PA R T E A A I I - A

Anul 190 (XXXIII) — Nr. 124 DEZBATERI PARLAMENTARE Luni, 17 octombrie 2022

DEZBATERI PARLAMENTARE
CAMERA DEPUTAȚILOR
SESIUNEA A II-A ORDINARĂ – SEPTEMBRIE 2022
(Legislatura a IX-a)
Ședința din ziua de 27 septembrie 2022
(STENOGRAMA)

SUMAR

Nr. Pagina

1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

– Lilian Scripnic – declarație politică cu privire la propunerile de reducere
a consumului de energie electrică;
– Bogdan Gheorghe Trif – declarație politică: „Este obligatoriu ca
România să intre în spațiul Schengen!”;
– Virgil Alin Chirilă – declarație politică având titlul „Partidul Social
Democrat nu va susține creșterea indemnizației parlamentarilor!”;
– Dan-Constantin Șlincu – declarație politică: „Peste 170.000 de angajați
din mediul privat au beneficiat de creșterea veniturilor în urma măsurii
PSD privind majorarea voluntară a salariului minim”;
– Mircea Fechet – declarație politică având ca temă „Îndeplinirea țintelor
din PNRR înseamnă un pas în plus pentru dezvoltarea Moldovei”;
– Gabriel-Ioan Avrămescu – declarație politică intitulată „Activitatea AFM
trebuie eficientizată de urgență”;
– Beniamin Todosiu – declarație politică având titlul „România are nevoie
de un plan cu măsuri economice coerente pentru combaterea crizei
energetice”;
– Adrian Giurgiu – declarație politică intitulată „Suprataxarea muncii
înseamnă sărăcirea românilor”;
– Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică privind valorile comune
în Uniunea Europeană;
– Daniel-Gheorghe Rusu – declarație politică intitulată „Și noi suntem
aici!”;
– Marian-Iulian Rasaliu – declarație politică intitulată „Decizia privind
majorarea pensiilor și a salariului minim trebuie luată cât mai repede!”;
– Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică: „Coaliția sărăciei
PSD–PNL–UDMR ne spune că e criză pentru toți ceilalți, dar nu pentru
privilegiații cu pensii speciale”;
– Ion-Marian Lazăr – declarație politică intitulată „Cetățenii din mediul rural
nu sunt români de mâna a doua”;
– Radu-Vicențiu Grădinaru – declarație politică cu referire la situația crizei
demografice din România;
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
– Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică referitoare la modul în care se
respectă și se aplică prevederile Ordonanței de urgență nr. 19/2022
privind plafonarea prețurilor la energie electrică pentru consumatorii
casnici;
– Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Redeșteptarea poporului
român – «Dictatul de la Viena»”;
– Monica-Elena Berescu – declarație politică intitulată „Sectorul IT din
România are nevoie de o modernizare a legislației!”;
– Oana Murariu – declarație politică având ca temă „Evaluarea
magistraților, esențială pentru creșterea încrederii populației în sistemul
judiciar, călcată în picioare de PSD–PNL în noile legi ale justiției”;
– Cristina Camelia Rizea – declarație politică cu referire la plagiat;
– Varol Amet – declarație politică intitulată „Tătarii din România, alături de
frații lor, tătarii crimeeni”;
– Dănuț Aelenei – declarație politică: „Atenție, cad poduri!”;
– Francisc Tobă – declarație politică intitulată „Suveranitatea României nu
este de vânzare. Suveranitatea României nu poate fi negociată”;
– Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică având titlul „Moartea Mahsei
Amini nu trebuie ignorată!”;
– Adrian Alda – declarație politică intitulată „Prin majorări salariale ne vom
păstra în țară resursele umane calificate!”;
– Florin-Alexandru Alexe – declarație politică: „Protejăm moștenirea
reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord! Rămânem uniți
pentru libertate!”;
– Bogdan-Alexandru Bola – declarație politică: „Fără bani de la stat pentru
partid!”;
– Bogdan-Iulian Huțucă – declarație politică despre „Nevoia de
sustenabilitate și responsabilitate în politica bugetară”;
– Oana-Gianina Bulai – intervenție având titlul „Lupta pentru drepturile
femeilor continuă!”;
– Cristina Burciu – declarație politică având ca subiect „Avizul pozitiv
acordat raportului de țară al României, un pas important pentru aderarea
la spațiul Schengen”;
– Cristina-Elena Dinu – declarație politică având titlul „Românii trebuie să
aibă aceleași drepturi ca ceilalți cetățeni europeni!”;
– Dragoș-Gabriel Zisopol – declarație politică având ca temă „Olimpiada
Internațională a Elenismului, ediția a VII-a”;
– Ileana-Cristina Dumitrache – declarație politică privind criza din spitale
generată de lipsa medicamentului neostigmină;
– Dumitru Rujan – declarație politică intitulată „Consorțiile administrative –
un pas important către reforma administrației publice locale din
România!”;
– Ervin Molnar – declarație politică având titlul „România continuă să
susțină necondiționat Ucraina”;
– Florin-Claudiu Roman – declarație politică intitulată „România trebuie să
renegocieze aducerea PNRR la contextul actual!”;
– Mirela Furtună – declarație politică: „Coaliția trebuie să decidă urgent
mărirea pensiilor și a salariului minim!”;
– George Șișcu – declarație politică: „De ce este importantă renegocierea
PNRR?”;
– Daniel-Florin Ghiță – declarație politică intitulată „Îndemnul lui Avram
Iancu «No gata! No hai!» revine în actualitate”;
– Georgeta-Carmen Holban – declarație politică având ca obiect „Deciziile
europene de sprijin pentru populație confirmă măsurile luate de PSD
pentru români”;
– Ioan Balan – declarație politică intitulată „Ghiozdanele grele nu aduc
obligatoriu și performanță în educație!”;
– Ioan Mang – declarație politică: „Despre propunerile de economisire a
energiei”;
– Corneliu-Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având titlul
„Federația Rusă a declarat mobilizare parțială”;
– Ștefan Mușoiu – declarație politică intitulată „Ce facem pentru sport și
pentru creșterea vitalității românilor?”;
– Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „De ce să consumăm mai
puțin, când putem să producem mai mult?”;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022 3
– Nicu Niță – declarație politică referitoare la „Salariul minim european, un
proiect susținut de PSD”;
– Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică: „Trebuie să ne
