PA R T E A A I I - A

Anul 190 (XXXIII) — Nr. 43 DEZBATERI PARLAMENTARE Luni, 11 aprilie 2022

DEZBATERI PARLAMENTARE
CAMERA DEPUTAȚILOR
SESIUNEA I ORDINARĂ – MARTIE 2022
(Legislatura a IX-a)
Ședința din ziua de 23 martie 2022
(STENOGRAMA)

SUMAR

Nr. Pagina

1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

– Florin Piper-Savu – declarație politică intitulată „Locuințe pentru tineri –
siguranță pentru viitor”;
– Bogdan Gheorghe Trif – declarație politică având titlul „Partidul Social
Democrat susține companiile românești”;
– Laurențiu-Daniel Marin – declarație politică: „Domnule ministru
Vîlceanu, încetați brambureala cu fondurile europene destinate firmelor
românești!”;
– Christine Thellmann – declarație politică având titlul „Investiții de 84 de
milioane de euro, bani europeni, pentru alimentarea cu apă potabilă a
peste 200.000 de locuitori din județele Sibiu și Brașov”;
– Alexandru-Ioan Andrei – declarație politică intitulată „Învățământul dual –
o șansă pentru viitorul economiei românești”;
– Marian Crușoveanu – declarație politică având ca temă „Investițiile în
domeniul transporturilor pentru județul Constanța, susținute prin
Programul investițional 2021–2030”;
– Brian Cristian – declarație politică având ca subiect „Tinerii, irelevanți
pentru Guvernul României”;
– Beniamin Todosiu – declarație politică: „Opriți haosul din învățământul
universitar din România! Lăsați universitățile să decidă singure cum vor
face tranziția de la predarea online la prezența fizică!”;
– Ilie-Alin Coleșa – declarație politică: «Abuz, dezinformare și haos
generate de Ministerul «Anti-Educației» Naționale prin interzicerea
activităților didactice în format online sau hibrid în universități”;
– Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică având ca temă
agresiunea Federației Ruse în Ucraina;
– Dan-Cristian Popescu – declarație politică intitulată „Războiul din noi și
între noi”;
– Marian-Iulian Rasaliu – declarație politică având titlul „Modificarea Legii
achizițiilor permite dezvoltarea accelerată a României”;
– Marius-Eugen Ostaficiuc – declarație politică: „Vine criza! E timpul să
aflăm dacă avem lideri sau dacă nu cumva România plutește în derivă...”;
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
– Laurențiu-Dan Leoreanu – declarație politică despre reformele propuse
de PNL și scăderea CAS;
– Gabriel-Ioan Avrămescu – declarație politică intitulată „Busola strategică
pentru securitate și apărare. Toți pentru unul și unul pentru toți!”;
– Marius-Andrei Miftode – declarație politică: „Respect pentru Constituție
și pentru instituțiile fundamentale ale statului”;
– Mihai-Laurențiu Polițeanu – declarație politică îndemn la sprijin și
susținere pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO;
– Boris Volosatîi – declarație politică: „România și cetățenii ei sunt
pregătiți să vină în întâmpinarea cererii de reunificare din partea
Chișinăului”;
– Dragoș-Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a
Republicii Elene – 25 martie 1821”;
– Cristina-Elena Dinu – declarație politică cu titlul „România poate deveni
independentă energetic”;
– Ioan Vulpescu – declarație politică: „Un pachet de recompense. ICR –
în chinurile României”;
– Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Recensământ 2022”;
– Viorel Băltărețu – declarație politică despre „Legea privind concurența
neloială”;
– Oana-Silvia Țoiu – declarație politică: „Un viitor bun acasă!”;
– Dumitru-Viorel Focșa – declarație politică având titlul „Cătălin Predoiu –
de la Justiție, deghizat în creștin”;
– Giureci-Slobodan Ghera – intervenție intitulată „Ziua limbii materne
croate și aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declarației privind
denumirea și poziția limbii croate literare”;
– Adrian Alda – declarație politică având titlul „România produce mai mult
decât consumă!”;
– Alexandru Popa – declarație politică având ca obiect „Planul de urgență
pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România”;
– Bogdan-Alexandru Bola – declarație politică intitulată „Ministerul
Afacerilor Interne nu este de acord ca România să nu mai fie o groapă de
gunoi”;
– Bogdan-Iulian Huțucă – declarație politică având titlul „Guvernul
României și PNL vin cu măsuri în sprijinul românilor”;
– Florică Ică Calotă – declarație politică având ca temă „TVA zero la
alimente”;
– Vasile Cîtea – declarație politică: „Este nevoie ca voucherele de vacanță
să fie acordate cât mai repede!”;
– Angelica Fădor – declarație politică despre necesitatea adoptării unor
măsuri în vederea recuperării pierderilor din sistemul de educație în timpul
pandemiei de COVID-19;
– Florin-Claudiu Roman – declarație politică: „Vom garanta mai mulți bani
în buzunarele românilor, prin măsuri liberale!”;
– Gianina Șerban – declarație politică având tema „Luna pădurii –
campanie de împădurire de primăvară”;
– Sebastian-Ilie Suciu – declarație politică: „Avem nevoie de măsuri
concrete!”;
– Ion-Marian Lazăr – declarație politică având titlul „Sprijinirea dezvoltării
infrastructurii bancare din mediul rural nu reprezintă un moft politicianist”;
– János Kiss – declarație politică intitulată „Independența energetică a
României este un deziderat ce trebuie să-și găsească urgent rezolvare”;
– Ștefan Mușoiu – declarație politică: „Nu avem de ce să ne temem din
punct de vedere economic și militar!”;
– Daniela Oteșanu – declarație politică având titlul „PSD sprijină populația
și firmele românești, așa cum s-a angajat în programul de guvernare”;
– Radu Tudor Ciornei – declarație politică intitulată „Zamostea–Lunca”;
– Viorel Salan – declarație politică având titlul „Partidul Social Democrat
răspunde prompt provocărilor economice și sociale ale momentului”;
– Alina-Elena Tănăsescu – declarație politică despre adoptarea unor
soluții concrete la problemele reale ale românilor;
– Daniel Tudorache – declarație politică: „Pandemia de COVID-19 se
întoarce cu valul 6?”;
– Vasile Nagy – declarație politică despre „Deficitul de personal din
poliție”;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 3
– Mihai Weber – declarație politică având titlul „Electricitatea produsă de
hidrocentrale este cea mai ieftină! Depinde doar de noi ca independența
energetică a României să devină realitate!”;
– Iulian-Alexandru Muraru – declarație politică privind monitorizarea
implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură,
aferentă perioadei 2021–2023 ................................................................... 8–30
2. Aprobarea solicitării Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de a lucra în
paralel cu plenul......................................................................................... 30
3. Aprobarea modificării ordinii de zi.............................................................. 30–31
4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 56 1 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice (PL-x 132/2022; retrimis Comisiei pentru politică economică,
reformă și privatizare și Comisiei pentru industrii și servicii; aprobarea
desfășurării lucrărilor comisiilor în paralel cu plenul) ................................. 31; 35
5. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și
Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea
uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576 (PHCD 23/2022; rămas
pentru votul final) ....................................................................................... 31–33
6. Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din
Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri (PL-x 38/2022; rămas pentru votul final).................. 33–35
7. Aprobarea prelungirii programului de lucru................................................ 35
8. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind
Anul european al tineretului 2022 – COM(2021) 634 (PHCD 24/2022;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 35–37
9. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea
de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente
Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei
provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor
europene (PL-x 126/2022; rămas pentru votul final) ................................. 37–39
10. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea articolului unic din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor
prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 550/2021;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 39
11. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009
privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice
„Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din
domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (PL-x 395/2021;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 39
12. Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009
privind Codul penal (PL-x 215/2016; rămas pentru votul final).................. 39–40
13. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și
finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate
serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de
desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru
abrogarea unor acte normative (PL-x 407/2021; rămas pentru votul final) ....... 40–41
14. Dezbaterea Proiectului de lege privind participarea studenților și a elevilor
din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități
din străinătate (PL-x 567/2021; rămas pentru votul final) .......................... 41–42
15. Dezbaterea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării
Programului „O familie, o casă” (PL-x 499/2020; rămas pentru votul final) ....... 42–43
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
16. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la nivelul administrației
publice (PL-x 562/2021; rămas pentru votul final) ..................................... 43–44
17. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor
financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni (PL-x 508/2021;
rămas pentru votul final) ............................................................................ 44
18. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii
viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole
nr. 164/2015 (PL-x 46/2021; rămas pentru votul final)............................... 44–45
19. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul
vamal al României (PL-x 425/2020; rămas pentru votul final) ................... 45
20. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor
de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe
bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional
acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestora (PL-x 356/2021; rămas pentru votul final) ............... 45–46
21. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și
autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la
licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României
la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte
normative în domeniul fondurilor europene (PL-x 553/2020; rămas pentru
votul final) .................................................................................................. 46–48
22. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor pentru
atribuirea și închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a
statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat” (PL-x 13/2021; rămas pentru votul
final) ........................................................................................................... 48–49
23. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte
normative privind protecția consumatorilor (PL-x 100/2009; rămas pentru
votul final) .................................................................................................. 49
24. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal (PL-x 530/2021; rămas pentru votul final).................. 49–50
25. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (PL-x 409/2021; rămas pentru
votul final) .................................................................................................. 50–51
26. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru
abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea
și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice
(PL-x 594/2020; rămas pentru votul final).................................................. 51–52
27. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială
a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii,
suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația
epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
(PL-x 551/2021; rămas pentru votul final).................................................. 52
28. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea anexei
la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și
preparatelor stupefiante și psihotrope (PL-x 466/2021; rămas pentru votul
final) ........................................................................................................... 52–53
29. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în
domeniul sănătății (PL-x 486/2021; rămas pentru votul final).................... 53
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 5
30. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din
fonduri europene a unor programe naționale (PL-x 424/2020; rămas
pentru votul final) ....................................................................................... 53–54
31. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 57/2019; rămas
pentru votul final) ....................................................................................... 54
32. Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (PL-x 267/2019; retrimis
comisiei)..................................................................................................... 54–55
33. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 32 alin. (1) din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
(Pl-x 639/2019; rămasă pentru votul final) ................................................. 55
34. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, ca urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 14 iulie 2020, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 13 octombrie 2020
(PL-x 281/2020/2021; rămasă pentru votul final)....................................... 55–56
35. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 561
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice (PL-x 132/2022; rămas pentru votul final) .................................. 56–59
36. Supunerea la votul final a:
– Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei
Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a
comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 22/2022; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și
Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea
uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576 (PHCD 23/2022; adoptat);
– Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la
Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind
Anul european al tineretului 2022 – COM(2021) 634 (PHCD 24/2022;
adoptat);
– Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României
și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul
prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie
2021 la Amman (PL-x 16/2022; adoptat);
– Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României
și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a
diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București la
23 noiembrie 2021 (PL-x 45/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum
și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor
persoanelor cu dizabilități (PL-x 554/2021; adoptat);
– Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
(Pl-x 589/2021; adoptată);
– Proiectului de lege pentru modificarea art. 13 alin. (1) lit. i) din Legea
nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri (PL-x 38/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea
de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente
Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei
provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor
europene (PL-x 126/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea articolului unic din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor
prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 550/2021;
adoptat);
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și
finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate
serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de
desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru
abrogarea unor acte normative (PL-x 407/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării
programului „O familie, o casă” (PL-x 499/2020; adoptat);
– Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021
privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare
și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau
urmăririi penale a anumitor infracțiuni (PL-x 508/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii viei și
vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015
(PL-x 46/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor pentru atribuirea
și închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a statului, aflate
în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat” și privind unele măsuri de reglementare a condițiilor
de vânzare ale unor imobile către persoane aflate în situații speciale,
precum și pentru modificarea unui act normativ (PL-x 13/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul
vamal al României (PL-x 425/2020; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor
de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe
bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional
acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestora (PL-x 356/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și
autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la
licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României
la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte
normative în domeniul fondurilor europene (PL-x 553/2020; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte
normative privind protecția consumatorilor (PL-x 100/2009; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996
cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței
Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale
administrativă a numelor persoanelor fizice (PL-x 594/2020; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea anexei la Legea
nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și
preparatelor stupefiante și psihotrope (PL-x 466/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021
pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul
sănătății (PL-x 486/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri
europene a unor programe naționale (PL-x 424/2020; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 57/2019; adoptat);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 7
– Propunerii legislative pentru modificarea art. 32 alin. (1) din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor (Pl-x 639/2019; adoptată);
– Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, reexaminată ca
urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 14 iulie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 13
octombrie 2020 (PL-x 281/2020/2021; adoptată);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 56 1 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice (PL-x 132/2022; adoptat);
– Propunerii legislative pentru instituirea Zilei mărțișorului ca zi de
sărbătoare națională (Pl-x 650/2019; respinsă);
– Proiectului de lege privind decontarea de către statul român a
procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul
Uniunii Europene (PL-x 448/2019; respins);
– Proiectului de lege pentru modificarea art. 67 1 alin. (1 1) din Legea
educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 299/2021; respins);
– Propunerii legislative privind gestionarea gunoiului de grajd
(Pl-x 193/2021; respinsă);
– Propunerii legislative pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de
iluminat public nr. 230/2006 (Pl-x 390/2008; respinsă);
– Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor
terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice
autorizate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77
din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 232 din 8 martie 2021 (Pl-x 641/2019/2021; respinsă);
– Propunerii legislative pentru completarea Legii educației naționale
nr. 1/2011 (Pl-x 538/2021; adoptată);
– Propunerii legislative privind asigurarea accesului persoanelor fizice la
servicii de internet în bandă largă, la punct fix (Pl-x 575/2021; adoptată);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice (PL-x 419/2021; adoptat);
– Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a
dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru
modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, reexaminată ca
urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020
(PL-x 326/2017/2021; adoptată);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009
privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice
„Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din
domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (PL-x 395/2021;
adoptat);
– Proiectului de lege privind participarea studenților și a elevilor din
instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din
străinătate (PL-x 567/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la nivelul administrației
publice (PL-x 562/2021; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal (PL-x 530/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (PL-x 409/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială
a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii,
suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația
epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
(PL-x 551/2021; adoptat);
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
– Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului (Pl-x 261/2021; respinsă);
– Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind
finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
(Pl-x 249/2021; respinsă);
– Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind
finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
(Pl-x 253/2021; respinsă);
– Proiectului de lege privind unele măsuri de îmbunătățire a implicării
angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor (PL-x 73/2021;
respins);
– Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii dialogului
social nr. 62/2011 (PL-x 656/2020; respins);
– Proiectului de lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din
țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare
forestieră din România (PL-x 331/2020; respins) ...................................... 59–64

Ședința a început la ora 8.30.
Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul
deputat Ilie-Dan Barna, vicepreședinte al Camerei
Deputaților.
A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat
Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Ciprian-Constantin
Șerban, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de
doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat
Ovidiu-Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Bună dimineața, colegi!
Începem ședința dedicată prezentării declarațiilor politice
și intervențiilor de astăzi, 23 martie 2022.
Algoritmul îl cunoașteți, nu îl mai repet.
Începem cu Grupul PSD.
Domnul Florin Piper-Savu dacă este?
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Florin Piper-Savu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică se intitulează „Locuințe pentru tineri –
siguranță pentru viitor”.
Stimați colegi,
Problema locuințelor este complexă și delicată, pe de o
parte, din cauza numărului mare de solicitări de locuințe, iar
pe de altă parte, din pricina posibilităților limitate de
satisfacere a acestor cereri de către autoritățile locale.
La Roșiori de Vede, 35 de familii tinere sunt deja pe lista
aprobată de consiliul local privind repartizarea, în ordinea
priorității, a unei locuințe ANL, iar alte 21 de familii așteaptă
o locuință socială.
În municipiul Roșiori de Vede, o structură cu 24 de unități
locative ANL a fost abandonată încă din vara anului trecut,
fără nicio înștiințare din partea constructorului sau ANL, în
condițiile în care, pe piața imobiliară reală, constructorii se
plâng de o explozie a prețurilor materialelor, de probleme pe
lanțul de aprovizionare și de cele referitoare la forța de
muncă și estimează o creștere a prețurilor locuințelor noi.
Sunt anticipate chiar blocaje în cazul anumitor proiecte și
licitații, iar pe piața privată prețurile solicitate de proprietari
cresc.
Pentru obiectivul de investiții „Locuințe pentru tineri
destinate închirierii, municipiul Roșiori de Vede”, aflat într-un
stadiu fizic de structură parter până la etajul 2, autoritatea
locală nu a primit nicio comunicare privind stadiul derulării
contractului de execuție de lucrări, încheiat de ANL.
Scopul Programului de construcții locuințe pentru tineri
destinate închirierii, inițiat de Guvernul Năstase, a fost acela
de a rezolva problema locativă a tinerilor aflați la începutul
carierei profesionale. Programul se adresează tinerilor cărora
sursele de venit nu le permit închirierea unei locuințe în
condițiile pieței sau achiziționarea unei locuințe în proprietate.
În același timp, acest proiect este un demers ce poate
stimula tânăra generație să profeseze pe teritoriul României,
limitând astfel migrația specialiștilor către alte țări.
Guvernul României este responsabil pentru realizarea
unui pachet de măsuri investiționale care să vizeze creșterea
calității vieții în toate comunitățile locale din România, în
condițiile în care cele mai multe autorități publice locale nu
dispun de resurse bugetare proprii pe care să le aloce
proiectelor esențiale de investiții.
Domnule ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și
administrației, Cseke Attila, tinerele familii roșiorene așteaptă
implicarea dumneavoastră în deblocarea situației create la
Roșiori de Vede, astfel încât repartizarea unei locuințe să nu-i
găsească bătrâni!
Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe.
Domnul Bogdan Trif?
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Bogdan Gheorghe Trif:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Partidul Social Democrat susține companiile românești”
Una dintre prioritățile Partidului Social Democrat, pentru
care am decis să intrăm la guvernare, este susținerea în mod
concret și urgent a companiilor românești.
Săptămâna trecută, am decis, în Camera Deputaților,
instituirea obligativității „criteriului verde” la licitațiile publice
ale statului, urmând modelul european.
Concret, această lege va da o șansă în plus firmelor
românești de a participa cu succes la licitațiile publice ale
statului, fiind punctate suplimentar companiile capabile să
asigure o poluare cât mai mică, folosind un traseu de
transport cât mai scurt.
Acest avantaj înseamnă o gură de oxigen atât pentru
producători, cât și pentru firmele prestatoare de servicii.
Implicit, înseamnă conservarea locurilor de muncă,
dezvoltarea companiilor, înseamnă noi investiții și bunăstare
pentru întreaga comunitate din care acestea fac parte.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Totodată, introducerea „criteriului verde” în evaluarea
ofertelor la licitațiile publice reprezintă garanția succesului
Programului național „Cornul și laptele”, derulat în unitățile de
învățământ.
Produsele de panificație și lactatele distribuite elevilor vor
fi cu atât mai proaspete, cu cât furnizorii locali vor fi prezenți
și vor câștiga.
O măsură de sprijinire a firmelor românești este
plafonarea prețului la energie electrică și gaze naturale timp
de un an de zile, stabilită prin ordonanță de urgență a
Guvernului.
În contextul creșterii prețurilor la combustibil și utilități,
există riscul unei explozii a prețurilor la alimente și produse
industriale, explozie care va fi greu de suportat pentru
întreaga populație.
PSD se află în dialog permanent cu reprezentanții
mediului de afaceri, dar și cu sindicatele.
Știm cu ce probleme se confruntă și înțelegem că au
nevoie de susținere concretă din partea statului, mai ales în
actualul context economic.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la domnul deputat Laurențiu-Daniel
Marin?
Domnul Laurențiu-Daniel Marin:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Vreau să supun atenției dumneavoastră o situație care
pune în pericol un important program de finanțare europeană
destinat antreprenorilor români. Luni, 21 martie, trebuia să fie
lansat apelul acțiunii 4.1.1 – „Investiții în activități productive”,
care le permite antreprenorilor români să obțină fonduri
europene de 430 de milioane de euro pentru investiții.
Valoarea maximă a finanțării pentru un proiect este de un
milion de euro. Însă termenul a fost amânat, din cauza
criteriilor confuze care permiteau accesul speculatorilor și
profitorilor de fonduri europene, și nu al antreprenorilor
români interesați să facă investiții pentru dezvoltare.
A fost nevoie de intervenția oamenilor de afaceri și
specialiștilor din afara Ministerului Investițiilor și Proiectelor
Europene, condus de domnul Dan Vîlceanu, care au cerut
modificarea criteriilor de departajare, ceea ce va avea ca
rezultat amânarea termenului de lansare până la primirea
avizului din partea Comisiei Europene pe noua schemă.
În acest context, îi solicit domnului ministru să pună capăt
bramburelii cu fondurile europene destinate firmelor
românești!
Nu putem continua să asistăm pasiv cum firmele
românești, practic, nu pot accesa fondurile care le-ar permite
retehnologizarea și eficientizarea activităților pe care le
desfășoară.
Nu trebuie uitat nici războiul din Ucraina, care creează
mari dezechilibre activităților economice din toate statele
europene, iar în acest context este imperios necesar ca
finanțările europene să fie absorbite în totalitate de
antreprenorii români.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.
Domnul Alexandru-Ioan Andrei dacă este?
Atunci, o invit pe doamna Christine Thellmann.
9
Doamna Christine Thellmann:
Bună dimineața!
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
În timp ce orașe întregi sunt puse la pământ de război în
Ucraina, în România ne bucurăm de pace, sub umbrela de
securitate a NATO și UE, și încercăm să construim o viață
mai bună aici, la noi în țară. Printre atâtea breaking news-uri
despre război, scumpiri și alte probleme, mi-am propus ca
astăzi, în cadrul declarației mele politice, să strecor și o veste
bună – 84,26 milioane de euro este suma aprobată de
Comisia Europeană pentru a fi investită în proiectul regional
de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județele
Sibiu și Brașov.
Proiectul este finanțat în cadrul Programului operațional
Infrastructură mare. Suma de 84 de milioane de euro va
asigura fondurile pentru realizarea de investiții în
infrastructura de apă și apă uzată în 24 de unități
administrativ-teritoriale – 18 în județul Sibiu și 6 în județul
Brașov. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproximativ
220 de milioane de euro, diferența urmând să fie asigurată
prin Programul operațional Dezvoltare durabilă 2021–2027.
Proiectul este implementat de SC „Apă Canal” Sibiu.
Conform unui comunicat al Ministerului Investițiilor,
proiectul va asigura creșterea nivelului de colectare și
epurare a apelor uzate urbane și alimentarea cu apă potabilă
a populației.
Vor beneficia de investițiile în alimentarea cu apă
214.293 de locuitori, iar de infrastructura de apă uzată
55.993 de locuitori.
În județul Sibiu, vor beneficia de aceste investiții locuitorii
din: Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Sadu, Rășinari, Roșia, Șura
Mică și multe alte localități.
Colegii mei din conducerea Partidului Național Liberal
s-au implicat serios în realizarea acestui proiect și au făcut
demersuri semnificative pentru atragerea acestor fonduri.
Sunt ferm convinsă că nu există o garanție de pace mai
bună decât dezvoltarea unui trai decent pentru fiecare
cetățean!
Mulțumesc frumos.
Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, doamnă deputat.
Mergem mai departe.
Domnul Alexandru-Ioan Andrei, vă rog.
Domnul Alexandru-Ioan Andrei:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației politice de astăzi este „Învățământul dual –
o șansă pentru viitorul economiei românești”.
Stimați colegi,
Tema acestei declarații nu este întâmplătoare, pentru că
recent, pe 11 martie, a fost marcată Ziua națională a
meseriilor.
Lipsa forței de muncă calificate este o problemă majoră
cu care se confruntă firmele românești și cu capital străin
care activează pe teritoriul României.
Dacă până acum companiile se confruntau și susțineau
că cea mai mare problemă este birocrația administrativă,
acum cea mai mare problemă este lipsa mâinii de lucru
calificate.
Exodul muncitorilor calificați și faptul că școlile
profesionale au fost abandonate până în 2017 au creat o
criză gravă pe piața muncii. Societățile au fost afectate, unele
companii au hotărât să-și mute producția în țările vecine.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Singura soluție este atragerea absolvenților școlilor
generale spre învățământul profesional, implementând chiar
învățământul dual.
Deși este destul de greu, pentru că în România încă se
păstrează concepția conform căreia este obligatorie urmarea
cursurilor unui liceu, învățământul dual începe, încet, dar
sigur, să devină atractiv pentru copii și părinți.
Cu sprijinul firmelor interesate de formarea forței de
muncă calificate, se pot dezvolta programe complexe, se pot
înființa clase în școlile profesionale cu profiluri în meserii care
sunt cerute pe piața muncii.
Rezultatele de la examenele naționale plasează județul
Giurgiu, în ultimii 10 ani, pe ultimul sau penultimul loc din
țară, în ceea ce privește reușita la evaluarea națională și la
examenul de bacalaureat, procentul de promovare
nedepășind 60%. Astfel, aproape jumătate dintre elevii
giurgiuveni intră la liceu cu note sub 5 la evaluarea națională,
iar în acest context, cu toate eforturile depuse de profesori,
elevi și părinți, elevii reușesc în mică măsură să promoveze
examenul de bacalaureat.
Obiectivul absolvirii unui liceu teoretic este promovarea
bacalaureatului, însă, din cauza faptului că, în județul
Giurgiu, elevii sunt admiși cu medii foarte mici, obținerea
notei de promovare a examenului este imposibilă. În ultimul
an, în județul Giurgiu s-au înființat două clase și jumătate de
dual, ce s-au bucurat de o promovare unică.
Mediul privat de afaceri este interesat de absolvenții
școlilor profesionale, firme care, pe lângă faptul că asigură
angajarea tinerilor, la absolvirea cursurilor, îi susțin pe elevi,
cu burse, pe tot parcursul studiilor preuniversitare.
Îmbucurător este faptul că se constată și o schimbare a
viziunii părinților, factorul decizional în vederea continuării
studiilor preuniversitare, care au început să înțeleagă că
absolvirea unei școli profesionale garantează elevilor
calificarea unei meserii căutate pe piața muncii și, implicit, un
loc de muncă la finalul studiilor.
De aceea, consider că demersurile pentru înființarea de
noi clase, cu specializări solicitate de mediul privat, în școlile
profesionale, trebuie încurajate și sprijinite. Sprijinul mediului
de afaceri se concretizează în solicitările și susținerea
claselor de învățământ profesional.
Vă mulțumesc.
Ioan-Alexandru Andrei, deputat de Giurgiu.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Marian Crușoveanu este?
Vă rog.
Domnul Marian Crușoveanu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
La sfârșitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a
adoptat un document extrem de important, numit „Programul
investițional”, care se referă la dezvoltarea infrastructurii de
transport pentru perioada 2021–2030. Acest domeniu, al
infrastructurii transporturilor, este vital pentru dezvoltarea
României, mai ales că țara noastră are de recuperat un
deficit mare, comparativ cu țările din vestul Europei.
Acest plan are la bază o dezvoltare sustenabilă care
asigură creșterea economică, crearea locurilor de muncă,
îmbunătățirea mobilității populației, dar și a mărfurilor. În
materialul adoptat de Guvernul României sunt cuprinse toate
sectoarele specifice domeniului transporturilor – și aici ne
referim la rutier, feroviar, naval și aerian.
Am putea spune că acest document este coloana
vertebrală de dezvoltare a României, în care este enumerat
un set de priorități, astfel încât, în următoarea decadă,
România să poată fi așezată la nivelul țărilor europene.
Pentru realizarea acestor obiective sunt necesari peste 70 de
miliarde de euro, pentru a fi consolidată capacitatea de
reziliență în perioada de criză.
Doamnelor și domnilor deputați,
În Programul investițional 2021–2030 sunt cuprinse 22 de
proiecte din toate sectoarele de transporturi pentru județul
Constanța. Finanțarea acestor proiecte se va face prin
Programul operațional Transport, prin PNRR sau alte surse
de finanțare. Proiectele sunt cuprinse în acest program, care
se încadrează perfect în Master Planul General de Transport
al României, document agreat de Comisia Europeană, încă
din anul 2016.
În altă ordine de idei, măsurile care privesc dezvoltarea
infrastructurii în domeniul transporturilor sunt încadrate cu
respectarea țintelor stabilite în cadrul Pactului ecologic
european.
Județul Constanța, în contextul actual, al războiului din
Ucraina, este atât principala poartă a Uniunii Europene, cât
și linia de apărare de maximă importanță a NATO. Mai mult
decât atât, domeniul transporturilor rămâne vital, astfel încât
Portul Constanța, cu infrastructura conexă, devine un punct
nodal pentru transporturile de mărfuri.
Dragi colegi,
România are o șansă istorică de a recupera deficitul din
domeniul transporturilor, mai ales că avem surse diferite de
finanțare. Revenind la județul Constanța, în Programul
investițional am regăsit proiecte care se referă la drumuri
expres, conexiuni și noduri rutiere, creșterea siguranței
rutiere, dezvoltarea infrastructurii portuare, modernizarea
căilor navigabile, variante de ocolire, precum și modernizarea
de gări și îmbunătățirea infrastructurii aeroportuare.
Sunt 22 de proiecte cuprinse în acest document elaborat
de Ministerul Transporturilor și aș aminti câteva din acestea:
drumurile expres Măcin–Tulcea–Constanța, Alternativa
Techirghiol, varianta ocolitoare a Mangaliei, modernizarea
căii ferate Port Constanța–Palas, modernizarea gărilor din
Neptun și Costinești, modernizarea infrastructurii portuare din
Cernavodă, Luminița, Ovidiu, Medgidia, Basarabi, Hârșova,
precum și investiții în Canalul Dunăre–Marea Neagră,
Canalul Dunăre–Poarta Albă–Midia–Năvodari, Aeroportul
„Mihail Kogălniceanu” și Aerodromul Tuzla.
Cu fiecare leu pe care îl vom investi, în anii următori, în
domeniul infrastructurii de transport, România va îndeplini
așteptările cetățenilor și ale mediului de afaceri, acelea de a
conecta țara noastră la realitățile secolului XXI.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.
Domnul deputat Brian Cristian, vă rog.
Domnul Brian Cristian:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Obiectul declarației politice de azi este: „Tinerii, irelevanți
pentru Guvernul României”.
Stimați colegi,
Încă de la învestirea noului guvern PSD–PNL, am atras
atenția asupra problemelor viitoarei generații din România.
Cu un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii
entități care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul
Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având și cel mai
mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic
decât cel al MAI.
Cu părere de rău, ce am spus în urmă cu câteva luni s-a
adeverit și chiar zilele trecute am primit o scrisoare deschisă
din partea Consiliului Tineretului din România, care
reprezintă peste 500 de organizații de și pentru tineret. Din
nefericire, tinerii sunt ignorați de Guvernul României chiar
în 2022, Anul european al tineretului.
Pentru că mi-am propus să fiu vocea tinerilor în
Parlamentul României, vă prezint o parte dintre solicitările lor,
primite prin Consiliul Tineretului din România.
Este necesară finalizarea urgentă a procesului de tranziție
a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului și
Sportului la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității
de Șanse și operaționalizarea acestuia. În acest moment,
direcțiile județene pentru familie și tineret, servicii publice
deconcentrate ale ministerului, întârzie să apară, deși cadrul
legal a intrat în vigoare deja de peste o lună.
Din nou, este necesară adoptarea unei strategii și a unui
plan de acțiune pentru Anul european al tineretului, proces în
care să fie implicați și reprezentanții tinerilor.
Menționez aici și finalizarea și adoptarea Strategiei
naționale și a Planului de acțiune în domeniul politicii de
tineret 2021–2026, în acord cu obiectivele strategice stabilite
de fostul Minister al Tineretului și Sportului, prin consultarea
societății civile; practic, prin consultarea Consiliului Național
pentru Tineret.
Nu în ultimul rând, menționez aici un aspect pe care îl
putem rezolva noi aici, în Parlament. Este vorba despre
adoptarea noului proiect de lege a tineretului, PL-x 716/2018,
care a fost amendat în Comisia pentru tineret și sport a
Camerei Deputaților și care sper să fie adoptat în
următoarele săptămâni.
Stimați colegi, chiar dacă în aceste momente tineretul nu
reprezintă o temă principală pe agenda publică, pentru
predictibilitate în acest sector, este necesară rezolvarea
urgentă a tuturor problemelor enumerate mai sus. Nu putem
accepta ca, în Anul european al tineretului, Guvernul
României să ignore total viitoarea generație.
Vă mulțumesc.
Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26
Maramureș.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Mergem mai departe.
Grupul USR, domnul Beniamin Todosiu.
Domnul Beniamin Todosiu:
Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o
temă extrem de importantă și se intitulează „Opriți haosul din
învățământul universitar din România! Lăsați universitățile să
decidă singure cum vor face tranziția de la predarea online la
prezența fizică!”.
Universitățile din România se confruntă cu mari probleme,
în această perioadă, din cauza deciziei iresponsabile a
Ministerului Educației de a relua brusc cursurile cu prezență
fizică. Timp de doi ani de zile, în perioada pandemiei,
cursurile au fost trecute în format online, iar acest lucru a
însemnat automat anumite schimbări în viața studenților.
Astfel, tinerii au renunțat la locurile din cămin sau la chiriile
din orașele universitare, iar o parte dintre aceștia și-au găsit
locuri de muncă flexibile, care le permiteau participarea în
paralel la cursurile online.
11
Pe lângă provocările din timpul pandemiei, Ministerul
Educației reușește să creeze un haos fără precedent în
învățământul universitar. Astfel, ministerul nu a acceptat
posibilitatea continuării studiilor și online, până la finalul
anului universitar, ci doar o tranziție scurtă. Măsura a fost
luată pe genunchi, fără consultarea reală a organizațiilor
studențești și a universităților. Acest anunț brusc a bulversat,
pe drept cuvânt, întreaga comunitate universitară și a ignorat
numeroasele situații delicate în care se regăsesc foarte mulți
dintre studenții români.
În spațiul public au apărut, în aceste zile, opinii ale unora
dintre rectorii universităților mari din România, care atrag
atenția că această grabă a revenirii cursurilor în format fizic
poate genera atât probleme logistice, cât și creșterea
abandonului în rândul studenților.
În acest context, solicit public ministrului educației, Sorin
Cîmpeanu, să revină de urgență asupra măsurii de a obliga
universitățile să reia cursurile în format fizic în această lună.
Pe principiul autonomiei universitare, instituțiilor de
învățământ trebuie să li se permită ca până la finalul anului
universitar să decidă singure modul în care fac tranziția de la
predarea online la cea față în față.
De asemenea, se impune o analiză serioasă a modului în
care pandemia a afectat activitatea universităților, capacitățile
de cazare și activitatea didactică, astfel încât să se
stabilească cum pot fi reluate fizic cursurile astfel încât să nu
existe un impact negativ asupra studenților și a cadrelor
didactice.
În încheiere, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim
solidaritatea cu studenții care, în aceste zile, solicită din
partea Ministerului Educației respect și măsuri coerente. Sunt
unul dintre deputații tineri din Parlamentul României și sunt
conștient de importanța acestor măsuri care vizează educația
românească și viitorul celor peste 400.000 de studenți
români.
Vă mulțumesc.
Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul AUR.
Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa este?
Vă rog.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Tema declarației politice – „Abuz, dezinformare și haos
generate de Ministerul «Anti-Educației» Naționale prin
interzicerea activităților didactice în format online sau hibrid
în universități”.
În ultimii doi ani de zile, pe parcursul pandemiei, am
asistat la multiple crize, o criză medicală, una economică,
alta energetică, o criză a drepturilor și libertăților
fundamentale, dar și una educațională. O mare parte a
acestor crize a fost și este provocată prin acte de dictatură,
de abuz, de hoție și de incompetență ale Guvernului.
Timp de doi ani de zile, Ministerul „Anti-Educației” a
interzis învățământul fizic, față în față, fără niciun
discernământ, fără nicio justificare medicală. Accesul elevilor
și studenților la activitățile didactice a fost condiționat de
certificatul verde digital, în esență, de vaccinare.
