule Coleșa, vă rog, terminați! începutului sfârșitului sistemului comunist în România.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Doamnelor și domnilor,
Firesc ar fi fost ca astăzi Parlamentul României, în plenul
său, prin Camerele reunite, să comemoreze acele
evenimente din 21 decembrie 1989.
În încheiere, pentru că aceste momente de comemorare
a evenimentelor din decembrie 1989 sunt din ce în ce mai
puține, aș vrea să vă aduc aminte cuvintele marelui profesor
și istoric Nicolae Iorga: „Un popor care nu-și cunoaște istoria
este condamnat să o retrăiască.”
Doamnelor și domnilor,
Pentru faptul că în decembrie ’89 49 de oameni au fost
uciși, 500 răniți și 1.000 arestați pentru ca noi astăzi să trăim,
să gustăm libertatea noastră, dați-mi voie să vă solicit un
moment de reculegere.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Stimați colegi, să păstrăm un moment de reculegere!
(Se păstrează un moment de reculegere.)
Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:
Dumnezeu să-i odihnească!
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Vom începe cu inițiativele legislative pentru care Camera
Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene
pentru dezbatere și vot final au fost depășite:
1. Proiectul de lege privind precursorii de explozivi,
precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x
429/2021; lege organică;
2. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de
asistent în educație timpurie, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative; Pl-x 432/2021; lege
organică.
Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite,
inițiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate
cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113
din Regulamentul Camerei Deputaților.
Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele, pentru un
vot de control.
Vot, vă rog.
269 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.
Începem sesiunea de vot final.
I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților:
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea și
completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților
nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a
comisiilor permanente ale Camerei Deputaților;
PHCD 92/2021.
Vot, vă rog.
Cu 270 de voturi pentru, un coleg nu votează, din 271 de
colegi prezenți, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
2. Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei
Deputaților pe anul 2022; PHCD 93/2021.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de
hotărâre.
Vot, vă rog.
273 de colegi prezenți, voturi pentru – 234, contra – 23,
16 abțineri.
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor privind un Plan de acțiune pentru
41
dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141;
PHCD 77/2021.
Vot, vă rog.
Cu 251 de voturi pentru, două contra și 21 de abțineri,
proiectul a fost adoptat.
4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al UE privind
sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 –
Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în
schimbare – COM(2021) 323; PHCD 80/2021.
Vot, vă rog.
Cu 277 de colegi prezenți, din care 255 pentru, 22 de
abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
Explicarea votului, domnul Coleșa.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc.
Înainte de a ne securiza condițiile de muncă, trebuie să
avem acces la locul de muncă.
Ca atare, trebuie să ne securizăm în primul rând
libertatea, votând împotriva oricărei forme de dictatură și
discriminare, cum ar fi certificatul verde.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al UE privind
sănătatea și securitatea...
A, asta a fost, scuze!
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Se mai întâmplă!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor – O viziune pe termen lung pentru
zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice,
conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021)
345; PHCD 81/2021.
Vot, vă rog.
Cu 275 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg nu votează,
proiectul de hotărâre a fost adoptat.
Domnule Rodeanu, vă rog, explicarea votului.
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Da, USR a votat astăzi și și-a asumat această perspectivă
privind zonele rurale, pentru un context mai puternic, să fie
mai conectate, reziliente și prospere.
Am votat acest proiect de hotărâre exact cum am votat și
susținut ultima Lege a cooperației, zilele trecute, când,
împreună cu toți colegii de aici, din sală, am susținut acest
proiect care, pentru prima oară, fundamentează rolul și
denumirea gospodăriei țărănești.
Am votat acest proiect de hotărâre a Camerei Deputaților
exact cum ne-am pronunțat împotriva proiectului pentru
limitarea numărului de porci într-o gospodărie.
Am votat acest proiect de hotărâre, sancționând drastic
toate fake news-urile la adresa USR, prin care PNRR este
 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
considerat, dincolo de beneficii, ca o armă de constrângere a Domnul Vasile-Daniel Suciu:
utilizării lemnului de foc în gospodăriile românești. Domnule Simion...
Și spun aceste lucruri aici, în fața dumneavoastră, pentru
că mă văd nevoit să combat cumva această sarabandă care Domnul George-Nicolae Simion:
a fost amintită mai devreme. Dar nu este o sarabandă a
declarațiilor, ci o sarabandă a minciunilor. ...așa ceva!