amintim că libertatea generată de a nu mai trăi în comunism include și
libertatea proprie de consum”;
– Alexandru Popa – declarație politică având titlul „Măsuri de sprijin pentru
sectorul zootehnic”;
– Ana-Loredana Predescu – declarație politică: „Blue Air și prețuri
speculative”;
– Ringo Dămureanu – declarație politică: „Sănătatea craiovenilor și a
tuturor oltenilor, prioritatea noastră zero!”;
– Silviu-Titus Păunescu – declarație politică: „Nivelul de trai și salariul
minim în România”;
– Elena Stoica – declarație politică intitulată „La nivel național, salariul
minim trebuie majorat la 3.000 de lei”;
– Sebastian-Ilie Suciu – declarație politică având ca obiect „Sănătatea
națiunii”;
– Daniel Tudorache – comentarii negative la adresa conducerii Primăriei
Sectorului 1;
– Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică: „Creșterea pensiilor și salariilor,
un deziderat pentru Partidul Social Democrat”;
– Valentin-Ilie Făgărășian – declarație politică: „Măsurile Guvernului Ciucă
au transformat România în magnet pentru investiții străine directe”;
– Vasile Nagy – declarație politică intitulată „Municipiul Arad”;
– Vetuța Stănescu – declarație politică: „Guvernul PNL continuă
adoptarea măsurilor de protejare a populației”;
– Ioan Vulpescu – declarație politică despre „Pericolele populismului și
reforma politicului”;
– Ilie-Dan Barna – declarație politică intitulată „România plagiată”;
– George-Cătălin Stângă – declarație politică: „Promovarea producătorilor
locali la raft ar trebui să reprezinte o prioritate, mai ales în contextul actual
dificil!” ........................................................................................................ 4–30
2. Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților,
potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților ........... 31
3. Informare privind încetarea activității domnului Nicolae Giugea ca deputat
neafiliat și activarea sa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului
Național Liberal .......................................................................................... 31
4. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii educației
naționale nr. 1/2011 (Pl-x 168/2022; adoptată ca urmare a depășirii
termenului constituțional) ........................................................................... 31
5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (Pl-x 156/2022; adoptată
ca urmare a depășirii termenului constituțional) ........................................ 31
6. Aprobarea desfășurării lucrărilor Comisiei pentru muncă și protecție
socială și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci în paralel cu plenul
pentru întocmirea raportului comun asupra Proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru
completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 525/2022) ....... 31–32
7. Aprobarea modificării ordinii de zi.............................................................. 33
8. Proiectul de lege privind organizarea judiciară (PL-x 441/2022; respinsă
propunerea de retrimitere la comisie) ........................................................ 33
9. Dezbaterea Proiectului de lege pentru declararea florii de bujor ca floare
națională a României (PL-x 427/2022; rămas pentru votul final)............... 33–34
10. Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea
componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților
(PHCD 68/2022; rămas pentru votul final) ................................................. 34
11. Dezbaterea Proiectului de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
(PL-x 461/2022; rămas pentru votul final).................................................. 34–37
12. Aprobarea modificării ordinii de zi.............................................................. 37
13. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 495/2021; rămas
pentru votul final) ....................................................................................... 37–39
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
14. Dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea judiciară
(PL-x 441/2022; rămas pentru votul final).................................................. 39–54
15. Aprobarea prelungirii programului de lucru................................................ 40
16. Aprobarea programului de lucru ................................................................ 54
17. Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate „România educată
să fure. Sorin Cîmpeanu face școala de rușine”, inițiată de membri
ai Grupului parlamentar al USR ................................................................. 54
18. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative (PL-x 525/2022; rămas pentru votul final) ................. 54–61
19. Supunerea la votul final a:
– Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei
Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a
comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 68/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind declararea bujorului ca floare națională a
României (PL-x 427/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x
461/2022; adoptat);
– Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 495/2021; adoptat);
– Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative (PL-x 525/2022; adoptat);
– Proiectului de lege privind organizarea judiciară (PL-x 441/2022;
adoptat)...................................................................................................... 61–64

Ședința a început la ora 8.30. Domnul Lilian Scripnic:

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul
deputat Ilie-Dan Barna, vicepreședinte al Camerei
Deputaților.
A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat
Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei
Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu-Victor Ganț și
de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei
Deputaților.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,
27 septembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și
intervențiilor.