Chiar și după încetarea restricțiilor pandemice, cele mai
multe, absurde, Guvernul continuă haosul indus în educație,
dar acum tocmai prin interzicerea în universități a activităților
didactice în format online și amenințarea acestora cu oprirea
finanțării dacă nu acceptă acest abuz.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Am văzut că în anumite situații activitățile academice care
nu necesită prezență fizică se pot efectua cu succes în
format online sau hibrid, mixt, fizic și online.
Enumerăm doar câteva situații: studenții care nu au primit
cazare în cămine, studenții care sunt nevoiți să lucreze, care
au o familie de întreținut, care sunt bolnavi, care se
deplasează greu, din motive medicale și așa mai departe.
Ministerul „Anti-Educației” lovește tocmai în aceste
categorii vulnerabile de studenți prin circulara nr. 71 din
8 martie, o decizie abuzivă, imperativă, dar și ambiguă, prin
care interzice universităților, de la o zi la alta, să desfășoare
activități didactice în format online sau mixt.
La nivel preuniversitar, ne-am poziționat pentru un
învățământ în format exclusiv fizic, dar la nivel universitar, în
anumite situații, activitățile academice curriculare pot fi
efectuate într-un format hibrid – fizic și online.
Ministrul Cîmpeanu minte afirmând că nu ar exista cadru
legal. Art. 40 alin. (1) al Legii nr. 55/2020 spune: „Pe tot
parcursul anului universitar 2021–2022, instituțiile de
învățământ superior pot utiliza metode didactice alternative
de predare-învățare-evaluare, în format online.” Această
lege, Legea nr. 55/2020, a fost aplicată doar în cazurile de
anticonstituționalitate, care au dat posibilitatea Guvernului de
a îngrădi fără vot în Parlament unele drepturi și libertăți, însă
nu mai este aplicată în acele foarte puține situații în care
oferă niște soluții bune. Încă o dovadă clară că ministrul
Cîmpeanu e un mincinos, un ministru al antieducației.
Studenții, inițial trimiși acasă, sunt chemați acum să-și
caute chirii pentru două-trei luni, o misiune imposibilă pentru
mulți, iar pentru cei mai mulți un stres inutil, plătit foarte
scump, care dăunează tocmai educației.
Cerem universităților – cum unele deja au făcut – să se
poziționeze împotriva acestui abuz al Ministerului
„Anti-Educației” și să continue transmiterea online a
activităților academice.
Concluzionez.
Miza acestui haos indus în învățământul universitar nu este
interzicerea predării în online sau hibrid, ci o nouă Lege a
educației, o lege a unei Românii „(Ne)educate”, a președintelui
Iohannis. Se creează un haos artificial, pentru a justifica o
nouă lege, care să fie impregnată de concepte neomarxiste,
corecte politic, antinaționale, necreștine, hedoniste, promovată
de această alianță toxică de guvernare PSD–PNL–UDMR.
Vom promova și vom susține orice inițiativă legislativă și
autonomia universitară, pentru a permite efectuarea unor
activități academice în varianta online sau mixtă. Suntem
alături de studenții care doresc să aibă acces, când este
posibil, la activitățile academice și în format online.
Mulțumesc.
Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al
minorităților naționale.
Domnul deputat Petrețchi este?
Vă rog.
Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor deputați,
Perioada pe care o traversează întreg mapamondul este,
cu siguranță, una dintre cele mai dificile din istoria
contemporană.
Ultimii ani, începând cu criza sanitară și continuând cu
agresiunea Federației Ruse în Ucraina, au amplificat
sentimente profunde de incertitudine, teamă sau insecuritate,
sentimente pe care nu credeam că le vor retrăi generațiile
actuale.
Agresiunea armată a unui stat, Federația Rusă, împotriva
altui stat suveran, Ucraina, pe lângă faptul că subminează
însuși fundamentul relațiilor internaționale și ordinea actuală
de drept internațional, reprezintă un act de genocid împotriva
poporului ucrainean, o reinterpretare modernă a
Holodomorului anilor ’32–’33, care trebuie oprită cât mai
repede, inclusiv prin înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei,
care prin acțiunile sale iresponsabile distruge viețile a
milioane de oameni nevinovați – copii, femei și bătrâni.
Această situație, inimaginabilă până de curând, ne obligă
să operăm schimbări profunde cu privire la politicile noastre
de viitor, atât pe plan european – arhitectura de securitate,
surse de aprovizionare, securitatea energetică, cibernetică,
politici și strategii comune –, cât și pe plan național, unde ne
confruntăm cu noi provocări ce s-au suprapus cu cele vechi.
Mă refer aici la fluxul de refugiați din Ucraina, care trebuie
ajutați și integrați în societate, precum și la riscurile crizei
energetice, care ne obligă să adoptăm măsuri eficiente de
protejare a populației și a mediului de afaceri.
În egală măsură, trebuie să conștientizăm impactul posibil
al războiului informațional, ca parte a confruntărilor dintre
două lumi – cea occidentală, bazată pe valori fundamentale,
precum respectarea demnității umane, libertatea,
democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului,
pe de o parte, și cea din Rusia lui Putin, pe de altă parte,
bazată pe dictatură, abuz, forță, opresiune și persecuție.
Ucraina plătește un preț uriaș pentru dorința de a-și lega
viitorul de lumea civilizată, de a-și crește și educa copiii în
spiritul valorilor europene.
Cu greu poate fi înțeleasă pe deplin drama pe care o
traversează poporul ucrainean, însă lupta sa pentru libertate,
pentru valorile și tradițiile naționale, voința de a-și alege
propria cale și de a-și construi propriul viitor au stârnit
admirația a milioane de oameni din întreaga lume.
În acest context dificil pentru noi toți, trebuie să rămânem
solidari, să punem accent pe dialog, să lăsăm la o parte
disputele inutile, demagogia, populismul, precum și
discursurile extremiste sau propagarea de știri false, să
analizăm și să contracarăm permanent posibila ascensiune a
unor ideologii periculoase, care tocmai în astfel de momente
caută noi modalități de dezbinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul deputaților neafiliați.
Doamna Anamaria Gavrilă este?
Nu.
Atunci, revenim la Grupul PSD, următorul calup.
Domnul Dan-Cristian Popescu.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Dan-Cristian Popescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarație politică – „Războiul din noi și între noi”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
S-a scurs aproape o lună de la declanșarea unui conflict
pe care nu ni l-am imaginat, nu l-am prevăzut și mai ales nu
l-am crezut. Amintirea celui de-Al Doilea Război Mondial era
deja estompată, mai ales că cei care ne-ar fi putut relata pe
viu acest război sunt, în proporție copleșitoare, majoritatea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
duși. Am învățat la școală, am citit în cărți, am ascultat
povești și am considerat că un război în Europa vom mai găsi
doar studiind istoria.
Și iată cum „Istoria se repetă” nu mai este doar o
propoziție pe care o aruncăm din când în când. Ea se repetă
sub ochii noștri, cu alți oameni, jucând însă aceeași piesă.
La fel cum a fost și cu începutul pandemiei de COVID-19,
când priveam imaginile din China și ne păreau un film, așa
am privit probabil și războaiele din zone îndepărtate nouă, un
film la care mai vărsam o lacrimă, ne mai simțeam emoționați
puțin, dar pe care îl uitam a doua zi, grăbiți să ne rezolvăm
treburile cotidiene.
Parcă puțin treziți, ne mirăm și ne indignăm că aproape
de granița noastră se petrece o tragedie. Ne grăbim să ne
oferim ajutorul, ne mobilizăm online și offline, pentru că
empatizăm cu vecinii noștri, pentru că o dramă umanitară nu
ne poate lăsa indiferenți. La nivelul societății, al oamenilor,
am trecut testul solidarității.
Orice război naște drame. Milioane de ucraineni fugiți din
calea armelor și a bombardamentelor sunt mărturia vie a
unei tragedii pornite din motive pe care nu le știm cu
adevărat. Dar un război nu naște doar o dramă umanitară, ci
și una socială, dar și economică, deopotrivă.
Chiar dacă emoția primară ne îndemna să cerem poziții
rapide din partea statului, consider că echilibrul este cuvântul
de ordine. Poziția României este una echilibrată în acest
moment și grație unui consens politic. Ne onorăm
angajamentele și obligațiile, dar ținem cont de context și de
drepturile noastre.
Trebuie să ne ajutăm vecinii, trebuie să fim parte din
Europa, trebuie să fim parte din NATO. Dar nu trebuie să
translatăm tragedia ucraineană în România, pentru că ne
vom confrunta cu probleme și mai mari decât cele pe care le
avem deja.
Partidul Social Democrat condamnă orice formă de
manifestare violentă. Am ajutat, la nivel de partid și la nivel
individual, acolo unde a fost nevoie și unde s-a putut.
Numeroși cetățeni ne-au venit alături în acest demers, pentru
că Partidul Social Democrat este în primul rând un partid cu
oameni, despre oameni și pentru oameni. Vreau să le
mulțumesc tuturor pe această cale.
Închei cu speranța că acest tragic conflict își va găsi cât
mai rapid sfârșitul, iar oamenii fugiți din calea armelor se vor
întoarce liniștiți pe meleagurile lor natale. Mai sper, de
asemenea, ca urmările acestui război să aibă un impact cât
mai mic asupra românilor, să ne urmăm drumul european și
să reușim să reconstruim tot ce am pierdut, economic, social
și uman.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 42
București, Dan-Cristian Popescu.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Mergem mai departe.
Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu?
Vă rog.
Domnul Marian-Iulian Rasaliu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Mulțumesc.
Bună dimineața, stimați colegi!
Mă voi referi astăzi la modificarea Legii achizițiilor.
După mulți ani în care legislația mai mult încurca lucrurile,
recent, la insistența Ministerului Transporturilor, printr-o
ordonanță de urgență a Guvernului, a fost modificată Legea
achizițiilor publice. Acest act normativ va ajunge și în mapele
13
noastre, pentru aprobare. Pentru noi, miza va fi dezvoltarea
României prin investiții publice. Iar acum, când suntem în
plină criză, aceste investiții publice, finanțate de la bugetul de
stat sau din bani europeni, reprezintă un balon de oxigen
pentru economia națională și, implicit, o sursă de bunăstare
pentru cetățeni.
Ordonanța de urgență a Guvernului elimină o serie de
disfuncționalități în procesul achizițiilor publice și în derularea
contractelor de servicii sau lucrări, de la birocrație și
întârzierea eliberării unor autorizații la contestații nefondate
sau probleme legate de rezilierea contractelor cu prestatorii
neserioși.
Cu aceste probleme s-au confruntat ani de-a rândul
autoritățile locale, dar și centrale și nu de puține ori am văzut
primari, președinți de consilii județene sau chiar miniștri
exasperați de legislația care întârzie investițiile.
Poate cel mai bun exemplu în ceea ce privește piedicile
legislative este proiectul de modernizare a drumului național
DN 73. Este un proiect pentru care a fost obținută finanțarea
europeană în anul 2011, dar a fost nevoie de 3 ani pentru
finalizarea licitației, obținerea avizelor și deschiderea
șantierului. Constructorul ales a fost unul neserios, dar nici
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere,
nici un fost ministru al transporturilor nu au avut mână liberă
în luarea deciziilor radicale. Constructorul a continuat să
lucreze în ritmul lui, din întârziere în întârziere, până când a
considerat că este timpul să plece de unul singur, fără a
termina lucrările. Acum, după 11 ani de la aprobarea finanțării
europene, acest drum național, care deservește zona
turistică Bran–Moeciu, trecând prin localitățile Brașov,
Râșnov, Bran, Moeciu, Fundata, Rucăr, Câmpulung, Pitești,
este nemodernizat. Situația îi nemulțumește pe șoferi, pe
cetățenii din localitățile aflate pe traseu, dar și pe drumari,
care cheltuiesc bani pentru întreținerea unui drum
neterminat. Bani care puteau fi alocați ușor altor investiții.
Închei prin a vă ruga, încă o dată, ca în momentul în care
primiți proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență să
puneți în prim-plan interesul României, al fiecărui cetățean
care are nevoie urgentă de drumuri, spitale, rețele de apă,
școli, canalizare.
Vă mulțumesc frumos.
Rasaliu Marian, Brașov.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Cea de a treia colegă din al doilea calup de la PSD,
doamna Cristina-Elena Dinu. Este?
Nu este.
Atunci, mergem mai jos.
Ioan Vulpescu?
Romulus-Marius Damian?
Marius-Eugen Ostaficiuc?
Vă rog.
Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
„Vine criza! E timpul să aflăm dacă avem lideri sau dacă
nu cumva România plutește în derivă...”.
România are nevoie cât mai repede de măsuri economice
care să ducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Situația de
la nord de graniță continuă să apese tot mai mult pe
economia românească, iar statul trebuie să vină cât mai
repede cu contrareacții. Românii sunt sătui de analize
interministeriale, de certuri interne și de faptul că unii miniștri
stau cu securea deasupra capului.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Astfel, așa cum președintele PSD, Marcel Ciolacu, a
punctat deja:
– Guvernul trebuie să acționeze și să intervină cât mai
repede pentru a stopa creșterea accelerată a prețurilor la
produsele de bază;
– plafonarea neîntârziată a prețurilor la combustibili;
– identificarea punctuală a surselor de energie pe care le
poate exploata România, la pachet cu alte inițiative
ministeriale.
Știu, e dificil de acceptat pentru liberali, dar vremurile pe
care le traversăm impun soluții de stânga. Statul trebuie, mai
mult ca oricând, să protejeze cetățeanul, să nu îl lase să se
descurce pe cont propriu, cu un război la graniță și cu o
pandemie ce încă mocnește.
Românii nu trebuie să aștepte la nesfârșit ca guvernanții
să se dumirească asupra măsurilor economice ce se impun,
nu trebuie să aștepte ca politicienii să cadă de acord ce
ministru trebuie remaniat sau nu. S-a văzut deja unde au dus
astfel de certuri interminabile.
Premierul ne dă asigurări că sunt analize, la nivelul
fiecărui minister, pentru sprijinirea populației vulnerabile, a
economiei, a investițiilor. Însă nu cred că este cazul să ne
lungim cu analizele, mai ales în contextul în care atâtea
categorii sunt afectate de probleme. Statul trebuie să vină
urgent cu măsuri care să contracareze aceste nevoi, cu
soluții care să aducă o îmbunătățire a vieții românului de
rând.
Cât timp sunt în continuare certuri politice pe funcțiile
unuia sau altuia, pachetele de măsuri promise vor întârzia
nepermis. Statul român nu trebuie să rămână repetent în fața
populației, ci, dimpotrivă, trebuie să demonstreze că lucrează
în beneficiul omului de rând. Să nu ne mai învârtim în jurul
cozii, să renunțăm la tot felul de declarații politice sforăitoare
și să venim cu explicații și cifre concrete, care să ducă la
respectarea promisiunilor făcute alegătorilor.
Adevărații lideri se văd în situații de criză majoră. E
momentul să aflăm dacă avem astfel de lideri sau dacă nu
cumva România plutește în derivă!
Vă mulțumesc frumos.
Marius-Eugen Ostaficiuc, deputat al PSD de Iași.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
De la Grupul parlamentar al PSD, au mai depus declarații
în scris următorii colegi: Daniela Oteșanu, Alina-Elena
Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache,
Mihai Weber și Viorel Salan.
Mergem mai departe, la Grupul PNL.
Domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu?
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Partidul Național Liberal este interesat să ia cele mai bune
măsuri pentru români și pentru economie. De exemplu,
implementarea reformelor din Planul național de redresare și
reziliență și a programului de guvernare sunt esențiale pentru
PNL. PNRR conține 64 de reforme, 107 investiții și sunt
24 de jaloane ale reformelor din PNRR care trebuie
îndeplinite până la 31 martie acest an. Agenda PNL este una
reformatoare, care pune accent pe investiții, iar reformele
trebuie implementate. Obiectivul numărul 1 al Partidului
Național Liberal rămâne luarea unor decizii care să ne
asigure o economie puternică. Pe termen scurt, trebuie să
luăm măsuri care să reducă impactul șocului prețurilor care
au crescut în ultima vreme.
De aceea, Partidul Național Liberal a propus scăderea
CAS cu 5 puncte procentuale, de la 25% la 20%, ceea ce,
evident, înseamnă o creștere a salariului net. O creștere a
salariului brut înseamnă o creștere a pensiei în viitor pentru
angajații din prezent. Mai mult, vorbim despre un beneficiu
acordat fără discriminare, acum, și nu doar unei categorii de
români sau dintr-un sector bugetar anume, și sunt bani care,
evident, se vor întoarce în economie.
Cât despre cei care spun că scăderea CAS ar afecta
pensiile, acestea sunt minciuni pentru a-i speria pe bunicii și
părinții noștri. Explicația este simplă – punctajul la pensie se
calculează în funcție de salariul brut, și nu de valoarea
contribuției. Scăderea contribuțiilor crește salariul net și nu
afectează pensia. Acest lucru ar fi trebuit știut de acei
„specialiști” care au încercat în aceste zile să sperie românii
cu faptul că vor avea pensii mai mici.
Amendamentul a fost depus de mai mulți parlamentari ai
Partidului Național Liberal. Președintele PNL, Florin Cîțu, a
anunțat că vrea consens în coaliție pe această propunere.
Discuțiile continuă ca să existe această pârghie prin care să
se aducă cât mai mulți bani în buzunarele românilor, dar și
mai mulți bani la buget. Salariile, așadar, ar putea crește,
lucru care va favoriza consumul. Dacă este redusă
contribuția, atunci compania are și mai mulți bani, pe care îi
poate folosi și pentru investiții.
Partidul Național Liberal este în Guvern tocmai pentru a
păstra trendul economic bun, câștigat în ciuda pandemiei și
a multiplelor crize care s-au suprapus în ultimii doi ani și, de
aceea, sper, ca urmare a discuțiilor din coaliție, ca această
măsură să fie implementată.
Vă mulțumesc.
Laurențiu Dan-Leoreanu, deputat al Partidului Național
Liberal de Neamț.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe.
Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu.
Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:
Bună dimineața, domnule președinte de ședință!
Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Busola strategică
pentru securitate și apărare. Toți pentru unul și unul pentru
toți!”.
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi
creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.” Este
fraza cu care Robert Schumann, ministrul francez al
afacerilor externe și părinte fondator al Uniunii Europene, își
începea faimoasa declarație din 9 mai 1950 prin care anunța
crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.
Nicicând, în lungile decade de pace trecute de la cea de-a
doua conflagrație mondială, ecoul cuvintelor acestui mare
european nu a răsunat mai adânc în mințile și sufletele
noastre.
Astăzi, când bocancii, bombele și șenilele zornăitoare ale
tancurilor rusești pun în scenă acte de o bestialitate pe care
întregi generații și-au dorit să nu o mai vadă pe vechiul
continent, spiritul părinților fondatori ai comunității europene
trebuie să ne ghideze pașii mai mult ca oricând. 21 martie
2022 reprezintă o zi ce poate fi amintită, fără ezitări sau
exagerări, drept una istorică pentru Uniunea Europeană,
când miniștrii afacerilor externe și ai apărării din țările
membre au adoptat „Busola strategică pentru securitate și
apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează
cetățenii, valorile, interesele și contribuie la pacea și
securitatea internațională”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Acest document, ce urmează să fie aprobat săptămâna
aceasta de Consiliul European, reprezintă pilonul securității
și rezilienței noastre în fața amenințărilor și a actorilor ce vor
să destabilizeze ordinea în care ne desfășurăm viața
cotidiană. Busola reamintește de angajamentul și datoria
tuturor statelor membre de a fi solidare unele cu altele, așa
cum stipulează art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea
Europeană: „În cazul în care un stat membru ar face obiectul
unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state
membre sunt obligate să îi acorde ajutor și asistență prin
toate mijloacele de care dispun.”
Noua strategie posedă un nivel înalt de ambiție pentru
securitatea și apărarea noastră. Sunt propuse oferirea unei
evaluări comune a mediului nostru strategic, a amenințărilor
și provocărilor cărora trebuie să le facem față; aduce mai
multă coerență acțiunilor în zona securității și apărării, care
sunt deja în desfășurare; stabilește noi căi și mijloace de a
îmbunătăți abilitatea noastră comună de a proteja securitatea
cetățenilor noștri și ai Uniunii; și, nu în cele din urmă,
specifică scopuri precise și repere prin care putem estima
progresul făcut.
Noua politică se axează pe patru paliere: acțiunea,
securitatea, investițiile și parteneriatul.
Acțiunea – stipulează măsuri rapide și robuste în fața
oricărei crize apărute, împreună cu partenerii, dacă se poate,
sau de unii singuri, dacă situația o necesită. Acest palier
presupune un proces de decizie mai rapid și mai flexibil,
solidaritate financiară și crearea unei capacități rapide de
intervenție de 5.000 de soldați la dispoziția Uniunii Europene.
Palierul securității are în vedere sporirea abilității noastre
de a anticipa pericole, garantarea accesului sigur la domenii
strategice și protejarea cetățenilor europeni.
Nivelul „Investiții” are în vedere creșterea fondurilor pentru
noi capabilități și tehnologii inovative, mai precis umplerea
golurilor strategice și reducerea dependenței tehnologice și
industriale.
În cele din urmă, dimensiunea parteneriatului se traduce
printr-o creștere a cooperării cu partenerii UE, în special prin
relația UE–NATO, care rămâne vitală pentru securitatea
noastră, precum și printr-o colaborare mai strânsă cu ONU,
OSCE sau ASEAN, cu scopul de a adresa amenințări și
provocări comune.
„Busola strategică” țintește consolidarea politicii de
securitate și apărare. Agresiunea neprovocată și nejustificată
a Rusiei împotriva Ucrainei a făcut imperios necesară
reconfigurarea modului în care Europa își vede securitatea și
principiile clare care stau la baza ei.
Asemenea componentei principiale din art. 5 al Tratatului
NATO, care prevede că un atac împotriva unuia sau a mai
multor state este un atac împotriva tuturor, această nouă
strategie a Uniunii Europene reprezintă garanția supremă pe
care fiecare stat membru o are pentru apărarea integrității și
independenței sale. În cei 163 de ani care s-au scurs de când
România este un stat național modern, niciodată nu a
beneficiat de garanții de securitate mai solide și concrete
decât cele pe care le are astăzi. Și, poate cel mai important,
România este acum un actor vital și un pol de stabilitate în
această arhitectură de securitate euroatlantică fără
precedent. Românii și toți cetățenii Uniunii trebuie să știe că
suntem mai uniți decât am fost vreodată în determinarea
noastră de a păzi valorile și idealurile în care toți credem în
fața oricui își propune să semene teroare și frică.
Vă mulțumesc.
15
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PNL au mai depus
declarații în scris Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu
Roman, János Kiss, Bogdan-Iulian Huțucă, Florică Ică
Calotă, Alexandru Popa și Angelica Fădor.
În acest moment am epuizat Grupul PNL.
Mergem mai departe, la colegii de la USR.
Domnul Iulian Lőrincz dacă este?
Nu a ajuns.
Domnul Andrei Miftode.
Vă rog, domnule.
Domnul Marius-Andrei Miftode:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
„Jur să respect Constituția și legile țării!” am spus toți
parlamentarii în decembrie 2020, când am depus jurământul
de învestire.
Jură să respecte Constituția și președintele, militarii sau
funcționarii publici. Solemnitatea momentului este
incontestabilă și, cu siguranță, acest jurământ ne unește, în
politică, exact acolo unde programe, viziuni, aspirații și multe
alte lucruri ne despart.
Din formula pe care o rostim, indiferent de poziție, nu
lipsește respectul pentru Constituție și tocmai acest respect
pentru organizarea fundamentală a țării este în centrul
expunerii mele de astăzi.
Mai precis, felul în care interpretăm în Camera Deputaților
art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, în care se prevede
că: „Înainte de promulgare, Președintele poate cere
Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.”
Nici Parlamentul nu este o anexă a Președinției, dar nici
președintele nu este un apendice al Parlamentului, de a cărui
existență să ne amintim doar când ne doare. Articolul 87 din
Regulamentul Camerei Deputaților reflectă această relație în
al său alineat (6), citez: „Cererile Președintelui României,
rapoartele și declarațiile prim-ministrului se înscriu cu
prioritate pe ordinea de zi.”
Vă propun să vedem cum se întâmplă în practică, în două
situații, când suntem Cameră de reflecție sau când suntem
Cameră decizională.
După ce a primit raport de adoptare, reexaminarea
propunerii Pl-x 215/2021 a apărut de șase ori pe ordinea de
zi a Camerei Deputaților, în calitate de primă Cameră în
acest caz, și a ajuns să fie dezbătută și adoptată aproape în
unanimitate a șaptea oară.
Au fost săptămâni în care a avansat o poziție pe ordinea
de zi sau săptămâni în care a bătut pasul pe loc undeva pe
la mijlocul listei, într-o interpretare originală a cuvântului
„prioritate” din art. 87 al regulamentului.
Al doilea caz de acest gen este cel a reexaminării
proiectului Pl-x 457/2019, de această dată în situație de
Cameră decizională, înscris nu mai puțin de 19 ori pe ordinea
de zi, sub rezerva depunerii raportului.
Din nefericire, nu avem încă vreo prevedere în
regulament care să oblige cu adevărat o comisie să dezbată
un proiect legislativ anume. Dar, ținând cont de faptul că este
o cerere de la președinte, omul care întrunește voturile celor
mai mulți români, nu vi se pare că ignorarea solicitării este o
abatere flagrantă de la respectul față de Constituție pentru
care am jurat?
Oricât ar fi de incomodă discuția pe o lege, în libertatea
noastră totală de a ne exercita mandatul, libertate oferită
generos de Constituție, avem totuși o limită impusă de
jurământul de căpătâi: respectul pentru celelalte instituții.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Veșnica poziție 23 pe listă sau ignorarea la nesfârșit a
cererii președintelui nu sunt dovezi de respect sau de vreo
prioritizare.
De aceea, vin astăzi în fața dumneavoastră și vă rog să
ne respectăm jurământul și să tratăm reexaminările cu
considerația pe care ne-o cere Constituția.
Vă mulțumesc.
Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Brașov.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe.
Domnul Mihai Polițeanu.
Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:
Bună dimineața, domnule președinte!
Stimate colege și colegi,
Poporul ucrainean se luptă pentru dreptul de a-și
determina propria soartă, se luptă pentru dreptul de a-și
continua parcursul european, se luptă pentru libertate,
democrație și viață.
Ucrainenii se luptă cu curaj și o tenacitate care au inspirat
lumea întreagă.
Poporul român este solidar cu Ucraina, iar acest lucru e
demonstrat de valul impresionant de solidaritate pe care
românii l-au arătat prin mobilizarea voluntarilor, a societății
civile, a celor care au ieșit în stradă pentru a protesta
împotriva acestui război, dar și prin valul de susținere în
mediile sociale online.
Statul român, președintele, Guvernul României,
Parlamentul au obligația să arate cel puțin același nivel de
curaj, solidaritate și susținere. Trebuie să înțelegem precis
gravitatea acestor momente.
În Ucraina se duce un război pentru viitorul Europei,
pentru securitatea estului european.
Ucrainenii astăzi luptă și pentru libertatea noastră, iar noi
trebuie să luăm în serios acest lucru. Curajul și determinarea
ucrainenilor ne obligă.
România trebuie să susțină, fără echivoc, aderarea
Ucrainei la Uniunea Europeană și proceduri accelerate în
acest sens. Nu este momentul ezitării, nu este momentul să
așteptăm semnalul altor state. Noi trebuie să fim proactivi, să
tragem de țările din Vest, care poate nu resimt atât de
visceral pericolul venit de la Moscova.
Vă solicit, dragi colege și colegi, să luăm o poziție clară în
acest Parlament pentru susținerea aderării Ucrainei la
Uniunea Europeană și pentru garantarea unei uși deschise
pentru aceasta în NATO, dacă ea va dori. Este singura cale
de a-i arăta lui Vladimir Putin că nu poate călca peste mii de
vieți omenești și libertatea a zeci de milioane de ucraineni, că
nu-i vom permite să redeseneze granițele statelor europene
după bunul-plac și că niciun popor suveran nu poate fi
subjugat de dragul teoriilor totalitare despre sfere de
influență.
Acest gen de mesaj nu trebuie să fie unul politizat în
România, ci ar trebui să fie unul ce ține de esența exercitării
interesului național al României.
Ucraina merită să fie membră a Uniunii Europene,
Ucraina merită garanția de securitate a NATO!
Slava Ukraini!
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.
Domnul deputat Boris Volosatîi.
Domnul Boris Volosatîi:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Fraților,
Duminică, 27 martie, vom marca 104 ani de la Unirea
Basarabiei cu patria-mamă, România. Amintindu-ne de
trecut, suntem cu gândul la viitor. Ca basarabean, consider
reunirea drept singura soluție salvatoare pentru Basarabia
noastră în aceste context geopolitic și de securitate tot mai
complicat de la o zi la alta.
Vreau să lăsăm orice festivism deoparte. Presiunea
evenimentelor din Ucraina ne trezește pe toți la realitate, așa
cum s-a întâmplat și în 1918.
Reunirea este singura soluție rezonabilă, realistă,
pragmatică, salvatoare pentru populația noastră de la răsărit
de Prut.
Mă adresez parlamentarilor de la Chișinău, majoritatea și
cetățeni ai României. Ce faceți, fraților? Vă hotărâți să
aduceți Republica Moldova, prin patria noastră istorică și
etnică, în spațiul european sau expuneți în continuare
populația noastră din Basarabia riscurilor și amenințărilor
reale de genul celor puse în aplicare de Moscova în Ucraina?
Astăzi sunteți în fața dilemei: sau cu România în Europa, sau
de unii singuri în fața acestor riscuri și amenințări grave.
Vă chem să fiți la înălțimea gestului patriotic al membrilor
Sfatului Țării de la 1918. Vă îndemn la realism și
responsabilitate lucidă. Gândiți-vă la oameni, la protejarea lor
într-un cadru stabil și de mai mare bunăstare, cum este cel al
României-mame.
Aderarea la Uniunea Europeană este o iluzie frumoasă,
dar iluzie. Dacă Ucraina sau Georgia ar fi avut la granița lor,
în Uniunea Europeană și NATO, câte o patrie-mamă
ucraineană sau georgiană, din care să fi fost smulse istoric,
credeți-mă că ar fi acceptat reunirea cu patriile lor. Frații
ucraineni și cei georgieni nu au însă norocul nostru, al
basarabenilor.
Fac apel la președintele și Guvernul de la București să se
implice plenar în procesul de reunificare a celor două state.
Republica Moldova nu este doar vecină cu România, ci parte
istorică a ei. Bucureștiul are o răspundere față de frații de
dincolo de Prut. Conducerea României trebuie să inițieze de
urgență consultații cu partenerii strategici de la Washington și
Bruxelles, pentru ca și acestea să accepte soluția reunificării
noastre.
Ne aflăm la o cotitură istorică. Trebuie să avem
înțelepciunea și puterea de a transforma dezavantajul
acestui moment istoric în avantaje pe termen lung pentru
oameni. România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna
pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice
de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o
expresie a voinței suverane a acestora.
Ieri poate era devreme, mâine poate fi târziu!
Acum unirea! Trăiască unirea!
Mulțumesc.
Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripția nr. 43 a
românilor din afara țării. (Aplauze.)
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al
minorităților naționale, domnul deputat Dragoș-Gabriel
Zisopol.
Vă rog.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:
Stimate domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Ziua Bunei Vestiri, 25 martie a fiecărui an, este ziua în
care grecii și filoelenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua
Națională a Republicii Elene.
Principiile fundamentale ale creștin-ortodoxiei și cele ale
democrației participative, cu rădăcinile adânc înfipte în istoria
tumultuoasă și fascinantă a Greciei, au fost cele care au stat
la temelia premiselor simbiozei forțelor care la 25 martie au
declanșat Revoluția Elenă din 1821.
Sărbătoarea unei națiuni este un bun prilej să reflectăm
asupra reperelor istorice ale acesteia, dar și la viitor.
Reperele istorice nu pot exista fără oameni – de cele mai
multe ori aceștia fiind eroi –, dar nici oamenii nu își pot clădi
viitorul fără repere.
Pentru reperul istoric 25 martie 1821, toți cei care în
Grecia și în afara ei au contribuit la succesul Revoluției Elene
sunt eroi, numele lor fiind echivalent cu patriotismul. Pe
aceștia îi cinstim astăzi, pe toți cei care au slujit idealurile
revoluției sub sceptrul cărții, sub semnul crucii sau cu arma
în mână.
Inspirați și mobilizați de ideile iluministe ale lui Rigas
Feraios și Adamantios Korais, stăpâniți de dorința de
libertate, grecii și-au coagulat energiile istorice și, pe
25 martie 1821, după ce arhiepiscopul de Patras, Germanos,
a proclamat începutul luptei de eliberare națională și a
binecuvântat steagul Revoluției Elene la Mănăstirea Agia
Lavra, au început luptele pentru crearea unui stat
independent.
Sub deviza „Libertate sau moarte!”, în Grecia și în afara ei
au izbucnit numeroase revolte antiotomane. Actele de eroism
ale grecilor și ale celor care le-au împărtășit idealurile s-au
desfășurat în anul 1821 și pe teritoriul Moldo-Valahiei – la
Iași, Galați, Drăgășani, Mănăstirea Secu sau Sculeni,
localități care sunt scrise cu litere de aur în istoria Greciei,
alături de Maraton, Salamina, Termopile, Constantinopol,
Missolonghi și exemplele pot continua.
Revoluția Elenă, declanșată în anul 1821, a durat 9 ani.
O succesiune de victorii, dar și de înfrângeri, cu sacrificii
umane și pierderi materiale incomensurabile, un șir de
evenimente politice și demersuri diplomatice care, în anul
1830, aveau să se materializeze în recunoașterea statului
grec independent.
Stimate domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Protagoniștii Revoluției Elene ne-au dovedit o dată în plus
că pentru un țel național avem nevoie de unitate, că nicio
luptă nu se pierde înainte de a fi dată și nicio luptă nu este
sortită înfrângerii dacă cei care o poartă o fac în numele
dreptății și pentru libertate.
Solidaritatea, jertfa de sine, credința într-un viitor mai bun,
încrederea în biruință au fost valorile care i-au hrănit pe grecii
revoluționari și trebuie să ne anime astăzi pe noi, în vremurile
dificile pe care le trăim.
Cu acest gând, membrii Uniunii Elene din România
trăiesc în această zi momente de mare încărcătură
emoțională și organizează ample manifestări culturale în
memoria celor care prin jertfă au devenit nemuritori.
Cel mai bun mod de a onora sărbătoarea Bunei Vestiri și
a-i omagia pe eroii noștri este de a ne pregăti inimile în așa
17
fel încât, pentru fiecare decizie grea pe care suntem chemați
să o luăm, să ne punem mereu iubirea și devotamentul în
slujba lui Dumnezeu și a patriei.
La mulți ani, Grecia!
La mulți ani, România!
La mulți ani elenilor și filoelenilor de pretutindeni!
La mulți ani prieteniei româno-elene!
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumim, domnule deputat.
Mergem mai departe.
De la grupul colegilor neafiliați a depus declarație scrisă
Bogdan-Alexandru Bola. Am menționat pentru înregistrare.
Ne întoarcem la grupul PSD.
Au mai venit colegi.
Cristina-Elena Dinu.
Doamnă deputat, vă rog.
Doamna Cristina-Elena Dinu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației mele de astăzi este „România poate
deveni independentă energetic”.
Omenirea se confruntă în această perioadă de pandemie
și război cu provocări imense în ceea ce privește energia și
mediul înconjurător. Diminuarea rezervelor recuperabile de
hidrocarburi fosile, dar și criza petrolului din ultimii ani au
creat premisele favorabile abordării altor surse pentru
obținerea de energie.
Întreaga Europă are acum preocupări majore în găsirea
unor surse alternative de energie. Din fericire, în acest
context, România are rezerve imense pentru surse
alternative, precum energia hidrotermală, eoliană sau
nucleară. În prezent, ponderea energiei produse din resurse
regenerabile este de aproximativ 29% din totalul energiei
consumate, cea mai mare parte fiind produsă pe baza
resurselor hidro în unități de mare putere. Gradul de
valorificare a resurselor regenerabile de energie este însă
destul de redus în țara noastră, ca urmare a costurilor de
investiții ridicate.