Iar cea mai mare minciună pe ziua de astăzi este cea că Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
va intra la vot certificatul verde. (Vociferări.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Aveți acest proiect pe ordinea de zi și nu are raport.
(Vociferări.) Colegii din Comisiile pentru sănătate încă nu au Și eu vă mulțumesc.
livrat Parlamentului un raport, cu amendamente, pentru Mergem mai departe.
această formă. (Vociferări.) Legi ordinare. Adoptări.
Dacă vreți să spuneți adevărul, mergeți în fața (Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa vine la tribună.)
Parlamentului și spuneți-le oamenilor că i-ați mințit! Vă rog să opriți microfonul! (Vociferări.)
(Vociferări.) Că acest proiect... (Aplauze.) privind certificatul Vă rog să opriți microfonul!
verde nu intră astăzi la vot... (Aplauze.) pentru că nu are
raport. (Aplauze.) Sunteți parlamentar și în primul rând ar Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
trebui să cunoașteți procedura parlamentară! De ce să oprească, dacă omul vrea să vorbească?
Aveți colegi în Comisiile pentru sănătate care știu exact...
(Vociferări.) când se convoacă comisia, care sunt Domnul Vasile-Daniel Suciu:
amendamentele și care sunt discuțiile acolo. (Vociferări.)
Vă mulțumesc. Mergem mai departe.
Legi ordinare. Adoptări.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: 6. Proiectul de lege privind declararea primei zile de
Și eu vă mulțumesc. duminică din luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor
Stimați colegi de la AUR, vă reamintesc: la explicarea de cancer; PL-x 454/2021; lege ordinară.
votului, un singur coleg de la grupul parlamentar. Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului
Domnule Simion, vă mulțumesc. de lege.
Vot, vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ciprian Ciubuc.)
Da. 186 de voturi pentru, 82 de abțineri, un coleg nu votează.
Îmi pare rău pentru domnul Rodeanu, care nu înțelege ce Proiectul de lege a fost adoptat.
vor oamenii de afară. 7. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2022 ca „Anul
Dacă prim-ministrul Ciucă anunță că își asumă Smaranda Brăescu”; PL-x 533/2021; lege ordinară.
răspunderea pentru certificatul verde înseamnă că nu va Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
exista un vot aici. Și de aceea avem un protest afară, care vă cultură propun adoptarea proiectului de lege.
cere să respingeți voi, cei aflați aici. Vot, vă rog.
Și vă mai rog o dată: luați cuvântul la explicarea votului și
(Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa solicită să ia cuvântul.)
spuneți românilor că nu veți vota certificatul verde și, dacă
Domnule Coleșa, vă rog, luați loc. (Vociferări. Gălăgie.)
Guvernul Ciucă își asumă răspunderea pe acest certificat
verde, voi o să-l dați jos, prin vot! Nu are voie să facă așa Cu 212 voturi pentru, 3 contra, 57 de abțineri, proiectul
ceva! de...
O majoritate a românilor nu vrea acest proiect de lege. Domnul Ilie-Alin Coleșa:
(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu vine la tribună
să își ia masca.) Domnule președinte...
Ce vrei, domnule Rodeanu?
Ți-ai uitat... Vai de capul tău! (Vociferări.) Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Deci asta vor românii... (Vociferări.) Explicați-le, ieșiți la ...lege a fost adoptat.
tribună, liniștiți-i și spuneți-le că voi nu veți gira un guvern
Ciucă care își asumă răspunderea pe acest certificat verde. Domnul Ilie-Alin Coleșa:
E atât de simplu! Îmi refuzați...
Acest certificat verde este neconstituțional, este ineficient
și o să creeze un haos foarte mare în statul român, pentru că Domnul Vasile-Daniel Suciu:
majoritatea celor care lucrează la stat nu sunt vaccinați.
Vă rog să opriți microfonul!
(Vociferări.) Le faceți probleme. (Vociferări.)
Stimați colegi, cred că am fost și ieri, și astăzi suficient de
Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală): răbdător ca să vă ascult și să vă tolerăm absolut toate
I-ai făcut platformă lui Simion! manifestările.
Suntem în sesiune de vot final și am rugămintea să vă
Domnul George-Nicolae Simion: comportați ca atare, în limitele regulamentului.