Dați-mi voie să vă reamintesc succint dispozițiile
regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile
sau intervențiile se prezintă verbal, nu vor depăși 3 minute.
Deputații își vor putea susține declarațiile politice
alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor
parlamentare. Algoritmul îl cunoașteți: 3 deputați – PSD, 3 –
PNL, doi – USR și câte unul de la AUR, UDMR, minorități și
neafiliați.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în
scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași
ședință.
În continuare o să-i dau cuvântul, fiind o comisie în
paralel, domnului deputat Lilian Scripnic, de la Grupul AUR.
Vă rog, domnule deputat.
După care vom reveni, evident, la ordinea algoritmului pe
care am menționat-o.
Mulțumesc.
Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte.
Cu ocazia acestei intervenții vreau să aduc în fața
dumneavoastră strigătul îndurerat și, în același timp, neauzit
al multor români.
Actuala putere obligă românii la un consum plafonat de
maximum 255 de kilowați pe lună, pentru ca cetățenii să nu
plătească sume astronomice la facturile pentru consumul de
curent electric.
Dragi guvernanți,
În acest mod veți condamna la frig mii de familii, exact în
mijlocul iernii care urmează, îi veți condamna la sărăcie, dacă
aceste familii nu vor reuși să respecte acel plafon inventat tot
de dumneavoastră.
Care sunt limitele de consum în state precum Belgia,
Olanda, Franța, Germania impuse cetățenilor lor? Au impus
ele vreun consum de maximum 255 de kilowați pe lună? Cer
public europarlamentarilor acestor state să ne facă cunoscut
acest aspect!
România are cel mai mic consum de energie electrică pe
cap de locuitor din toată Europa, acesta fiind de două ori și
jumătate mai mic decât cel din Germania. Păi, ce becuri vreți
să mai stingem, când noi nu mai avem ce scoate din priză?!
Germanii consumă circă 6,4 megawați pe locuitor.
Norvegia avea un consum de 23 de megawați pe cap de
locuitor, în 2020, iar Islanda – atenție! – consumă 51 de
megawați de persoană, conform unui studiu oferit publicității
de către Agenția Mediafax.
Cu toate că românii consumă cel mai puțin curent electric
din toată Europa, tot noi, românii, ar trebui să avem cel mai
mic plafon în acest sens.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Înțeleg că prin această decizie, dragi guvernanți,
dumneavoastră invitați ca românii fie să înghețe de frig în
casele lor sau să rămână săraci lipiți pământului.
Ne-am oferit economia pe tavă, ne-am vândut
pământurile, ne-am dat forța de muncă în afară, am dat
resursele naturale pe gratis, intenționat pentru asta, ca să
facem parte din marea familie europeană. Și ce avem în
schimb? Cu toate acestea ni se aplică acel dublu standard în
foarte multe domenii. Așa ceva nu este corect!
Fac un apel către europarlamentarul Cristian Terheș,
deoarece îl consider prieten de cauză. Îl rog să aducă
următoarele întrebări în fața reprezentanților statelor
europene:
De ce românii trebuie să facă economie chiar și din ceea
ce nu au?
Domnul Ilie-Dan Barna:
Să încercați să încheiați, vă rog!
Domnul Lilian Scripnic:
De ce noi trebuie să sacrificăm tot, în timp ce alții nu fac
mari eforturi?
De ce limitele de consum sunt atât de mici la români?
De ce Germania redeschide termocentrale pe cărbune,
iar noi suntem obligați să le închidem?
Și ultima întrebare.
Este România colonie sau nu?
Dacă nu se elimină aceste duble standarde, vom înțelege
clar că așa-zișii parteneri ne consideră o colonie de extracție
și altceva nimic.
Vă mulțumesc.
Deputat de Galați Lilian Scripnic.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Revenim la Grupul PSD.
Domnul Ioan Vulpescu este?
Nu.
Domnul Bogdan Trif.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Bogdan Gheorghe Trif:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
România se află foarte aproape de realizarea celui mai
important obiectiv european, stabilit încă din 2007, după ce a
devenit membră a Uniunii Europene, și anume aderarea la
spațiul Schengen.
Sprijinul Germaniei în acest demers al țării noastre,
anunțat de cancelarul Olaf Scholz, este un pas uriaș către
finalizarea acestui proces de aderare, care va fi supus
deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului
Uniunii Europene.
Până în prezent, România a parcurs cu succes toate
etapele tehnice, legislative și operaționale necesare
îndeplinirii condițiilor de aderare la spațiul Schengen.
Evaluarea celor șapte domenii de interes – cooperare
polițienească, protecția datelor personale, consulate,
frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre,
Sistemul de Informații Schengen – a condus la concluzia că
România îndeplinește condițiile de aderare la spațiul
Schengen.
România aplică deja majoritatea dispozițiilor acquis-ului
Schengen și acționează ca un membru de facto, cu o
contribuție semnificativă la securitatea spațiului Schengen,
gestionând cu responsabilitate și eficiență peste
2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.
5
Intrarea în spațiul Schengen înseamnă libera circulație,
fără controale la frontierele interne terestre, aeriene și
maritime, atât a cetățenilor, cât și a mărfurilor, a serviciilor și a
capitalului. Acest lucru ar însemna un ajutor imens pentru
firmele cu capital românesc și cele care produc în România.