PSD a venit la guvernare cu soluții la problemele grave
ale oamenilor și ale economiei naționale și, în acest sens, a
făcut un pas uriaș pentru ca România să aibă mai multă
energie electrică și să nu mai fie tributară importurilor.
Proiectul legislativ, inițiat de PSD, privind finalizarea lucrărilor
și punerea în funcțiune a unor hidrocentrale abandonate, în
care s-au investit sute de milioane de euro, a fost votat de
Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților,
ca for decizional.
În egală măsură, sistemul energetic devine mai puternic,
mai stabil și mai fiabil, fapt care va aduce multă ordine și
stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie.
România nu-și mai poate permite să abandoneze
amenajări hidrotehnice în care s-au investit deja sute de
milioane de euro, bani publici, în actualul context, când
deficitul de energie a aruncat prețurile în aer.
Inițiativa noastră legislativă presupune scoaterea din zona
ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice și asigurarea unei
distanțe de protecție de 100 de metri între acestea și restul
ariei protejate. Astfel, vor fi reluate rapid și finalizate cel puțin
trei investiții majore, respectiv hidrocentralele de la Răstolița,
realizată în proporție de 92%, Bumbești, realizată în proporție
de 90%, și Dumitra, realizată 98%, producția acestora fiind în
măsură să alimenteze cu energie electrică peste 300.000 de
locuințe.
Această propunere legislativă, care va intra în dezbatere
și vot în Camera Deputaților, va aduce un beneficiu imens
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
pentru români prin aportul suplimentar de zeci de mii de
megawați lunar, care vor intra în sistemul energetic național,
energie verde și, foarte important, mult mai ieftină.
Investițiile în domeniul energiei și existența unor resurse
nefolosite care pot fi valorificate pot face România, nu peste
mult timp, independentă din punct de vedere energetic.
Cristina-Elena Dinu, deputat la PSD Giurgiu.
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, doamnă deputat.
Mergem mai departe.
Domnul deputat Ioan Vulpescu.
Domnul Ioan Vulpescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerile pentru conducerile reprezentanțelor ICR
stârnesc controverse în spațiul public, și nu numai.
Institutul Cultural Român a fost gândit și creat pentru a
urma modelul unor instituții de referință pentru reprezentarea
unei culturi în plan internațional.
Institutul Cultural Român nu trebuie să fie un loc de
refugiere pentru rentieri politici. Și nu este nici o agenție de
turism, care să trimită în vacanță, prin marile capitale
culturale ale lumii, slujitori fideli ai partidelor politice. Acest
turism cultural sfidează însuși scopul și rațiunea de a exista
a acestei instituții, care a devenit, de multe ori, indiferent de
filială, un pachet de recompense. Faptul că pe unii îi
recomandă, vorba scenariilor comediilor românești, „vocea și
talentul” de a fi fideli cuiva și necunoscători în ceva, a devenit
noul standard de recrutare a reprezentanților ICR. Augustin
Buzura și cei care l-au continuat au creat Fundația Culturală
Română și apoi Institutul Cultural Român, după modelul
British Council și al Institutului Goethe. Iar noi îl conducem
după modelul Institutului Metalurgic sau al REBU. România a
fost reprezentată cândva, în plan internațional, în domeniul
culturii, de Mircea Eliade la Londra și Lisabona, Eugen
Ionescu la Paris, Lucian Blaga la Varșovia, Berna, Viena și
Praga, Ion Frunzetti la Belgrad și Virgil Gheorghiu la Zagreb.
Miza Institutului Cultural Român este dincolo de orice
nepotism, sinecuri sau aranjament politic. Chiar nu găsim
oameni competenți care să promoveze cultura României în
lume, să intre în dialog cu mediile culturale din țările în care
trebuie să ne reprezinte?
Pe lângă aceste propuneri total neinspirate, ICR se
confruntă și cu alte probleme la fel de grave. Nici până
astăzi, la sfârșitul lunii martie, ICR nu a aprobat planul anual
pentru 2022. Nu există un plan? Dar ce activități pot fi
organizate de filialele ICR cu un buget anual de doar 20.000-
30.000 de euro? Un institut care funcționează constant la
cote de avarie nu poate aduce performanțe și nu-și poate
îndeplini rolul. Să fii pus în fața unei asemenea subfinanțări,
pe care să o dublezi printr-o conducere stângace pentru
gestionarea acestor sume jalnice, trădează lipsă de viziune și
imaturitate administrativă.
Avem toate semnele unui colaps iminent al acestei
instituții. De vreme ce nu avem o finanțare care să poată
susține activitatea filialelor și din moment ce reprezentarea
noastră externă a ajuns de multe ori doar un pretext pentru
plata unor datorii politice, care mai este rațiunea de a fi a
Institutului Cultural Român, o instituție aparent vie, din care
pare că a mai rămas doar o clădire? Casa lui Malaxa a
devenit un malaxor în care intră și ies cei care au cultura
așteptării, a anturajului, a adaptării. Profesioniștii ICR și
cultura română sunt cei care au acum de pierdut.
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc.
Ultima intervenție din partea Grupului PSD, domnul
Romulus-Marius Damian.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Romulus-Marius Damian:
Bună dimineața, domnule președinte de ședință!
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi: „Recensământ 2022”.
Din cauza pandemiei, recensământul populației a fost
amânat cu un an, dar anul acesta recensământul este la
îndemâna oricui. Începând cu 14 martie, până pe data de
15 mai, fiecare persoană se poate autorecenza, iar acest
lucru se poate face online de pe orice dispozitiv, laptop,
telefon, tabletă, orice îi este mai comod fiecărei persoane,
într-un timp scurt, undeva la 20 de minute. Formularul se
completează de către unul din membrii gospodăriei pentru
toate persoanele din gospodăria respectivă.
Aș dori astăzi să atrag atenția tuturor românilor că
recensământul este extrem de necesar, astfel încât Institutul
Național de Statistică să obțină indicatori statistici care vor fi
utili pentru elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea
teritorială, mediul de afaceri, dar și pentru statistici la nivel
european și internațional și pentru clasamente internaționale.
Vă îndemn pe toți să completați formularul, accesând
www.recensamantromania.ro, până pe 15 mai, fiindcă apoi
va începe etapa a doua, 16 mai – 17 iulie 2022, colectarea
datelor de către recenzori, prin interviuri față în față, cu
ajutorul tabletelor. Aș dori să adaug și un beneficiu important
pentru mulți: cu dovada completării formularului persoanele
pot obține o zi liberă de la locul de muncă.
Doresc să mai informez populația că toate informațiile
primite sunt confidențiale, scopul prelucrării este exclusiv
statistic, iar datele cu caracter personal cu care operează
INS nu sunt divulgate sau transmise nimănui. Prelucrarea
datelor cu caracter personal în scop statistic are o
caracteristică foarte importantă, și anume că persoanele
vizate pot fi identificate doar pe perioada colectării. Imediat
după aceasta, datele sunt anonimizate, identificarea
ulterioară a acestora fiind imposibilă.
În încheiere, încurajez populația să își îndeplinească
obligațiile civice și legale în materie de recensământ cât mai
curând, online, fără a aștepta vizita recenzorului, întrucât
este mai accesibil, mai confortabil și, în sfârșit, ne aliniem
altor state europene, care folosesc deja sistemul online de
recensământ al populației.
Vă mulțumesc.
Deputat de Caraș-Severin Marius Damian.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe. Grupul parlamentar al USR.
Îl invit pe domnul deputat Viorel Băltărețu.
Domnul Viorel Băltărețu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi parlamentari,
Săptămâna trecută am ratat șansa de a-i susține pe
producătorii autohtoni în relația comercială cu marii retaileri.
Mai grav, am refuzat românilor dreptul de a se bucura de
produse diverse, de calitate bună și proveniență locală.
Trei au fost amendamentele pe care le-am susținut în
plen, toate se referă la interdicția marilor rețele de desfacere
de a refuza sau limita listarea produselor alimentare fabricate
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
fără aditivi – celebrele E-uri –, de a aplica adaosuri diferite
pentru produsele proprii, față de cele ale producătorilor, și
aveau interdicția de a modifica, unilateral, condițiile
contractuale, după încheierea contractului.
Toate trei au fost respinse.
Toate trei au drept de viață și de moarte asupra
produselor românești și accesului lor pe rafturile marilor
magazine. Adaosuri dezavantajoase pentru micii producători,
modificarea unilaterală a condițiilor contractuale de către
supermarketuri, limitarea concurenței produselor curate,
românești, toate reduc prezența produselor autohtone pe
rafturile marilor magazine.
Ca o consecință ușor de prezis, lipsa vânzărilor aduce
lipsa posibilității de creștere și chiar pun sub semnul întrebării
supraviețuirea acestor mici afaceri.
Uniunea Europeană combate acest dezechilibru în
balanța de putere dintre micii producători autohtoni și marii
retaileri, prin normele europene privind concurența. Dintre
acestea, cele aplicabile acestui subiect sunt:
– interzicerea aplicării în raporturile cu partenerii
comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente,
creând un dezavantaj concurențial;
– interzicerea limitării producției și comercializării în
dezavantajul consumatorilor.
Vreau să fiu cât se poate de clar: susțin economia liberă
de piață. În același timp, ca producător și antreprenor român,
știu prea bine greutățile cu care se confruntă producătorii din
România.
Așa că voi susține în continuare și voi lupta pentru
egalitatea de forțe între aceștia și retailerii prezenți pe piața
din România, în următoarele direcții:
– dezbateri cu retailerii și cu producătorii și analiza
clauzelor contractuale dintre cele două părți;
– solicitarea unor investigații din partea Consiliului
Concurenței, în cazul în care aceste clauze sunt inechitabile;
– încurajarea asocierilor dintre producători, pentru a putea
oferi volumele necesare și pentru a avea putere de
negociere;
– inițierea unui proiect de lege care să pună pe primul
plan interesul consumatorilor și nevoia lor de a găsi produse
de calitate pe rafturile magazinelor.
Stimați colegi,
În România avem producători ale căror produse sănătoase
și de calitate merită să ajungă pe mesele românilor.
De asemenea, românii sunt mândri ori de câte ori pot să
susțină în acest fel creșterea companiilor autohtone.
Dar atât producătorii autohtoni, cât și consumatorii români
au nevoie de sprijinul nostru. Am tărăgănat atâția ani
tranșarea acestui subiect. Vă solicit să lăsăm în urmă
această poziție părtinitoare și să legiferăm în favoarea
produselor de calitate și în interesul consumatorilor din
România.
Vă mulțumesc.
Viorel Băltărețu, deputat al USR PLUS de Cluj.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
O invit, în continuare, pe doamna deputat Oana Țoiu.
Doamna Oana-Silvia Țoiu:
„Un viitor bun acasă!”
Un viitor bun acasă înseamnă locuri de muncă bune! Dar,
de mai bine de un an de zile și din ce în ce mai acut,
19
angajatorii spun că le sunt proiectele de dezvoltare blocate
pentru că nu găsesc resursă umană și resursă umană
calificată acasă.
Estimarea lor, chiar și înainte de pandemie, era de peste
200.000 de locuri de muncă pentru care nu reușesc să
găsească persoanele potrivite.
De ce nu reușesc să găsească persoanele potrivite, atâta
timp cât avem în România aproape un milion de români de
vârstă potrivită, apți de muncă?
Ce se întâmplă? Problema nu poate fi rezolvată doar la
capătul ei, ci trebuie să ne întoarcem la rădăcină. Și rădăcina
e sistemul de educație.
Și vreau să vorbesc de ceva simplu, ceva ce Ministerul
Educației poate rezolva săptămâna asta, ceva pentru care
are bani în conturi și are banii pe masă, și anume reducerea
abandonului școlar.
În România sunt peste 300.000 de copii de vârstă școlară
care sunt în afara sistemului școlar.
În 2019, 35.000 de copii au abandonat școala, cu
7.000 mai mult decât anul anterior. Și vorbesc de 2019,
pentru că în perioada pandemiei nici nu mai știm cu
exactitate câți copii s-au ținut de școală sau nu, pentru că
sunt inexacte raportările de educație online.
De ce vorbesc despre asta? Este pentru că, repet,
ministrul educației are, săptămâna asta, șansa să repare de
la rădăcină partea acestei probleme.
Planul național de reducere a abandonului școlar, finanțat
prin Planul național de redresare și reziliență, are deja banii
pentru asta! Dar a reușit cumva, nu știm cum, să scoată
160 de școli dintre cele mai sărace, 160 de școli dintre cele
cu rata abandonului școlar cea mai mare. Între ele este, de
exemplu, o școală din județul Iași, unde nouă din 10 copii au
burse sociale, școli care nu se mai regăsesc pe lista
ministerului acum și care au nevoie de resursele acelea ca
să readucă copiii la școală.
Poate puteți spune că nu sunt suficiente resurse pentru
toată lumea.
Nu-i adevărat! Pe listă, acum, se regăsesc inclusiv colegii
naționale – și cinste lor –, dar din care nu a abandonat școala
niciun singur copil. Nu poți să reduci abandonul școlar în
școli care n-au abandon școlar!
Este ușor de rezolvat, este una din problemele pentru
care există toate resursele financiare acolo; societatea civilă
și platformele organizațiilor nonguvernamentale au sesizat
asta deja și către minister, și către Comisia Europeană;
ministrul are pixul în mână să rezolve asta până pe
30 martie, pentru că nu vorbim doar de 35.000 de copii care
au abandonat școala în 2019 sau cei 300.000 de copii care
sunt acum în afara sistemului de școlarizare, ci și despre
viitorul României, atât din perspectiva socială a integrării lor
în comunitate, cât și din perspectiva economică de a avea
oamenii potriviți, calificați acasă, cu care să ne ducem mai
departe ambițiile de dezvoltare.
Mulțumesc.
Oana Țoiu, deputat de București.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, doamnă deputat.
Mai avem doi colegi.
Domnul Lazăr Ion-Marian a depus declarația în scris.
Am finalizat și Grupul USR.
Mai avem un coleg de la Grupul AUR și un coleg de la
minorități. Putem să ne încadrăm până la fix.
Domnul Viorel Focșa.
Vă rog, domnule deputat.
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Dumitru-Viorel Focșa:
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Cătălin Predoiu –
de la Justiție, deghizat în creștin”.
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
Am trăit s-o vedem și pe-asta! Ministrul justiției face lobby
așa-zisei Biserici Sataniste din România. Așa se traduce
invitația la dialog pe care domnul Cătălin Predoiu i-ar fi
adresat-o unui tânăr rătăcit, al cărui nume nici măcar nu
merită pomenit, în vederea promovării valorilor sataniste în
România. Valori sataniste, atenție!
Mă gândeam că domnul Predoiu are treburi mai
importante, cum ar fi promovarea legilor justiției și a legilor de
modificare a Codului penal, respectiv a Codului de procedură
penală, astfel încât acestea să fie adoptate de Parlament
până la data de 31 martie. Anul acesta, nu la anul!
Dar nu reforma justiției este prioritatea ministrului, în
speță, așa cum bine au observat colegii de la USR, ci
legalizarea satanismului în România este prioritatea
dumnealui.
Stimate domnule sinistru – căci vi se potrivește mai bine
această denumire –, pentru religia creștină, indiferent de
confesiune, satanismul este echivalentul unei amenințări de
tip terorist. Legalizarea oricărei forme de organizare de tip
satanist în România este similară cu legalizarea unor celule
de tip ISIS sau Al-Qaeda, acestea fiind gata oricând să atace
religia creștină și pe practicanții ei.
Este inadmisibil cum vă găsiți timp pentru a dialoga cu toți
dezaxații, dar cu cetățenii nedreptățiți de justiția română, pe
care o conduceți, nu. Este inadmisibilă diligența cu care
ministerul pe care îl conduceți, a eliberat rezervarea
denumirii pentru Platforma Pagan Acceptance, în timp ce
reforma justiției așteaptă.
Domnule sinistru Predoiu, în anul 2014 îi atrăgeați atenția
domnului Victor Ponta, de la ortodox la ortodox, că nu este
corect să implice Biserica Ortodoxă în campania alegerilor
parlamentare.
Vă întreb: dacă Ponta nu era un bun creștin, atunci cum
este acel ministru al justiției care facilitează apariția bisericii
sataniste pe teritoriul României? Cum se numește acel
ministru care, în plin Post al Paștelui, lovește în Biserica
Ortodoxă Română, dar și în celelalte confesiuni creștine?
Oricum, numai creștin nu se numește!
Ce speranțe să mai avem de la o justiție condusă de un
individ care face culoar satanismului în România? Niciuna!
Ar trebui să vă fie rușine de părinții care v-au dus la botez,
domnule ministru, de duhovnicul pe care îl aveți...
Domnul Ilie-Dan Barna:
Să încheiați, vă rog!
Domnul Dumitru-Viorel Focșa:
...și la care cred că nu ați mai fost de mult, dar mai ales ar
trebui să vă fie rușine de Mântuitorul nostru, Domnul Iisus
Hristos. Acum, în Postul Paștelui, ne pregătim sufletește să
ne apropiem de Sărbătoarea Sfântă a Învierii.
Deputat Dumitru-Viorel Focșa, AUR, Constanța.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Au mai fost depuse declarații în scris, de la Grupul AUR,
de către domnul Sebastian Suciu, doamna Gianina Șerban și
domnul Vasile Nagy.
Ultima intervenție în această ședință, domnul Giureci-
Slobodan Ghera, de la Grupul minorităților.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Giureci-Slobodan Ghera:
Mulțumesc, stimate domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Ziua limbii
materne croate și aniversarea a 55 de ani de la publicarea
Declarației privind denumirea și poziția limbii croate literare”.
Ziua internațională a limbii materne, deși este sărbătorită
și marcată anual în întreaga lume pe 21 februarie, cu scopul
promovării diversității culturale și lingvistice, anul acesta în
amfiteatrul sediului central din localitatea Carașova al Uniunii
Croaților din România au fost sărbătorite, pe data de
17 martie, două evenimente culturale semnificative pentru
minoritatea croată din țara noastră, respectiv Ziua limbii
materne și aniversarea a 55 de ani de la publicarea
Declarației privind denumirea și poziția limbii croate literare.
Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaților din
România în parteneriat cu Departamentul pentru relații
interetnice al Guvernului României și s-a bucurat de prezența
a numeroși invitați, printre care Excelența Sa Marija
Kapitanović, ambasadorul Republicii Croația în România,
domnul subsecretar de stat Thomas Șindilariu, inspectorul
școlar general al județului Caraș-Severin, Carina Pristavu,
Maria Lațchici, profesor doctor de la Universitatea din
București, Catedra de limbi slave – limba croată, directori,
profesori, învățători și educatori ai școlilor din comunitatea
croată, precum și un număr foarte mare de elevi și olimpici
din aceste școli. Și tocmai elevii școlilor din comunitatea
noastră au fost principalii protagoniști ai evenimentului care
au omagiat Ziua limbii materne: ei au recitat poezii și
fragmente în limba maternă ale unor scriitori clasici croați,
și-au exprimat opiniile despre limba maternă, accentuând
importanța păstrării diversității lingvistice în lume, una dintre
cele mai importante bogății ale trecutului, culturii și identității
omenirii.
În ceea ce privește Declarația privind poziția și denumirea
limbii croate literare, doresc să menționez mai întâi că ea
este un eveniment istoric extrem de important pentru Croația,
deoarece unește poporul și limba croată într-un întreg
inseparabil. Declarația a fost semnată de 18 instituții culturale
și științifice croate și a fost publicată în săptămânalul
Telegram din Zagreb la 17 martie 1967. Autorii declarației și
instituțiile științifice semnatare solicitau statului iugoslav,
printre altele, renunțarea la politica de unitate lingvistică care
includea croații, sârbii, muntenegrenii și bosniacii și au cerut
ca utilizarea consecventă a limbii croate literare să fie
asigurată în toate domeniile vieții publice și sociale croate.
De altfel, documentul din anul 1967 a fost un fel de luptă a
lumii științifice croate pentru supraviețuire, pentru dreptul la
dezvoltarea independentă și autonomă a limbii și pentru
păstrarea bogatei moșteniri culturale a Croației tocmai în
perioada existenței pericolului egalizării, asimilării
etnolingvistice și al sufocării etnolingviștilor, prin impunerea
limbii sârbo-croate ca limbă de stat, respectiv prin
restrângerea dreptului de folosire a limbii croate.
Astfel, anul acesta, în data de 17 martie 2022, s-au
împlinit 55 de ani de la publicarea declarației, iar Republica
Croația, în fiecare an, între 11 și 17 martie, sărbătorește
Zilele limbii croate, o săptămână memorială instituită printr-o
decizie a Parlamentului croat din 1997 în amintirea
Declarației privind numele și poziția limbii literare croate.
La mulți ani tuturor vorbitorilor de limbă croată!
Vă mulțumesc.
Deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci-
Slobodan.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mai sunt 10 secunde până la ora 10.00. Ne-am încadrat.
Declar închisă ședința privind declarațiile politice și
intervențiile.
Mulțumesc.
Următoarele declarații politice și intervenții au fost
consemnate conform materialelor depuse de către deputați la
președintele de ședință:
Domnul Adrian Alda:
„România produce mai mult decât consumă!”
Odată cu debutul și accentuarea agresiunii armate din
țara vecină, au apărut tot felul de zvonuri panicarde privind
criza alimentară mondială, informație tendențioasă și
manipulatoare, care, în opinia emitenților, ar putea deveni
neiertătoare și cu România. Dau asigurări că acest punct de
vedere nu ne vizează direct, pentru că țara noastră este unul
dintre marii furnizori de materie primă agricolă pentru multe
alte state ale lumii. Această manipulare pe cât de grosolană,
pe atât de insidioasă a fost lansată chiar dinainte de
începerea războiului, sub forma unui mesaj aparent credibil.
Mai exact, se vehicula că și această potențială criză
alimentară globală este unul dintre efectele directe create de
pandemie și de restricțiile pe care aceasta a ajuns să le
genereze la nivelul întregului mapamond. Haosul și teama pe
care o astfel de informație ajunge să le producă în rândul
celor care nu sunt familiarizați cu tacticile malefice de
influențare a opiniei publice distrag atenția de la adevăratele
probleme ale traiului de zi cu zi, exploatând tocmai una dintre
nevoile primare, necesare supraviețuirii ființelor umane,
respectiv hrănirea.
Așadar, au schițat un cadru general vecin cu apocalipsa
agricolă, capcană în care au fost prinși cei care s-au apucat
să-și facă diverse stocuri de carburanți și de alimente. A fost
necesar doar un zvon aruncat la întâmplare, dar în mod
deliberat pe piață și s-a ajuns la efectul de domino în doar
câteva ore.
Cu alte cuvinte, viteza cu care circulă și se propagă
informația este invers proporțională, din nefericire, cu
luciditatea celor care refuză să o supună unei minime analize
și iau de bun tot ce le ajunge la urechi sau prin fața ochilor pe
rețelele de socializare. Și când spun „minimă analiză” fac
trimitere către un fapt cunoscut de toată lumea, și anume că
România a fost și este unul dintre marii producători și
exportatori de cereale, atât pentru Europa, cât și pentru alte
state, situate pe alte continente.
Așadar, țara noastră nu se află în fața niciunui risc de
criză alimentară! România produce mai mult decât consumă.
România produce într-un an agricol bun peste 11 milioane de
tone de grâu, 15 milioane de tone de porumb și 3 milioane de
tone de floarea-soarelui, cantități mai mult decât duble față
de necesarul de consum al populației.
Mai mult, în urma ultimelor verificări declanșate de către
conducerea PSD a Ministerului Agriculturii, rezerva de stat
este completă și suficientă. Pe fondul manipulărilor și al
dezinformărilor lansate în spațiul public privind o posibilă
penurie alimentară înainte de izbucnirea războiului din
Ucraina, ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a luat măsuri
pentru completarea acestora. Toate categoriile de alimente
care figurează în nomenclatorul rezervei de stat au stocuri
complete. În plus, acestea sunt verificate lunar.
Așadar, pe lângă certitudinea istorică, confirmată chiar și
de cei mai slabi ani agricoli, cum că producem în agricultură
mai mult decât consumăm, există și suficiente alimente
esențiale în rezervele de stat, astfel încât România să poată
depăși orice criză care ar putea apărea vreodată.
21
În paralel, salut și îmi exprim aprecierea pentru faptul că
Ministerul Agriculturii monitorizează producția agroalimentară
atât de atent și de aplicat și a realizat o radiografie fidelă a
pieței de desfacere, din care rezultă foarte clar că nu există
în momentul de față sincope în aprovizionarea cetățenilor cu
alimente și toată nebunia generată săptămânile trecute în
supermarketuri a fost provocată de speculații de-a dreptul
sinistre.
Trebuie să admitem că teama este un sentiment uman și
legitim, dar să îl induci cu rea-intenție este de-a dreptul
blamabil, iar aceasta mai ales pe fondul sechelelor de la
nivelul mentalului general pe care le-a produs pandemia și cu
care se suprapun acum și cele provocate de războiul de la
graniță și de dramele de toate felurile, de la cele umane și
până la distrugerea mediului înconjurător și la periclitarea
calității vieții pentru zeci de ani de acum înainte în Ucraina,
din cauza unei pânze freatice alterate și a aerului viciat de
zeci de substanțe toxice eliberate.
Având în vedere faptul că România nu a importat
niciodată cereale sau alte produse alimentare din țara vecină
și, din cauza motivelor pe care vi le-am enumerat anterior,
nici nu o va face după încetarea conflictului armat,
conducerea PSD a Ministerului Agriculturii este și mai
determinată să continue investițiile în acest domeniu
strategic pentru țara noastră, astfel încât să nu fim afectați
nici de oscilațiile prețurilor hranei de la bursele internaționale.
Iar premisele favorabile pentru acest deziderat există. Spre
exemplu, Comisia Europeană ne-a rambursat alți 400 de
milioane de euro ca decontări pentru cheltuielile făcute de
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Suma totală a
cheltuielilor pentru sprijinirea agricultorilor români rambursate
de Comisia Europeană din FEADR și FEGA de la începutul
anului 2022 se ridică la peste două miliarde de euro, bani
care au ajuns în conturile agricultorilor.
Închei declarația rugându-i pe români să gestioneze cu
mai mult calm toate zvonurile rezultate din războiul
informațional care îl dublează pe cel din țara vecină. Panica
este distructivă pentru toate ființele, deci nu ar putea deveni
vreodată propice unei vieți normale, pe care ne-o dorim cu
toții, acum mai mult ca oricând!
Domnul Alexandru Popa:
„Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu
gaze naturale în România”
Preocuparea Guvernului României în această perioadă
tulbure este de a găsi soluții rapide pentru a acoperi
necesarul de gaze naturale al țării noastre, în contextul crizei
energetice de la nivel internațional, care se va solda cel mai
probabil cu un deficit de gaze de import.
În acest sens, Ministerul Energiei a elaborat Planul de
urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în
România, prin care sunt identificate câteva măsuri clare de
intervenție, pentru ca românii și economia românească să nu
aibă de suferit în cazul unor incidente inerente în lanțul de
furnizare a gazelor naturale sau ca urmare a amenințărilor
din plan extern.
Chiar dacă ne putem lăuda cu resurse considerabile de
gaze naturale, din păcate, în anii anteriori, ca urmare a unor
blocaje legislative, producția de gaze din România a scăzut
constant. Tocmai de aceea este vital să regândim legislația în
vigoare și să repornim extracția gazelor naturale din Marea
Neagră!
M-a bucurat, astfel, anunțul de ieri al ministrului energiei
privind începerea exploatării gazelor din Marea Neagră în
perimetrul deținut de către compania Black Sea Oil&Gas,
ceea ce reprezintă un pas uriaș în asigurarea securității
energetice a României. Concret, începând din iarna viitoare,
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
vom beneficia de un surplus de un miliard de metri cubi de
gaze naturale, care vor fi extrase din Marea Neagră, ceea ce
va reduce și mai mult dependența României de gazul rusesc.
Consider că exploatarea gazului din Marea Neagră este
soluția cea mai la îndemână pentru statul român pentru
asigurarea independenței energetice a României, având în
vedere că, potrivit specialiștilor, resursele de gaze naturale
din Marea Neagră sunt estimate la aproximativ 200 de
miliarde de metri cubi, o cantitate mai mult decât suficientă
pentru consumul României pentru următorii 20 de ani. De
asemenea, este important de menționat că statul român, prin
compania Romgaz, va începe investițiile și la zăcământul de
la Caragele, din județul Buzău, de unde vor fi livrate primele
gaze, începând cu anul viitor.
Iată, așadar, dacă există voință și viziune politică, se pot
găsi soluții prin care să îi protejăm pe români și să le
asigurăm securizarea aprovizionării cu gaze. Angajamentul PNL
este că nu vom înceta să găsim soluții de sprijin pentru
cetățeni și mediul economic, astfel încât să reducem cât mai
mult posibil efectele crizei energetice prin valorificarea
inteligentă a resurselor de care dispune țara noastră.
Prin noi înșine pentru România!
Domnul Bogdan-Alexandru Bola:
„Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord ca România
să nu mai fie o groapă de gunoi”
Anul trecut, împreună cu colegul meu, deputatul
Alexandru Kocsis-Cristea, am depus o propunere legislativă
prin care ne dorim să creăm cadrul normativ necesar statului
român pentru a nu mai permite introducerea deșeurilor
amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin
impurități într-o proporție mai mare de maximum 1% și fără
să se prezinte documente de proveniență. Acest lucru se
întâmplă foarte des în practică, așa cum ne-au mărturisit
comisarii de mediu, care până acum au fost lipsiți de o
legislație punctuală, care să oprească acest fenomen. Doar
că, surpriză mare, cine credeți că este instituția care se
opune unei astfel de inițiative? Ei bine, fix Ministerul
Afacerilor Interne. Nu există o explicație logică și nici o hârtie
oficială, asumată de cineva, pentru care MAI se opune
proiectului meu legislativ privind stoparea traficului ilegal de
deșeuri. De ce să te opui unei inițiative care nu ar face decât
să te ajute și să îți ofere un cadru legislativ coerent pentru a
bloca transformarea României într-o groapă de gunoi?
Din păcate, nu este prima dată când Ministerul Afacerilor
Interne acționează ilogic și haotic. În proiectul meu privind
Legea pescuitului, la care am lucrat împreună și cu
reprezentanți ai MAI, cei din minister dau, în primă fază, un
aviz favorabil, cu amendamente, pe care ni le-am asumat,
apoi telefonic comunică faptul că nu mai susțin inițiativa, apoi
revin și asupra acestei decizii într-o altă comisie a
Parlamentului. Este ceva de noaptea minții!
În Comisia pentru mediu a Senatului proiectul a primit un
raport nefavorabil, prin votul și opoziția directă a senatorilor
PSD, aceștia sprijinind fără rezerve ideea că „nu putem bloca
economia circulară a României punând prea multe reguli,
greu de urmat și de aplicat”.
În curând, proiectul va fi trimis spre dezbatere Camerei
Deputaților, unde îmi este teamă că intervențiile „celor care
au în vedere interesul național” vor avea câștig de cauză.
Însă eu încă mai sper că cei „buni” sunt mai mulți decât cei
„răi” și printre decidenții legilor României...
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
„Guvernul României și PNL vin cu măsuri în sprijinul
românilor”
Criza energetică generalizată este o problemă stringentă
cu care se confruntă toți românii. Datoria noastră, a
politicienilor, este să ne asigurăm că luăm cele mai corecte și
eficiente măsuri pentru a atenua efectele acestor perioade de
inflexiune în economie.
Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul României
a adoptat un pachet de măsuri pentru sprijinul populației la
plata facturilor de energie, valabile pentru un an de zile,
începând cu data de 1 aprilie 2022. Concret, s-a avut în
vedere plafonarea prețurilor finale facturate la energie
electrică pentru clienții casnici vulnerabili, pe două tranșe de
consum, pe baza consumului mediu lunar realizat în
anul 2021 și a prețurilor finale la gaze naturale. Astfel, niciun
cetățean nu va plăti mai mult de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus,
în cazul realizării unui consum mediu lunar în anul 2021 mai
mic sau egal cu 100 kWh, iar în cazul clienților casnici al
căror consum mediu lunar realizat în anul 2021 este cuprins
între 100 kWh și 300 KWh inclusiv se plafonează la
maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus.
O mențiune importantă este de făcut în acest sens. În
cazul în care prețul din contractele în vigoare încheiate cu
clienții finali este mai mic decât prețul maxim stabilit prin
ordonanța de urgență, se aplică prețul contractual. De
asemenea, referitor la gazele naturale, Guvernul a decis că,
începând cu 1 aprilie 2022, va fi aplicat un preț reglementat
de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus.
În ceea ce privește consumatorii noncasnici, pentru
protejarea economiei și păstrarea locurilor de muncă, de
asemenea se plafonează prețurile finale facturate pentru
energie electrică și gaze naturale, excepție fiind pentru marii
consumatori, care vor beneficia de schema de ajutor
specifică industriei. La energie electrică, prețul maxim aplicat
va fi 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar la gaze naturale prețul
maxim va fi de 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților
noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în
anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh,
precum și în cazul producătorilor de energie termică
destinată consumului altor clienți.
Dar trebuie făcut mai mult decât atât în următoarea
perioadă. Obiectivele principale ale Partidului Național
Liberal în acest sens sunt încadrarea în deficitul bugetar
asumat și preconizat, precum și creșterea gradului de
independență energetică a României, lucru care se poate
atinge numai prin investiții rapide, dar solide, în sistemul
energetic. Avem nevoie de un acord transpartinic pentru
investiții în acest domeniu strategic, în fiecare an, până în
anul 2026.
De asemenea, Legea offshore rămâne prioritatea PNL în
Parlament, pe care suntem pregătiți să o dezbatem și să o
adoptăm cu celeritate.
Domnul Florică Ică Calotă:
„TVA zero la alimente”
În prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor
reduse de TVA față de cota standard, dar nu mai mici de 5%,
pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele
directivei comunitare de TVA.
Noul sistem de TVA, care le va permite statelor membre
posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite
bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în
acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale cel
târziu în 2023.
Intenția este de a oferi guvernelor statelor membre mai
multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, oportunitatea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
de a recupera pierderile generate de pandemie, precum și de
a investi în transformarea verde și digitală.
Propunerea de modificare a Directivei TVA vizează 24 de
categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării și
sănătății. O rată sub 5% va putea fi aplicată pentru anumite
categorii de produse și servicii, precum livrarea de alimente,
apă, produse farmaceutice, echipamente medicale,
transportul de persoane și bagaje, livrarea de cărți, reviste,
ziare și livrarea de panouri solare.
În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor
alimentare sunt de 9%, respectiv 5%, dacă acestea sunt
livrate ca parte a unui serviciu de restaurant/catering și dacă
sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse
montane, eco, tradiționale certificate corespunzător. Astfel,
România poate opta pentru aplicarea cotei de 0% pentru
acele categorii de bunuri, inclusiv alimentele, în contextul
creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii
10 ani.
Sectorul de morărit și panificație este cel mai afectat
dintre toate industriile, pentru că, pe lângă creșterile de la
gaze, energie și combustibili, avem și aproape dublarea
prețului la grâu.
Conform specialiștilor, TVA-ul de 0% pentru alimente
reprezintă o soluție temporară pentru reducerea inflației, fiind
necesare și alte politici pentru gestionarea valului inflaționist.
Fondul Monetar Internațional recomandă să fie luate acțiuni
mai concentrate și direcționate, cum ar fi ajutorul în cazul
gospodăriilor care sunt împinse în sărăcie.
Consider că, după transpunerea directivei, pentru ca
TVA-ul 0% la alimente să își producă efectele și să vină în
sprijinul politicii antiinflaționiste, va fi necesar să fie luate în
considerare situația bugetară din acel moment, precum și
politica fiscal-bugetară.
Domnul Vasile Cîtea:
„Este nevoie ca voucherele de vacanță să fie acordate cât
mai repede!”
Așa cum știm deja, la finalul anului trecut, a fost adoptată
ordonanța de urgență care prevedea acordarea voucherelor
de vacanță pentru anul 2022. Lucrul acesta trebuia să se
întâmple chiar de la începutul anului. De altfel, ministrul
turismului a promis acest lucru acum ceva vreme.