Domnule Simonis, lăsați-mă să vorbesc, domnule Vă mulțumesc. (Vociferări. Gălăgie.)
Simonis! 8. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței
„I-ai făcut platformă lui Simion!” Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
Du-te și vorbește cu românii care sunt afară! PL-x 521/2021; lege ordinară.
Calmați-i, liniștiți-i! Luați cuvântul de la această tribună! Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.
Nu se poate... (Vociferări. Gălăgie.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Dan Tanasă (din sală):
...explicarea votului, domnule președinte! (Vociferări.)
(Domnii deputați Dan Tanasă, Ciprian Ciubuc,
Alfred-Robert Simonis și Ilie-Alin Coleșa vin la prezidiu.
Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Rog chestorii Camerei Deputaților să vină puțin până la
mine. (Vociferări. Gălăgie.)
Rog chestorii Camerei Deputaților să-mi îndepărteze din
față colegii turbulenți! (Vociferări. Gălăgie.)
Domnule Tanasă!
Domnule Tanasă!
Vă rog, mergeți în banca dumneavoastră!
E suficient cât circ ați făcut! (Vociferări. Gălăgie.)
Vă rog să opriți microfonul de la pupitru! (Vociferări.
Gălăgie.)
Domnule Simion, am rugămintea să nu încercați să mă
luați de prost, nu e cazul, că nu vă ține! (Vociferări.)
Ieri și astăzi ați avut suficientă tribună pentru exprimare,
dar nu exagerați!
Cu 253 de voturi pentru, 8 abțineri și un vot contra,
proiectul de lege a fost adoptat.
9. Proiectul de lege privind completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice; PL-x 66/2020; lege ordinară.
Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru
apărare și Comisia pentru transporturi propun adoptarea
proiectului de lege.
Vot, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)
Cu 261 de voturi pentru, 12 contra, două abțineri, un
coleg nu votează, proiectul de lege a fost adoptat. (Vociferări.
Gălăgie.)
10. Proiectul de lege privind instituirea zilei de
15 februarie ca Ziua națională a lecturii; PL-x 278/2021; lege
ordinară.
Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de
lege.
Vot, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)
Cu 216 voturi pentru, 3 contra și 50 de abțineri, proiectul a
fost adoptat. (Vociferări. Gălăgie.)
11. Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 alin. (9) din
Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000;
PL-x 450/2021; lege ordinară.
Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru
învățământ propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)
(Membrii Grupului parlamentar al AUR merg la prezidiu.)
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Explicarea votului, domnule președinte!
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Domnule președinte, lăsați-ne să explicăm votul, nu...
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
De ce ne închideți microfonul? (Vociferări.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Sunt în procedură de vot, stimați colegi. (Vociferări.
Gălăgie.)
Stimate domnule Ciubuc, nu văd să spun rezultatul
votului. (Vociferări. Gălăgie.)
43
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Câte un om are dreptul să vorbească, domnule
președinte, vă rog frumos! (Vociferări.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cu 247 de voturi pentru, proiectul... (Vociferări.) de lege a
fost adoptat.
Vă mulțumesc. (Vociferări. Gălăgie.)
Stimate coleg, sunt la un metru și jumătate de
dumneavoastră, nu trebuie să urlați! (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Cum e posibil așa ceva?
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România; PL-x 422/2021; lege ordinară.
Vot, vă rog.
Voci de la AUR:
Jos cenzura! Jos cenzura! (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):
Dacă nu vorbește la obiect, îi tai microfonul și gata! E
simplu. (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cu 251 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.
(Vociferări. Gălăgie.)
Domnule Ciubuc, sunt convins că vă veți referi exact la
regimul drumurilor. (Vociferări. Gălăgie.)
Vă anunț că, dacă nu vă veți referi la acest proiect, o să
tai microfonul.
Domnul George-Nicolae Simion:
La regimul străinilor! (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Am rugămintea la colegi: sunt suficiente locuri libere ca să
le ocupe. (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul George-Nicolae Simion:
Gata, domnule președinte!
Păi, așa, ne lăsați la explicarea votului și e în regulă.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
La explicarea votului, la proiectul cu regimul drumurilor,
domnule Simion.
Domnul George-Nicolae Simion:
Nu, cu regimul drumurilor sau cu regimul străinilor?
(Vociferări. Gălăgie.)
Păi, am putut să votăm, dacă voi nu ne-ați lăsat...