În contextul provocărilor de securitate actuale și în condițiile
de criză economică este obligatoriu ca România să intre în
spațiul Schengen.
Cele mai importante obiective de țară – intrarea României în
NATO și pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană –
au fost îndeplinite în timpul guvernărilor PSD. Partidul Social
Democrat va face toate demersurile necesare pentru
îndeplinirea actualului deziderat: aderarea României la
spațiul Schengen.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc și eu.
Mergem mai departe.
Domnul Virgil Alin Chirilă este?
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Virgil Alin Chirilă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați colegi,
Astăzi aș vrea să mă refer la proiectul de lege adoptat de
Senat referitor la majorarea veniturilor categoriilor de salariați
prevăzuți în anexa nr. 9 din Legea nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Ca să fiu mai precis, este vorba despre cele patru
categorii de demnitari, respectiv: cei aleși la nivel național –
parlamentarii și Președintele României; cei aleși la nivel
local, adică primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții
de consilii județene; apoi, cei numiți de Parlament la
conducerea diverselor instituții publice; și cea de-a patra
categorie, a celor care conduc instituții ale Guvernului sau
sunt în subordinea Guvernului.
Legea care a trecut de Senat prevede actualizarea
salariilor acestor categorii prin raportarea la salariul minim din
anul 2021, deci – atenție! – de anul trecut, nu din acest an.
De fapt, prevederea inițială din Legea nr. 153 stipula ca
pentru toate aceste patru categorii salariile să fie majorate
odată cu salariul minim pe economie, ceea ce nu s-a mai
întâmplat din anul 2018, când s-a aplicat această lege.
De fiecare dată guvernele au prorogat această
recalculare în funcție de salariul minim stabilit anual.
Sunt de acord că în cazul aleșilor locali se impunea o
astfel de actualizare, pentru că în funcție de salariile
viceprimarului și vicepreședintelui de consiliu județean se
stabilesc toate celelalte salarii din aparatul administrativ local.
Deci pentru toți acești angajați, care și așa aveau salarii
destul de mici, veniturile au rămas înghețate din 2018. Deci
s-ar impune o actualizare măcar la nivelul anului 2021, mai
ales că impactul pe bugetul de stat este zero, urmând ca
actualizările să fie suportate în limita disponibilităților din
bugetele locale.
Dar nu pot fi de acord cu o creștere a veniturilor
parlamentarilor și ale șefilor de instituții din România. Înțeleg
că așa prevede legea și probabil că la asta s-au gândit și
colegii de la Senat, că nu poți majora doar pentru primari și
pentru ceilalți nu.
Pot înțelege acest argument, dar nu pot fi de acord cu
această finalitate. Nu putem vota o majorare a indemnizațiilor
pentru noi, mai ales în acest moment, în care milioane de
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
români au fost loviți puternic de creșterea prețurilor la toate
produsele de bază.
Nu susțin populisme de genul: parlamentarii trebuie să fie
„săraci și cinstiți”, dar nici nu pot accepta formula unui coleg
de-al nostru care spunea că este mai bine să fim „bogați și
cinstiți”.
Este sfidător la adresa celor care ne-au votat! Este de-a
dreptul jignitor să le spunem oamenilor, acum, când vine una
dintre cele mai grele ierni din punct de vedere energetic, că
noi, parlamentarii, ne creștem indemnizațiile.
În aceste momente grele, noi, parlamentarii, trebuie să fim
solidari cu cei care ne-au ales, cu cei pe care trebuie să îi
reprezentăm în deciziile țării.
De aceea fac un apel la toți colegii, de la toate partidele.
Haideți să modificăm legea aprobată de Senat și să scoatem
toate categoriile de demnitari, cu excepția aleșilor locali!
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Dan Șlincu,
Grupul PSD.
Vă rog.
Al treilea vorbitor.
Domnul Dan-Constantin Șlincu:
Bună dimineața!
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimate colege și stimați colegi,
Zilele trecute salutam decizia Parlamentului European de
adoptare a unei noi legislații privind instituirea salariilor
minime adecvate în statele Uniunii Europene, iar acum vă
prezint datele oficiale de la noi din țară după promovarea
măsurii inițiate de PSD, și anume majorarea voluntară a
salariului minim.
Astfel, până în prezent, 173.743 de angajați din mediul
privat au beneficiat de o creștere a veniturilor nete cu 200 de lei,
după data de 1 iunie 2022, când a intrat în vigoare măsura
prin care această sumă suplimentară să fie scutită de taxe, în
cazul unei majorări voluntare a salariului minim.
Măsura face parte din Programul „Sprijin pentru România”
și are în vedere sprijinirea angajatorilor din mediul privat
pentru majorarea salariilor mici, astfel încât să își poată
menține angajații și să prevină exodul forței de muncă din
România, în actualul context economic foarte dificil.
Din aceeași categorie de măsuri a făcut parte și
propunerea Partidului Social Democrat de a se aplica în
agricultură și în industria alimentară același model fiscal al
salarizării reglementat în domeniul construcțiilor. Drept
urmare, peste 230.000 de angajați au beneficiat de creșterea
salariului minim la 3.000 de lei și de celelalte scutiri și
reduceri de taxe și contribuții aferente salariilor.