Suntem aproape de finalul lunii martie, când deja
voucherele de vacanță ar fi trebuit să fie încărcate pe
cardurile angajaților. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar
întârzierile nu vor face decât să producă pagube mari
turismului intern. Orice zi de întârziere reprezintă un mare
dezavantaj. Angajații nu mai pot beneficia de ofertele
speciale din această perioadă, iar agențiile de turism și
hotelierii sunt și ei în pierdere. Spre exemplu, chiar în
această perioadă se derulează Campania de „Înscrieri
timpurii” pentru litoralul românesc, prelungită până la
31 martie.
Vreau să vă reamintesc că voucherele de vacanță
asigură, în mare parte, supraviețuirea și dezvoltarea
turismului intern. Datele arată că 30% dintre vânzările
agențiilor de turism specializate pe turism intern sunt
asigurate de voucherele de vacanță. Așa că aceste întârzieri
îi vor determina pe români să se reorienteze către destinațiile
din străinătate și să scoată bani din propriul buzunar pentru
a-și plăti vacanțele.
Le solicit celor responsabili de această situație să rezolve
cât mai repede posibil, pentru ca românii să-și poată face
vacanțele în țară! România are locuri extrem de frumoase,
care trebuie să fie descoperite și populate cu turiști!
23
Doamna Angelica Fădor:
În luna ianuarie, cu ocazia Zilei internaționale a educației,
UNICEF a publicat cele mai recente date disponibile cu
privire la impactul celor aproape 2 ani de pandemie de
COVID-19 asupra educației copiilor.
Potrivit acestor date, pe lângă pierderile de învățare,
închiderea școlilor a avut efecte negative asupra sănătății
mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de
alimentație și a condus la sporirea riscului de abuz la care
copiii sunt supuși. În intervalul în care școlile au fost închise,
peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au
beneficiat de mesele oferite la școală. Pentru unii dintre ei,
aceasta a însemnat pierderea singurei surse sigure de hrană
zilnică.
„Pur și simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil
al pierderilor legate de școlarizarea copiilor. Deși este
necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educație,
simpla redeschidere a școlilor nu este suficientă. Elevii au
nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de
învățare” – a declarat domnul Robert Jenkins, șeful
Departamentului pentru educație al UNICEF.
În acest sens, în luna iunie a anului trecut, Guvernul lansa
lucrările dedicate Programului național de suport destinat
copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă
pentru copii”. Era primul program de această amploare
dedicat exclusiv bunăstării copiilor din țara noastră, al cărui
scop a fost să ofere soluții în plan psihoemoțional, dar și în
raport cu riscurile de siguranță online și violența domestică.
La 6 luni de la adoptarea programului, peste 58% dintre
obiectivele principale erau realizate, unul dintre acestea fiind
lansarea numărului unic 119 pentru copii, complet operațional
din ianuarie 2022. A fost un pas concret făcut în sprijinul
copiilor care au cerut ajutor. Numai în perioada 5 ianuarie –
17 februarie 2022, la acest număr au fost înregistrate
19.489 de apeluri. Dintre acestea, 9.723 apeluri au însemnat
tot atâtea cazuri concrete de salvare a unor copii din situații
de abuz, neglijare și exploatare.
Copiii trebuie sprijiniți intens și pentru a recupera
pierderile de învățare; școala online a însemnat pentru unii
dintre ei un obstacol de nedepășit.
România își propusese pentru anul 2020 atingerea unui
prag maxim de 11,3% în ceea ce privește abandonul școlar.
Din păcate, rata de părăsire a școlii a fost de 15,6%,
poziționând țara noastră pe ultimele locuri din Europa din
această perspectivă.
Prin Programul național pentru reducerea abandonului
școlar, subsumat Programului „România Educată” și finanțat
prin PNRR, Guvernul condus de PNL continuă demersurile
făcute în scopul prevenirii abandonului școlar. Sprijinul
acordat celor peste 2.500 de unități de învățământ cu până la
200.000 de euro/școală înseamnă încă un pas concret în
vederea reducerii acestui risc de abandon. Având o finanțare
de 543 milioane de euro, prin acest program național se pot
asigura ore de recuperare, cheltuieli cu diverse dotări și chiar
susținerea financiară pentru tabere sau excursii pentru copiii
care nu au posibilități.
Mass-media a prezentat de mai multe ori declarații ale
copiilor referitoare la ce a însemnat pentru ei școala în timpul
pandemiei. „Cel mai mare lucru care mi-a lipsit a fost mersul
la școală” – nu este o declarație lipsită de conținut, ci este
ceea ce au simțit majoritatea dintre ei. Unii au revenit în
băncile școlii atunci când au fost reluate cursurile și acest
lucru a fost posibil. Alții, din diferite motive, nu au mai luat în
calcul această variantă.
Pandemia ne-a forțat să conștientizăm faptul că școala nu
înseamnă doar un loc în care elevii vin să învețe. Pe lângă
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
acumularea cunoștințelor, la școală copiii socializează, își
exprimă emoțiile și leagă prietenii.
De aceea, toți cei care sunt responsabili pentru viitorul lor
trebuie să se asigure că acest loc nu le va mai lipsi și că o
nouă situație de criză nu va mai răpi niciunui copil șansa la
educație!
Domnul Florin-Claudiu Roman:
„Vom garanta mai mulți bani în buzunarele românilor, prin
măsuri liberale!”
În ultimii doi ani, de la debutul pandemiei până astăzi,
românii au avut de înfruntat mai multe situații dificile, care
parcă nu ne mai dau pace. Toate aceste vicisitudini au mereu
un impact în economie, iar contribuabilul este cel care
resimte de fiecare dată efectele produse de diferite crize.
Tocmai pentru a contracara aceste efecte nocive asupra
economiei românești și a puterii de cumpărare a românilor
am venit, alături de alți colegi liberali deputați, cu un
amendament esențial în acest sens.
Ce ne propunem prin acest amendament? În primul rând,
creșterea veniturilor nete ale tuturor angajaților, atât din
sectorul public, cât și din sectorul privat, necesară menținerii
relativ constante a puterii de cumpărare a angajaților, prin
reducerea CAS de la 25% la 20%. Prin scăderea cu 5 puncte
procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale va fi asigurat
un volum satisfăcător al cererii agregate a angajaților, cu
impact pozitiv asupra veniturilor din TVA și accize.
Trebuie precizat faptul că diminuarea veniturilor bugetului
asigurărilor sociale de stat va fi compensată prin transferuri
de la bugetul de stat, ca urmare a unei colectări mult mai
bune a veniturilor bugetare. Sursa principală de compensare
va fi determinată din veniturile fiscale, pentru care se
anticipează o colectare peste prognozele care au stat la baza
fundamentării Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Mai
mult, prin această amendare a legii ne propunem ca, de la
1 iulie 2022, cota de contribuție la pilonul II să crească de la
3,75% la 4,75%. Această creștere pentru contribuțiile
individuale la fondurile de pensii administrate privat va
contribui rapid la menținerea ratei de acumulare pentru
participanții la pilonul II de pensii, cu perspectiva unor
remitențe mult mai mari la împlinirea vârstei legale de
pensionare. De asemenea, transferurile mai mari către
fondurile de pensii administrate privat vor asigura un volum
investițional mai mare în economia românească, costuri mai
mici de finanțare a deficitului bugetar și o lichiditate mai mare
în piață.
În concluzie, dorim să generăm în mod real mai mulți bani
în buzunarele tuturor românilor, prin aceste măsuri liberale.
Doamna Gianina Șerban:
„Luna pădurii – campanie de împădurire de primăvară”
În calitate de deputat de Ilfov și membru în Comisia
pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților,
dat fiind faptul că suntem în Luna pădurii, care a început în
data de 15 martie 2022 și se termină în data de 15 aprilie 2022,
vreau să trag un semnal de alarmă cu privire la dispariția
plămânului verde al României și la campaniile de împădurire
nerealizate în vederea combaterii tăierilor ilegale.
Odată cu dispariția pădurilor, poluarea nu mai poate fi
combătută și, implicit, apare o degradare a stării de sănătate
a populației, iar ecosistemul este în dezechilibru, distrugând
flora și fauna. Romsilva, instituție care se află în subordinea
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, organizează anual
o campanie de împădurire, eveniment menit să ne facă să
conștientizăm importanța pădurilor, a spațiilor verzi și,
totodată, să contribuim activ pentru a reface ceea ce a fost
cândva. În realitate, situația este cu totul alta. Deși an de an
există promisiuni, deschideri cu fast ale acestor campanii, nu
se realizează nici măcar jumătate din cifrele publicate.
Romsilva ar trebui să planteze anual în cadrul acestei
campanii peste un milion de puieți, regenerând pădurile
degradate și înființând noi păduri, acoperind astfel suprafețe
de câteva mii de hectare.
În cadrul acestor acțiuni ar trebui să participe și voluntari
ce se pot implica activ și constant. Județul Ilfov are nevoie de
noi zone verzi, zone noi unde cetățenii își pot petrece timpul
liber. România riscă să fie penalizată de Comisia Europeană
pentru toate aceste nereguli, ba mai mult, pentru că nu
putem combate poluarea aerului, avem proceduri de
infringement.
România a avut cândva peste 75% din suprafață
acoperită cu păduri, însă de-a lungul timpului, din cauza
diferitelor conduceri și a managementului defectuos, a
pierdut milioane de hectare de pădure, ajungând astăzi să
aibă mai puțin de 25% din suprafață.
România are un uriaș potențial atunci când vorbim despre
păduri, având peste două mii de milioane de metri cubi de
masă lemnoasă pe picior, conform IFN. Avem o diversificare
a speciilor de arbori, aproximativ 70% sunt specii de foioase
și 30% rășinoase. Printre principalele specii forestiere de
foioase putem enumera fagul, gorunul, salcâmul și așa mai
departe. La acest capitol suntem peste media europeană, în
ciuda defrișărilor masive.
Deși avem legislație care este mereu actualizată, avem
sancțiuni destul de dure, în continuare nu se pot stopa tăierile
ilegale de păduri.
Avem nevoie de zone verzi, curate, nepoluate, ca să
combată schimbările climatice, să stopeze eroziunea solului
și să avem un aer respirabil.
Trebuie să refacem perdelele forestiere și să venim în
sprijinul agriculturii pentru a ne asigura hrana necesară!
Trebuie să ne implicăm astăzi și acum, cu pași mai mici
sau mai mari, dar să asigurăm un viitor copiilor noștri!
Partidul AUR susține toate acțiunile și inițiativele bune ce
vin în sprijinul cetățenilor.
Domnul Sebastian-Ilie Suciu:
„Avem nevoie de măsuri concrete!”
Trăim vremuri tulburi, vremuri cu multă incertitudine
privind ziua de mâine, este perioada crizelor de toate felurile:
energetică, prețurile cresc, iar autonomia scade; refugiații din
Ucraina sunt tot mai mulți, iar soluții concrete lipsesc; criza
informațională, mass-media plină de propagandă și știri false;
criza securității naționale – ne bazăm pe aliați și e vai de
armata noastră.
Aceste vremuri tulburi ne obligă să lăsăm retorica
patetică, populismul ipocrit și să luam măsuri concrete pentru
a securiza și asigura viitorul nostru comun românesc. Din
păcate, unii colegi de-ai noștri încearcă continuu să-și
construiască capital politic populist, chiar și pe seama
situației de criză în care ne aflăm. Cum vine asta, dragi
colegi, pentru unii ciumă, iar pentru alții mumă?
Incertitudinea zilei de mâine, lipsa de încredere în
organele statului, mass-media împânzită de fake news,
război în țara vecină – în acest context poate ar fi timpul să
facem ceva concret pentru viitorul nostru, care devine din ce
în ce mai incert.
România, în aceste vremuri, are nevoie de acțiuni
concrete, orientate să crească siguranța fizică și
informațională a cetățenilor.
De aceea, propun să dezbatem și să implementăm
mecanisme legislative pentru următoarele domenii:
– Măsuri de combatere a știrilor false cu sancțiuni până și
penale pentru dezinformare.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
– Creșterea autonomiei noastre energetice, punerea în
funcțiune a tuturor capacităților de producție de curent
electric.
– Creșterea autonomiei alimentare prin stimularea
producătorilor locali și scăderea importului de alimente.
Cred cu fermitate că vom reuși să găsim o limbă comună
și resurse comune, indiferent de coloristica politică, pentru a
lua măsuri concrete, iar amânarea sau tărăgănarea acestor
decizii ar putea să ne coste prea scump.
Domnul Ion-Marian Lazăr:
„Sprijinirea dezvoltării infrastructurii bancare din mediul
rural nu reprezintă un moft politicianist”
Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaților, îmi
exprimam speranța că actualul premier al României nu va
lăsa cetățenii din mediul rural în urmă și va sprijini
identificarea unor măsuri necesare accesului facil al acestor
cetățeni la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce
privește posibilitatea retragerii de numerar din comuna în
care aceștia domiciliază.
În continuarea acelei declarații politice, am considerat
oportun să solicit o serie de informații de la Banca Națională
a României privind situația existentă la nivel național în ceea
ce privește infrastructura bancară, gradul de bancarizare și
de intermediere bancară.
Trecând peste faptul că informațiile primite de la BNR sunt
departe de a fi complete, întrucât nu au putut fi furnizate
situația repartizării ATM-urilor pe județe și, respectiv, alocarea
acestora între zona urbană și cea rurală, răspunsurile
transmise reflectă o situație extrem de îngrijorătoare.
În acest sens, mi-au atras atenția următoarele date
statistice:
– La finalul anului 2021 existau în România 10.132 de
bancomate, în scădere vizibilă față de anii anteriori.
– La 1 ianuarie 2022, instituțiile de credit erau prezente la
nivel național în doar 203 orașe din cele 319 orașe și,
respectiv, în doar 466 de comune din cele 2.861 comune.
– Numărul de unități bancare, respectiv numărul de
angajați la un milion de locuitori existent în România,
respectiv 236 de unități și un număr de 2.724 de angajați,
sunt mai reduse față de alte state din regiune, respectiv
Polonia, Bulgaria, dar și față de nivelul mediu din Uniunea
Europeană, de 320 de unități și 5.041 angajați.
Însă de departe cea mai alarmantă situație o reprezintă
gradul de intermediere bancară din România, calculat ca
raport între activele bancare și produsul intern brut, care ne
situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un procent
de doar 57% în 2020.
Astfel, comparativ cu statele din regiune, gradul de
intermediere bancară este aproape de două ori mai mic față
de Bulgaria (108%), Polonia (103%) și Ungaria (108%). De
asemenea, acest grad de intermediere bancară este de
2,5 ori mai mic comparativ cu cel din Cehia, al cărui nivel
este de 142%, și, respectiv, de cinci ori sub media Uniunii
Europene, de 293%.
Concluzionând, un calcul simplu ne indică faptul că
prezența instituțiilor de credit în localitățile din mediul rural
este de aproximativ 16,3%, iar numărul de localități rurale
fără bancomate amplasate este extrem de scăzut.
Domnule premier, din nefericire, aceasta este situația
necoafată a unor guvernări în care nici Partidul Social
Democrat, nici Partidul Național Liberal nu au venit în mediul
rural să se ocupe de creșterea standardului de viață, ci doar
să cerșească voturi din 4 în 4 ani.
Totodată, domnule premier, înțelegem cu toții că toate
guvernările postdecembriste au trebuit să păstreze o relație
25
strânsă cu mediul bancar, întrucât acest sector a acordat
masiv împrumuturi pentru acoperirea deficitul bugetar al țării.
Totuși, această situație nu ar trebui să reprezinte, pentru
dumneavoastră și structura guvernamentală pe care o
conduceți, un impediment în a identifica alături de structurile
de profil din domeniul bancar soluțiile necesare dezvoltării
infrastructurii bancare în mediul rural, în scopul reducerii
decalajelor existente față de mediul urban.
Vă asigur pe această cale, domnule premier, că acest
demers ar putea contribui în mod direct la o dezvoltare
economică și socială sustenabilă a zonelor rurale, dezvoltare
pe care nădăjduiesc că ne-o dorim cu toții!
Domnul János Kiss:
„Independența energetică a României este un deziderat
ce trebuie să-și găsească urgent rezolvare”
În cel mult un deceniu, în lipsa gazelor din Marea Neagră,
România va depinde de importuri pentru mai mult de 50% din
gazele consumate. Acum, în funcție de sezon, importurile au
ponderi cuprinse între zero și 30%, atunci când există un
consum industrial intens și afară temperaturile sunt foarte
scăzute. Dar producția internă este pe o curbă descendentă
de mai mulți ani și acest lucru se va accentua, în special
pentru că zăcămintele sunt mature. Importul este, evident,
din Rusia, ceea ce strategic reprezintă o slăbiciune, lucru
confirmat de cele mai recente evenimente din țara vecină,
Ucraina.
Dacă exploatările de gaze din Marea Neagră ar fi decurs
normal, în anul 2022, România ar fi putut să fie un factor de
securitate energetică, cu exporturi de gaze la prețuri foarte
bune. Dar Legea offshore a blocat proiectele. Dacă legea ar
fi fost echitabilă pentru toți cei implicați, Petrom ar fi extras în
acest an primele gaze din perimetrul Neptun.
Pe lângă aceasta, au fost de-a lungul timpului o
multitudine de alte proiecte care ar fi redus dependența de
Rusia și care au fost faultate de interese regionale sau de
altă natură, iar urmările le putem vedea cu toții.
Conducta BRUA ar fi putut să fie o rută alternativă la
conductele de gaz rusesc, inclusiv prin alimentarea din
terminalul de gaze lichefiate din Grecia, unde Romgaz a avut
un interes de participare.
În urmă cu mai bine de un deceniu, știm bine că România
promova un proiect alternativ de aprovizionare cu gaze din
zona caspică. Sub numele de AGRI, era desenată o rută de
transport din Azerbaidjan, prin Georgia, până în Portul
Batumi, unde gazele ar fi fost lichefiate și transportate pe
vapoare speciale până la Constanța. Din acest terminal,
gazele urmau să intre pe conducte. Proiectul însă nu a avut
un sprijin european, în special financiar, iar astăzi toate
aceste ezitări ne-au ajuns din urmă.
Și mai vechi a fost Proiectul Nabucco, un gazoduct uriaș
care ar fi trebuit să asigure alimentarea cu gaze din zona
caspică, chiar și din Iran, prin Turcia, Bulgaria, România și
mai apoi către piețele vestice. După amânări și discuții
sterile, inclusiv intervenții subtile ale Rusiei pe lângă diverși
factori de decizie, proiectul a ajuns la coșul de gunoi al
istoriei.
Indecizia și șovăiala arătate în ultimii ani ajung să ne
coste extrem de scump, atât în ceea ce privește prețul
gazului importat, cât și în ceea ce privește incapacitatea de a
ne decupla de un furnizor care are interese total opuse cu
cele ale statului român. Nu pot sublinia îndeajuns gravitatea
situației, precum și urgența cu care trebuie adoptate
modificări legislative în acest domeniu strategic.
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
România trebuie ca măcar acum, în al 13-lea ceas, să-și
asigure alternativele la gazele rusești. Chiar dacă
dependența noastră față de acestea este una dintre cele mai
reduse din Europa, putea și ar fi trebuit să fie zero, dacă am fi
avut politici coerente.
Domnul Ștefan Mușoiu:
„Nu avem de ce să ne temem din punct de vedere
economic și militar!”
Războiul de peste graniță și valurile de refugiați ucraineni
au sensibilizat peste măsură poporul român, repoziționând în
prim-plan ospitalitatea și omenia, de care am dat dovadă ori
de câte ori a fost cazul. Dar, concomitent, reanimarea
afectivului colectiv a adus cu sine și o sensibilizare mai mare
a populației în fața panicii. Cu toate că populația știe că
teama nu este un aliat de nădejde, ci doar accentuează și
mai mult o potențială nesiguranță, ducând la dezechilibre, au
apărut în spațiul public întrebările privind stocurile de
alimente, dar și motivele creșterilor speculative ale prețurilor
carburanților. Populația a luat cu asalt comercianții acestor
produse, în încercarea disperată de a-și asigura măcar
nevoia de hrană pentru viitorul apropiat, având în vedere că
tensiunea generată de război continuă să fie resimțită și la
noi, într-un mod impropriu de accentuat.
Este normal să fim solidari, să ne manifestăm afecțiunea,
grija și ajutorul față de populația nevinovată din Ucraina,
individual sau împreună cu societatea civilă și autoritățile
noastre, însă nu este deloc adecvat să ne provocăm singuri
neplăceri privind o posibilă – eu aș numi-o direct imposibilă –
criză alimentară care ar urma să ne lovească, dar și o
imposibilă invazie rusă.
Dragi români, nu avem de ce să ne temem, nici din punct
de vedere economic, nici din punct de vedere militar. Mă văd
obligat să reafirm la rândul meu truismul că suntem țară
membră a Uniunii Europene și NATO. Într-adevăr, Ucraina nu
este membră în niciuna dintre cele două alianțe, iar din acest
aspect decurg unele diferențe pe care fiecare cetățean le
percepe în funcție de interesul manifestat față de agresiunea
militară din Ucraina și urmările ei nefaste pe toate palierele
vieții. Mai mult decât atât, toate declarațiile oficialilor
occidentali confirmă faptul că România are cele mai
puternice angajamente de securitate din istoria sa. NATO
funcționează ca alianță solidară, iar un atac asupra unui
membru este un atac asupra întregii alianțe.
Vă îndemn la solidaritate și la înțelepciune, ca să putem
trece cu bine și peste această etapă dificilă. În paralel,
instituțiile statului român au demonstrat că lucrează și că au
intervenit cu promptitudine și eficiență sporită pentru a
corecta scumpirile nejustificate. De asemenea, actuala
coaliție de guvernare lucrează la reconfigurarea strategiei
economice, astfel încât să poată gestiona cât mai echitabil
efectele războiului din Ucraina asupra unor sectoare
primordiale ale industriei noastre.
Ministerul Economiei a inițiat o analiză a impactului
conflictului dintre Rusia și Ucraina asupra ramurilor
industriale. S-au luat în considerare relațiile comerciale
existente în prezent, mai precis contractele de furnizare și
prestări de servicii pe care le avem cu parteneri din Ucraina
și din Federația Rusă. De asemenea, tranzitul materiilor
prime și al produselor din import sau de export pentru ori
dinspre Federația Rusă, fie aerian, terestru sau naval, este
acum grav perturbat, din cauza atât a sancțiunilor impuse,
cât și a riscului existent în zonele de conflict, lezând și mai
mult lanțurile de producție și desfacere.
Din analiza preliminară a Ministerului Economiei a rezultat
că trei sectoare industriale, cel auto, al mobilei și cel
metalurgic, se confruntă cu probleme majore, cu impact
serios asupra activității desfășurate. Răspunsul Guvernului
nu a întârziat. Au fost luate primele măsuri de combatere a
impactului negativ al războiului asupra economiei, în general,
și industriei, în special, astfel încât să avem soluții
constructive, viabile și rapide.
Sunt încrezător că Guvernul, prin Ministerul Economiei
condus de PSD, va veni cu cele mai bune măsuri de
susținere necesare tuturor segmentelor economiei naționale
care au, în acest moment, de suferit de pe urma războiului
din Ucraina. Economia românească va fi în continuare
sprijinită, ca să surmonteze toate efectele minore sau majore
ale războiului din Ucraina, astfel încât aportul industriilor la
produsul intern brut să rămână la fel de consistent.
În plus, PSD are în analiză și combaterea efectelor
economice cu impact moderat și pe termen limitat, care ar
putea să apară dacă acest război nu se va mai prelungi și
pacea se va reinstaura la est de România mult mai repede
decât preconizează pesimiștii.
Așadar, îmi reafirm convingerea că nu avem de ce să ne
temem noi, românii, nici din punct de vedere economic și nici
militar!
Doamna Daniela Oteșanu:
„PSD sprijină populația și firmele românești, așa cum s-a
angajat în programul de guvernare”
PSD rămâne cea mai performantă componentă a
guvernării. Aproape 20 de miliarde de lei, adică aproape
4 miliarde de euro, au fost alocați de ministrul PSD al
finanțelor firmelor românești, prin ordonanța de urgență care
s-a aprobat săptămâna trecută în ședința de guvern. Astfel,
pe lângă cei 10 miliarde de lei alocați programelor IMM
INVEST și IMM AGRO, alți aproape 10 miliarde de lei vor
ajunge rapid în economie.
Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a
patru piloni strategici, respectiv Programul „Prima casă” și
cele trei fonduri de garantare, Fondul Național de Garantare
a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul
Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a
Creditului Rural. La schemele de ajutor de stat sub formă de
garanții care acoperă maximum 90% din creditele bancare
acordate pentru investiții sau pentru susținerea activității
curente se adaugă o componentă nerambursabilă, de
maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanțată
integral din bugetul de stat.
Prin Programul IMM PROD este susținută industrializarea
economiei, prin RURAL INVEST se finanțează afacerile din
mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului
construcțiilor, iar INNOVATION este conceput pentru a
încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.
Astfel, PSD își onorează o prioritate din programul său de
guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat
firmelor mici și mijlocii din România.
La nivel legislativ, în fața crizelor multiple, parlamentarii
social-democrați fac tot ce este posibil pentru ca România să
depășească actuala criză din domeniul energiei și a situației
de conflict din regiune.
Proiectul PSD privind hidrocentralele abandonate a fost
adoptat de Senat săptămâna trecută și urmează rapid
dezbaterea și votul final în Camera Deputaților. Astfel se va
asigura cadrul legislativ pentru finalizarea unor investiții în
hidrocentrale, cu beneficiul uriaș al aportului de zeci de mii
de megawați lunar în sistemul energetic, energie verde și,
foarte important, ieftină. În egală măsură, sistemul energetic
devine mai puternic, mai stabil și mai fiabil, fapt care va
aduce multă ordine și stabilitate în aprovizionarea noastră cu
energie.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat
Legea privind obligativitatea criteriului verde la licitații. Legea
susține capitalul românesc și comunitățile, după model
european. Criteriul verde înseamnă puncte în plus la licitație
pentru firmele care poluează mai puțin prin operațiunile de
transport și astfel firmele românești au șanse în plus să
participe cu succes la licitațiile publice.
Ministerul Muncii pregătește un proiect de lege cu măsuri
de protecție socială pentru companiile care vor avea de
suferit în urma restricțiilor impuse Rusiei.
La insistențele PSD, premierul Ciucă a solicitat Uniunii
Europene sprijin pentru România, ca țară ce se află în prima
linie de apărare a democrației occidentale. Ministrul PSD al
finanțelor a și pus rapid în aplicare acest mandat și, la
Bruxelles, la reuniunea Ecofin de săptămâna trecută a
miniștrilor de finanțe din UE, a argumentat necesitatea
ajustării în acest sens a mecanismelor europene.
Așadar, PSD, la nivel executiv și parlamentar, inițiază,
susține și promovează acțiuni pentru protejarea românilor și
a economiei, așa cum s-a angajat când a decis să intre la
guvernare.
Domnul Radu Tudor Ciornei:
„Zamostea–Lunca”
După odiseea neagră a monstruozității numite groapa de
gunoi „ecologică” (ce ironie amară!) din pasul Mestecăniș,
am aflat că lucrările continuă în șantierul de la limita județelor
Botoșani și Suceava, unde se construiește un baraj pentru
furnizarea apei potabile și industriale pentru județul Botoșani.
Presa a relatat pe larg, cu lux de amănunte, în anii trecuți
acest masacru, dar s-a mers pe o perenă „înțelepciune” a
guvernanților, când e vorba despre oprobriul public față de
anumite proiecte, „câinii latră, ursul trece...”
În loc de investiții reale în infrastructura rutieră, gaz,
canalizare sau lansatoare de rachete antigrindină, regiunea
se pricopsește cu un proiect de o utilitate îndoielnică, bazat
pe un proiect și o autorizație emisă în 1987, proiect
desfășurat sub egida Administrației Bazinale Siret, din cadrul
uneia dintre cele mai controversate instituții, „Apele
Române”. Instituția, folosită de camarila de partid drept
trambulină pentru beizadele și domnișoare cu studii și talente
chestionabile, iese la rampă printr-un proiect care va distruge
cel puțin jumătate din pădurea de la Zamostea–Lunca. Vor fi
distruse 27 de hectare din rezervație și 90 de hectare dintr-o
pădure adiacentă, doar ca să fie cheltuite niște fonduri aflate
la dispoziție.
Așa cum ne-am obișnuit și până acum, avizele au fost
date pe repede înainte, consultările publice au fost niște
simulacre, în acest moment când, în primăvară, lucrările vor
distruge parțial Rezervația Zamostea–Lunca, loc în care
crește laleaua pestriță, specie protejată pe plan mondial.
Argumentația guvernanților – nevoia stringentă de apă
într-un județ în care și industria, și populația au scăzut
dramatic – este ridicolă din orice unghi ai privi-o. Este clar că
de aici vor câștiga doar cei ce vor construi ceva nefolositor,
megalomanic, o nouă groapă de bani publici din care se vor
adăpa doar băieții deștepți, mufați la contractele sistemului.
Răspund pe această cale campaniei civice declanșate de
cei de la Declic și invit societatea civilă și presa să aducă în
față acest subiect și să punem presiune pe cei care distrug
natura, în timp ce ne închid ochii cu campanii turistice și
declamarea patetică a iubirii de neam și natură. În afară de
sprijinul declarativ, voi adresa o interpelare ministrului
mediului, Tánczos Barna, pentru mai multe detalii.
Ce putem face? Există acum soluții pentru oprirea
dezastrului?
27
Din păcate, cred că singura șansă de supraviețuire a
Rezervației Zamostea–Lunca este abandonarea lucrărilor.
Societatea civilă are un cuvânt greu de spus, dar, din păcate,
este rareori băgată în seamă de guvernanți.
Rog organizațiile civice să ni se alăture în acest demers
care va salva nu doar o rezervație naturală, ci și un principiu.
Să le spunem guvernanților că, oricât de puternici se cred,
vocea oamenilor județului este mai puternică!
Rog jurnaliștii suceveni să îi întrebe pe parlamentarii
județului, punctual, ce părere au dacă va dispărea o bună
parte din Rezervația Zamostea–Lunca și despre posibilitatea
ca, în curând, să apară gunoaie la groapa de la Pojorâta. Să
îi sune și să ne spună și nouă cine luptă pentru Bucovina și
care o scaldă în punctaje de partid. Sucevenii au dreptul să
știe cine sunt cei care se opun și cei care îi îmbrobodesc
doar cu vorbe mieroase.
Haideți să punem umărul, poate putem împiedica încă un
dezastru!
Fapte, nu vorbe!
Domnul Viorel Salan:
„Partidul Social Democrat răspunde prompt provocărilor
economice și sociale ale momentului”
Războiul de la granițele României ne obligă la o
reevaluare de fond a unora dintre politicile naționale.
Agravarea crizei energetice, ca efect al conflictului militar
în desfășurare, a impus în primul rând adoptarea unor măsuri
ferme în ceea ce privește evoluția alarmantă a prețurilor la
energie.
În acest moment, Partidul Social Democrat și-a atins
obiectivul esențial privind protejarea, timp de un an, a
cetățenilor și a firmelor românești față de majorarea facturilor
la utilități.
Ordonanța de urgență privind reglementarea prețurilor la
energie electrică și gaze este necesară atât pentru români,
cât și pentru firme. Românii nu vor mai fi terorizați cu gândul
la cât vor crește facturile în luna următoare.
De asemenea, Partidul Social Democrat s-a asigurat că
toți cei care vor specula prețurile vor fi supraimpozitați în mod
substanțial, iar gazele naturale din producția internă vor fi
vândute la prețuri rezonabile pentru români.
Avem toate argumentele să credem că plafonarea
prețurilor la energie și gaze naturale, care înseamnă peste
50% din creșterea inflației, va determina și o stabilizare a
prețurilor, cu efecte pozitive majore asupra puterii de
cumpărare a românilor.
Următorul pas ar trebui să fie realizarea independenței
energetice a României. Este ceea ce Partidul Social
Democrat și-a propus ca obiectiv principal pentru următorii
3 ani. Îndeplinirea lui va putea fi înfăptuită atât prin măsuri
legislative – precum adoptarea legii de redeschidere a
hidrocentralelor aproape finalizare –, cât și prin decizii
executive de extindere, de modernizare sau de înființare de
noi capacități de producție.
O altă prioritate a Partidului Social Democrat este cea
legată de siguranța alimentară și să existe prețuri la mâncare
accesibile populației. Din această perspectivă, agricultura
trebuie să aibă tot sprijinul posibil. O producție bună poate
asigura și stabilitatea prețurilor alimentelor, în contextul în
care, la insistențele Partidului Social Democrat, Guvernul a
asigurat predictibilitate și stabilitate pe piața energiei, prin
plafoanele la electricitate și gaz. Se lucrează deja la un
program de sprijin pentru independența energetică a fermelor
și a companiilor din industria alimentară, prin care vor fi
acordate din Fondul de modernizare sumele necesare pentru
investiții în energie regenerabilă.
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
În același timp, aproape 20 de miliarde de lei au fost
alocați de ministrul PSD al finanțelor firmelor românești.
Pe lângă cei 10 miliarde de lei alocați programelor IMM
INVEST și IMM AGRO, alți aproape 10 miliarde de lei vor
ajunge rapid în economie.
Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a
patru piloni strategici, respectiv Programul „Prima casă” și
cele trei fonduri de garantare – Fondul Național de Garantare
a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul
Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a
Creditului Rural.
La schemele de ajutor de stat sub formă de garanții care
acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate
pentru investiții și/sau pentru susținerea activității curente se
adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum
10% din valoarea creditelor, care este finanțată integral din
bugetul de stat.
Prin Programul IMM PROD este susținută industrializarea
economiei, prin RURAL INVEST se finanțează afacerile din
mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului
construcțiilor, iar INNOVATION este conceput pentru a
încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.
Astfel, PSD își onorează o prioritate din programul său de
guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat
firmelor mici și mijlocii din România.
Susținerea producătorilor români și a companiilor
românești este însă esențială în această perioadă
complicată. Fiecare dintre noi poate contribui direct, alegând
produse românești, cu responsabilitate. Fiecare produs
românesc achiziționat este un impuls de care economia
românească are multă nevoie în aceste vremuri atât de
tulburi.
Alegând să cumpărăm produsele producătorilor autohtoni,
fiecare dintre noi poate contribui la construirea acelei
Românii la care visăm cu toții.
Doamna Alina-Elena Tănăsescu:
Partidul Social Democrat și-a atins principalele obiective
pe care le-a urmărit în privința reglementării prețurilor la
energie electrică și gaze naturale în urma aprobării
ordonanței de urgență adoptate de Guvern la finalul
săptămânii trecute. Așa cum au putut să vadă toți românii, în
forma finală a actului normativ, populația și firmele vor
beneficia de protecție pentru cel puțin un an de zile, cei care
vor specula prețurile vor fi supraimpozitați, iar companiile
care valorifică gaze naturale din subsolul românesc vor vinde
producția la prețuri rezonabile pentru cetățenii români.
Așadar, soluțiile identificate de PSD și propuse coaliției de
guvernare au fost implementate, și nu proiectul lui Virgil
Popescu, care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi transformat criza
din energie într-o criză bugetară. Era inacceptabilă forma
propusă de ministrul liberal, care ar fi încurajat specula și nu
ar fi rezolvat cu nimic problema structurală a prețurilor. De
aceea, PSD a insistat pe măsurile de reducere cu adevărat a
prețurilor la energie pentru următorul an de zile.
De asemenea, vreau să evidențiez că, tot la inițiativa
PSD, ministrul finanțelor a identificat resursele financiare
necesare și a alocat 2,4 miliarde de euro pentru acest pachet
de sprijin destinat populației și al economiei naționale.
Astfel, în urma plafonării prețurilor la energie și gaze
naturale, care reprezentau peste 50% din creșterea inflației,
vom avea de la 1 aprilie o stabilizare a prețurilor de consum,
cu un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare a populației.