(Vociferări, Gălăgie.) să votăm (Vociferări. Gălăgie.) Domnule
Mușoiu...? (Vociferări. Gălăgie.) Domnule Solomon?
(Vociferări. Gălăgie.)
Domnule Solomon, v-am iertat ieri...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Simion, la explicarea votului, vă rog, nu dialogați
cu sala!
Domnul George-Nicolae Simion:
Da.
 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):
Explicarea votului, vă rog... Explicarea votului!
Domnul George-Nicolae Simion: Domnul Vasile-Daniel Suciu:
La explicarea votului. Vă rog, doamna Buzoianu.
Domnule Coleșa, bănuiesc că aveți atâta cavalerism să
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
lăsați o doamnă să vorbească. (Vociferări.)
...aveți cuvântul. Vă rog, doamna deputat.
Domnul George-Nicolae Simion: Doamna Diana-Anda Buzoianu:
La explicarea votului. Da.
Noi nu am putut vota acest proiect legislativ, din păcate, O să încerc să explic de ce noi am votat pentru, deși
pentru că Parlamentul... avem circul de astăzi, provocat de oameni care spun că nu
sunt lăsați să voteze, dar în momentul în care votează... Nu
Domnul Vasile-Daniel Suciu: sunt astăzi în plen să voteze proiectele de lege pe care au
...pentru că erați lângă mine și strigați, domnule Simion, datoria să se exprime – că e contra, că sunt abțineri, că este
de aceea. pentru.
Iată că astăzi AUR folosește tribuna Parlamentului...
Domnul George-Nicolae Simion: (Vociferări.) nu să voteze pentru legi, ci ca să facă circ în
Nu, nu discutați, domnule președinte... Parlament. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Dumitru-Viorel Focșa (din sală):

...vă rog, luați cuvântul. Asta este explicarea votului?

Domnul George-Nicolae Simion: Doamna Diana-Anda Buzoianu:

...cu sala, da? (Vociferări.) Pe de altă parte, celorlalți membri ai Parlamentului vă

Domnul Cristescu votează și el împotriva certificatului. mulțumesc foarte mult pentru acest vot. Astăzi ați votat un
instrument al vizei pentru nomazii digital, ați făcut posibil să...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul George-Nicolae Simion (din sală, cu o
Domnule Simion, vă rog frumos... portavoce):
Domnul George-Nicolae Simion: Voi când făceați așa în Parlament cum era? Cum era
când făceați voi așa în Parlament? Era bine! Și acum facem
Bun. circ, nu?
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Diana-Anda Buzoianu:
...nu mai dialogați cu colegii. Da, faceți circ.
Domnul George-Nicolae Simion: Domnul George-Nicolae Simion (din sală, cu o
Deci rugămintea noastră: la finalul fiecărui vot, noi venim portavoce):
la explicarea votului. Era bine, nu?
Asta e rugămintea Grupului AUR.
Dacă se poate, apreciem mult. Doamna Diana-Anda Buzoianu:
Mulțumesc mult. Faceți circ.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul George-Nicolae Simion (din sală, cu o
Suntem la proiectul 422. (Vociferări.) portavoce):
Am înțeles, în regulă. (Vociferări.) Dar voi de ce făceați așa?
Mergem mai departe. (Vociferări.)
Doamna Diana-Anda Buzoianu:
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):
Și continuați să faceți circ.
Explicarea votului!
Domnul George-Nicolae Simion (din sală, cu o
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală): portavoce):
Păi, nu te lasă. Ne luptăm pentru libertatea românilor!
E început de dictatură aici, nu te lasă! Voi de ce...? (Aplauze.)
Domnul Ilie-Alin Coleșa: Doamna Diana-Anda Buzoianu:
Am o restanță. Vă luptați...
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mergem mai departe. (Vociferări.) Domnule Simion...
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Doamna Diana-Anda Buzoianu:
...pentru o campanie antivaccinistă! Nu este vorba de
libertatea românilor... (Vociferări.) Vă luptați pentru dreptul
oamenilor!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Opriți-i microfonul și doamnei, că nu s-a referit exact la
subiect!
Haideți să ne calmăm, stimată doamnă! (Vociferări.
Gălăgie.)
Stați puțin.
Am rugămintea la colegi să ia loc în sală. (Vociferări.
Gălăgie.)
Domnule Simion, numai o secundă!