În viziunea Partidului Social Democrat, în contextul actual
extrem de dificil, acest salariu minim de 3.000 de lei ar trebui
generalizat pentru toate sectoarele economice. Acest lucru
s-ar realiza prin introducerea, de la data de 1 ianuarie 2023,
a recomandărilor din Directiva europeană a salariului minim
european, respectiv a mecanismului prin care salariul minim
brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie,
ceea ce ar duce la o creștere de aproximativ 500 de lei, în
jurul valorii de 3.000 de lei, cum propusese PSD încă de la
finalul lunii august.
Este important că șomajul este scăzut în țara noastră, iar
acest lucru se datorează și măsurilor luate de Guvern în
privința salariului minim, susținute puternic de PSD, care au
dus la creșterea numărului salariaților. Cu toate acestea, este
esențial pentru creșterea nivelului de trai al românilor cu
venituri reduse să se majoreze, de la 1 ianuarie 2023, salariul
minim la 3.000 de lei brut, simultan cu acordarea unei
deduceri suplimentare de 200 de lei, care este deja în
vigoare de la 1 iunie 2022.
Atât eu, cât și colegii mei considerăm că astfel de măsuri
sunt vitale pentru salariații cu venituri mici, pentru a face față
dificultăților generate de inflație și de criza energetică de la
nivel european.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD Dan-Constantin Șlincu.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Trecem la Grupul PNL.
Domnul deputat Mircea Fechet.
Vă rog.
Domnul Mircea Fechet:
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a avizat prima
cerere de plată a României din cadrul PNRR. Țara noastră
va primi cele 2,6 miliarde de euro, în ciuda previziunilor
apocaliptice ale unora.
Avizul favorabil al Comisiei este dovada faptului că
Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a reușit
să își îndeplinească țintele și jaloanele asumate până acum
în PNRR.
Prin Mecanismul de redresare și reziliență, România va
primi aproape 30 de miliarde de euro, bani care vor fi folosiți
pentru modernizarea țării și pentru creșterea nivelului de trai
în comunitățile locale.
În regiunea Moldovei și în județul Bacău, de departe cel
mai important proiect este autostrada A7 – Ploiești–Pașcani.
Autostrada Moldovei este cel mai mare proiect de
infrastructură din PNRR și realitatea este că a fost inclus în
acest plan de Guvernul condus de un premier liberal. Toți cei
314 km ai Autostrăzii Moldovei vor fi finanțați prin PNRR.
Grija Partidului Național Liberal pentru zona Moldovei este
o constantă și este dovedită prin acțiuni concrete.
Și eu fac drumul București–Bacău săptămânal, uneori
chiar de mai multe ori pe săptămână, și știu ce corvoadă
poate fi. Îi înțeleg pe toți băcăuanii care nu mai au răbdare și
nu mai cred în promisiuni, îi înțeleg pe toți cei care vor să
circule pe un drum sigur, și nu să stea cu grija celor dragi
când merg pe E85.
Atât timp cât PNL este la conducerea Executivului, vor fi
depuse toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele din acest
plan.
Tot prin PNRR o nouă creșă va fi construită în municipiul
Bacău. Aceasta va fi una de dimensiuni mari, adică pentru
100-110 copii. România este pe ultimul loc în Uniunea
Europeană în ceea ce privește asigurarea de locuri în creșe
pentru copiii de până la 3 ani. Investițiile în infrastructura
antepreșcolară sunt foarte importante, la fel cum este
important personalul calificat care să lucreze cu cei mici.
De asemenea, în urmă cu câteva zile, Guvernul Ciucă a
lansat prima sesiune de atragere de fonduri pentru
construirea de insule ecologice digitalizate, adică sisteme
moderne pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivelul
comunităților.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente finanțări
din PNRR de care județul Bacău poate beneficia în mod
direct și concret.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
PNRR este o șansă pe care o are țara noastră, pe care
le-o putem oferi copiilor noștri și pe care nu avem voie să o
ratăm!
Mircea Fechet, deputat al PNL Bacău.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe.
Domnul deputat Gabriel Avrămescu.
Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se referă la activitatea
AFM.
România, asemenea întregului continent european, se
confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din a doua
jumătate a anului 2021 s-a înregistrat o creștere bruscă a
prețurilor la energie, lucru așteptat, într-o anumită măsură,
dat fiind contextul redresării economice post-COVID-19 și al
relaxării restricțiilor de călătorie, însă amploarea reală a
depășit și cele mai pesimiste estimări prealabile. Trendul
negativ, început anul trecut, a fost agravat de debutul
agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum și de șantajul
practicat de Gazprom, care a stopat furnizarea de gaze
naturale în mai multe țări europene, sporind nesiguranța în
privința aprovizionării și generând creșterea prețului gazelor
la un nivel record, ceea ce, într-un efect de domino, a condus
la creșterea prețurilor energiei electrice.
Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 27/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 119/2022, cu scopul de a lua de pe umerii românilor, cât
este posibil, greutatea facturilor mult crescute. Însă acestea
sunt soluții pe termen scurt, foarte împovărătoare pentru
bugetul de stat. Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este
creșterea capacității de producție internă.
În 2005 a luat ființă Administrația Fondului pentru Mediu,
organ de specialitate, în coordonarea Ministerului Mediului.
Prin atribuțiile sale prevăzute de lege, Fondul pentru Mediu
este un instrument economico-financiar destinat susținerii și
realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului
și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul
mediului și schimbărilor climatice.