În zilele următoare, alături de colegii mei de la PSD, vom
continua colaborarea cu partenerii din coaliția de guvernare
pentru o reglementare cât mai rapidă în domeniul comerțului
cu carburanți și al asigurărilor auto, care să determine o
scădere a costurilor de transport și să se reducă astfel și mai
mult presiunea asupra inflației.
Este imperativ să venim cât mai repede cu soluții concrete
la problemele reale ale românilor, și anume la creșterile de
prețuri la servicii și produse, scăderea inflației, asigurarea
resurselor energetice pe termen mediu și lung și majorarea
puterii de cumpărare a românilor, concomitent cu susținerea
antreprenorilor și IMM-urilor autohtone.
Dincolo de cifre, care, din perspectiva PSD, ar putea fi
ajustate pentru a proteja și mai bine populația și economia,
este important să existe predictibilitate și stabilitate în privința
prețurilor. Este imperativ să se implementeze toate soluțiile
pe care le avem la îndemână, ca să fie oprită această
sarabandă demolatoare a scumpirilor! De la energie pleacă
totul! Prețurile la electricitate și gaz trebuie să rămână stabile
pentru cel puțin anul viitor. Totodată, trebuie să fie cât mai
suportabile pentru populație și economie. Aceasta este
viziunea PSD, care, lucru bine știut, a criticat consecvent
liberalizarea haotică a pieței de energie și a propus repetat
soluții.
PSD va continua să propună și să susțină măsuri realiste,
care în contextul actual să ajute populația și IMM-urile să
facă față facturilor și să asigure stabilitatea pieței naționale
de energie, inclusiv prin dezvoltarea de noi capacități de
producție.
PSD a venit mereu cu propuneri și soluții concrete pentru
a proteja populația și firmele de creșterea costurilor.
Fac apel la ministrul Vîlceanu și la premierul Ciucă să
urgenteze demersurile colegilor mei din Guvern și ale
europarlamentarilor social-democrați care au cerut la nivel
european folosirea unor instrumente financiare suplimentare
pentru protejarea economiei și a cetățenilor de efectele
creșterilor de prețuri la energie și combustibil, având în
vedere că țara noastră este și în prima linie a gestionării
refugiaților și sprijinului acordat Ucrainei de UE.
În opinia mea, se impune un nou mecanism de reziliență
la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea pierderilor
suferite de statele membre în urma aplicării sancțiunilor
împotriva Federației Ruse, dar și a crizei din energie.
Domnul Daniel Tudorache:
„Pandemia de COVID-19 se întoarce cu valul 6?”
Toți ne-am bucurat de ridicarea restricțiilor, măsură care
ne-a adus mai aproape de viața în stare de normalitate
dinainte de pandemie.
Numărul zilnic de noi infecții cu SARS-CoV-2 a început să
crească la niveluri record în China, țara de unde a plecat
pandemia în urmă cu doi ani, dar și în țările europene și în
Marea Britanie, țări care au renunțat la restricții înaintea
noastră.
Și în România numărul infectărilor a crescut, o confirmă
datele oficiale, precum și presiunea care începe iar să se
resimtă pe spitale.
Chiar dacă nu mai suntem în stare de alertă și autoritățile
au ridicat restricțiile, ar trebui totuși să fim precauți, să
încercăm să protejăm sănătatea noastră și a celor dragi și să
evităm printr-un efort colectiv reintroducerea restricțiilor și
supraîncărcarea spitalelor.
Evitarea pe cât posibil a utilizării mijloacelor de transport
în comun dacă prezentăm semne ale unei infecții respiratorii,
păstrarea unei distanțe de aproximativ un metru față de
ceilalți, spălarea pe mâini corespunzătoare și de fiecare dată
când intrăm în casă sau în birou, purtarea măștii în spațiile
închise și în mijloacele de transport în comun consider eu că
sunt măsuri de precauție care nu îngreunează viața de zi cu
zi, însă care pot salva viața noastră și a celor dragi și pot
ajuta personalul medical să gestioneze optim aceste situații
delicate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile Nagy:
„Deficitul de personal din poliție”
Eficientizarea managementului resurselor umane pentru
optimizare capacității organizaționale de răspuns trebuie să
reprezinte o prioritate pentru Ministerului Afacerilor Interne.
Eforturile instituționale trebuie să se îndrepte cu prioritate
către reducerea acestui deficit, inclusiv prin organizarea
concursurilor pentru funcțiile de conducere vacante și prin
îmbunătățirea pregătirii profesionale.
Este necesară identificarea unor soluții viabile pentru
reducerea deficitului de personal din structurile de ordine și
siguranță publică ale MAI, astfel încât să se asigure calitatea
actului de pregătire și formare profesională a ofițerilor,
subofițerilor și agenților.
Criza de personal tot mai profundă din Ministerul
Afacerilor Interne are o explicație. În ultimii ani, din MAI au
fost șterse, efectiv, peste 20.000 de posturi.
Deficitul real al Ministerului Afacerilor Interne ar fi de peste
40.000 de oameni, fapt semnalat în nenumărate rânduri de
sindicaliștii din poliție, care au arătat că, astfel, este pusă în
pericol siguranța cetățenilor.
Deficitul de personal din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne este de aproape 20%, în condițiile în care în acest
moment ministerul are undeva la 130.000 de angajați și ar
trebui să aibă peste 150.000.
În anul 2020 au plecat în pensie 9.000 de angajați și au
venit din școală 2.000. Deci minus 7.000. Plus încă
3.000 plecați înainte să intre în structură noile generații. În
total 10.000 deficit numai în anul 2020.
Această criză de resurse umane nu poate fi rezolvată în
mod miraculos. Una dintre soluții este creșterea numărului de
locuri în școlile de poliție, iar o alta recrutarea de personal din
sursă externă, ca soluții, masterul profesional și trecerea
agenților în rândul ofițerilor.
Din cauza pandemiei, în 2020 nu s-au mai organizat
concursuri de angajare în Ministerul Afacerilor Interne și până
la finalul anului s-au pensionat peste 5.000 de angajați.
Chiar înainte de aceste plecări, Ministerul de Interne era
în deficit de personal, ceea ce înseamnă slăbirea capacității
acestei țări în domeniul ordinii și siguranței.
În aceste condiții, misiunile specifice sunt greu de
îndeplinit în condiții de eficiență, sunt efectuate lunar zeci de
ore suplimentare de către fiecare polițist – pe fondul
misiunilor de prevenire/combatere a efectelor pandemiei –,
majoritatea neplătite și nerecuperate, iar multe dosare rămân
nesoluționate, pentru că este imposibil ca trei polițiști să
muncească pentru patru.
Trebuie majorate cifrele de școlarizare în școlile de
formare profesională inițială.
Acordarea majorării salariale este foarte importantă,
pentru a stimula polițiștii care îndeplinesc condițiile legale de
pensionare, cu experiență profesională adecvată, să rămână
în sistem, contribuind la tutelarea viitorilor polițiști și, implicit,
la diminuarea deficitului de personal.
Din septembrie 2019 până în septembrie 2020, pe fondul
pandemiei, nu au avut loc concursuri de admitere în școli, iar
numărul elevilor din sesiunea martie 2021 reprezintă abia
10% din deficitul actual de personal.
Există mulți polițiști care îndeplinesc condițiile de vechime
și vârstă și n-ar dori să plece. Ei pot rămâne până, practic, se
duc în 57-58 de ani, unde îi duce legea. Dar, având în vedere
lipsa de predictibilitate, oamenii pleacă.
Lipsa de personal din sistem este un dezastru major
privind siguranța publică. Sunt situații unde s-a ajuns la
deficit de personal de 50%, în condițiile în care numărul celor
care intră în sistem este nesemnificativ.
29
Dialogul social, negocierea cu sindicatele polițiștilor
reprezintă un capitol ignorat de mai toate guvernele care sau
perindat în ultimii ani pe la conducerea țării.
În afară de acele angajări care s-au făcut pentru Poliția
Animalelor, care au fost foarte puține, nu s-au mai făcut
angajări.
S-a mai realizat o trecere a agenților în corpul ofițerilor,
dar asta nu înseamnă o creștere a numărului de personal, ci
o creștere a numărului dintr-o anumită categorie
profesională, adică au trecut de la agenți la ofițeri, dar am
rămas cu mai puțini agenți decât aveam înainte, iar școlile nu
fac față.
Școlile scot un număr foarte mic de absolvenți, deficitul
crește pe zi ce trece, nu există nicio garanție pentru cei care
îndeplinesc condițiile de pensionare să mai rămână, aceștia
se pensionează imediat ce îndeplinesc condițiile legale.
În aceste condiții își desfășoară activitatea personalul din
Ministerul Afacerilor Interne.
Domnul Mihai Weber:
„Electricitatea produsă de hidrocentrale este cea mai
ieftină! Depinde doar de noi ca independența energetică a
României să devină realitate!”
PSD a inițiat Legea privind finalizarea lucrărilor și punerea
în funcțiune a unor hidrocentrale abandonate din România și
sunt bucuros să vă anunț că inițiativa noastră s-a adoptat în
Senat, urmând a fi dezbătută și de către noi, deputații. În
plină criză a energiei, când românii sunt îngropați de facturi
uriașe la energie electrică și gaze, în România există trei
hidrocentrale finalizate în proporție de 90%, dar care au fost
abandonate în 2007, după aderarea țării noastre la Unirea
Europeană.
Trebuie să fim conștienți că motoarele economiei
românești au nevoie de energie pentru a fi repornite și,
tocmai din acest motiv, este imperios necesar să luăm în
considerare dezvoltarea, eficientizarea și operaționalizarea
unor proiecte care au fost începute în anii 2000 și care acum
sunt sistate. Soluțiile pe care le vom găsi trebuie să fie pe
termen lung și să vizeze investițiile, astfel încât să putem
ajunge la acea independență energetică de care economia
românească are atâta nevoie.
Proiectul PSD reprezintă mai mult decât un semnal de
alarmă. Este o acțiune concretă care vă cheamă, stimați
colegi, să înțelegeți că România nu își mai poate permite să
lase în paragină investiții aproape finalizate, pentru care s-au
cheltuit peste 350 de milioane de euro, din banii românilor.
Bineînțeles că protejarea mediului reprezintă o preocupare
majoră și pentru PSD, însă, în actualul context, sistemul
energetic are nevoie ca de aer de acei zeci de mii de MW
lunar, energie ieftină, pe care aceste hidrocentrale i-ar
produce.
Astfel, PSD vă propune să aprobați reluarea rapidă a
lucrărilor și finalizarea următoarele investiții:
– Răstolița – hidrocentrală realizată în proporție de 92%,
pentru care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro și
care poate produce lunar peste 9.000 MWh.
– Hidrocentralele de pe Valea Jiului – Bumbești –
realizată 90%, Dumitra – realizată 98%, pentru care s-au
cheltuit deja peste 155 de milioane de euro și care pot aduce
în sistem peste 21.000 de MWh, în fiecare lună.
În ceea ce privește protejarea mediului, proiectul prevede
scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor
hidrotehnice și asigurarea unei distanțe de protecție de
100 de metri între acestea și restul ariei protejate.
De fiecare dată când intervin pe acest subiect, încerc să
vă reamintesc faptul că România poate și trebuie să devină
independentă din punct de vedere energetic. Gândiți-vă că
de pe urma acestei legi vor beneficia sute de mii de familii.
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Iulian-Alexandru Muraru:
A avut loc prima reuniune la Guvern a Comitetului
interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei
naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului,
xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură,
aferentă perioadei 2021–2023.
La finalul perioadei de implementare a strategiei naționale
este esențial ca România să aibă informații complete despre
amploarea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării din
societatea românească. I-am asigurat pe reprezentanții
tuturor instituțiilor implicate că în perioada următoare vor
continua să existe întâlniri între reprezentanții Cancelariei
prim-ministrului și cei ai Corpului diplomatic, respectiv ai
instituțiilor și structurilor cu atribuții în domeniu. Sunt convins
că după acești 3 ani România va fi mai pregătită să prevină și
să combată antisemitismul, xenofobia și discursul instigator
la ură.
Comitetul interministerial este coordonat de Irina-
Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei
prim-ministrului, și vizează monitorizarea realizării, în
principal, a 36 de acțiuni incluse în planul aferent strategiei.
Strategia națională pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului
instigator la ură reprezintă un instrument esențial, mai ales în
actualul context, în care asistăm la o intensificare a teoriilor
conspiraționiste și a mesajelor revizioniste, precum și la
proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor
antisemite, rasiste sau xenofobe.
În data de 13 mai 2021, Guvernul României a adoptat,
prin hotărâre de guvern, prima Strategie națională pentru
prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei,
radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă
perioadei 2021–2023 și planul de acțiune aferent, iar în data
de 28 februarie 2022 a fost înființat, prin Decizia
prim-ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul interministerial
pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale
pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei,
radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă
perioadei 2021–2023.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu este legat de ordinea de zi, însă am să vă rog să
supuneți votului solicitarea Comisiei pentru buget, finanțe de
a lucra în paralel cu plenul. Membrii comisiei așteaptă
acordul plenului pentru a începe această ședință.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Nu există acord al liderilor.
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot pentru propunerea liderului de grup al PSD.
154 de voturi pentru, 15 contra, 6 abțineri.
Comisia pentru buget, finanțe își poate desfășura
activitatea în paralel cu plenul.
Tot asupra ordinii de zi, domnul Popa Ștefan.
Și urmează domnul Csoma Botond.
Domnul Csoma Botond (din sală):
Eram înainte!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
N-ai apăsat!
Vă rog, domnule Popa.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog să fiți de acord să mutăm PL-x 395/2021, Proiectul
de lege pentru modificare Legii nr. 45/2009 privind
organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și
Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și
industriei alimentare, de pe poziția 40 pe poziția 30. Am și
acordul liderilor.
Și mai am încă un punct, PL-x 215/2016 (Proiectul de
lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal), să-l mutăm de pe poziția 25 pe poziția 31. Și pentru
acesta am acordul liderilor.

PAUZĂ Domnul Vasile-Daniel Suciu:

* În regulă.
Avem acord al liderilor?
* *
DUPĂ PAUZĂ Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Da. Pentru ambele modificări.
În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat
Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și Domnul Vasile-Daniel Suciu:
de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, Deci PL-x 395/2021, de pe poziția 40, se mută pe poziția 30.
vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de doamna
deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu- Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.
Da.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Bună dimineața, stimați colegi!
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă Iar PL-x 215/2016 se mută de pe poziția 25 pe poziția 31.
anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
moment și-au înregistrat prezența un număr de 184.
Ordinea de zi a fost distribuită. De pe 45 pe 31.
Și vă reamintesc programul de lucru: până la ora 11.00 Domnul Vasile-Daniel Suciu:
avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi;
de la 11.00 la 11.30 – pauză; la 11.30 – sesiunea de vot final, De pe 45 pe 31.
iar la încheierea ședinței – ședința Biroului permanent și În regulă!
ședința Comitetului liderilor.
Dacă sunt observații asupra ordinii de zi? Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Domnule Simonis, vă rog. Mulțumesc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 31
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Domnule Csoma Botond, vă rog. O secundă, atunci. O să vă rog să așteptați să deschid
ordinea de zi.
Domnul Csoma Botond:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Am o rugăminte. PL-x 38/2022, aflat la punctul 54, Perfect!
Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din
Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
caracter ocazional desfășurate de zilieri, să-l aducem pe
Este vorba de PL-x 132/2022, Proiectul de lege pentru
primul punct de pe ordinea de zi. Am acordul liderilor.
modificarea și completarea art. 561 din Ordonanța de urgență
Domnul Vasile-Daniel Suciu: a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
Adică să începem cu el? protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice.
Domnul Csoma Botond: Mulțumesc.
Da, să începem cu el. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Nu mi-ați dat un motiv întemeiat, dar eu sunt obligat să
Nu. Vă propun să fie pe poziția a doua a ordinii de zi, ca supun la vot solicitarea dumneavoastră.
să îmi ajungă documentația de la stafful tehnic. Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot pentru retrimiterea PL-x 132/2022 la comisie.
Domnul Csoma Botond: Termen, domnule Moșteanu?
Bine.
Mulțumesc. Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Două săptămâni.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Să-l discutăm al doilea în ședința de astăzi. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Acordul liderilor există? Două săptămâni.
Domnul Csoma Botond: Vot, vă rog.
Domnule Moșteanu, propunerea dumneavoastră a întrunit
Da, da, există! doar 67 de voturi pentru și 125 împotrivă.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Propunerea a fost respinsă.
Domnule Simion, pe procedură sau asupra ordinii de zi?
Deci PL-x 38/2022, de pe poziția 54, îl vom discuta al
doilea astăzi. Domnul George-Nicolae Simion:
Alte intervenții asupra ordinii de zi?
Nu mai sunt. Procedură.
Intrăm în dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi și Domnul Vasile-Daniel Suciu:
începem cu Proiectul de hotărâre privind...
Domnule Moșteanu, doreați pe procedură sau pe ordinea Procedură.
de zi?
Domnul George-Nicolae Simion:
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală): Și tocmai am primit un nou nume. Dar nu eu. Domnul
Pe ordinea de zi. Simionis, de acolo, e liderul PSD.
Rog domnii de la USR, nu știu cine a putut să voteze
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
alături de domnii de la USR, dar potoliți-vă! V-am potolit și ieri
Pe ordinea de zi. în Comisia economică! Hidrocentralele se vor construi, le-ați
Vă rog. blocat cu ONG-urile din Germania prea mult timp! Trebuie să
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu: dăm drumul la lucrări, să devenim independenți din punct de
vedere energetic.
Eu o să vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie Așa că Răstolița, în Mureș, și hidrocentralele de pe Jiu
pentru PL-x 132 de pe ordinea de zi. anul ăsta sunt finalizate, dacă nu le mai blocați voi.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Lăsați-ne cu habitatul, cu vipera cu corn, că, din câte văd,
domnul Bulai n-are niciun corn!
Vă rog să mai repetați.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Îmi cer iertare de la domnul Simonis că l-am făcut Simion.
Este PL-x 132... Este pe locul 29. E cea cu
microhidrocentralele în arii naturale. Nu se va mai repeta! Nici nu e cazul!
Vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie și Intrăm în ordinea de zi.
scoaterea de pe ordinea de zi. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare
la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
Domnule Moșteanu, sunteți un om foarte riguros. Știți că European și Comitetul Regiunilor de prezentare a HERA,
atunci când solicitați retrimiterea la comisie trebuie să citiți Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de
întreg proiectul, obiectul de reglementare și motivul întemeiat Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii
pentru a face această cerere. europene a sănătății – COM(2021) 576; PHCD 23/2022.
Vă rog, domnule Moșteanu. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Și, pentru că domnul Mușoiu se află în blocstart, îi dau
cuvântul pentru prezentarea proiectului.
Vă rog, domnule președinte.
Domnul Ștefan Mușoiu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor de prezentare a
HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în
caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea
uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576
Având în vedere proiectele de opinie transmise de
Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru sănătate și
familie, Ministerul Afacerilor Externe, Direcția pentru Uniunea
Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de
Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri
europene, în principal, a susținut înființarea Autorității
Europene pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență
Sanitară, ca un pas către realizarea uniunii europene a
sănătății, a recomandat cooperarea cu țările din Balcanii de
Vest și din Parteneriatul estic, pentru a sprijini accesul
acestora la contramăsurile medicale esențiale necesare în
caz de criză, și a recomandat măsuri care să asigure
utilizarea judicioasă și deplin transparentă a fondurilor
alocate autorității.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru
afaceri europene din data de 15 martie 2022 și a fost
adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în
forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale, doamna Ciofu
Cătălina, vă rog, Grupul PNL.
Doamna Cătălina Ciofu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unei
acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene pentru a
răspunde urgențelor sanitare.
Comunicarea privind primele concluzii desprinse în urma
pandemiei de COVID-19 a stabilit necesitatea imperativă de
a investi în pregătirea și în răspunsul în caz de pandemie, în
special printr-un set mai amplu de instrumente pentru situații
de criză.
De asemenea, aceasta a demonstrat că avem nevoie de
o abordare consolidată și coordonată a guvernanței
securității sanitare pentru a transforma lecțiile învățate din
pandemia de COVID-19 în schimbări structurale și
sistematice.
În acest sens, pe 16 septembrie a.c., Comisia Europeană
a prezentat comunicarea pentru lansarea HERA, Autoritatea
Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență
Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a
sănătății, însoțită de o propunere de regulament privind un
cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor
medicale necesare în situații de criză, în cazul unei urgențe
de sănătate publică la nivelul Uniunii.
Conform comunicării Comisiei, această nouă structură va
avea drept principale obiective: consolidarea și coordonarea
Uniunii Europene în materie de securitate a sănătății în
timpul perioadelor de pregătire și de reacție la criză, reunind
statele membre, industria și toate părțile interesate relevante
într-un efort comun; abordarea vulnerabilităților și
dependențelor strategice din cadrul Uniunii, legate de
dezvoltarea, producția, achiziția, depozitarea și distribuirea
de măsuri medicale, precum și consolidarea arhitecturii
globale de intervenție în caz de urgență.
PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre
elaborat de Comisia pentru afaceri europene.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Grupul AUR, domnul Muncaciu Sorin.
Domnule doctor, vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Vă rog să citiți atent această hotărâre, pentru că eu vă
spun ce se întâmplă la nivel mondial. Acum, la Organizația
Mondială a Sănătății s-a constituit un grup de negociere
pentru un pandemic treaty. Ce înseamnă acest pandemic
treaty? Înseamnă că domnii de la Organizația Mondială a
Sănătății doresc să aibă o politică unică la nivel global.
Unde am mai văzut noi acest lucru?
În pandemie, când vaccinarea era singura metodă de a
combate pandemia, ceea ce nu era adevărat, by the way. Și
atunci vreau să vă întreb următorul lucru: acești pași mici de
unificare a politicii sanitare în caz de urgență vor contribui,
într-un fel sau altul, la un pact internațional la care să
participe 194 de state și să fie hotărârile de sănătate publică
obligatorii? Așa se instaurează Ministerul Mondial de
Sănătate.
Vă atrag foarte serios atenția că acest lucru face parte din
politica Uniunii Europene. Nu au spus domnul Monnet,
doamna Merkel „politica pașilor mici”? Câte un pic, câte un
pic se reduce din suveranitate.
Eu vă anunț că în tratatul de aderare politica de sănătate
era apanajul Parlamentului României și al Ministerului
Sănătății din România.
Dacă domnii din Comisia Europeană doresc să facă un
tratat în care să devină obligatorii hotărârile medicale, eu vă
spun că acest lucru nu poate să stea, să ființeze, pentru că
aici e vorba de suveranitatea noastră; pe de o parte.
Pe de altă parte, vă anunț că atunci când spui „situații de
urgență”, păi, situație de urgență este și obezitatea. Nu e
obezitatea o...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule doctor, vă rog să vă apropiați de final!
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Deci asta vreau să vă spun. Vă rog să fiți atenți când
votați asemenea lucruri! (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Din partea Grupului PSD, doamna Oana-Consuela
Florea.
Vă rog.
Doamna Oana-Consuela Florea:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dragi colegi,
Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz
de Urgență Sanitară, o măsură extraordinar de importantă și
extraordinar de actuală. Uitați-vă și dumneavoastră în ce
vremuri trăim: globalizare, schimbări climatice, dezastre
naturale, declinul biodiversității, invadarea habitatelor,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
conflicte armate, terorism. Toate aceste lucruri sunt urmate
de crize sanitare, de urgențe sanitare, fără doar și poate. Și,
pentru că trăim într-o societate globalizată, orice criză
medicală, sanitară, într-un punct de pe glob nu are cum să nu
se răspândească rapid pe toate continentele.
Tocmai de aceea, această Autoritate Europeană pentru
Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară este
importantă și necesară, pentru că de aici se coordonează
strategic dezvoltarea contramăsurilor medicale și, odată cu
asta, și capacitatea industrială de a produce și furniza aceste
contramăsuri.
Așadar, disponibilitatea la timp a unor contramăsuri
eficace se întemeiază în mod clar pe colectarea de date de
înaltă calitate și pe posibilitatea de a evalua amenințările
potențiale și impactul lor, precum și identificarea unor soluții
la aceste amenințări.
Europa, în acest moment, trebuie să dovedească că este
cu un pas înaintea evenimentelor, tocmai de aceea este și
înființată această autoritate, astfel încât să se poată lua
măsuri rapide și eficiente pentru orice criză sanitară, pentru
că aceste crize necesită măsuri urgente, trebuie să încerci să
valorifici timpul cât de mult poți.
Eficiența acestei Autorități Europene pentru Pregătire și
Răspuns în caz de Urgență Sanitară depinde, așadar, de
capacitatea de reacție a cadrului instituțional de asistență
medicală a Uniunii...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Doamna Florea, vă rog și pe dumneavoastră să
concluzionați!
Doamna Oana-Consuela Florea:
Închei, domnule președinte de ședință!
Susținem adoptarea acestei opinii la Comunicarea 576, în
forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene, și vă
mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul
Antonio Andrușceac.
Vă rog.
Domnul Antonio Andrușceac:
Stimați colegi,
Apelul pe care îl fac la dumneavoastră este unul clar:
votați contra acestui proiect. Nu putem ca, pas cu pas, să
cedăm din suveranitatea țării, nu putem ca, pas cu pas, să
punem în mâna altora decizii care aparțin poporului român și
nouă, ca reprezentanți ai lui.
Care este atunci motivul pentru care noi ne mai aflăm aici,
dacă cedăm suveranitatea noastră pas cu pas, ba militară,
prin ordonanța care a vrut să fie adusă și ea și s-a testat,
așa, să se vadă dacă se poate face o soluție de criză prin
care să cedăm suveranitatea și armata acestei țări?
Acum ne supunem ordinelor primite de la Bruxelles sau
de la cine știe ce funcționari vizavi de sănătatea poporului
român și de măsuri pe care ei trebuie să le ia în locul nostru.
Așa cum aflăm de la Iohannis că nu știu ce trupe sunt pe
teritoriul țării noastre, după ce declară președinții altor țări.
Unde am ajuns?!
Deci, vă rog frumos, haideți să arătăm poporului român că
a trimis aici niște oameni responsabili și că în momente de
criză vom lua noi hotărârile pentru ei.
Vă mulțumesc.
33
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dacă la titlu...?
(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia
cuvântul.)
Domnul Rodeanu.
Vă rog.
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
N-aș fi vrut să intervin, dar am auzit discursul anterior și
cred că sunt necesare unele clarificări.
Problemele de sănătate ale poporului român, și mai ales
în context pandemic, sunt aceleași cu problemele Europei și
ale întregului mapamond. De aceea este nevoie de un efort
concentrat și asigurarea și punerea la comun a tuturor
resurselor, pentru a lupta împreună împotriva unei astfel de
pandemii sau împotriva unui fenomen similar care poate
avea loc pe viitor.
Iar în ceea ce privește contextul militar, care a fost amintit,
nu pot să spun, cu tristețe, decât că este mult pe lângă și
este cu totul și cu totul în afara interesului național și
asumărilor României, atât în cadrul NATO, cât și în
cadrul UE.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnule doctor, nu vă mai pot da cuvântul, au fost deja
două intervenții, doi vorbitori de grup pe acest subiect.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
La preambul?
Nu.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu.
Adoptat.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
27. Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1)
din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu
caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 38/2022.
(Vociferări.)
Stimați colegi,
La începutul ședinței a fost o intervenție din partea
Grupului UDMR, care mi-a solicitat mutarea acestui punct pe
poziția a doua discutată astăzi.
Aici suntem.
Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă și
protecție socială, pentru prezentarea raportului.
Un coleg de la comisie...
Doamna Csép, haideți să vă dau raportul! Pe scurt.
Doamna Csép Éva-Andrea:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea
art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor
activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri
Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată,
prin adresa PL-x 38 din 9 februarie 2022, cu dezbaterea pe
fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru
completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind
exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate
de zilieri.
 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 în sensul
introducerii activităților de întreținere a spațiilor verzi aferente
domeniului public al unităților administrativ-teritoriale –
clasa 8130, ca domeniu în care poate fi prestată munca
necalificată cu caracter ocazional, prevăzută în clasificarea
activităților din economia națională.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege,
membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul
Camerei Deputaților a prezentului raport de adoptare a
proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care
face parte integrantă din raport.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Doamna Csép Éva-Andrea:
Propun dezbatere de un minut, domnule președinte.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Nu era cazul.
Din partea grupurilor parlamentare, Grupul AUR, domnul
Antonio Andrușceac.
Vă rog.
Domnul Antonio Andrușceac:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Vă aduc aminte că ieri, în Comisia pentru muncă, s-a
discutat și s-a votat un alt proiect de lege referitor la zilieri și
la angajarea lor de către persoanele fizice.
Sunt plăcut impresionat că ne aplecăm asupra
problemelor zilierilor, doar că această lege nu face altceva
decât să înlocuiască, în situația primăriilor, mălaiul, uleiul,
punga cu zahăr cu această posibilitate de a angaja zilieri
pentru ADP. ADP, despre care poate o să vă spună și domnul
primar Florea, poate să vă spună și doamna Goleac, se
numește „pușculița primarilor”.
Există posibilitatea să aibă angajați. S-au făcut proiecte și
am fost 4 ani de zile consilier local și pot să vă spun că ceea
ce vă aduc acum la cunoștință este dintr-o realitate trăită. A
existat posibilitatea să angajăm, pe un proiect, grădinarul de
la bloc drept zilier pentru perioade determinate.
Noi acum dăm posibilitatea primarilor de a da în perioada
alegerilor o șpagă mascată, angajând așa-ziși „zilieri” în zona
de ADP, de spații verzi, cea mai necontrolabilă zonă finanțată
din bugetele locale. Asta facem! Legea, și cea pe care am
votat-o ieri, și Codul muncii, permite angajarea oamenilor în
zonele care țin de întreținerea spațiilor verzi, așa cum dau și
posibilitatea persoanelor fizice să angajeze zilieri.
Haideți să nu mergem prea departe cu batjocura din banii
publici! Pentru că acești zilieri cine sunt de fapt? Sunt oameni
care n-au un loc de muncă stabil.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog să concluzionați, domnule Andrușceac!
Domnul Antonio Andrușceac:
Ce fel de oameni? Care se mai află de multe ori și în
asistență socială.
Păi, acum ați văzut că, prin niște legi care au fost bine
gândite și care au trecut și cu ajutorul multora dintre
dumneavoastră, s-a pierdut această...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Andrușceac, vă rog să finalizați!
Domnul Antonio Andrușceac:
...masă de manevră politică.
Vreți să revenim la ea prin acest proiect, care este rușinos
pentru noi, șpagă mascată pentru angajarea la spații verzi?!
Vă rog să votați împotriva acestui proiect, că nu ne trebuie
așa ceva!
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Leoreanu, Grupul PNL.
Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:
Eu cred că discuția a fost dusă într-un fals sens, pentru că
aici vorbim nu doar de activitatea sezonierilor, ci și de a
rentabiliza activitatea pe acest domeniu, al întreținerii spațiilor
publice din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
Și, așa cum spune această sintagmă, vorbim de o perioadă
sezonieră. Spațiile verzi există într-o anumită perioadă a
anului și acest lucru, acest PL-x, prin care se completează
art. 13 din Legea nr. 52/2011, vine să aducă, până la urmă,
un plus pentru administrația locală, pentru că poate să
gestioneze mult mai bine resursa bugetară alocată resursei
umane și, în al doilea rând, poate să facă o selecție, în
fiecare an, din persoanele care se implică, care sunt
dedicate, care sunt, în sensul corect al cuvântului, harnice,
pentru a fi utilizate în întreținerea în general a orașului și a fi
extinsă pe perioade nedeterminate.
Nu cred că e corect cum a fost pusă problema, că se
angajează de către primar pentru a-și...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog și pe dumneavoastră să finalizați!
Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:
...aduce voturi în plus. Pentru că, fiind o activitate
sezonieră, vine cu bucurie atunci când persoana este
angajată și, sigur, și cu o supărare atunci când se termină
sezonul de întreținere a spațiilor verzi.
Drept care eu recomand să fie votat acest proiect de lege.
Partidul Național Liberal îl va susține.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Doamna Csép Andrea, din partea Grupului UDMR.
Doamna Csép Éva-Andrea:
Mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, vreau să clarific câteva aspecte legate de
conținutul acestei modificări.
Și până în prezent zilierul putea fi angajat. Nu este o
angajare. Deci zilierul poate fi prezent pentru întreținerea
spațiilor verzi. (Vociferări.)
Această modificare legislativă aduce un plus și o
clarificare în aplicarea legii, prin care spunem foarte clar,
colegul, că acești zilieri pot participa la întreținerea spațiilor
verzi din domeniul public al administrației publice locale, prin
care specificăm foarte clar care sunt acele locații în care ei
pot presta munca.
Pe de altă parte, nu fiecare UAT are 30, 50, 60 de angajați
cu care lucrează. Avem autorități publice locale foarte mici,
comune în care avem șase, șapte, opt angajați în cadrul
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
primăriei, și, pe de altă parte, posibilitatea de a avea un zilier
care întreține grădina din fața școlii și care, pe de altă parte,
mai ajută la amenajarea parcului cred că este binevenită. Și
pot să vă afirm de aici că este o măsură care este cerută de
către administrațiile publice locale, pentru a facilita munca lor
și a ajuta.
Și nu sunt total de acord cu dumneavoastră când spuneți
că acestea sunt șpăgi, pentru că nu sunt. Și nu trebuie să
presupunem de la acest microfon aceste lucruri, ci trebuie să
vedem ce scrie în lege și să veghem ca legea să fie
respectată.
Vă mulțumesc.
UDMR va sprijini acest proiect de lege.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Numai o secundă, doamnă deputat!
Pe procedură, domnul lider de grup Simonis.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Mulțumesc, domnule președinte.
Am să vă rog să supuneți votului plenului retrimiterea la
comisie a PL-x 132/2022, Proiectul de lege pentru
modificarea și completarea art. 561 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice, pentru maximum o oră. Iar în această oră, de
asemenea, vă rog să cereți acceptul plenului pentru ca
membrii Comisiei economice și ai Comisiei pentru industrii să
desfășoare activități în paralel cu această ședință, pentru a
dezbate acest proiect. E vorba de un amendament al
Ministerului Mediului, un amendament care clarifică mai bine
această inițiativă, și cred că, dacă reușim să ne mobilizăm și
să trimitem raportul înapoi la plen astăzi, de asemenea,
putem prelungi programul. Și vă rog să supuneți votului și
prelungirea programului cu 30 de minute, în primă fază, astfel
încât până la finalizarea dezbaterilor de astăzi să aducem și
acest proiect la votul final astăzi.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vom avea trei voturi de dat.
Prima propunere, retrimiterea la comisie a PL-x 132/2022.
Vot, vă rog.
201 voturi pentru.
Propunerea a fost adoptată.
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot pentru permisiunea comisiilor să lucreze în paralel cu
plenul.
Vot, vă rog.
150 de voturi pentru.
Propunerea a fost aprobată.
Rog membrii comisiilor sesizate să se retragă pentru a
dezbate acel amendament.
Al treilea vot, pentru prelungirea programului de lucru
până la finalizarea raportului comisiilor sesizate.
Vot, vă rog.
Cu 152 de voturi pentru, propunerea de prelungire a
programului de lucru a fost adoptată.
Revenim la PL-x 38/2022.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandru Victoria-
Violeta, din partea deputaților neafiliați.
Vă rog, doamnă deputat.
35
Doamna Victoria-Violeta Alexandru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aparent este o discuție tehnică, care ar fi trebuit să se
finalizeze la Comisia pentru muncă.
În realitatea, îți arată două viziuni.
O viziune a celor care doresc ca primarii să se ocupe cu
oameni care fac activități de tip zilieri și să întrețină spațiile
verzi, adică să lucreze cu persoane pentru niște activități pe
care poate nici nu se pricep să le facă, și o viziune pe care
v-aș ruga să o aveți în vedere, pentru binele României, care
înseamnă posibilitatea de a subcontracta aceste servicii unor
companii care lucrează cu angajați care înțeleg cum se
întreține spațiul verde și care nu greșesc, prin angajații
respectivi, nepricepându-se ce au de făcut în domeniul
respectiv, o viziune care înseamnă dezvoltarea României, de
la a lucra cu firme specializate, cu firme care știu ce au de
făcut, cu firme care trebuie controlate, ca să-și respecte
contractele. Și asta e treaba primarului și a unei primării, nu
să facă angajări și să devină angajatorul și să pozeze în fața
comunității ca fiind cel care dispune de bani, să le acorde
locuri de muncă.