Am rugămintea la dumneavoastră: poate reușiți să
coborâți până în curte; să știți că mașinile din parcarea
Parlamentului sunt vandalizate tocmai în timp ce vorbim!
(Vociferări.)
Nu cred că așa se susține într-un protest pașnic orice fel
de idee; nu vandalizând mașinile!
Vă rog frumos, luați loc în sală! E suficient de tensionată
situația ca să o mai escaladăm și noi.
Stimată doamnă, vă rog.
Doamna Diana-Anda Buzoianu:
Bun.
Prin adoptarea acestui proiect de lege astăzi, România se
află în avangarda țărilor care vor atrage resurse financiare
prin folosirea vizei pentru nomazii digital.
Vă mulțumim foarte mult că ați votat.
Dacă astăzi presa străină va vorbi despre noi de bine este
și datorită votului vostru.
Astăzi am adoptat acest proiect de lege, de anul următor
putem să promovăm România, folosindu-l.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Stimați colegi de la AUR, avem trei înscriși la explicarea
votului. Vă rog să desemnați un singur coleg. (Vociferări.
Gălăgie.) Unul singur. (Vociferări. Gălăgie.)
Explicarea votului. (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Eu v-am solicitat cuvântul pe procedură. Este o situație de
urgență, pe care doresc să v-o aduc la cunoștință.
Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință,
aveți responsabilitatea să știți că mi-a fost împiedicat accesul
în clădirea Parlamentului... (Vociferări. Gălăgie.) pentru mai
bine de 30 de minute. (Vociferări. Gălăgie.) Am și o filmare,
pe care am să o depun.
Mulțumesc.
Jos cenzura! (Vociferări. Gălăgie.)
Libertate fără certificate! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Mergem mai departe.
13. Proiectul de lege pentru completarea Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 585/2021; lege
ordinară.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Cu 259 de voturi pentru, 11 abțineri, doi colegi care nu
votează, proiectul de lege a fost adoptat.
45
14. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanțe; PL-x 609/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Cu 207 voturi pentru, 53 contra, 4 abțineri, proiectul a fost
adoptat.
Mergem mai departe.
15. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul...
Domnul Iulian Bulai (din sală):
Explicarea votului!
Explicarea votului!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Bulai, explicarea votului...
Domnul Iulian Bulai (din sală):
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
...vă rog.
Domnul Iulian Bulai:
Maximă ipocrizie astăzi în Parlament, avem niște circari
care protestează non-stop, dar au votat pentru abilitarea
Guvernului... (Vociferări. Gălăgie.) să vină în Parlament cu
ordonanțe de urgență și să vină și cu certificatul verde.
Domnule, nu avem nicio problemă, dar fiți coerenți cu
comportamentul dumneavoastră!
USR a votat împotrivă, să se știe!
Mulțumim. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Se știe, domnule Bulai, se știe. (Aplauze.)
15. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022;
PL-x 613/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de
lege.
Vot, vă rog.
Cu 206 voturi pentru, 58 contra, două abțineri, proiectul a
fost adoptat.
Explicarea votului, domnul Năsui, vă rog.
Și vă reamintesc, stimați colegi, un singur vorbitor de grup
pentru explicarea votului. (Vociferări.)
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:
Ba fix votul voi explica.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Este o lege mai tehnică, care a trecut acum la vot, dar
este o lege unde primează iarăși forma, și nu fondul. De fapt,
e o formă fără fond.
În teorie, această lege, Legea plafoanelor, trebuia să
limiteze bugetul și să spună: uite, trebuie să te încadrezi în
limitele acestea; după care Guvernul să ne spună: uitați,
pentru că dumneavoastră, Parlament, autoritate legiuitoare a
țării, ne puneți aceste limite, atunci, noi ne vom încadra în ele.
În practica lucrurilor, ele sunt făcute cum sunt și pentru că
Legea plafoanelor și Legea bugetului sunt făcute odată și, în
momentul în care se face bugetul, apoi o să facă cineva în
Ministerul Finanțelor plafoanele, ca urmare a acestei legi.
Deci iarăși este o formă fără fond.
Mulțumesc frumos. (Aplauze.)
 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Ionel Dancă:
V-ați hotărât, din partea Grupului AUR, cine explică votul? Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă rog, domnule Badiu. Stimați colegi,
Ca să înțelegeți ceea ce ați votat astăzi aici prin acest
Domnul Georgel Badiu:
proiect de lege: ați votat o încălcare grosolană a Legii
Da. responsabilității fiscal-bugetare.