Deși obiectivul pe care îl urmărește este unul salutar,
multiplele întârzieri apărute în procesul de implementare a
programelor de finanțare pentru persoane fizice și UAT-uri
împiedică îndeplinirea pe deplin a misiunii instituției.
Dacă luăm un caz concret, precum Programul privind
instalarea de sisteme fotovoltaice, prin finanțarea cu
întârziere a programului, Agenția Fondului de Mediu
împiedică românii să folosească surse alternative de energie,
ceea ce, pe de-o parte, ar oferi un mijloc prin care
consumatorii casnici să fie mai bine adăpostiți de facturile la
energie pe perioada iernii, iar pe de altă parte, ar ajuta și
producția internă, deoarece aceștia ar redirecționa surplusul
de energie în rețeaua națională de distribuție.
Pentru a oferi un exemplu, anul acesta au fost validați
aproximativ 240 de instalatori care au depus cererea de
validare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme
fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în
anul 2019. Așadar, o întârziere de 3 ani, timp pierdut care
putea fi fructificat astăzi în favoarea cetățeanului român și a
securității noastre energetice. Situația este una cât se poate
de serioasă și îngrijorătoare, ajungându-se ca unii instalatori,
neavând suficient cash flow, să refuze noi proiecte sau să
7
ceară beneficiarilor să suplinească contribuția AFM, urmând
ca, după ce AFM face plata, să le returneze banii. Acest lucru
este inadmisibil. Ministerul Mediului trebuie să găsească
soluții pentru eficientizarea imediată a activității AFM,
deoarece neimplementarea unor astfel de proiecte sau
implementarea cu întârziere de câțiva ani lovește direct în
interesul cetățeanului român și în bunăstarea sa.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul Făgărășian este?
Înțeleg că nu.
Mergem mai departe, la Grupul USR.
Domnul deputat Beniamin Todosiu.
Vă rog.
Domnul Beniamin Todosiu:
Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi poartă titlul: „România
are nevoie de un plan cu măsuri economice coerente pentru
combaterea crizei energetice”.
Românii se pregătesc să înfrunte cea mai grea iarnă și să
treacă printr-o criză energetică fără precedent. Războiul din
Ucraina a determinat Europa să-și regândească strategiile
energetice și să încerce să elimine dependența de gazul
rusesc. În jurul nostru, țările europene tratează această
problemă cu cea mai mare responsabilitate și încearcă să
sprijine populația prin măsuri economice coerente.
În România, Guvernul PNL–PSD continuă să se comporte
într-un mod inconștient, promovând soluții populiste, care nu
vor diminua impactul crizei energetice. De asemenea, în
ultimii 30 de ani, România nu a reușit să își definească o
strategie pentru sectorul energetic, crescându-și dependența
față de importuri, în loc să o diminueze.
Plafonarea prețului la energie nu este o soluție reală, însă
Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă se încăpățânează
să o susțină, în speranța că facturile pe care le vor primi
românii în iarnă nu vor însemna direct proporțional procente
pierdute în sondajele politice.
Ceea ce nu spun guvernanții este că nu au bani pentru a
putea susține această plafonare astfel încât să poată scoate
românii din iarnă. Acesta este și motivul pentru care încearcă
să limiteze consumul pentru plafonare la 255 de kilowați pe
gospodărie. Cum s-a ajuns din pix la această valoare doar
Guvernul știe, însă este cert că peste un milion de gospodării
din România vor avea de suferit din cauza reducerii limitei de
consum de la 300 de kilowați la 255.
Soluția supraimpozitării traderilor nu a pus capăt haosului
din energie. Să nu mai spunem că, în toată această criză
energetică, Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei a fost total absentă și nu și-a îndeplinit
atribuțiile legale. Poate că șeful ANRE, domnul Dumitru
Chiriță, bugetarul de lux plătit cu 12.000 de euro pe lună, se
relaxează printr-o țară exotică cu temperaturi caniculare.
Pe lângă populație, criza economică lovește puternic și în
firme, cu atât mai mult cu cât Guvernul a decis să se elimine
plafonarea prețului la energie pentru societățile comerciale.
Impactul pentru companii este dezastruos, pentru că prețul
energiei practic se triplează. Totul peste noapte, fără o dezbatere
serioasă și fără un avertisment pentru mediul de afaceri.
În timp ce Guvernul României se joacă populist cu
problema energiei, în alte țări europene se aplică măsuri
serioase de combatere a crizei energetice. Spania și
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Germania au redus TVA-ul la energie și gaze! Este o măsură
pe care o cere de foarte multe luni USR-ul!
Stimați colegi,
Închei spunându-vă că este nevoie de o dezbatere
serioasă în Parlamentul României pentru a corecta măsurile
Guvernului privind criza energetică. În caz contrar, milioane
de români vor fi în incapacitatea de a-și plăti facturile la gaze
și energie electrică în această iarnă, iar zeci de mii de firme
vor ajunge în faliment.
Vă mulțumesc.
Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS, Alba.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit pe domnul deputat Adrian Giurgiu.
Domnul Adrian Giurgiu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează
„Suprataxarea muncii înseamnă sărăcirea românilor”.
Coaliția PSD, PNL și UDMR a decis să taxeze și mai mult
munca.
Pentru cei care au un contract de muncă part-time sub
salariul minim pe economie, Guvernul a decis ca taxele să fie
calculate la minimul brut de 2.550 lei.