Aceasta nu este o viziune de dreapta, aceasta este o
viziune care într-adevăr face bine unor primari care vor să
devină angajatori, dar pe termen lung nu face bine României.
România înseamnă să lucrezi profesionist, să lucrezi cu firme
care știu ce înseamnă peisagistică, care știu ce înseamnă
întreținere de spații verzi, căci altminteri ținem lucrurile așa,
cu primarul care dă niște bănuți unei persoane să vină azi și
mâine, și asta nu este viziune de dreapta și nici o viziune de
dezvoltare pentru această țară.
Prin urmare, noi, grupul deputaților de dreapta, nu vom
susține acest proiect, pentru că avem o viziune de dreapta
foarte bine conturată, care înseamnă externalizarea
serviciilor către companii specializate, care trebuie să-și
îndeplinească contractele, iar, când nu se întâmplă acest
lucru, primăria ar trebui să se ocupe de așa ceva, să
controleze și să ia măsurile...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, doamnă deputat.
Doamna Victoria-Violeta Alexandru:
...de care dispune, nu să devină angajator.
Aceste lucruri – închei, domnule Alfred Simonis – le-aș fi
discutat la Comisia pentru muncă, cu privire la a cărei
componență v-aș ruga să vă uitați puțin, apropo de ce mi-ați
spus, că nu e loc, că nu se poate. Le-aș fi discutat cu toată
seriozitatea, dar, cum știți, m-ați pedepsit și dumneavoastră,
și PNL.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu mai sunt înscrieri în cadrul dezbaterilor generale.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare
la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a
Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 –
COM(2021) 634; PHCD 24/2022.
Domnule Mușoiu, vă rog, prezentați proiectul de hotărâre.
 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Ștefan Mușoiu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport privind Propunerea de decizie a Parlamentului
European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 –
COM(2021) 634.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia
pentru muncă și protecție socială, nota de informare
transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare
elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a
Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru
afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în
principal, a susținut Propunerea de decizie a Parlamentului
European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022,
a recomandat ca Anul european al tineretului să promoveze
cât mai intens activitățile sportive și recreative în aer liber în
rândul tinerilor, precum și o dietă sănătoasă și a recomandat
sprijinirea implicării tineretului din mediul rural, din zone
izolate sau defavorizate în inițiative culturale și de educație
nonformală în beneficiul comunităților locale.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru
afaceri europene din data de 15 martie 2022 și a fost
adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în
forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Grupul PNL, domnul Avrămescu Gabriel.
Vă rog.
Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Pandemia de COVID-19 a avut și încă are un impact fără
precedent în diverse domenii-cheie ale societății.
În acest sens, cele mai afectate domenii au fost cel al
educației, al ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale și
al sănătății tinerilor.
Pentru a combate efectele pandemiei în acest domeniu,
Comisia Europeană a propus desemnarea anului 2022 drept
Anul european al tineretului, cu scopul de a stimula tinerii să
construiască un viitor european mai bun, ecologic, digital și
favorabil incluziunii.
Anul european al tineretului 2022 va impulsiona și mai
mult tinerii europeni să prezinte contribuții și perspective
pentru a modela dezvoltarea Uniunii și societatea, în general.
Acesta va reprezenta o ocazie de a sensibiliza publicul cu
privire la oportunitățile viitoare pentru tineri.
Obiectivul general al Anului european al tineretului va fi
stimularea eforturilor Uniunii ale statelor membre, precum și
ale autorităților regionale și locale în vederea onorării
sprijinirii și implicării tinerilor într-o perspectivă postpandemie.
Comisia își propune crearea de sinergii între programele
și inițiativele europene existente, urmând să fie consolidate
oportunitățile europene în materie de mobilitate
transfrontalieră și participare la conturarea viitorului Uniunii.
În cadrul Anului european al tineretului vor fi astfel
organizate evenimente, conferințe, campanii de
conștientizare, inclusiv pentru implicarea tinerilor europeni în
procese consultative esențiale.
Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea
proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri
europene.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Bulai, Grupul USR.
Domnul Iulian Bulai:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Evident că toți susținem adoptarea acestei opinii, ca
proiect de hotărâre al Camerei Deputaților.
Intervenția mea nici măcar nu este pe fond, ci pe
procedură.
Un exemplu foarte bun de practică de la nivelul instituțiilor
europene, care ar putea să fie oglindit mai bine și în ce ar
trebui să facem noi în Parlamentul României. De exemplu,
aceste instituții au emis o decizie nouă, o directivă cu privire
la un an care sărbătorește o anumită chestiune, în acest caz,
foarte frumos, Anul european al tineretului.
Așa am putea face și în Parlamentul României! Să nu se
mai dea legi pentru anumite sărbători, obiective, regiuni,
obiecte, tradiții, zile, persoane importante, ci să se dea
decizii, proiecte de hotărâre ale Parlamentului, care nu
urmăresc și nu urmează același circuit legislativ, dar își ating
țelul. Adică să conștientizeze o anumită sărbătoare,
persoană, dar nu printr-o lege, ci printr-un proiect de hotărâre
al Camerei Deputaților. Așa cum și la nivel de instituții
europene nu s-a dat o directivă, ci s-a dat o decizie a
Parlamentului, împreună cu Consiliul.
Intervenția a fost doar pe procedură, ca evidențiere a unui
exemplu de bune practici de la nivel european.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Nu pot să mă abțin. Cred că și ieri ați avut un discurs 90%
similar; avem un déjà-vu.
Mergem mai departe.
Din partea Grupului PSD, doamna Florea Oana-
Consuela.
Vă rog.
Doamna Oana-Consuela Florea:
Vă mulțumesc.
Anul 2022, declarat Anul european al tineretului. De ce?
Păi, în perioada pandemică tinerii au fost cel mai greu
încercați. Au învățat online, n-au putut să-și desfășoare
activitățile sportive, n-au putut să socializeze, o activitate,
până la urmă, esențială pentru dezvoltarea unui tânăr.
Au trebuit să se adapteze și chiar în prezent citeam
într-un articol că psihologii remarcă faptul că numărul tinerilor
care merg la cabinetele lor s-a înmulțit.
Așadar, Anul european al tineretului este menit să sprijine
și să ajute tinerii să se implice în societate, în luarea actului
decizional, în definirea direcției în care trebuie să se îndrepte
Uniunea Europeană, să se implice în viața socială,
economică.
Anul european al tineretului redeschide perspective
favorabile pentru locuri de muncă de calitate și o educație și
formare potrivite pentru o Europă a viitorului.
Susținem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 634,
în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure.
Vă rog.
Nu fugiți, că vă așteptăm!
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Salut această inițiativă de la nivel european și aș dori să
vă anunț că deja, în Parlamentul European,
europarlamentarul nostru Dragoș Pîslaru a aprobat,
împreună cu ceilalți europarlamentari, Youth Task Force, care
se vor ocupa în premieră anul acesta de toate activitățile
tineretului la nivel european, care țin foarte mult de munca
tinerilor, și anume stagii neplătite în serie, spre exemplu,
fiindcă foarte mulți tineri, la nivel european, sunt neplătiți
pentru munca pe care o fac în diferite state europene, deci
ne vom ocupa și de acest lucru.
Iar la nivel național mi-ar plăcea foarte mult să ne
focusăm puțin atenția și asupra tinerilor români din diasporă.
În premieră, anul trecut, am adus un amendament Legii
tineretului în ceea ce privește românii tineri din diasporă.
I-am adăugat, prin amendament asupra Legii tineretului, și
mi-ar plăcea mult să reușim să vorbim mai mult despre tinerii
români din diasporă care pleacă din România. Unii își doresc
să se întoarcă și nu au la ce să se întoarcă.
Iar pentru tinerii români din diasporă mi-ar plăcea să
inițiem și să implementăm Programul diaspora
antreprenorială, fiindcă generația Z și milenialii... în momentul
de față mulți dintre ei sunt antreprenori și mi-aș dori să putem
să-i încurajăm să se întoarcă acasă, printr-un program de
antreprenoriat, să inițiem și programe dedicate tinerilor
români pentru asimilarea elementelor de limbă, cultură și
civilizație și să introducem poziția de atașat de tineret în
cadrul ambasadelor și consulatelor României, fiindcă avem
foarte mulți studenți în țările din vestul Europei de care nu se
ocupă nimeni și mi-ar plăcea foarte mult să reușim, prin
ambasade și consulate, să păstrăm legătura cu ei.
Acordarea de burse speciale pentru începerea și
continuarea studiilor în țară, extinderea oportunităților de
tineret, special dedicate tinerilor români în țările-gazdă, cu
sprijinul misiunilor diplomatice...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Acum puteți să vă grăbiți puțin!
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:
Da.
Și, în final, conturarea de huburi de cercetare, dezvoltare
și inovare, fiindcă foarte mulți tineri din diasporă, inclusiv eu,
care am lucrat în cercetare, își fac masteratele și doctoratele
în străinătate și pot să vină cu un aport foarte bun...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:
...asupra politicilor publice pentru tineret.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Domnul Simion George-Nicolae.
Domnul George-Nicolae Simion:
Da, da, da, domnule președinte!
Da, mulțumesc, domnule președinte.
Doar că europarlamentarii noștri, în special domnul
Pîslaru, sunt entuziasmați...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Ați pățit ceva?
Vă rog să reveniți la doza de seriozitate necesară.
37
Domnul George-Nicolae Simion:
Da.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Așa!
Domnul George-Nicolae Simion:
Europarlamentarii noștri, acolo, la Bruxelles, nu prea își
fac treaba și votează împotriva intereselor României.
Mă bucur că am retrimis la comisie Legea privind
hidrocentralele, pentru a ne asigura că nu mai vin prevederi
de la Bruxelles care să blocheze resursele energetice
românești. Și domnul Pîslaru, și alți europarlamentari de
acolo, de la Bruxelles, ar face bine să înțeleagă că România
e o țară săracă, unde programe precum Green Deal sau „Fit
for 55” nu sunt compatibile cu specificul locului.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Domnul Muncaciu?
Vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
La baza acestei hotărâri stă un fenomen foarte, foarte
îngrijorător, pentru că s-a constatat, de exemplu – vă dau o
statistică recentă –, în Statele Unite ale Americii, pe Coasta
de Est, în liberal schools, că rata de sinucidere la acești copii
născuți după 2000 a crescut la femei cu 70% și la bărbați cu
30%. Este un lucru îngrozitor, dacă stăm să ne gândim la
comparația numai cu 2016 sau 2014. Deci este un fenomen
foarte îngrijorător dacă copiii ajung la psiholog la aceste
vârste foarte tinere!
Eu cred că va trebui să ne gândim foarte serios la acest
lucru, pentru că există o problemă cu comunicarea. Acești
copii au avut tablete, cei din 2000, dar cei din 2008 încoace
au avut telefoane, iar aceste telefoane și aceste metode de
comunicare care, de fapt, alienează spiritul tinerilor... este o
problemă cu asta și e mult mai serioasă decât o hotărâre a
Consiliului European.
Atât am avut de spus.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Dacă aveți obiecții la titlu?
Nu.
Adoptat.
La preambul?
Nu.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu.
Adoptat.
Rămâne la votul final.
28. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin
financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente
Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în
contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte
măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 126/2022.
Suntem în procedură de urgență.
Dacă din partea Guvernului dorește cineva să ia
cuvântul?
Inițiatorul, vă rog.
 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Lucian-Ioan Rus – secretar de stat
în Ministerul
Antreprenoriatului
și Turismului:
Mulțumesc, domnule președinte.
Mă numesc Lucian-Ioan Rus, secretar de stat la Ministerul
Antreprenoriatului și Turismului.
Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 130/2020 în sensul asigurării sumei de 570.000 mii lei,
aferentă aplicațiilor eligibile depuse până la data de
28 octombrie 2020 inclusiv a căror valoare excedează
plafonul contractului de finanțare, și se asigură de la bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Antreprenoriatului și
Turismului, pentru măsura 2 – Granturi pentru capital de
lucru.
Impactul financiar va fi unul pozitiv, prin menținerea în
funcțiune a microîntreprinderilor și IMM-urilor existente,
implicit, a numărului de angajați.
Vă mulțumesc și vă rog să aprobați prezentul proiect.
Vă mulțumesc tare mult.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Raportul comisiei?
Vă rog.
Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:
Mulțumesc.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru
acordarea de sprijin financiar din fonduri externe
nerambursabile, aferente Programului operațional
Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de
COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor
europene
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1)
din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu
modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget,
finanțe și bănci și Comisia pentru antreprenoriat și turism au
fost sesizate, prin adresa PL-x 126 din 21 martie 2022, spre
dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de
lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri
pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe
nerambursabile, aferente Programului operațional
Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de
COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor
europene.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României,
republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei
Deputaților, republicat, cu modificările și completările
ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 14 martie 2022.
La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere
avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de
reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri
pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe
nerambursabile, aferente Programului operațional
Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de
COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor
europene.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât,
cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei
Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de
lege.
Amendamentele admise sunt prezentate în anexa nr. 1.
Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr. 2.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare.
Propun timpi de dezbateri – două minute.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Pregătiți-vă cartelele.
Vot pentru timpii de dezbateri – două minute.
161 de voturi pentru, 4 contra, doi colegi nu votează.
Timpii de dezbateri au fost aprobați.
Din partea grupurilor parlamentare?
Da, domnule Năsui, vă rog.
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:
Mulțumesc, domnule președinte.
Este vorba de o ordonanță care vine să finanțeze din
bugetul de stat niște bani care au fost promiși inițial din
fonduri europene. Practic, dacă mai ținem minte ce se
întâmpla la finalul anului 2020, când a început o sarabandă a
unor ordonanțe de urgență care tot adăugau niște scheme de
ajutor de stat, bani promiși multor firme, la zeci de mii de
firme, bani europeni promiși care, de fapt, nu existau; nu
exista absolut decât o fracție din banii aceia. Programele
acestea au început cu un deficit, adică bani promiși, mințiți
fiind românii, de 500 de milioane de euro, o jumătate de
miliard de euro, care au fost inventați doar pe hârtie.
Noi, în timpul guvernării, am reușit să găsim 400 de
milioane din acești 500. Încă 100 de milioane acum vor fi
plătiți din buzunarul contribuabilului, pentru că vin din bugetul
de stat.
Asta face această ordonanță și este important pentru
istorie să se știe lucrul acesta, să știe și românii, când încep
genul acesta de programe chiar în an electoral, că e posibil
să fie mințiți.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Domnule Burduja, raportul comisiei, cumva?
Nu.
Comisia pentru buget sau Comisia pentru antreprenoriat?
Cine prezintă raportul?
Domnul Huțucă?
PL-x 126/2022.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
A citit raportul Pollyanna!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Ai citit raportul?
Când ai o zi grea! E și o melodie în sensul acesta.
Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 13 există obiecții sau comentarii?
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
32. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea
articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II
pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare;
PL-x 550/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Dacă din partea inițiatorului, Guvernul României, dorește
cineva să ia cuvântul?
Nu.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea
raportului.
Acum cu siguranță nu s-a citit raportul!
Comisia pentru buget, finanțe și bănci, PL-x 550/2021,
raportul!
Vine domnul Huțucă.
PL-x 550/2021.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru
modificarea articolului unic din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor
prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 195/2020
pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri
fiscal-bugetare
Proiectul de lege vizează prorogarea până la data de
31 martie 2022 a termenului prevăzut în Legea nr. 295/2020
pentru preluarea de către Ministerul Finanțelor Publice, de la
ANAF, Direcția de mari contribuabili și direcțiile generale
regionale ale finanțelor publice, a activității de soluționare a
contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum
și a altor acte administrativ-fiscale emise de organul central
fiscal, precum și a posturilor și personalului aferent acestei
activități.
În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite și
a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de
voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de
adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu există înscrieri la cuvânt, nu există nici amendamente.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
30. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009
privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe
Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului
de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii
și industriei alimentare; PL-x 395/2021.
Nu dorește, dintre inițiatori, nimeni să ia cuvântul.
Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond.
Comisia pentru știință și tehnologie, vă rog.
Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Comisia pentru știință și tehnologie, Comisia pentru
învățământ și Comisia pentru agricultură, silvicultură,
39
industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate în
fond cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009
privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe
Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului
de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii
și industriei alimentare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea legii anterior amintite, privind
organizarea și funcționarea ASAS și a sistemului de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și
industriei alimentare, cu modificările și completările
ulterioare, în sensul transmiterii unei suprafețe de teren de
50,3278 ha, aflată în domeniul public al statului, din
administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, județul
Ilfov, în administrarea Institutului Național de Cercetare-
Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 20 septembrie 2021.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor
exprimate, membrii celor trei comisii anterior amintite au
hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport
comun de adoptare, cu amendamentele admise din anexa
care face parte integrantă din prezentul raport comun.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 12 există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
31. Proiectul de lege pentru completarea Legii
nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 215/2016.
Dau cuvântul doamnei Laura Vicol, pentru prezentarea
raportului Comisiei juridice.
Vă rog, doamnă președinte.
Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul
Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și
imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul
de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 19 aprilie 2016.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în sensul
incriminării faptelor săvârșite în public prin care se exprimă
dispreț pentru însemnele României.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină
și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună
plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege
pentru completarea Legii nr. 286/2009, cu amendamentele
admise redate în anexa care face parte integrantă din
prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul
de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.
 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Nu dorește nimeni să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor
generale.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de
domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al
Camerei Deputaților.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
33. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea
asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate
serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea
procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori
medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative;
PL-x 407/2021; procedură de urgență.
Guvernul României.
Vă rog.
Domnul Adrian Voican – secretar de stat în Ministerul
Afacerilor Interne:
Bună ziua!
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2021 se
asigură un cadru normativ coerent și unitar în ceea ce
privește desemnarea operatorilor aeromedicali prin hotărâre
a Guvernului, fiind totodată reglementate unitățile sanitare
colaboratoare, care, prin personalul propriu din unitățile și
compartimentele de primiri urgențe, vin în compunerea
echipajelor medicale ale operatorului medical desemnat.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și
finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere
destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru
simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților
sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea
unor acte normative, în forma propusă de Comisia pentru
sănătate și familie.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea
raportului.
Vă rog.
Domnul Nelu Tătaru:
Mulțumesc.
În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 alin. (3) din
Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia
pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în
fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și
finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere
destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru
simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților
sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea
unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 407/2021 din
4 octombrie 2021.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2021.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României,
republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei
Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.
La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate
și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului
Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social,
avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială,
avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul
favorabil al Comisiei pentru administrație publică, avizul
favorabil al Comisiei juridice.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru
sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului
de lege, în forma prezentată de Senat.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Din partea grupurilor, domnul Bogdan-Gruia, Grupul PSD.
Vă rog.
Domnul Bogdan-Gruia Ivan:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Este un proiect extrem de important.
Vreau să vă dau doar exemplul Spitalului Județean de
Urgență Bistrița, care, în urma procedurilor de achiziție
publică, a reușit ca, în mai puțin de un an, să construiască un
heliport pe spitalul județean, care nu a putut să fie pus în
funcțiune decât după 5 luni de zile, când s-au obținut toate
avizele de funcționare.
Așa că acest proiect legislativ de aprobare a ordonanței
de guvern simplifică foarte mult aceste proceduri și dă o
șansă reală acelor spitale din România care vor să fie dotate
cu heliport și cu elicoptere pentru transportul de urgență al
bolnavilor ca acestea să poată să fie operate în cel mai scurt
timp, să poată să aibă parte de simplificarea procedurilor.
Și vă rog, în numele Grupului PSD, să votați pentru acest
proiect legislativ care poate să salveze viețile a sute și a mii
de români.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul Muncaciu, Grupul AUR.
Vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Întrebarea este următoarea: de ce această hotărâre, care,
în esența ei, este o hotărâre medicală, anumite spitale
propun și Ministerul Sănătății este cel... de ce Ministerul de
Interne trebuie să organizeze chestiunea aceasta și de ce
Ministerul de Interne trebuie să finanțeze chestiunea
aceasta?
Domnul Arafat, din nou, are cale liberă la fonduri. Nu e
corect! (Vociferări.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Nu, nu, nu... (Vociferări.) Nu vă supărați, dumneavoastră,
de la PSD, sunteți de vină că Ministerul de Interne ia de la
Ministerul Sănătății funcții vitale! Așa s-a întâmplat și în
pandemie! (Vociferări.)
Deci, domnii de la USR... (Vociferări.), de obicei nu erați
de acord ca Ministerul Sănătății să fie trecut la Ministerul de
Interne! (Vociferări.)
În orice caz, ne opunem total trecerii atribuțiilor
Ministerului Sănătății la Ministerul de Interne!
În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de
domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al
Camerei Deputaților.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Wiener Adrian, Grupul USR, vă rog.
Domnul Adrian Wiener:
Doar câteva chestiuni legate de accesul de urgență, în
anumite patologii, la servicii vitale.
În medicină este definit un concept care se cheamă „ora
de aur”. Adică ar trebui, pentru unele boli cu debut brusc,
pentru a salva viața... s-a ajuns în interiorul unei ore la
procedura care salvează viața.
Vă dau exemplul accidentului vascular cerebral, unde
tratamentul trombolitic trebuie instituit cât mai repede; la un
infarct miocardic, procedura de revascularizare trebuie să
ajungă cât mai repede, să fie funcțională.
Toate aceste lucruri depind de acești timpi în care
pacienții ajung de acolo, de unde debutează boala, la
serviciul de urgență.
Acest timp este critic, salvează vieți și este un imperativ
a-l scurta, pentru a face această rețea de acces cât mai
funcțională și mai eficientă.
De altfel, accesul la serviciile de sănătate publică este
una din marile tare ale sistemului de sănătate publică.
N-am să intru în retorica politicianistă, cine ar trebui să
gestioneze zborurile acestor elicoptere, dar ceea ce vreau să
spun – că este foarte important acest demers, această
viziune de a lega, practic, locurile, compartimentele de
urgență, unitățile de primiri urgențe, de beneficiarii acestor
proceduri într-un timp cât mai scurt.
Este salvatoare de vieți și grupul nostru va vota pentru.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc, domnule deputat.
Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.
Nu avem amendamente.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
34. Proiectul de lege privind participarea studenților și a
elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor
Interne la activități din străinătate; PL-x 567/2021.
Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorilor.
Domnul Adrian Voican:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se creează
cadrul legal intern care să permită participarea elevilor și
studenților din instituțiile de învățământ ale MAI la activitățile
de scurtă durată din străinătate, respectiv la conferințe
științifice sau de specialitate, stagii de pregătire sau schimb
de experiență, organizate cu instituții de învățământ similare.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind
participarea studenților și a elevilor din instituțiile de
învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din
străinătate, în forma propusă de comisiile de specialitate ale
Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
41
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru apărare,
raportul.
Haideți, domnule Rodeanu, spicuiți raportul!
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
participarea studenților și a elevilor din instituțiile de
învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din
străinătate; PL-x 567/2021
La întocmirea prezentului raport comun, comisiile sesizate
au avut în vedere mai multe avize favorabile: avizul din
partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru egalitatea de
șanse între femei și bărbați, al Comisiei pentru tineret și
sport, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al
Comisiei pentru muncă și protecție socială și, de asemenea,
al Comisiei pentru drepturile omului.
Proiectul are ca obiect de reglementare crearea unui
cadru legislativ în vederea participării elevilor și studenților
din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne
la activități organizate de instituțiile omoloage partenere din
străinătate.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților – Camera decizională.
Comisia pentru învățământ a dezbătut acest proiect de
lege separat de Comisia pentru apărare, ordine publică și
siguranță națională.
Deputații au fost prezenți conform listelor de prezență.
Și, în urma dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu
unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de
lege, cu amendamentele admise din anexă, care face parte
integrantă din prezentul raport.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Din partea Grupului PSD, la dezbateri generale, domnul
Salan Viorel.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Viorel Salan:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
De la început am considerat această inițiativă binevenită,
în contextul în care am constatat că la nivelul personalului
Ministerului Afacerilor Interne există o serie de lacune în ceea
ce privește pregătirea personalului.
Sunt salutare astfel posibilitățile care sunt date studenților
Academiei de Poliție, respectiv elevilor școlilor de subofițeri
sau agenților de poliție de a participa nu numai la concursuri
sau olimpiade în afara țării, ci și de a include conferințe
științifice sau de specialitate, stagii de pregătire, schimburi de
experiență sau vizite de documentare în afara țării.
Însă, așa cum am scos în evidență și în cadrul
dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, acestea nu
trebuie să devieze de la scopul în sine, astfel încât structurile
care participă, militarii sau polițiștii care participă, elevi sau
studenți care participă la aceste activități, trebuie să aibă
atribuții compatibile cu ale structurilor din țările în care
participă.
Acest proiect legislativ reprezintă un proiect dorit și atât
de necesar, dar, în primul rând, un câștig pentru pregătirea
personalului Ministerului Afacerilor Interne.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota
acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul
Dragoș Zisopol.
Vă rog.
Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Participarea elevilor și a studenților din instituțiile de
învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la conferințe
științifice sau de specialitate, stagii de pregătire sau schimb
de experiență, organizate cu instituții de învățământ similare,
pe bază de reciprocitate, va duce la îmbunătățirea
capacităților și competențelor profesionale ale acestora.
De asemenea, aceste activități pot avea ca efect
consolidarea și extinderea carierelor acestora, precum și
promovarea pe plan internațional a excelenței în educație.
Acestea fiind spuse, și Grupul parlamentar al minorităților
naționale va vota în favoarea propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Nu mai sunt înscriși la cuvânt.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 7 aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
35. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele
măsuri în vederea implementării Programului „O familie, o
casă”; PL-x 499/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru
buget, finanțe și bănci.
Domnule Huțucă, vă rog să prezentați raportul și să ne
faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Vă mulțumesc.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege privind respingerea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009
privind unele măsuri în vederea implementării Programului
„O familie, o casă”
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 129/2020 în ședința din data de
2 septembrie 2020.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de
reglementare aprobarea Programului guvernamental „Noua
casă”, care facilitează accesul persoanelor fizice la achiziția
unei locuințe, prin contractarea de credite garantate de stat.
Beneficiarii pot achiziționa, prin acest program, locuințe noi,
locuințe consolidate și alte categorii de locuințe, recepționate
la terminarea lucrărilor de construcții noi sau de intervenție în
vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic, cu mai
mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat.
În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare
a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele
măsuri în vederea implementării Programului „O familie, o
casă”, cu amendamentele admise prezentate în anexă.
Vă mulțumesc.
Timp de dezbatere – 3 minute.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot pentru timpii de dezbateri – 3 minute.
Vot, vă rog.
178 de voturi pentru, două împotrivă.
Adoptați.
Intrăm în dezbaterile generale.
Domnul Miklós Zoltán, de la UDMR.
(Domnul deputat Antonel Tănase solicită să ia cuvântul.)
Domnule Tănase, deputații neafiliați, la final.
Dar stați prin zonă!
Domnul Miklós Zoltán:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege aflat în dezbatere este despre
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2020, care
implementează Programul „Noua casă”.
După cum probabil bine știți, acest proiect de lege a fost
respins de Senat.
Iar ce ar însemna dacă am respinge și noi?
Practic, ar însemna să ne întoarcem la varianta din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009. Să ne
întoarcem la niște condiții mult mai restrictive, prin care,
practic, foarte puține persoane ar fi eligibile, foarte puține
persoane ar putea avea acces la acest credit.
Vorbim doar despre acele familii care au un venit sub
4.500 de lei – în cazul familiilor fără copii –, iar în cazul
familiilor cu copii doar acele familii care au un venit sub 7.000
de lei ar mai fi eligibile. Practic, am risca să blocăm tot
programul.
Acesta a fost motivul pentru care noi, cei de la UDMR, am
considerat că trebuie să venim cu amendamente și acesta
este motivul pentru care acum avem în față un raport de
adoptare.
Considerăm că acest program trebuie continuat.
Considerăm că la câteva săptămâni de la lansarea
Programului „Noua casă” pe anul 2022, care are un buget
considerabil, de 1,5 miliarde de lei, nu putem risca să blocăm
tot programul.
În concluzie, Grupul UDMR cu siguranță că va vota acest
proiect de lege.
Și vom susține, de altfel, și alte inițiative de acest gen,
care au ca obiect sprijinirea familiilor.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Grupul AUR, domnul Coleșa.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Da, și AUR va vota acest proiect legislativ cu titlu ciudat,
care sună – respingerea, nu?, OUG – Programul „Noua
casă”, care modifică OUG din 2009 – Programul „Prima
casă”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Vinovat de această situație este votul PSD din Senatul
legislaturii trecute, care a transformat adoptarea în
respingerea Programului „Noua casă”.
Doi ani de prostii, de gândiri, de răzgândiri, de bâlbâieli,
de șovăieli, care au costat mult poporul român; s-a întrerupt
Programul „Noua casă”, a fost emis acest OUG – „Noua
casă” – fără norme de aplicare – specific unui guvern
incompetent, care a preferat o dictatură cu așa-zise justificări
medicale, care a generat o criză economică inutilă, indusă,
cu bani risipiți pe sute de milioane de vaccinuri, echipamente
medicale de proastă calitate și așa mai departe.
Doi ani în care cei cu venituri mici nu au avut acces la
credite cu o dobândă corectă.
Vom vota acest proiect legislativ, deși conține, pe lângă
aspectele bune, și unele aspecte mai puțin bune.
Cel bun este, într-adevăr, eliminarea restricției unui venit
maxim pentru familiile cu copii.
Iar cele mai puțin bune, cred, sunt cele... diferența
incorectă între creditarea acordată pentru o locuință așa-zis
veche – 70.000 de euro –, față de o locuință nouă –
140.000 de euro, în condițiile în care ar fi fost necesare mai
degrabă niște condiții minimale, cum ar fi: izolație, risc
seismic, căi de acces, servicii și așa mai departe.
Altfel, s-a promovat o dezvoltare urbanistică haotică –
construcții înalte, dese, fără drumuri de acces, fără servicii și
așa mai departe.
Una peste alta, vom vota acest proiect de lege.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Antonel Tănase, vă rog.
Domnul Antonel Tănase:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
După 11 ani, în 2020, Guvernul Orban a adoptat această
ordonanță de urgență, care avea două componente
importante: una de susținere a industriei construcțiilor și, a
doua, de a susține familiile tinere în demersul lor de a-și
achiziționa o casă. O casă decentă în care să trăiască
civilizat împreună cu membrii familiei pe care intenționează
să și-i apropie.
Noi susținem acest proiect de ordonanță.
Și mă bucur că în Comisia pentru buget a Camerei a fost
corectată – din „respingere” în „adoptare” a acestei
ordonanțe de urgență.
Și grupul independent al deputaților de dreapta susține
acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Dancă, din partea deputaților neafiliați.
Domnul Ionel Dancă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am încercat să înțeleg care este propunerea legislativă pe
care o avem de votat în acest caz și, într-adevăr, este o
confuzie.
În Comisia pentru buget, finanțe, acest proiect de lege,
care a venit de la Senat cu propunere de respingere, a fost
modificat într-un proiect de lege pentru adoptare.
Prin urmare, nu înțeleg de ce pe ordinea de zi a plenului
figurează în continuare ca proiect de lege pentru respingerea
Ordonanței nr. 129.
43
Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Procedură!
Domnul Ionel Dancă:
O fi procedură, domnule Andronache, dar, în aceste
condiții, un vot pentru un proiect de lege pentru respingere
înseamnă respingere, chiar dacă în comisie el este un proiect
de adoptare. (Vociferări.)
Vă solicit, domnule președinte de ședință, să convocați
liderii grupurilor și, prin consens, să schimbați ordinea de zi
cu denumirea corectă a proiectului... (Vociferări.) de lege.
Pentru că, altfel, suntem într-o situație absurdă – votăm
adoptarea proiectului de lege care se numește „respingere”.
(Vociferări.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Ca între foști colegi și buni prieteni, pe procedură, să vă
răspundă domnul Andronache.
Domnul Gabriel Andronache:
Da, îi răspund stimatului nostru coleg Ionel Dancă.
Așa a venit proiectul de la Senat, stimate coleg.
Există amendament, adoptat, admis, în comisie, de
schimbare a titlului acestei reglementări, dar nu se poate
schimba titlul proiectului. El se va schimba după ce Camera
Deputaților va aproba aceste amendamente.
Deocamdată suntem la dezbateri generale. După ce se
aprobă, se schimbă și titlul reglementării.
Aceasta este procedura parlamentară.
Uneori pare că nu are logică, dar ea are logica sa internă
evidentă.
Până când plenul nu aprobă amendamentul despre care
vorbeam, nu poate fi modificat titlul, pentru că se supune
dezbaterii proiectul în forma transmisă de la Senat.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Dancă, lămurit beton!
Vom adopta cele două amendamente și, atunci, la votul
final va figura altceva.
Pentru alte consultații, domnul Andronache vă stă la
dispoziție.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Dacă la art. 1–2 există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
36. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la
nivelul administrației publice; PL-x 562/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Din partea inițiatorului, Guvernul României, nu ia nimeni
cuvântul.
Rog reprezentantul Comisiei pentru administrație,
doamna președinte Simona Bucura-Oprescu, prezentați
raportul și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Vă mulțumesc.
Doamna Simona Bucura-Oprescu:
Notă asupra Proiectului de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2021 privind
unele măsuri la nivelul administrației publice
În temeiul art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei
Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și
Comisia pentru administrație publică și amenajarea
 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în
procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2021.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul
de lege.
La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în
vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul
favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul
favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie.
În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege
și a documentelor, membrii celor două comisii au hotărât să
propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun
de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament de
tehnică legislativă, prezentat în anexa care face parte din
prezentul raport comun.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Domnule președinte,
Vă propun un timp de două minute pentru dezbatere.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vot pentru timpii de dezbateri – două minute.
Vot, vă rog.
198 de voturi pentru, două contra, o abținere.
Timpii de dezbateri au fost aprobați.
Dacă există intervenții la dezbateri generale?
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 6 aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Vreo veste de pe frontul comisiilor sau încă nu?
Bine. Continuăm.
37. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de
facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor
financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau
urmăririi penale a anumitor infracțiuni; PL-x 508/2021.
Domnule secretar de stat, în numele inițiatorului, vă rog.
Domnul Adrian Voican:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Prin demersul normativ se urmărește transpunerea în
legislația națională a Directivei (UE) 2019/1.153 a
Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de
stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor
financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de
abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului.
Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se
propune, printre altele, stabilirea condițiilor de acces al
Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de
Aplicare a Legii – Europol – la informații privind conturile
bancare și la informații sau analize financiare.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor
măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a
analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Raportul Comisiei pentru buget. Sau Comisia pentru
apărare, sau Comisia juridică, cine citește raportul?
Domnul Popa, vă rog.
Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru
aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea
unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a
analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
tacit proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează o serie
de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/1.153
a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019.
Astfel, stabilește unele măsuri privind utilizarea informațiilor
financiare și a analizelor financiare, în scopul prevenirii,
depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor
infracțiuni; definește anumite expresii și termeni, precum:
registru centralizat de conturi bancare, informații fiscale,
informații din domeniul aplicării legii, informații privind
conturile bancare, analiză financiară, infracțiuni grave.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât,
cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei
Deputaților un raport comun de adoptare.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dar vă rog să vă întoarceți, să faceți propuneri pentru
timpii de dezbatere.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Propun două minute.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vot, vă rog, două minute – timpi de dezbatere.
189 de voturi pentru, 4 contra, două abțineri.
Aprobați.
Nu există colegi înscriși la cuvânt în cadrul dezbaterilor
generale.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 30 aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
38. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței
vitivinicole nr. 164/2015; PL-x 46/2021.
Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru
industrii și servicii sau Comisia pentru agricultură, pentru
prezentarea raportului.