Mulțumesc. Potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, Legea
O să vă explic și votul nostru... (Vociferări. Gălăgie.), dar plafoanelor trebuia să fie deja în vigoare atunci când era
vreau... (Vociferări, Gălăgie.) aprobat Proiectul Legii bugetului de stat de către Guvern.
Vă rog să faceți liniște în sală! (Râsete. Vociferări. Prin urmare, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind
Gălăgie.) bugetul de stat și Proiectul de lege privind bugetul
Domnul Vasile-Daniel Suciu: asigurărilor sociale de stat fără să aibă Legea plafoanelor în
vigoare.
Asta este culmea! Acesta este doar un exemplu despre modul în care acest
Vă rog, chiar insist să... monstru aflat la guvernare – PSD, PNL, cu sprijinul UDMR –
Domnul Georgel Badiu: înțelege să guverneze această țară. (Vociferări.)
Niciodată... Chiar și în condiții grave de criză, atunci când
Păi, nu pot, domnule... noi ne-am asumat răspunderea Guvernului pentru Legea
Domnul Vasile-Daniel Suciu: bugetului de stat... (Vociferări.) și Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat, am dat timp pentru amendamente și
...liniștiți sala... consultări.
Domnul Georgel Badiu: Așa ceva, ceea ce se întâmplă acum, să nu existe măcar
un timp de 24 de ore pentru consultarea Legii bugetului de
...președinte... stat și pentru depunerea amendamentelor, este o bătaie de
Domnul Vasile-Daniel Suciu: joc față de taxele și impozitele plătite de toți românii, din
munca lor cinstită și pentru care noi avem responsabilitatea
...stimate coleg! să-i împărțim pe prioritățile naționale! (Vociferări.)
Domnul Georgel Badiu: Rușine! (Vociferări. Aplauze.)
...nu mă înțeleg colegii pentru că sunt turbulenți în sală, ia Domnul Vasile-Daniel Suciu:
uitați-i! (Vociferări. Gălăgie.) Mergem mai departe.
O voce de la PSD: 16. Proiectul de lege pentru completarea Legii educației
fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 470/2021; lege ordinară.
Colegii sunt turbulenți! (Vociferări.)
Comisia pentru tineret și sport propune adoptarea
Domnul Georgel Badiu: proiectului de lege.
Da, suntem la procedura de vot, dar vreau să vă Vot, vă rog.
reamintesc, dragi colegi, că la dezbateri, așa cum scrie în Voturi pentru – 258, abțineri – una.
Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 140 alin. (3), la Proiectul de lege a fost adoptat.
dezbaterea proiectelor de lege inițiate de Guvern trebuia să Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
fie și un reprezentant al Guvernului. (Aplauze.) Și n-a fost
niciunul. (Aplauze.) Acum o să dau înapoi portavocea!
Și sancțiunea pentru această lipsă era scoaterea de pe Domnul Vasile-Daniel Suciu:
ordinea de zi a acelor proiecte de lege, ceea ce nu s-a făcut.
(Vociferări.) Stimați colegi,
Îmi pare rău, dar în România este un amatorism total. Nu Vă readuc aminte că suntem în sala de plen a
mai spuneți de alții că sunt amatori, că și dumneavoastră Parlamentului României, nu pe stadion.
sunteți amatori, cu toții! (Aplauze.) Vă mulțumesc.
17. Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din
Domnul Vasile-Daniel Suciu: domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului
Cred că domnul lider de grup Andronache o să vă spună Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și
ce aș fi intenționat să vă spun și eu. concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” –
Domnule Andronache, vă rog. S.A. în domeniul public al județului Mureș; PL-x 555/2020;
lege ordinară; procedură de urgență.
Domnul Gabriel Andronache: Comisia pentru administrație, Comisia pentru transporturi
Da. și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Mulțumesc, domnule președinte. Vot, vă rog.
Domnule vicelider, dacă erați în sală, ați fi văzut că Cu 178 de voturi pentru, 53 contra, 33 de abțineri, un
secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul a fost aici. coleg nu votează, proiectul a fost adoptat.
Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.) Explicarea votului, domnul Ciubuc.