Pentru un salariu lunar brut de 500, 1.000 sau 1.500 lei
taxele sunt fixe, de aproape 1.000 lei. Este o anomalie!
Efectul imediat al acestei măsuri a fost terminarea a peste
100.000 de contracte de muncă part-time la nivel național.
Taxarea excesivă a muncii a produs efecte și în județul
Mureș. În luna august 2021, aproape 2.000 de contracte de
muncă cu normă parțială au fost încetate la nivelul județului
pe care-l reprezint.
În luna septembrie situația a continuat să se agraveze. În
perioada 1–12 septembrie au fost încetate alte aproape
2.800 de contracte. Vorbim de 4.800 de contracte închise în
mai puțin de o lună și jumătate.
Ministrul finanțelor, PSD-istul Adrian Câciu, a calculat
probabil cu pixul pe un șervețel că asta o să aducă mai mulți
bani la bugetul de stat. În realitate, ministrul a încurcat profitul
cu pierderea, făcând o socoteală care să-l avantajeze în fața
șefilor, dar care nu a fost una corectă. Efectul a fost fix la
polul opus și firmele au trimis oamenii în șomaj.
Mă uit la colegii mei din PSD, PNL și UDMR și îi întreb:
stimați colegi, cât de ipocriți puteți fi?
În decembrie 2019 ați votat toți, în unanimitate, pentru
eliminarea fix a acestui tip de taxare pentru salariile part-time.
Acum ați votat, cot la cot, reintroducerea suprataxării.
Suprataxați munca românilor, dar refuzați să eliminați
pensiile speciale și votați creșterea salariilor parlamentarilor.
Domnule Marcel Ciolacu, domnule Virgil Popescu,
domnule Kelemen Hunor, cum mai aveți curajul să le spuneți
românilor că faceți legi ca să le fie bine?
Asta înseamnă guvernarea PSD–PNL–UDMR: mai puțini
bani în buzunarele românilor de rând.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al
minorităților naționale, domnul Nicolae Petrețchi.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor,
Valorile comune precum pluralismul, nediscriminarea,
toleranța, justiția sau respectarea demnității umane, a
libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și a
drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor
aparținând minorităților naționale, reprezintă piatra de temelie
a Uniunii Europene.
Efectele structurale ale pandemiei, cu presiuni
economice, culturale și sociale majore asupra publicului
vulnerabil, au făcut ca, după mai bine de 80 ani, ideologii pe
care le credeam demult apuse să reapară în prim-plan,
atingând cote alarmante de popularitate, afectând
dezvoltarea economică și stabilitatea socială, influențând
negativ inclusiv agenda politică sau relațiile bilaterale.
Astfel, profitând de situația geopolitică, precum și de
provocările cu care se confruntă omenirea, tot mai des, am
putut observa cum reapar cazurile în care însăși esența
retoricii electorale se transformă în una populistă, care,
coroborată cu demagogia și încercările, pe alocuri exagerate,
de a atrage capital electoral, poate să afecteze grav chiar și
democrația.
Așa cum am putut observa, fără o comunicare clară și
fără prezentarea valorilor și importanței Uniunii Europene,
progresul economic, stabilitatea socială și modul tradițional
de a face politică nu sunt de-ajuns pentru a combate acest
fenomen, protagoniștii căutând în permanență noi modalități
pentru creșterea curentului populist.
Educarea noilor generații, corecta informare, implicarea
acestora în adoptarea deciziilor, precum și promovarea unor
politici publice riguros fundamentate, bazate pe analize și
dezbateri prealabile, reprezintă elemente esențiale pentru
combaterea efectelor nocive ale populismului.
Cu siguranță, istoria va consemna deciziile noastre; astfel,
fără unitate, fără promovarea coeziunii economice, sociale și
teritoriale, fără solidaritate între statele membre pentru
respectarea diversității culturale și lingvistice, precum și fără
protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european,
fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului
populist va continua să fie o amenințare nu doar pentru
actuala generație, ci și pentru generațiile viitoare.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
De la grupul deputaților neafiliați, Daniel-Gheorghe Rusu.
Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:
Mulțumesc, domnule președinte.
„Și noi suntem aici!”
Au trecut aproape doi ani de zile de când am fost ales în
Parlamentul României în calitate de deputat. E drept, am
venit de pe „maidanul” administrativo-politic, din calitatea de
lider cerșetor la porțile Bucureștiului, de unde credeam eu că
le-am văzut și le-am trăit pe toate. Nimic mai fals! Am ajuns
în jungla plină de oameni cu gulere albe și cu sufletul negru,
între indivizi care, în majoritatea lor, nu mișcă un pai fără un
interes propriu, între hiene care se jupoaie de vii și între ele,
dar mai degrabă jupoaie cetățenii acestei țări, indiferent unde
s-ar afla ei, între slugi care stau în genunchi la poarta unei
Europe bolnave, închinându-se și cu motiv, și fără motiv unor
hidoșenii instalate în înalte funcții și care conduc Europa
după bunul-plac, prin manipulare și în interesul unor călăi, cu
interese meschine.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Aici nimeni nu-și mai aduce aminte de promisiunile
electorale din campanii, nimeni nu-și mai amintește de cei
peste 4 milioane de români care trăiesc în afara granițelor și
care tânjesc după o viață normală la ei în țară, în România
lor, unde să fie respectați, și nu umiliți.