Vă rog, domnule deputat.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Constantin Bîrcă:
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru
agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii
specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul
de lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului
în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole
nr. 164/2015.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea
legislativă, cu observații și propuneri.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de
act normativ.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul
organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015, cu
modificările ulterioare, în sensul înființării Institutului de
Promovare a Vinului Românesc, în subordinea Oficiului
Național al Viei și Produselor Vitivinicole. De asemenea, se
dorește instituirea unor măsuri privind salarizarea
personalului încadrat la Oficiul Național al Viei și Produselor
Vitivinicole, precum și pentru funcționarea optimă a Băncii de
date analitice a României din domeniul vitivinicol.
În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor
două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună
plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege,
cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul raport.
Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul
de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Camera decizională pentru acest proiect de lege este
Camera Deputaților.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
40. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; PL-x 425/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru
buget, finanțe, prin domnul președinte Bogdan Huțucă,
pentru prezentarea raportului – PL-x 425/2020.
Vă rog, domnule președinte.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru
modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect
reglementarea scoaterii exprese și imediate din vigoare a
prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României, cu modificările și completările ulterioare,
neconforme cu legislația vamală unională. Astfel, se propune
abrogarea expresă a articolelor care contravin normelor
45
vamale europene sau care dublează legislația vamală
unională, pentru a se evita încălcarea prevederilor Tratatului
privind funcționarea Uniunii Europene și, implicit, sesizarea
Curții Europene de Justiție.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare
a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în forma
adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu există înscrieri la cuvânt.
Nu avem amendamente.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
41. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind
unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei
mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional
pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru
sprijin educațional acordate din fonduri externe
nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a
acestora; PL-x 356/2021.
Suntem în procedură de urgență.
În numele inițiatorului, domnule secretar de stat, vă rog.
Domnul Ionel-Florian Lixandru – secretar de stat
în Ministerul Educației:
Bună ziua!
Stimate domnule președinte de ședință,
Stimate doamne și stimați domni deputați,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea
categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de
sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport
electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri
externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestora, cu modificările ulterioare, în sensul
atribuirii Ministerului Educației și instituțiilor aflate în
subordinea acestuia, respectiv inspectoratele școlare
județene și unitățile de învățământ, a rolului de organizații
partenere ale beneficiarului, respectiv Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene, prin Direcția de implementare a
Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate –
POAD –, în scopul implementării eficiente și de urgență,
odată cu începutul anului școlar 2021–2022, a măsurii POAD
de acordare de tichete sociale pe suport electronic pentru
sprijin educațional.
În acest sens, se propune înlocuirea organizațiilor
partenere prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 133/2020,
respectiv instituția prefectului și administrațiile publice locale,
cu instituții aflate în subordinea Ministerului Educației,
respectiv inspectoratele școlare județene și unitățile de
învățământ specifice.
Având în vedere cele mai sus menționate, vă solicităm
adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020.
Vă mulțumesc.
 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Raportul, Comisia pentru administrație sau Comisia
pentru muncă sau Comisia pentru învățământ.
Vă rog.
Așa cum ne-ați obișnuit și alaltăieri, calm, relaxat, cu
intonație și foarte puternic. (Râsete.)
Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:
Mulțumesc, domnule președinte.
O să încerc să mă ridic la exigențele dumneavoastră.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021
pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea
categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de
sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport
electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri
externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestora
În conformitate cu art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică
și amenajarea teritoriului, Comisia pentru muncă și protecție
socială și Comisia pentru învățământ au fost sesizate spre
dezbatere în fond, în procedură de urgență, asupra
Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 72/2021.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 14 septembrie 2021, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția
României, republicată.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea
teritoriului, Comisia pentru muncă și protecție socială și
Comisia pentru învățământ, în Camera Deputaților – Camera
decizională, au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului
Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil
al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele
minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei pentru
egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea ordonanței de care am amintit.
În acest sens, a fost propusă înlocuirea organizațiilor
partenere prevăzute în OUG nr. 133/2020 cu instituțiile aflate
în subordinea Ministerului Educației, respectiv inspectoratele
școlare județene și unitățile de învățământ specifice.
În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din
Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările
și completările ulterioare, cele trei comisii sesizate în fond au
examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședințe
separate.
Comisia pentru învățământ a dezbătut proiectul de lege în
ședința din data de 3 noiembrie 2021. La lucrările Comisiei
pentru învățământ au fost prezenți 24 de deputați, din totalul
celor 26 de deputați. Și membrii comisiei, după dezbateri, au
hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea
proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În mod similar, Comisia pentru muncă și protecție socială,
precum și Comisia pentru administrație publică și
amenajarea teritoriului.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea
teritoriului, Comisia pentru învățământ și Comisia juridică au
hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului
Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021
pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea
categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de
sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport
electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri
externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestora, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Atât a fost tot?
Mulțumesc. (Râsete. Vociferări.)
Mulțumesc pentru „succintul” efort, domnule deputat.
Nu avem nici amendamente și nici înscrieri la cuvânt.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
O să vă mai chemăm la microfon, așa am o vagă
bănuială, astăzi.
42. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și
autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de
a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de
seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum
și pentru modificarea unor acte normative în domeniul
fondurilor europene; PL-x 553/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.
Domnul Constantin Ștefan – secretar de stat
în Ministerul Energiei:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimate doamne și stimați domni deputați, parlamentari,
În vederea implementării de măsuri financiare în favoarea
sectoarelor sau subsectoarelor care sunt expuse unor riscuri
semnificative de relocare a emisiilor de CO 2, din cauza
costurilor foarte mari la facturile de energie electrică, datorită
includerii certificatelor de CO2 în prețul energiei electrice,
Ordonanța de urgență nr. 134/2020 reglementează corelarea
prevederilor OUG nr. 115/2011 și ale OUG nr. 81/2019 cu
prevederile și Orientările privind măsurile de ajutor de stat ce
pot fi acordate în contextul schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 –
„Orientările ETS” – și Decizia Comisiei Europene nr. C(2020) 3.146
final din 8 mai 2020.
Vă rugăm să votați acest proiect de lege în forma
adoptată de Senat.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Dau cuvântul comisiilor raportoare...
(Domnul deputat Ionel Dancă solicită să ia cuvântul.)
Răbdare, răbdare, domnule Dancă!
...Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii.
Domnul Ionel Dancă (din sală):
Pe procedură!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Asta-i altceva, domnule Dancă. Vă rog, procedură.
(Vociferări.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 47
Domnul Ionel Dancă: Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule președinte de ședință, ...nu mă puneți în ipostaza...
O să cer colegilor lideri de grup să își asume inițiativa de a
propune retrimiterea acestui proiect de lege la comisii. Domnul Ionel Dancă:
Și o să vă argumentez de ce cred că este necesar acest ...competențe în domeniu...
lucru.
Suntem în situația adoptării unui proiect de lege de către Domnul Vasile-Daniel Suciu:
coaliția stânga-dreapta, în care nu știe stânga ce face ...de a vă opri microfonul.
dreapta. Sau, mai direct spus, își dau cu stângul în dreptul,
așa cum au făcut în toată această perioadă de criză a Domnul Ionel Dancă:
prețurilor la energie. ...și-a atins limitele de competență.
Acest proiect de lege instituie schema de ajutor de stat, Și, prin urmare, vine în acest moment și lasă marii
adoptată de Guvernul Orban, pentru marii consumatori de consumatori de energie...
energie și a avut un impact de un miliard de lei la nivelul
marilor consumatori de energie, prin subvenția costurilor Domnul Vasile-Daniel Suciu:
legate de certificatele de emisii de gaze cu efect de seră în Vă rog să opriți microfonul domnului Dancă.
2019, 2020 și 2021. Un lucru foarte bun, care a ajutat la
salvarea industriei, a marilor consumatori de energie... Domnul Ionel Dancă:
...fără...
Domnul Vasile-Daniel Suciu: (I se întrerupe microfonul.)
Domnule Dancă...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Ionel Dancă: Vă mulțumesc.
...și a locurilor de muncă, a peste 200.000 de locuri de Trebuia să mă lăsați de la început să spun ceea ce
muncă. urmează să spun. (Aplauze.)
Închei, imediat, domnule președinte de ședință. Există vreun lider de grup sau vicelider de grup care își
asumă propunerea de retrimitere? Pentru că, altfel, nu pot să
Domnul Vasile-Daniel Suciu: supun această propunere la vot.
Nu, nu, pe procedură. Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
O secundă.
Da.
Domnul Ionel Dancă:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Imediat, domnule președinte.
Prin urmare, această schemă trebuie să continue. Și, altfel, citisem 10 rânduri de titlu degeaba.
(Vociferări.) Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Ce se întâmplă în momentul de față – exact în plină criză
a prețurilor la energie, când marii consumatori de energie Da.
sunt cei mai puternic afectați de această criză, noi, prin acest În virtutea valorilor liberale care ne unesc... (Râsete.)
proiect de lege, adoptăm încetarea acestui ajutor de stat care suntem de acord să facem această cerere... (Aplauze.) de
s-a aplicat în perioada 2019–2021. retrimitere la comisie pentru două săptămâni.
În mod normal, acest proiect de lege trebuie amendat, Mulțumesc. (Aplauze.)
pentru ca această schemă de ajutor de stat să continue până Domnul Gabriel Andronache (din sală):
în 2030.
Procedură!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Dancă...
Domnul Andronache, procedură.
Domnul Ionel Dancă:
Domnul Gabriel Andronache:
Ministrul energiei, Virgil Popescu, trebuia să propună
Da. Eu și invoc articolul pe procedură – art. 154.
acest lucru deja – prelungirea schemei de ajutor de stat
Dar, lăsând chestiunea aceasta la o parte, o să-l rog și pe
pentru marii consumatori de energie până în 2030. Dar e clar
domnul Moșteanu să ne enumere valorile acelea liberale
că ministrul energiei, Virgil Popescu...
care îi unesc, că mi-e greu să le identific.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mai departe, domnul Ionel Dancă, în calitate de deputat
neafiliat, nu putea face o astfel de propunere, în mod evident.
Domnule deputat... Am înțeles acum că s-a complinit această procedură prin
Domnul Ionel Dancă: luarea de cuvânt a colegului Ionuț Moșteanu.
Prietenește, îl aștept să îmi spună valorile liberale care îi
...fără un prim-ministru... unesc, că nu reușesc să le identific.
Mulțumesc. (Vociferări.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule deputat, vă rog... Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Andronache, vă mulțumesc.
Domnul Ionel Dancă: Cu o mică sesiune de clarificări doctrinare, nefinalizată,
...care să înțeleagă domeniul și fără un președinte de ce-i drept, supun votului dumneavoastră propunerea
partid care să aibă... Grupului USR de retrimitere a PL-x 553 la comisie.
 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Vot, vă rog.
84 de voturi pentru, 107 contra, două abțineri. (Vociferări.)
Pe aproape, pe aproape. Dar filiația liberală n-a funcționat
pe de-a-ntregul. (Râsete.)
Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii,
raportul.
Domnule președinte Huțucă, vă rog.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2020
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional
și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice,
de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect
de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene
Ordonanța de urgență care face obiectul proiectului de
lege supus dezbaterii reglementează corelarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2019 cu
prevederile Orientărilor privind măsurile de ajutor de stat ce
pot fi acordate în contextul schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 și
Decizia Comisiei Europene nr. C(2020) 3.146 final din 8 mai 2020.
Modificările avute în vedere au drept scop asigurarea unui
tratament nediscriminatoriu pentru potențialii beneficiari ai
subvenției directe, reglementate prin schema de ajutor de
stat pentru anii 2019 și 2020.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor
două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună
plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea
cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul
Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de
emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul
Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
La dezbateri generale, domnul Coleșa Ilie, Grupul AUR.
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Da, am ajuns să folosim veniturile, să încercăm teoretic,
dar prost, să folosim veniturile din certificatele verzi, care
taxează emisiile de carbon, tocmai pentru a reduce efectele
dezastruoase ale acestei politici sinucigașe a Uniunii
Europene. Le folosim prost pentru că oprim niște scheme de
ajutor de stat, niște subvenții care reduceau parțial aceste
efecte dezastruoase. În 2005, Comisia Europeană a decis să
se sinucidă economic și social, printr-un sistem de taxare a
emisiilor de CO 2 , emission trading system, care obligă
producătorii de energie electrică, fabricile, transportatorii auto
și aerieni, agricultura, prin reducerea numărului de animale
domestice și multe altele, într-un cuvânt, obligă pe toată
lumea să cumpere niște așa-zise certificate verzi, în fapt,
foarte roșii, foarte comuniste, pentru a compensa așa-zisa
poluare pe care o realizează. Acest sistem a condus la o
scumpire aberantă a electricității produse de centralele
clasice, la centralele de cărbune, de exemplu, ajungându-se
ca jumătate din prețul energiei electrice vândute să fie
reprezentat de aceste certificate verzi. Ei bine, jumătate din
scumpirea electricității de anul trecut chiar era generată de
creșterea prețului certificatului de emisii de dioxid de carbon.
În plus, acești teroriști energetici care conduc Uniunea
Europeană, acești „martori ai Gretei”, au hotărât ca banii din
aceste taxe despre care vorbim să nu poată fi folosiți pentru
investiții în centrale de gaze sau în cele atomice.
Membrii Comisiei Europene și-au pierdut demult busola și
contactul cu realitatea din propriile țări.
Comisia Europeană a decis celebrul „Fit for 55” până în
2030 sau cu 90% reducerea până în 2050...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Coleșa,...
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Concluzionez!
Lucruri care, v-am spus, înseamnă, în esență, reducerea
cu 0,2%-0,3% a emisiilor de carbon, din totalul celor emise
de natură și de om. O absurditate!
Această politică a dus la dependența Uniunii Europene,
inclusiv a noastră, de gaze, de petrol, de cărbune din...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule deputat...
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
...din dictaturile care acum ne amenință, din dictatura de
tip...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule deputat!
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
...din Rusia.
Concluzionez!
Din Rusia și din China.
Asta facem noi prin aceste certificate verzi: finanțăm
dictaturile din China și Rusia, iar pe noi ne sinucidem.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu o să înțeleg, probabil, astăzi de ce, atunci când vă cer
să concluzionați, începeți să ridicați tonul. E o surpriză pentru
mine.
Nu mai sunt înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
Ne întoarcem la poziția 39 de pe ordinea de zi, și anume
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor
pentru atribuirea și închirierea unor imobile, proprietate
publică și privată a statului, aflate în administrarea Regiei
Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”;
PL-x 13/2021.
Rog președintele Comisiei pentru administrație,
prezentarea raportului.
Vă rog.
Doamna Simona Bucura-Oprescu:
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020
privind reglementarea condițiilor pentru atribuirea și
închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a
statului, aflate în administrarea Regiei Autonome
„Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 alin. (3)
din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de
disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
și amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa
PL-x 13/2021, cu dezbaterea în fond, în procedură de
urgență, cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din
Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de
disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică
și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în
ședințe separate.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate membrii celor două comisii au hotărât, cu
majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei
Deputaților raportul comun de adoptare, cu amendamentele
admise redate în anexa la prezentul raport.
În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său,
proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Domnule președinte, propun două minute pentru
dezbateri.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Perfect!
Două minute timp de dezbateri.
Vot, vă rog.
174 de voturi pentru, 6 contra.
Aprobat.
Întreb dacă există colegi înscriși la cuvânt pentru
dezbateri generale.
Nu sunt.
Începem cu dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 37 aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
43. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și
completarea unor acte normative privind protecția
consumatorilor; PL-x 100/2009; procedură de urgență.
Guvernul?
Nu.
Dau cuvântul Comisiei pentru industrii și servicii, pentru
prezentarea raportului suplimentar și să facă și propuneri
pentru timpii de dezbatere.
Comisia pentru industrii și servicii!
Domnul Gabriel Andronache (din sală):
E în ședință!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Îi cert degeaba!
Domnule secretar, vă rog, raportul.
Și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Domnul Ovidiu-Victor Ganț:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor,
Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2008
pentru modificarea și completarea unor acte normative
privind protecția consumatorului.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Guvernul susține adoptarea, cu amendamente.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 11 februarie 2009.
49
Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat
proiectul de lege și au decis să propună plenului Camerei
Deputaților, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de
lege.
Avem în față un proiect care se încadrează în categoria
legilor ordinare.
Timpi de dezbatere: total – 3 minute; amendamente – un
minut.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă rog, vot pentru timpii de dezbatere.
181 de voturi pentru, 3 contra, două abțineri, un coleg nu
votează.
Timpii de dezbatere au fost aprobați.
Nu avem înscriși la cuvânt.
Dacă la titlul legii avem obiecții sau comentarii?
Nu.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 71 aveți obiecții sau
comentarii?
Nu.
Aprobate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de
domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al
Camerei Deputaților.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
44. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 530/2021.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri?
Nu.
Din partea comisiei sesizate, reprezentantul Comisiei
juridice, de disciplină și imunități.
Domnule Popa, vă rog.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Camera Deputaților este Camera decizională
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege.
Guvernul României a transmis un punct de vedere prin
care nu susține.
Consiliul Legislativ a avizat negativ.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele
minorităților naționale a avizat negativ.
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și
bărbați a avizat negativ.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, precum și
modificarea art. 287 din Legea nr. 286/2009. Potrivit
proiectului, se instituie obligația contravenientului de a
executa sancțiunea prestării unei activități în folosul
comunității în termen de cel mult 60 de zile de la rămânerea
definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate în temeiul
art. 391 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, neexecutarea
acestei obligații urmând să constituie infracțiunea de
nerespectare a hotărârilor judecătorești.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de
disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să
supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de
lege.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul
de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulțumesc.
 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale dacă sunt înscrieri?
Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlu dacă sunt observații?
Nu.
Adoptat.
De la nr. crt. 1 până la nr. crt. 8 dacă sunt observații?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
45. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;
PL-x 409/2021; procedură de urgență.
Reprezentantul Guvernului?
Vă rog.
Domnul Adrian Voican:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2021 se
propune introducerea unei noi surse de proveniență a
ofițerilor de poliție, respectiv prin absolvirea programelor de
studii universitare de master profesional pentru formarea
ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza”, destinate candidaților care dețin o
licență în specializări universitare necesare structurilor MAI.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2021 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, în forma propusă de comisiile de specialitate ale
Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru apărare,
pentru prezentarea raportului?
Domnule Rodeanu, vă rog.
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În baza prevederilor legale din Regulamentul Camerei
Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 409/2021, Comisia
pentru învățământ și Comisia pentru apărare, ordine publică
și siguranță națională au fost sesizate, în procedură de
urgență, cu acest proiect de lege.
Pentru întocmirea raportului, comisiile au avut avizul
favorabil din partea Comisiei pentru muncă și protecție
socială, al Comisiei pentru administrație publică și
amenajarea teritoriului, al Consiliului Legislativ, precum și
avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea
unor măsuri pentru înlăturarea consecințelor negative în
ceea ce privește capacitatea de funcționare a Ministerului
Afacerilor Interne din punctul de vedere al deficitului de
personal. Se propune identificarea unor noi rute, alternative,
cu aplicare etapizată, vizând domeniul formării personalului
MAI, precum și extinderea sistemului din care provin polițiștii,
respectiv din cadrul absolvenților programelor de master
profesional organizate de către Academia de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza”, precum și din rândul absolvenților
programelor de studii postliceale.
Proiectul intră în categoria legilor organice.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
acest proiect.
Comisiile pentru învățământ și pentru apărare au dezbătut
acest proiect și, cu majoritate de voturi, au propus un raport
de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise
prezente în anexă.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Timpul de dezbatere să-l propuneți, vă rog.
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Trei minute, domnule președinte.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Trei minute timp de dezbatere.
Vot, vă rog.
176 de voturi pentru, două abțineri, doi colegi nu votează.
Adoptat.
Din partea grupurilor?
Domnul Salan Viorel, PSD.
Vă rog.
Domnul Viorel Salan:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
Vreau să vă mărturisesc sincer că inițial am avut o
reticență, înainte de a vedea conținutul de fond și
documentele conexe ale acestui proiect de lege, însă, dată
fiind situația în care ne aflăm, în contextul deficitului mare de
personal pe care îl are Ministerul Afacerilor Interne, consider
că este o soluție alternativă la învățământul de zi, în cadrul
Academiei de Poliție, pentru completarea deficitului de ofițeri
pe care îl are Poliția Română.
Bineînțeles, ca într-adevăr să fie o echitate, în cadrul
dezbaterilor ce le-am avut în Comisia pentru apărare, ordine
publică și siguranță națională am dorit să cunosc dacă
într-adevăr sunt aceleași criterii și pentru studenții care
urmează învățământul la zi. Astfel că cei care urmează acest
master sunt din rândul absolvenților de studii juridice și
categoric că pe timpul cât desfășoară aceste cursuri
masterale nu se mai impune, într-adevăr, să parcurgă
discipline de drept, însă celelalte discipline de specialitate
trebuie să fie parcurse în totalitate, ca, de altfel, și criteriile
vizând pregătirea fizică sau testările psihologice să fie
aceleași precum ale studenților de la zi.
Prin amendamentul pe care l-am propus în cadrul
Comisiei pentru apărare, pentru ca într-adevăr curricula să
poată să fie parcursă în totalitate, am propus să înceapă cu
anul universitar 2022–2023, aspect la care au achiesat toți
colegii mei.
Ca atare, susțin și, în numele Grupului Partidului Social
Democrat, vom vota acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul Coarnă, un singur vorbitor de grup; e procedură
de urgență.
Mergem mai departe.
Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe
articole.
La titlul legii dacă sunt intervenții sau observații?
Nu.
Adoptat.
De la nr. crt. 1 la nr. crt. 8, dacă sunt observații?
Nu.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 51
Adoptate. Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Proiectul de lege rămâne la votul final. Vă mulțumesc.
46. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea În cadrul dezbaterilor generale, domnul Ivan Bogdan-
Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum Gruia, Grupul PSD.
și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 Vă rog, domnule deputat.
privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a
numelor persoanelor fizice; PL-x 594/2020. Domnul Bogdan-Gruia Ivan:
Are cuvântul Guvernul României. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă rog. Stimați colegi,
Domnul Adrian Voican: Este un proiect care dă o gură de oxigen acelor oameni
care au nevoie de modificarea actelor de stare civilă prin trei
Domnule președinte, elemente principale.
Doamnelor și domnilor deputați, 1. Digitalizarea sistemului de stare civilă din România,
Proiectul supus dezbaterii vizează, în principal, realizarea ceea ce înseamnă o nouă trecere înspre respectarea
condițiilor tehnice necesare informatizării stării civile, prin Agendei Digitale România 2020.
constituirea unei baze de date automate și a unor fluxuri de 2. Și poate un aspect foarte important este faptul că
comunicații între autoritățile administrației publice locale și decizia directă în materie de stare civilă va fi descentralizată
cele centrale care să permită preluarea informațiilor specifice de la mai multe instituții naționale către cele locale, care sunt
în Registrul național de evidență a persoanelor, precum și în cel mai aproape de cetățeni.
alte sisteme informatice, în condițiile legii. Și 3. Simplificarea procedurilor obținerii documentelor de
Implementarea reglementărilor propuse determină stare civilă, prin care cetățenii români vor putea să obțină
dezvoltarea conceptului de administrație electronică, cu într-un timp mult mai scurt aceste documente de stare civilă.
consecința corelării și simplificării procedurilor administrative. Trebuie să ținem cont că sunt peste 3 milioane de români în
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru afara țării care, de foarte multe ori, mai ales în această
modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la perioadă și în timpul verii, ajung să vină acasă, să-și ia
actele de stare civilă, republicată, precum și pentru concedii de două sau de 3 săptămâni ca să poată să-și
abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind schimbe actele atât pentru ei, cât și pentru copiii lor.
dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor Prin adoptarea acestui proiect de lege care validează
persoanelor fizice, în forma propusă de comisiile de ordonanța Guvernului vom putea să spunem că România
specialitate ale Camerei Deputaților. face un pas mai mult decât important spre digitalizarea și
Vă mulțumesc. sistematizarea sistemului informatic de date ale cetățenilor și
înspre scurtarea termenelor în care se obțin documentele de
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: stare civilă.
Grupul PSD susține cu toată tăria acest proiect de lege și
Vă mulțumesc.
vă invit pe toți să facem la fel.
Din partea comisiilor, Comisia juridică sau Comisia pentru Vă mulțumesc.
administrație.
Domnul Popa. Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa: Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Vă mulțumesc. Dacă la titlu sunt observații?
Camera Deputaților este Camera decizională. Nu.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Adoptat.
proiectul de lege. La amendamentele admise de la 1 la 10 dacă sunt
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele observații?
minorităților naționale a avizat favorabil. Nu.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță Adoptate.
națională a avizat favorabil. De la 11 la 20 dacă sunt observații?
Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a Nu.
avizat favorabil. Adoptate.
Comisia pentru politică externă a avizat tot favorabil. De la 21 la 30 dacă sunt observații?
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de Nu.
reglementare modificarea actualului cadru normativ pentru Adoptate.
implementarea proiectului privind crearea Sistemului De la 31 la 40?
informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, în Nu.
vederea informatizării fluxurilor și proceselor interne ale Adoptate.
instituțiilor statului și a eliminării consumului de hârtie, a De la 41 la 50?
reducerii timpilor de soluționare a unor cerințe adresate Nu.
instituțiilor publice, precum și a instituirii posibilității întocmirii Adoptate.
actelor de stare civilă în format electronic. De la 51 la 60 dacă sunt observații?
În urma dezbaterii, comisiile au hotărât, cu majoritate de Nu.
voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente Adoptate.
admise și respinse. De la 61 la 70 dacă sunt observații?
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege Nu.
face parte din categoria legilor ordinare. Adoptate.
Vă mulțumesc. De la 71 la 100 dacă sunt observații?
 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Nu.
Adoptate.
De la 101 la 112, dacă sunt observații?
Nu.
Adoptate.
La amendamentele respinse, de la 1 la 5, dacă sunt
observații?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
47. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor
măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii
profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării
activităților economice, determinate de situația
epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului
SARS-CoV-2; PL-x 551/2021; procedură de urgență.
Reprezentantul Guvernului?
Nu este.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, pentru
citirea raportului.
Vă rog.
Domnule președinte.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2021
pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a
angajaților și a altor categorii profesionale în contextul
interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice
determinate de situația epidemiologică generată de
răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de
reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 111/2021, prin care se stabilesc unele măsuri de protecție
socială a angajaților și a altor categorii profesionale în
contextul prezentat în titlu. Astfel, se reglementează
diminuarea riscului de excluziune socială pentru persoanele
aflate în situația de a nu mai putea desfășura activitatea
profesională ca urmare a situațiilor de interzicere/
suspendare/limitare a activităților economice.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor
exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât,
cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei
Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de
lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție
socială a angajaților și a altor categorii profesionale în
contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților
economice, determinate de situația epidemiologică generată
de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în forma
adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Din partea grupurilor?
Nu sunt intervenții.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul
final.
48. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și
psihotrope; PL-x 466/2021; procedură de urgență.
Din partea Guvernului?
Nu.
Da?
Vă rog.
Domnul Aurel-George Mohan – secretar de stat
în Ministerul Sănătății:
Bună ziua!
Organismul Internațional pentru Controlul Stupefiantelor
al Organizației Națiunilor Unite a comunicat statelor părți că
tabelele Convenției Națiunilor Unite asupra substanțelor
stupefiante din 1961, respectiv din Convenția Națiunilor Unite
asupra substanțelor psihotrope din 1971 au fost modificate.
În consecință, 12 substanțe sunt mutate de la secțiunea
Plante și substanțe aflate sub control național la secțiunea
Psihotrope.
Susținem Proiectul de lege pentru modificarea și
completarea anexei la Legea nr. 339/2005 cu raportul
Comisiei pentru sănătate.
Mulțumim.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului?
Vă rog.
O să vă rog la final să faceți și propunerile pentru timpii de
dezbatere.
Domnul Nelu Tătaru:
Mulțumesc.
În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 117 alin. (1) din
Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia
pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în
fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru
modificarea și completarea anexei la Legea nr. 339/2005
privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor
stupefiante și psihotrope, trimis cu adresa PL-x 466/2021 din
18 octombrie 2021.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României,
republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei
Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.
La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate
și familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului
Legislativ.
Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat
proiectul de lege în ședința din 1 martie 2022. La lucrările
comisiei deputații și-au înregistrat prezența conform listei de
prezență.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru
sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului
de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face
parte integrantă din prezentul raport.
Trei minute pentru dezbatere.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Mulțumesc.
Tei minute pentru dezbateri.
Vot, vă rog.
În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de
domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al
Camerei Deputaților.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cu 160 de voturi pentru, 3 contra, 4 abțineri, un coleg nu
votează, timpii de dezbatere au fost aprobați.
Nu există înscriși la cuvânt la dezbateri generale.
Începem cu dezbaterea pe articole.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 8 există obiecții sau
comentarii?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
49. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru
modificarea și completarea unor acte normative în domeniul
sănătății; PL-x 486/2021.
Vă rog.
Domnul Aurel-George Mohan:
Bună ziua!
Prin acest act normativ se creează cadrul legal pentru
stimularea adresabilității populației spre vaccinare, astfel
încât un număr semnificativ de persoane, în perioada
următoare, să fie imunizate, fie în centrele de vaccinare, fie
de către medicul de familie.
Astfel, începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe, persoanele vaccinate cu schemă completă de
vaccinare vor beneficia de o alocație individuală de hrană în
valoare totală de 100 de lei.
Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 19/2021.
Mulțumim.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
A fost reprezentantul Guvernului.
Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond.
Comisia pentru buget.
Haideți, domnule Huțucă!
PL-x 486/2021.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele
măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte
normative în domeniul sănătății
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021, prin care se
reglementează modificarea și completarea Legii nr. 55/2020,
precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 68/2021, în sensul creării cadrului legal
pentru stimularea adresabilității populației spre vaccinare.
Astfel, persoanele vaccinate cu schemă completă de
vaccinare vor beneficia de o alocație individuală de hrană în
valoare totală de 100 de lei, sub formă de tichete de masă,
pe suport hârtie.
În consecință, în urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor
exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate
de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport
comun de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament
de tehnică legislativă, prezentat în anexa care face parte din
raportul comun.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul Coleșa, Grupul AUR.
Vă rog.
53
Domnul Ilie-Alin Coleșa:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am auzit aici că proiectul legislativ ar avea drept scop
stimularea adresabilității procesului de vaccinare. Ce limbaj
de lemn și fals în același timp!
Vă citez primul articol al acestei legi, care spune că:
„Până la încetarea stării de alertă posturile vacante sau
temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unitățile
aflate în subordinea și în coordonarea Ministerului Sănătății,
inclusiv funcțiile publice de execuție și conducere, pot fi
ocupate prin numire, fără concurs...” și așa mai departe.
Deunăzi am votat un proiect de lege prin care aceste
numiri temporare, fără concurs, au fost transformate în numiri
fără termen, în contracte de muncă pe perioadă
nedeterminată, fără concurs, doar cu un examen formal.
Deci în niciun caz nu se adresează vaccinării și măririi
adresabilității și așa mai departe.
Într-adevăr, există niște articole care vorbesc de
vaccinare, dar ele reprezintă un fel de mită pentru cei care se
vaccinează. Li se dau 100 de lei sau sunt înscriși la niște
tombole cu premii în bani.
Ca atare, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu există obiecții sau observații?
Nu.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 9 există obiecții sau
observații?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
50. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru
finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale;
PL-x 424/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Domnule Huțucă, vă rog să reveniți pentru raport și să ne
faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele
măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor
programe naționale
Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea
cadrului general privind aprobarea finanțării din fonduri
europene a programelor naționale aferente următoarelor
domenii: integrare pe piața muncii a categoriilor sociale
considerate prioritare la nivel național; susținerea
antreprenoriatului, a structurilor de economie socială și a
altor inițiative ale mediului de afaceri; digitalizarea activităților
desfășurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de
competențe digitale ale forței de muncă; măsuri active de
ocupare a forței de muncă; măsuri active pentru dezvoltarea
serviciilor de asistență comunitară pentru persoanele
vârstnice; investiții în domeniul cercetării, dezvoltării și
inovării.
În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți
la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare
a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru
finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale,
cu amendamentele admise prezentate în anexă.
Vă mulțumesc.
Timp de dezbatere – 3 minute.
 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vot, vă rog.
170 de voturi pentru, două contra, 4 abțineri.
Timpii de dezbatere au fost aprobați.
Nu mai sunt colegi înscriși la cuvânt.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 9 există obiecții?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
51. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății; PL-x 57/2019.
Suntem în procedură de urgență.
Doriți să luați cuvântul? Inițiatorul, Guvernul României.
Vă rog.
Domnul Aurel-George Mohan:
Bună ziua din nou!
Ca schimbări preconizate, promovarea acestui act
normativ este determinată, în principal, de necesitatea
punerii în concordanță a dispozițiilor din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal referitoare la modalitatea de
dobândire sau încetare a calității de asigurat în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate de către
persoanele fizice care realizează unele venituri, altele decât
cele din salarii și asimilate salariilor.
Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 109/2018.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu avem înscriși la cuvânt, nu avem amendamente.
Proiectul rămâne la votul final.
A, domnul Tătaru, Comisia pentru sănătate.
Vă rog, citiți raportul.
Domnul Nelu Tătaru:
Mulțumesc.
În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 115 din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și
familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură
de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, trimis cu adresa PL-x 57 din
25 februarie 2019.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2019.
La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate
și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului
Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, avizul
favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil
al Comisiei pentru buget, finanțe, avizul favorabil al Comisiei
juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de
șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere favorabil al
Ministerului Sănătății.
Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat
proiectul de lege în ședința din 8 martie 2022.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru
sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului
de lege, în forma prezentată de Senat.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Nu avem amendamente, nu avem înscriși la cuvânt.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
52. Proiectul de lege pentru completarea Legii
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 267/2019.
Comisia pentru sănătate.
Haideți înapoi, domnule președinte! Raportul.
Domnul Nelu Tătaru:
Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul
Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a
fost sesizată, prin adresa PL-x 267 din 5 iunie 2019, cu
dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de
lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea
apei potabile.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2019.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere:
avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al
Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei
pentru agricultură, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul
favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru mediu și
echilibru ecologic, avizul negativ al Comisiei pentru
administrație publică, punctele de vedere favorabile ale
Guvernului, cu observații și propuneri.
Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul
de lege face parte din categoria legilor ordinare.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu
unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu
amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din
prezentul raport.
Trei minute.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Nu era nevoie de timp de dezbatere.
(Domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa solicită să ia
cuvântul.)
Vorbim de PL-x 267?
Vă rog.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Da, domnule președinte.
Mulțumesc.
Vă rog să retrimitem PL-x 267/2019 la comisie pentru
două săptămâni.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnule Tătaru, v-am chemat să citiți cursiv degeaba
raportul.
Avem consens al liderilor?
USR?
Da.
AUR?
Stimați colegi de la AUR, lideri de grup, avem consens
pentru retrimiterea la comisie sau supun la vot?
Nu există.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Ba da, ba da, există pentru dumneavoastră, că sunteți un
om bun și de oameni iubitor! Suntem de acord.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cred că mi-au murit lăudătorii.
În regulă.
Prin consens al liderilor, proiectul se întoarce la comisie
două săptămâni.
53. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 alin. (1)
din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor; Pl-x 639/2019.
Doreați pe procedură sau raportul?
Domnule secretar de stat, e musai? Dacă e musai, vă rog
să citiți susținerea Guvernului.
Vă rog.
Domnul Adrian Voican:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Prin proiectul de act normativ se propune modificarea
art. 32. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și
completările ulterioare, astfel încât împotriva unui
proces-verbal de constatare a contravențiilor să se poată
depune plângere, fie la judecătoria în a cărei rază de
circumscripție a fost săvârșită contravenția, așa cum prevede
legislația în vigoare, fie la judecătoria în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul
suplimentar de admitere, cu amendamente, elaborat de
Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei
Deputaților.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Raportul comisiei.