Vă rog.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc. Domnul Ciprian Ciubuc:
Din partea deputaților neafiliați, domnul Dancă Ionel. Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog. În sfârșit, mă lăsați să vorbesc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022 47
În primul rând, vreau să vă aduc aminte, domnule Următoarea ședință va putea avea loc după 1 februarie.
președinte de ședință, că parlament înseamnă – din limba A Camerei Deputaților.
franceză, etimologia cuvântului „parlament” –, înseamnă a Punctul pe care l-am votat acum toți a fost ultimul punct
vorbi, „parler”. de pe ordinea de zi a ședinței pe această... (Vociferări.)
Ce faceți dumneavoastră aici... și preluați cutumele Mai e unul. Penultimul punct al ultimei ședințe din această
parlamentare de 32 de ani ale PNL, PSD și ale tuturor sesiune.
partidelor sistemului care au fost până acum... (Vociferări.)
Unde scrie în regulament, domnule președinte, că un O voce din sală:
singur vorbitor poate vorbi după fiecare proiect de lege?
Arătați-mi mie! (Vociferări.) Și bugetul?
Ne spuneți de... Domnul Alfred-Robert Simonis:
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Pe ordinea de zi a ședinței de vot final, evident, nu se află
Nu cred că... nicio lege de aprobare a certificatului verde! (Aplauze.)
Pentru că nu se află!
Domnul Ciprian Ciubuc: O voce de la PSD:
...mașinile deputaților... Bravo! (Aplauze.)
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
...vorbeați cu mine. Nu-i mai mințiți pe oameni, încercând să-i înveninați și
Vă rog, continuați. să-i dezinformați! (Vociferări.)
Mai mult decât atât, acum câteva minute, Grupul AUR a
Domnul Ciprian Ciubuc: votat Legea de abilitare a Guvernului de a da ordonanțe de
...nu vă interesează viețile românilor. urgență pe aproape orice temă... (Aplauze.), inclusiv pe
De aceea, vă implor, votați împotrivă și haideți să scoatem certificatul verde! (Aplauze.)
de pe ordinea de zi acest certificat verde! (Vociferări.) Dumneavoastră ați permis Guvernului să dea ordonanță
Care este pe ordinea de zi acum, chiar dacă nu avem de urgență pe certificatul verde, cu votul dumneavoastră,
raportul comisiilor! (Vociferări.) acum 5 minute! (Vociferări.)
Nu avem rapoartele comisiilor, dar e pe ordinea de zi! Și ne spuneți că n-ați fost atenți?! (Vociferări. Aplauze.)
Dumneavoastră, PNL cu PSD, ați votat acum două Dar chiar ne luați pe toți de nebuni? Chiar vă bateți joc de
săptămâni introducerea pe ordinea de zi! oamenii aceia din stradă? Câtă răbdare să mai avem?
Domnul Vasile-Daniel Suciu: (Vociferări.)
Nu există pe ordinea de zi nimic!
În regulă. Dacă se va întâmpla ca în sesiunea viitoare să se intre în
Vă mulțumesc... dezbateri, veți putea protesta! Dar nu ne țineți lecții despre
Domnul Ciprian Ciubuc: ceea ce trebuie să facem, pentru că nu se află astăzi niciun
certificat pe ordinea de zi!
Vă rog frumos să scoatem... Oameni buni, spuneți celor din stradă, pentru că sunt
Domnul Vasile-Daniel Suciu: speriați, pentru că i-ați mințit și i-ați dezinformat!
Mulțumesc. (Aplauze.)
...domnule Ciubuc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Ciprian Ciubuc:
Vă rog, la explicarea votului.
...certificatul verde de pe ordinea de zi. Domnul Rusu, bănuiesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog. (Vociferări.)
În regulă. Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:
Domnul Ciprian Ciubuc: Mulțumesc, domnule președinte.
Prea... prea mare tensiune, măi, oameni buni, și nu e în
Mulțumesc. regulă! (Râsete.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Haideți să ne gândim un pic că suntem în Sfântul Post al
Crăciunului... (Vociferări.)
Domnule Simonis, vă rog. Eu vreau să intervin asupra a ceea ce a spus domnul
Domnul Alfred-Robert Simonis: Simonis.
Am votat, Grupul AUR a votat pentru abilitarea Guvernului
Domnule președinte, de a emite ordonanțe de urgență. (Aplauze.) Nu e nimic rău
Stimate colege,
Stimați colegi, în asta.
Poate că nu îmi propusesem să iau cuvântul, să încerc să Este foarte clar, ideea este să știm ce înseamnă o urgență
răspund unor aberații, dar cred că e necesar pentru a în vacanța parlamentară. (Vociferări.)
clarifica câteva chestiuni. (Vociferări.) Iar ceea ce vreau să vă spun: da, suntem de acord și
chiar vă rugăm să introduceți pe ordinea de zi Pl-x-ul privind
O voce de la AUR: certificatul verde. Pentru că noi asta am tot cerut. Asta am tot
La subiect! cerut, pentru a-l respinge.
Deci nu înțeleg ce nu se înțelege din partea PSD, dar eu
Domnul Alfred-Robert Simonis: vreau să vă transmit acum, în final, sărbători fericite,
În primul rând, suntem în ultima ședință, ultima ședință a multă-multă înțelepciune și, încă o dată, dumneavoastră să
Camerei Deputaților de anul acesta. (Vociferări.) nu mai creați tensiune în societate!
 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022
Noi încercăm să o... să o ținem, așa cum putem, dar
dumneavoastră de 30 de ani... (Vociferări.) creați această
tensiune.
Și acum, în încheiere, vreau să le spun colegilor de la
USR, care până acum aproximativ o lună erau și ei mai
înverșunați, mai cu torțele în mâini, mai plini de ei, că erau la
guvernare, după ce au distrus țara asta... (Vociferări.), dar
acum s-au trezit, pur și simplu, în opoziție.
Nu din vina noastră, domnilor, din cauza voastră.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Și dacă îmi permiteți să fac o mică glumă: am observat cu
câtă delicatețe ați încercat să detensionați, aflându-vă la un
metru și jumătate de mine și folosind extrem de mulți
decibeli. Să știți că vă auzeam și dacă vorbeați mai încet.
Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):
Nu mi-am dat seama!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mergem mai departe.
18. Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri
imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea
Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în
domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș,
Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița; PL-x 536/2021.
Vot, vă rog.
Lege organică.
Cu 175 de voturi pentru, 47 contra, 30 de abțineri,
proiectul de lege a fost adoptat.
Doamnelor și domnilor,
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2)
și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi,
21 decembrie 2021, s-au depus la secretarul general al
Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului
de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 6/2021 pentru modificarea și completarea unor
acte normative; PL-x 78/2021; adoptată în procedură de
urgență;
2. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 171/2020 privind modificarea și completarea
art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 629/2020;
adoptată în procedură de urgență;
3. Legea privind declararea primei zile de duminică din
luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer;
PL-x 454/2021; adoptată în procedură de drept comun;
4. Legea pentru instituirea anului 2022 ca „Anul
Smaranda Brăescu”; PL-x 533/2021; adoptată în procedură
de drept comun;
5. Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; PL-x 521/2021;
adoptată în procedură de drept comun;
6. Legea privind completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice; PL-x 66/2020; adoptată în procedură de drept
comun;
7. Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua
națională a lecturii; PL-x 278/2021; adoptată în procedură de
drept comun;
8. Legea pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea
educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 450/2021;
adoptată în procedură de drept comun;
9. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România; PL-x 422/2021; adoptată în procedură
de drept comun;
10. Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal; PL-x 585/2021; adoptată în procedură de
urgență;
11. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanțe; PL-x 609/2021; adoptată în procedură de
urgență;
12. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori
specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022; PL-x 613/2021;
adoptată în procedură de urgență;
13. Legea pentru completarea Legii educației fizice și
sportului nr. 69/2000; PL-x 470/2021; adoptată în procedură
de drept comun;
14. Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul
public al statului aflate în administrarea Ministerului
Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și
concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” –
S.A. în domeniul public al județului Mureș; PL-x 555/2020;
adoptată în procedură de urgență și
15. Legea privind transmiterea unor bunuri imobile din
domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei
Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al
municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos,
Vălișoara și Băița; PL-x 536/2021; adoptată în procedură de
drept comun.
Cu acestea, declar ședința închisă.
Urmează ședința Birourilor permanente și Comitetul
liderilor.
Vă mulțumesc.
Ședința s-a încheiat la ora 12.19.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|376170]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 1/3.I.2022 conține 48 de pagini. Prețul: 120,00 lei ISSN 1220–4870