Domnule Popa, vă rog.
Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:
Vă mulțumesc.
Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru
completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins
propunerea legislativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.
Guvernul României nu susține.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea
teritoriului a avizat favorabil.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele
minorităților naționale a avizat negativ.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001 în sensul stabilirii competenței judecătoriei în a
cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
contravenientul de a judeca plângerea împotriva
procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare
a sancțiunii, alternativ cu competența judecătoriei în a cărei
circumscripție a fost săvârșită contravenția.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de
disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să
supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii
legislative.
55
În raport cu obiectul și conținutul reglementării,
propunerea legislativă face parte din categoria legilor
ordinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
La dezbateri generale, domnule Badiu?
Vă rog.
Domnul Georgel Badiu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul AUR nu susține această inițiativă legislativă. Ni se
pare că este o greșeală în ceea ce privește aplicarea legii.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 există obiecții?
Nu.
Adoptate.
Stimați colegi,
Poate pentru prima dată după foarte mulți ani ajungem să
dezbatem toată ordinea de zi; nu țin minte să se mai fi
întâmplat așa ceva. (Aplauze.)
Vă mulțumesc frumos.
54. Penultimul proiect de astăzi, reexaminarea Legii
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, ca urmare
a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 14 iulie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939
din 13 octombrie 2020; PL-x 281/2020/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Comisia pentru constituționalitate.
Vă rog, raportul.
Domnul Ringo Dămureanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
PL-x 281/2020.
Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri
financiar-fiscale
Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru
constituționalitate au fost sesizate cu reexaminarea Legii
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, ca urmare
a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 2020.
Această lege a fost transmisă spre promulgare
Președintelui României la data de 5 iunie 2020.
În data de 16 iunie 2020, Guvernul României a formulat o
sesizare de neconstituționalitate asupra legii.
Ca urmare a sesizării, Curtea Constituțională a pronunțat
Decizia nr. 590 din 2020, prin care a admis obiecția de
neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile
articolului unic punctul 3 din această lege sunt
neconstituționale.
În urma reexaminării, legea a fost adoptată de Senat, în calitate
de primă Cameră sesizată, în ședința din 15 februarie 2021.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei
Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia
pentru constituționalitate și-au desfășurat lucrările în ședințe
separate.
 56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Membrii Comisiei pentru constituționalitate au dezbătut
legea în ședința din 8 februarie 2022.
Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au
dezbătut legea în data de 1 martie 2022.
În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate, deputații
celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să
propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de
adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale,
în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din
categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Și eu vă mulțumesc.
Nu sunt amendamente, nu sunt vorbitori.
Propunerea rămâne la votul final.
Am rugămintea la liderii de grup să vină până sus.
Domnule Simonis, invit liderii de grup până la prezidiu.
(Consultări.)
Stimați colegi,
Este ora 12.56. Luăm o pauză de 10 minute, până ne
ajunge raportul.
Vă rog să fiți în sală în 10 minute. După aceea nu vom
mai face pauză pentru sesiunea de vot final, așa că stați prin
preajmă.
Vă mulțumesc.
PAUZĂ
* (Vociferări.) Pentru ca firmele voastre de casă... (Vociferări.)
* *
DUPĂ PAUZĂ
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Stimați colegi, mai stăm? (Vociferări.)
Nu mai stăm.
Unul dintre cele mai așteptate rapoarte din istoria recentă
a Parlamentului, ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi,
și anume Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;
PL-x 132/2022.
Suntem în procedură de urgență.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru politică
economică sau al Comisiei pentru industrii, pentru
prezentarea raportului comun.
Vă rog, domnule președinte.
Și, la final, să indicați și timpii de dezbatere, să-i supun
votului.
Vă rog.
Domnul Costel Neculai Dunava:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport suplimentar
Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre
dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de
lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au
hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei
Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu
amendamente admise.
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă
face parte din categoria legilor ordinare.
Propun timp de dezbatere – 3 minute.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vot, vă rog, 3 minute – timpi de dezbatere.
189 de voturi pentru, 44 contra, două abțineri.
Timpii de dezbatere au fost aprobați.
Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență, un
singur vorbitor pentru grupurile parlamentare.
Dau cuvântul domnului Giurgiu Adrian, Grupul USR.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Adrian Giurgiu:
Mulțumesc.
Colegi de la PSD și PNL,
Cât mai aveți de gând să-i țineți în brațe pe „băieții
deștepți” din energie? (Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)
Intrați cu buldozerul peste deciziile instanțelor din
România! (Vociferări. Aplauze.)
Ignorați procedura de infringement declanșată de Comisia
Europeană, fix pentru o astfel de hidrocentrală... (Vociferări.)
construită în arii protejate.
Haideți să vedem cine câștigă și cine pierde, dacă vă
trece legea!
Ce face, de fapt, această lege? Nu mai cere studiu de
impact asupra mediului pentru construcțiile în arii protejate.
să poată fura liniștite. (Vociferări. Gălăgie.)
Peste 300 de milioane de euro cheltuiți ilegal intră în
legalitate și îi scăpați de controale, răspundere și de pușcărie
pe prietenii voștri. (Vociferări. Gălăgie.)
Și pentru ce? În teorie, aceste hidrocentrale au
capacitatea de producție de 0,4% din totalul național.
(Vociferări.)
Atenție, nu 4%, ci 0,4%! Adică nu vor scădea facturile la
energie ale românilor, ba, din contră, românii sunt marii
pierzători! România va avea de plătit amenzi, din banii noștri,
ai tuturor! Și prejudiciile de mediu... (Vociferări.) sunt uriașe.
Nu suntem în stare să ne protejăm râurile, pădurile și
habitatele naturale... (Vociferări. Gălăgie.), dar PSD...
(Vociferări. Gălăgie.) și PNL... (Vociferări. Gălăgie.) fac o
lege... (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Stimați colegi, vă rog, puțină liniște!
Domnul Adrian Giurgiu:
...PSD și PNL fac o lege care le distruge și mai mult.
(Vociferări. Gălăgie.)
Să vă zic ce se întâmplă în Mureș...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Să ne ziceți...
Domnul Adrian Giurgiu:
...în județul de unde vin eu.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
...cam în 24 de secunde, vă rog. (Vociferări.)
Voci de la USR:
De ce? De ce 24?
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 57
Domnul Adrian Giurgiu: iar niște „inteligenți”, niște „deștepți”, ulterior, au desenat
Mulțumesc. (Vociferări.) harta ariilor protejate în România din birou. Făcând din birou
lucrul acesta, habar nu au avut că au trasat peste investiții de
Domnul Vasile-Daniel Suciu: sute de milioane de euro, unele dintre ele aflate în arealul
acelor spații.
Vă rog. Și, atunci, ce soluții avem? (Vociferări.)
Domnul Adrian Giurgiu: Și, atunci, ce...?
Evident că după aceea, trecând acele terenuri în arii
Se bagă într-o conductă șapte afluenți ai Mureșului, cu protejate, a venit Comisia, au venit ONG-urile și ne-au spus
consecințe grave pentru mediu, economia locală și sănătatea că nu mai putem să respectăm avizul de mediu.
locuitorilor. Și, atunci, avem două variante:
Efectele dezastruoase asupra mediului încep din – mutăm ariile protejate, astfel încât să păstrăm
momentul punerii în funcțiune a hidrocentralelor. Se vor respectarea..., să păstrăm suprafața de arii protejate a
defrișa sute de hectare de pădure, care ne-ar da oxigen... României, în alte zone... (Râsete.), adică scoatem aceste
(Vociferări.), pentru a face un lac de acumulare. zone și introducem altele;
– sau pierdem sute de milioane de euro de euro, investiții,
Domnul Vasile-Daniel Suciu: până la 90% făcute unele dintre ele – 90% finalizate –, în
Vă rog să finalizați. (Vociferări.) condițiile în care... pierdem acești bani în condițiile în care
astăzi avem deficit de energie și avem nevoie să ne creștem
Domnul Adrian Giurgiu: puterea de producție.
Cred că orice om sănătos la minte, care nu e condus de
Finalizez.
unii care stau prin ONG-uri, în birouri și n-au nicio treabă cu
La nivel mondial, aceste lacuri emană 7% din gazele cu țara asta, înțelege că e important să deblocăm aceste
efect de seră. investiții în regim de urgență! (Aplauze. Vociferări.)
Românii trebuie să știe că așa nu vor scădea prețurile la
energie. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
PSD și PNL ne bagă pe gât poluarea și amenzile de Mulțumesc.
infringement. Domnul Simion, vă rog.
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Se pregătește domnul Mărculescu.
Mulțumesc. O voce de la PSD:
Domnul Adrian Giurgiu: Să amintești și de peștișorul de aur!
USR va vota împotriva acestui proiect. Domnul George-Nicolae Simion:
De cine?
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc. O voce de la PSD:
De peștișorul de aur!
Domnul Adrian Giurgiu:
Mulțumesc. (Aplauze.) Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Lăsați peștișorii de aur pentru basme!
Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog, domnule Simion.
În calitate de inițiator... (Aplauze.), domnul Simonis, vă
Domnul George-Nicolae Simion:
rog. (Aplauze.)
Și după aceea revenim la dezbateri generale. Peștișorii de aur ca peștișorii de aur, dar vipera cu corn?!
Nu mai crește. Ce se întâmplă? Nu mai putem din cauza
Domnul Alfred-Robert Simonis: hidrocentralelor să protejăm vipera cu corn!
E foarte bine că ați citit de pe foaie și cum votează USR. Mie, domnule de la USR, nu mi-a scris nimeni discursul și
Trebuia să notați chestiunea aceasta, că... vă spun eu ce s-a întâmplat în județul Mureș.
În județul Mureș este o hidrocentrală începută nu de către
Voci de la PSD: „băieții deștepți” din energie, ci începută în anul de
grație 1989. Acea investiție nu a mai fost finalizată. Și
Bravo! (Aplauze.) dumneavoastră ne spuneți acum că nu vom mai avea aer, că
Domnul Alfred-Robert Simonis: se taie niște mii de copaci, stratul de ozon și așa mai
departe.
...altfel, n-am înțeles nimic... (Aplauze.) USR va vota Românii nu au ce mânca! Românii nu au cum să-și
împotriva acestui amendament. plătească facturile! Și facem găuri în stratul de ozon cu o
Oameni buni, hidrocentrală?! (Vociferări.)
În anii 2000 a început construcția unor hidrocentrale, pe
întreaga suprafață a României. Cele mai importante dintre Voci de la USR:
ele, în 2003. 0,4%! 0,4%!
În 2003 nu aveam desenate ariile protejate în forma
actuală, nu era nici condiție de la Comisia Europeană și nu Domnul George-Nicolae Simion:
știa nimeni de aceste norme de mediu, care, într-adevăr, Nu e 0,4%! Nu e 0,4%! (Vociferări.)
ulterior au apărut și bine că au apărut. Avem Răstolița, în județul Mureș, avem două
Începând cu 2003, s-au investit sute de milioane de euro – hidrocentrale – una în județul Hunedoara și una în județul
nu ilegal, ci legal, pentru că atunci aceste hidrocentrale au Gorj. Puneți mâna pe carte, că ce ați învățat voi de la
avut avize de mediu, pe legislația respectivă –, au început... ONG-urile străine nu e valabil... (Vociferări.) în practică!
s-a băgat până la un miliard de euro în aceste hidrocentrale, (Vociferări.)
 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Mergeți pe teren și vorbiți cu românii și o să vedeți că În acest sens, textul documentului legislativ urmărește
ceea ce mi-ați spus mie pe Facebook, că „e doar 8 lei litrul de facilitarea realizării cu celeritate a proiectelor investiționale
benzină”, e foarte mult! Distrugi țara? aflate într-un stadiu avansat de executare, mai exact,
ONG-ul din Germania care a blocat... (Vociferări.) peste 60%.
hidrocentralele de pe Jiu avea un reprezentant... (Vociferări.) Efectul dorit este acela de impulsionare a creșterii
Instanțele de judecată la care vă referiți au avut în vedere un capacității de producție, ca un prim pas în intensificarea
apel făcut de un ONG din Germania reprezentat de un „băiat” ritmului de realizare a investițiilor în sectorul energetic.
pe care îl cheamă Mihai Goțiu. S-ar putea să-l cunoașteți, că Totodată, prin acest proiect de lege se are în vedere
e membru al USR! (Aplauze. Vociferări.) introducerea unor noi limite privind ariile protejate, acestea
urmând a fi trasate astfel încât perimetrul schemei de
Domnul Vasile-Daniel Suciu: amenajare hidroenergetice, inclusiv cel al drumurilor de
Vă rog și pe dumneavoastră să concluzionați. acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor
de evacuare putere aferente acestora, să fie în afara ariei
Domnul George-Nicolae Simion: naturale protejate, iar între noile limite ale ariei naturale
În Comisia pentru industrii și Comisia pentru economie ați protejate și limitele amenajării hidroenergetice să fie păstrată
încercat să tergiversați și să amânați... (Vociferări.) punerea o zonă-tampon cu o lățime minimă de 100 de metri, pe toată
în practică. Pentru că, nu-i așa?, avem o agresiune a Rusiei, lungimea de grănițuire.
avem un război între Ucraina și Rusia și avem Rusia, care... Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de
lege.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
Domnule Simion, vă rog să...
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul George-Nicolae Simion: Și eu vă mulțumesc.
...șantajează... Doamna Gliga Dumitrița, la dezbateri generale, Grupul
PSD.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Stimați colegi,
...concluzionați. Vă reamintesc, suntem în procedură de urgență, avem un
singur vorbitor pentru grupurile parlamentare.
Domnul George-Nicolae Simion:
Vă rog.
...șantajează Europa și șantajează România din punct de
vedere energetic. (Vociferări.) Doamna Dumitrița Gliga:
Ce aveți voi împotriva independenței energetice a Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
României? Doamnelor și domnilor deputați,
Ce aveți voi împotriva construcției de hidrocentrale în Situațiile de criză, dincolo de stresul provocat, au și
România? meritul de a ne forța pe noi toți să găsim rapid soluții la
Nu mai crește... problemele pe care trebuie să le înfruntăm în acel moment.
Partidul Social Democrat vine astăzi în fața
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
dumneavoastră cu această soluție legislativă, unul dintre
Este în regulă... pașii spre independența energetică a României, pe care,
desigur, ne-o dorim cu toții, și care să permită deblocarea
Domnul George-Nicolae Simion:
proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de
...vipera cu corn... execuție și astfel punerea în funcțiune a mai multor
hidrocentrale pe care România le are în construcție – pe
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Valea Mureșului, la Răstolița, de care s-a și discutat deja, și
...domnule Simion. două pe Valea Jiului – la Bumbești și Dumitra –, toate
finalizate în proporție de peste 90%, iar energia produsă aici
Domnul George-Nicolae Simion:
ar duce la alimentarea rapidă a peste 300.000 de gospodării.
...nu mai facem rafting pe Jiu? Vorbim deci despre trei surse de energie curată, verde și
Chiar ne credeți proști? (Aplauze. Vociferări.) ieftină, toate împotmolite de ani de zile în hățișuri legislative
și dezbateri interminabile; toate demarate cu mult timp
Domnul Vasile-Daniel Suciu: înaintea stabilirii zonelor în care se află amplasate
Mulțumesc, domnule Simion. (Vociferări.) hidrocentralele drept arii protejate.
Domnul Mărculescu, Grupul PNL. (Vociferări.) La Hidrocentrala de la Răstolița, județul Mureș, pe care îl
reprezint, lucrările au început în urmă cu 33 de ani, zona fiind
Domnul Dumitru Mărculescu: inclusă abia ulterior, după 2007, în zona ariilor protejate.
Vă mulțumesc, domnule președinte. PSD susține protejarea mediului, dar, în egală măsură,
Stimați colegi, România are mare nevoie de creșterea capacității de
Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere și adoptare producție de energie ieftină și verde.
are drept principal obiectiv modificarea și completarea În calitate de bun cunoscător, domnule deputat Giurgiu, al
art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007. detaliilor mai puțin vizibile legate de birocrația care a
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
îngreunat evoluția proiectului energetic de la Răstolița, m-am
implicat pentru a veni cu soluții, cu amendamente, iar forma
pe care o avem în dezbatere astăzi în Camera Deputaților va
permite ca efectele legii să fie într-adevăr vizibile de îndată
ce proiectul va fi votat și promulgat.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Doamna Dumitrița Gliga:
Vă mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Ultimul vorbitor.
Din partea deputaților neafiliați, domnul Miuțescu.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Gheorghe-Adrian Miuțescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Ca în multe alte ocazii, și de data aceasta Guvernul
încearcă să-și rezolve probleme legate de nepricepere,
incompetență sau nerezolvarea la termen a unor lucruri în
curtea noastră, a Parlamentului.
Această problemă – sigur, noi... majoritatea probabil că
vom vota acest proiect, pentru că e nevoie, suntem într-o
criză, într-o stare deosebită și e nevoie de așa ceva.
Numai că se pune problema: este suficient, e destul?
O voce de la PSD:
Dar e începutul!
Domnul Gheorghe-Adrian Miuțescu:
De ce Guvernul nu rezolvă problemele care sunt în
derulare și despre care cu toții vorbim de ani de zile –
modernizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă?
De ce nu se finalizează investiția de la Iernut, care, de
asemenea, are o capacitate energetică mai mare, care ar
putea rezolva problema mult mai bine, în folosul economiei
românești?
Și, atunci, se pune problema: votăm și suntem de acord și
Parlamentul rezolvă problemele Guvernului? Atunci Guvernul
ce face? Ne pasează, ne pune în situații deosebite, facem pe
fugă. Ministerul... Am fost ieri în comisie, ministerul își
trimisese ministrul mediului la altă comisie și venise o
doamnă secretar de stat, în loc să fie acolo și să rezolve
într-adevăr o problemă foarte importantă.
Trebuie să fim foarte serioși în ceea ce facem pentru că,
altfel, trimitem în derizoriu totul și nu este în regulă.
Noi vom vota acest proiect, cei din... deputații neafiliați din
Forța Dreptei, dar cred că trebuie să ne gândim cu seriozitate
la ceea ce Guvernul face și stă în dreptul Guvernului
României.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vă mulțumesc.
Domnul Gheorghe-Adrian Miuțescu:
Vă mulțumesc.
59
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Dacă la titlul proiectului de lege aveți obiecții sau
comentarii?
Nu.
Adoptat.
Dacă de la art. 1 la art. 6 aveți obiecții sau comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul rămâne la votul final.
Nu facem pauză, stimați colegi.
Vă rog – și după o discuție cu liderii de grup –, avem 14
pagini, față-verso, de proiecte de votat, și anume 49; o parte
dintre liderii de grup au căzut de acord să nu existe... mă rog,
acceptat între ei, explicarea votului, altfel, se va prelungi
foarte mult.
Începem printr-un vot de control.
Vot, vă rog.
261 de colegi, suntem în cvorum.
Începem.
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea
componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei
Deputaților; PHCD 22/2022.
Vot, vă rog.
282 de voturi pentru.
Adoptat.
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei
referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor de prezentare a
HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în
Caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea
uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576;
PHCD 23/2022.
Vot, vă rog.
245 de voturi pentru, 30 contra, 5 abțineri.
Adoptat.
3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare
la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a
Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 –
COM(2021) 634; PHCD 24/2022.
Vot, vă rog.
283 de voturi pentru, două abțineri.
Adoptat.
Categoria II. Legi ordinare.
4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al
Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și
înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la
Amman; PL-x 16/2022; lege ordinară.
Vă rog să votați. (Râsete. Vociferări.)
Rog grupul deputaților neafiliați să râdă mai puțin
zgomotos.
Vă mulțumesc. (Vociferări.)
281 de voturi pentru, în unanimitate, adoptat.
5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind
recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor
științifice, semnat la București la 23 noiembrie 2021;
PL-x 45/2022.
 60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Vot, vă rog.
În unanimitate, cu 284 de voturi pentru, adoptat.
6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor
acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în
domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități;
PL-x 554/2021.
Vot, vă rog.
221 de voturi pentru, 63 de abțineri.
Adoptat.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 589/2021.
Vot!
243 de voturi pentru, 38 contra, o abținere.
Adoptată.
8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 alin. (1)
lit. i) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități
cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 38/2022.
Vot!
191 de voturi pentru, 37 contra, 56 de abțineri.
Adoptat.
9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin
financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente
Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în
contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte
măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 126/2022.
Vot!
În unanimitate, cu 287 de voturi pentru, adoptat.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea
articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II
pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare;
PL-x 550/2021.
Vot!
229 de voturi pentru, 10 contra, 54 de abțineri.
Adoptat.
11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea
asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate
serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea
procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori
medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative;
PL-x 407/2021.
Vot, vă rog.
Ca un făcut, toate titlurile de astăzi sunt extrem de lungi.
Voci din sală:
Pe scurt!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
262 de voturi pentru, 27 contra și o abținere.
Adoptat.
12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele
măsuri în vederea implementării programului „O familie, o
casă”; PL-x 499/2020.
Vot, vă rog.
Cu 289 de voturi pentru, două contra, adoptat.
13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de
facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor
financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau
urmăririi penale a anumitor infracțiuni; PL-x 508/2021.
Vot, vă rog.
Cu 288 de voturi pentru, o abținere, adoptat.
14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței
vitivinicole nr. 164/2015; PL-x 46/2021.
Vot, vă rog.
199 de voturi pentru, 64 contra, 27 de abțineri.
Adoptat.
15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea
condițiilor pentru atribuirea și închirierea unor imobile,
proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea
Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat” și privind unele măsuri de reglementare a condițiilor de
vânzare ale unor imobile către persoane aflate în situații
speciale, precum și pentru modificarea unui act normativ;
PL-x 13/2021.
Vot, vă rog.
Cu 200 de voturi pentru, unu contra, 91 de abțineri,
adoptat.
16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; PL-x 425/2020.
Vot, vă rog.
Cu 290 de voturi pentru, un coleg care nu votează,
adoptat.
17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind
unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai
defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază
de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin
educațional acordate din fonduri externe nerambursabile,
precum și unele măsuri de distribuire a acestora;
PL-x 356/2021.
Vot, vă rog.
În unanimitate, cu 288 de voturi pentru, adoptat.
18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și
autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de
a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de
seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum
și pentru modificarea unor acte normative în domeniul
fondurilor europene; PL-x 553/2020.
Vot, vă rog.
264 de voturi pentru, 28 de abțineri.
Adoptat.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022 61
19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de 26. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale,
completarea unor acte normative privind protecția reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale
consumatorilor; PL-x 100/2009. nr. 590 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
Vot, vă rog. României, Partea I, nr. 939 din 13 octombrie 2020;
211 voturi pentru, 78 de abțineri. PL-x 281/2020/2021.
Adoptat. Vot, vă rog. (Vociferări.)
20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
O voce de la PSD:
Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum
și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 Tot mai repede, ca la licitații!
privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
numelor persoanelor fizice; PL-x 594/2020.
Vot, vă rog. Mă specializez. (Vociferări.)
În unanimitate, cu 290 de voturi pentru, adoptat. Vă rog, nu dialogați cu prezidiul!
21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Cu 285 de voturi pentru, două contra, o abținere,
anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al adoptată.
plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și 27. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
psihotrope; PL-x 466/2021. art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
Vot, vă rog. privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
Cu 289 de voturi pentru, în unanimitate, adoptat. habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;
22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței PL-x 132/2022.
Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Vot, vă rog.
Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și Cu 233 de voturi pentru, 47 contra, 5 abțineri, un coleg
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru care nu votează, aprobat.
modificarea și completarea unor acte normative în domeniul Domnul Ion Stelian.
sănătății; PL-x 486/2021. Probabil ne anunțați că veți ataca la Curtea
Vot! Constituțională.
Cu 261 de voturi pentru, 27 contra, două abțineri, adoptat. Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)
23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru Voci de la PSD:
finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale; Garsoniera!
PL-x 424/2020. Soros! (Vociferări. Gălăgie.)
Vot, vă rog.
În unanimitate, cu 287 de voturi pentru, adoptat. Domnul Stelian-Cristian Ion:
24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Pentru... (Vociferări. Gălăgie.) un câștig iluzoriu...
urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și (Vociferări. Gălăgie.) 0,4% din... (Vociferări. Gălăgie.)
completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății; PL-x 57/2019. Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Vot! Vă rog să lăsați vorbitorul să...
Stimați colegi, vă anunț că am ajuns la jumătate.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
(Vociferări.)
...întreaga...
Voci din sală:
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mai repede! Mai repede!
...se exprime!
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cât de repede? Mai repede de atât, numai dacă îmi înnod Domnul Stelian-Cristian Ion:
limba. (Vociferări.) Pentru un câștig iluzoriu – 0,4% din întreaga producție
națională... (Vociferări.), practic, se distrug o bună parte din
Domnul Georgel Badiu (din sală): ariile protejate ale României.
Prescurtat! Prescurtat!
O voce de la PSD:
Domnul Vasile-Daniel Suciu: De unde ai scos-o pe asta?
Cu 249 de voturi pentru, unu contra, 39 de abțineri,
adoptat. Domnul Stelian-Cristian Ion:
25. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 Este păcat ce facem!
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul Când ai o haină mai scurtă nu-ți amputezi brațul, nu asta
juridic al contravențiilor; Pl-x 639/2019. e soluția.
Vot, vă rog. Avem soluții alternative. Există firme care vor să
Cu 263 de voturi pentru, 28 contra, o abținere, adoptată. investească în eoliene... (Vociferări.), dar ministerele nu-și
 62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
fac treaba și nu le amenajează, din punct de vedere
administrativ, această soluție. (Vociferări.)
Este păcat că facem așa!
Și, peste un timp, poate ne vor întreba copiii, nepoții,
trecând prin „Valea Plângerii”, trecând prin Valea Jiului: „Ce
se întâmplă, tată, aici?” Sau mamă.
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
„Părinte 1”, „părinte 2”.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
„Parcă era un râu frumos odinioară. (Vociferări.) Parcă ai
fost deputat... (Vociferări.) Ce s-a întâmplat atunci?”
(Vociferări.)
Și ce veți răspunde, doamnelor, domnilor? (Vociferări.)
„Asta e, îmi pare rău, atât am putut atunci... (Vociferări.), de
atât am fost în stare!” (Vociferări. Gălăgie.)
E mare păcat! (Vociferări. Gălăgie.)
Repet... (Vociferări. Gălăgie.), se face un rău iremediabil
naturii. Nu vom putea pune în loc ceea ce stricăm acum!
Nu se poate reloca aria protejată! Este aberant ce s-a
susținut de la acest microfon, că luăm ariile protejate, luăm
Valea Jiului, luăm râul Jiu și îl mutăm în altă parte!
O asemenea prostie rar mi-a fost dat să aud!
Este o greșeală majoră pe care o facem!
Și vreau să se consemneze aici, pentru că generațiile
care vor veni vor citi, poate, pe site sau vor citi aceste
stenograme și vor judeca ce rău facem acum prin acest
proiect de lege! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Coarnă, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)
Cred că anumiți colegi care au de prins mijloace de
transport sunt deja din ce în ce mai stresați.
Vă rog, domnule Coarnă.
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc.
O să fiu foarte scurt, domnule președinte.
Ca să înțeleagă și colegul de la USR.
România, în 1989, producea 21.000 MWh; am ajuns la
5.600 MWh.
În 2012 exportam 3.000 MWh; acum importăm 2.000 MWh.
Este obligatoriu să votăm.
Eu am votat pentru această inițiativă legislativă, pentru că
trebuie și avem capacitatea să devenim independenți din
perspectivă energetică.
Mai mult de atât, eu cred că această măsură trebuie
coroborată cu întoarcerea la o piață reglementată în energie
și crearea sau revenirea la acel mix energetic, prin fuziunea
producătorilor de stat din energie în România. Și, atunci,
putem să diminuăm prețurile cu 7, 8, până la 10 procente.
Practic, de la 250 de euro/MWh, cât este astăzi la energie, îl
putem aduce la 70 de euro/MWh, iar la gaze putem aduce de
la 200 de euro/MWh la 40-60 de euro/MWh.
Am votat pentru.
Este o soluție bună.
Mulțumesc.
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, vă rog.
Domnul Dan Tanasă:
Da.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Sigur că Grupul AUR a votat acest proiect legislativ,
pentru că este nevoie să deblocăm aceste proiecte
investiționale, unele dintre ele începute cu peste 30 de ani în
urmă, pentru că, într-adevăr, considerăm că România trebuie
să-și crească potențialul energetic.
În același timp, nu pot să nu remarc ipocrizia PSD și PNL.
Totuși vorbim de proiecte începute, unele dintre ele, cu peste
30 de ani în urmă și nu pot să nu remarc ipocrizia PSD și
PNL, care pozează acum în salvatori, după... (Vociferări.),
după ce timp de 30 de ani n-au făcut absolut nimic.
(Vociferări.)
Nu, e ipocrit să pozăm acum în salvatorii națiunii, nu e
cazul. Ați îngropat... (Vociferări.), ați îngropat aceste proiecte.
Sigur, felicitări că în sfârșit se mișcă lucrurile! Dar ați avut
la dispoziție... (Vociferări.), nu v-a luat decât 30 de ani ca să
le deblocați! (Vociferări.)
Multă sănătate! (Vociferări. Aplauze.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Domnul Roman Florin-Claudiu, Grupul PNL.
Domnul Florin-Claudiu Roman:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Auzeam reprezentanții unui grup parlamentar vorbind
despre „băieții deștepți”.
Așa este, numai că unde n-ați fost dumneavoastră corect –
atunci când n-ați indicat unde sunt „băieții deștepți”.
„Băieții deștepți” sunt în foarte multe dintre ONG-urile cu
care dumneavoastră colaborați sau care sunt controlate de
dumneavoastră... (Vociferări.) și, practic, prin suprapunerea
ariilor protejate, așa, desenate cu creionul, ați făcut o
naționalizare a proprietății private, ați făcut o naționalizare a
bogățiilor subsolului, ați făcut o naționalizare a tot ceea ce
însemna averea comunală, averea localităților.
Dumneavoastră nu sunteți în stare să înțelegeți că,
făcând lucruri fără minte și fără cap, ați blocat orice investiție –
ați blocat microhidrocentrale, ați blocat pensiuni turistice, ați
blocat... ați intrat peste terenurile oamenilor.
Este astăzi, din punctul meu de vedere, doar un pas, dar
cei care au votat astăzi pentru a da drumul investițiilor în
această zonă... Va trebui să mergem mai departe. Nu putem
să lăsăm oamenii fără proprietăți, pentru că așa au vrut niște
ONG-iști, niște rangerși, care sunt, de regulă, membri ai
aceleiași familii. Că dacă ne uităm... Ia uitați-vă și faceți o
analiză cine conduce aceste arii protejate, ia uitați-vă cine
sunt rangerșii – soț, soție, copil și așa mai departe!
(Vociferări.)
Și mai au ceva în comun – foarte mulți membri de partid
ai celor care vorbeau despre „băieții deștepți”.
Stimați colegi,
Să apărăm România, să apărăm cetățenii, să le apărăm
drepturile, să apărăm proprietatea, nu pe cei care fac bani
din necazul oamenilor!
Vă mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Mulțumesc.
Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.
28. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei
mărțișorului ca zi de sărbătoare națională; Pl-x 650/2019.
Vot, vă rog.
La final, am să vă spun ce mesaj încurajator am primit pe
telefon, din partea... unora dintre dumneavoastră, dar la final.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Acela cu Băsescu? (Râsete.)
Domnul Vasile-Daniel Suciu:
Cu 248 de voturi pentru, 31 contra, respinsă.
29. Proiectul de lege privind decontarea de către statul
român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români
decedați pe teritoriul Uniunii Europene; PL-x 448/2019.
Vot, vă rog.
Cu 149 de voturi pentru, 128 contra și două abțineri, un
coleg care nu votează, proiectul a fost respins.
Mergem mai departe.
30. Proiectul de lege pentru modificarea art. 671 alin. (11)
din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000;
PL-x 299/2021; lege ordinară.
Vot, vă rog.
Cu 270 de voturi pentru, unu contra, 12 abțineri, fără votul
domnului Robert Sighiartău, care stă în colț, adoptată
respingerea.
31. Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului
de grajd; Pl-x 193/2021.
Vot, vă rog.
Vă rog să zâmbiți, ieșiți în selfie! (Vociferări.)
Cu 278 de voturi pentru, respinsă.
32. Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din
Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006;
Pl-x 390/2008.
Vot!
Cu 255 de voturi pentru, 26 contra, respinsă.
33. Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu
aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și
anumitor activități economice autorizate, reexaminată ca
urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din
10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021; PL-x 641/2019/2021.
Vot, vă rog.
Cu 280 de voturi pentru, o abținere, respinsă.
Capitolul III. Legi organice. Adoptări.
34. Propunerea legislativă pentru completarea Legii
educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.
Vot, vă rog.
În unanimitate, adoptată, cu 279 de voturi pentru.
35. Propunerea legislativă privind asigurarea accesului
persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la
punct fix; Pl-x 575/2021.
Vot, vă rog.
278 de voturi pentru, 3 contra, adoptată.
36. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
PL-x 419/2021.
63
Vot, vă rog.
Cu 282 de voturi pentru, în unanimitate, adoptat.
37. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în
cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de
concurență, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996, reexaminată ca urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 239 din 3 iunie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649
din 23 iulie 2020; PL-x 326/2017/2021.
No, vot, vă rog.
Cu 276 de voturi pentru, unu contra, un coleg nu votează,
adoptată.
38. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea
Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-
Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile
agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; PL-x 395/2021.
Vot, vă rog.
Cu 270 de voturi pentru, unu contra, 12 abțineri, adoptat.
39. Proiectul de lege privind participarea studenților și a
elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor
Interne la activități din străinătate; PL-x 567/2021.
Vot, vă rog.
Cu 265 de voturi pentru, 12 contra, o abținere, un coleg
care nu votează, adoptat.
40. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la
nivelul administrației publice; PL-x 562/2021.
Vot, vă rog.
Cu 268 de voturi pentru, 12 abțineri, adoptat.
41. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 530/2021.
Vot, vă rog.
Cu 238 de voturi pentru, 27 contra, 15 abțineri, adoptat.
42. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;
PL-x 409/2021.
Vot, vă rog.
Cu 199 de voturi pentru, 78 de abțineri, adoptat.
43. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor
măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii
profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării
activităților economice, determinate de situația
epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului
SARS-CoV-2; PL-x 551/2021.
Vot, vă rog.
Cu 275 de voturi pentru, unu contra, adoptat.
Capitolul III. Legi organice. Respingeri.
44. Propunerea legislativă pentru completarea Legii
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; Pl-x 261/2021.
Vot, vă rog.
Cu 247 de voturi pentru, 28 contra, respinsă.
45. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii
nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și
a campaniilor electorale; Pl-x 249/2021.
Vot, vă rog.
 64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022
Cu 235 de voturi pentru, 40 contra, respinsă. 49. Proiectul de lege privind interdicția cu caracter
46. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din
nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și activități agricole și de exploatare forestieră din România;
a campaniilor electorale; Pl-x 253/2021. PL-x 331/2020.
Vot, vă rog. Vot, vă rog.
Cu 245 de voturi pentru, 29 contra, 3 abțineri, respinsă. Cu 273 de voturi pentru, două abțineri, respins.
47. Proiectul de lege privind unele măsuri de îmbunătățire Declar ședința închisă. (Aplauze.)
a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul
angajatorilor; PL-x 73/2021. Rog membrii Biroului permanent să țină ședința.
(Aplauze.)
Vot, vă rog.
În unanimitate, cu 277 de voturi pentru, respins. Pentru pomelnice sociale și dedicații fără număr mă puteți
contacta în timpul liber.
48. Proiectul de lege privind modificarea și completarea
Legii dialogului social nr. 62/2011; PL-x 656/2020. Vă mulțumesc.
Vot, vă rog.
Cu 277 de voturi pentru, o abținere, respins. Ședința s-a încheiat la ora 14.43.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|394594]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/11.IV.2022 conține 64 de pagini. Prețul: 160,00 lei ISSN 1220–4870