Prețurile au explodat nejustificat, medicamentele,
combustibilul, energia, toate au devenit un lux pentru români,
iar acești politicieni mimează, zilnic, că doresc bunăstarea
românilor.
Toate grupurile parlamentare, absolut toate, și-au dat
mâna și guvernează în interesul lor propriu. Unii tac și o fac,
iar alții, deși se ascund în spatele unei măști de așa-ziși
patrioți, fac același lucru.
Vă întreb, dragi politicieni: mai are rost să facem alegeri? Mai
are rost să sperăm? Mai are rost să visăm? Și noi suntem aici,
fraților! Când nu vom mai putea răbda, când foamea ne va
răscula, Hristos să fiți, nu veți scăpa nici în mormânt!
România are nevoie de o alternativă, de o alternativă
dreaptă!
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Revenim la Grupul PSD.
Domnul Ioan Vulpescu înțeleg că n-a venit.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Marian-Iulian
Rasaliu.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Marian-Iulian Rasaliu:
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Decizia
privind majorarea pensiilor și a salariului minim trebuie luată
cât mai repede!”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Țara noastră parcurge un context economic dificil. Acesta
este și motivul pentru care pensionarii, salariații și mediul de
afaceri au nevoie, mai mult decât oricând, de certitudini și
predictibilitate. Decizia privind majorarea pensiilor și a
salariului minim trebuie luată cât mai rapid.
Să nu uităm că toate propunerile PSD se bazează pe
analize serioase și sunt fundamentate economic. Execuția
bugetară de până acum permite o estimare privind marja de
majorare a pensiilor. De aceea, Partidul Social Democrat a
spus „cel puțin 10%” la toate pensiile.
În ceea ce privește creșterea salariului minim în jurul
valorii de 3.000 de lei, această valoare reiese și din
necesitatea respectării mecanismului salariului minim
european.
Există numeroase argumente pentru creșterea salariului
minim. Este cunoscut faptul că Guvernul oferă sprijin
IMM-urilor pentru plata facturilor. Deci prețurile la energie nu
justifică amânarea aplicării acestei măsuri. Este vital să ne
păstrăm în țară forța de muncă, în condițiile în care alte state
din Uniunea Europeană cresc nivelul de salarizare pe fondul
inflației. Să nu uităm că migrația românilor este o problemă
foarte mare cu care se confruntă țara noastră. Ce vor face
IMM-urile fără angajați? Mai mult decât atât, creșterea
salariilor este necesară pentru menținerea puterii de
cumpărare, care să susțină oferta IMM-urilor. Dacă românii
nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele și
serviciile acestora și se intră într-un cerc vicios atât pentru
salariați, cât și pentru societățile comerciale.
9
Partidul Social Democrat a prezentat deja analiza
economică, impactul bugetar și sursele de finanțare pentru
propunerile sale, pe baza evoluțiilor economice de până
acum și a estimărilor pentru perioada următoare. Există toate
datele pentru luarea deciziei politice care să aducă un plus
de stabilitate românilor.
Vă mulțumesc.
Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
De la Grupul PSD au mai depus declarații în scris: Eugen
Bejinariu, Ana-Loredana Predescu, Nicu Niță, Ioan Mang,
Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Georgeta-Carmen Holban,
Oana-Gianina Bulai, Ileana-Cristina Dumitrache, Cristina-Elena
Dinu, Elena Stoica, Iulian-Alexandru Badea, Daniel
Tudorache, Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu, Mirela Furtună,
Mirela-Elena Adomnicăi, Radu-Marcel Tuhuț și Daniel-Florin
Ghiță.
De la Grupul PNL văd că nu a venit domnul Făgărășian.
Au depus declarații în scris: Florin-Claudiu Roman,
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Bogdan-Iulian Huțucă,
Alexandru Popa, Ervin Molnar, George Șișcu, Dumitru Rujan,
Cristina Burciu, Ioan Balan, Vetuța Stănescu, George-Cătălin
Stângă, Iulian-Alexandru Muraru și Florin Alexe.
Trecem acum la Grupul USR.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan-Iulian
Lőrincz.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Coaliția sărăciei tot încearcă să combată realitatea că
există două Românii. Se fac că nu văd prăpastia dintre
speciali, privilegiați, sinecuriști, înșurubații la banul public și
cei care le plătesc salariile, prin taxele pe care le colectează
statul.
Pe de o parte, coaliția sărăciei ne spune că e criză pentru
toți ceilalți, dar nu pentru cei privilegiați, care se descurcă
bine-mersi. Pe de alta, se târăsc cu reformele, dau din colț în
colț cu investițiile, se bâlbâie cu măsurile de luat în fața crizei,
ba chiar turează propaganda, plătită – culmea! – tot din banul
cetățeanului de rând, să facă din negru roz, să găsească
vinovați pe alții, dar sunt rapizi ca fulgerul să-și mărească
salariile, tocmai ca recompensă pentru haosul și debandada
penibilă cu care guvernează.
Numai în Parlament, numai la stat se poate așa ceva, să
fi recompensat pentru eșec, pentru contraperformanță!
Da, asta poate coaliția sărăciei!
Cum explicăm unei persoane în vârstă că ceea ce
primește în plus un parlamentar echivalează sau chiar
depășește pensia lunară pe care o primește ea?
După o viață întreagă de muncă și contribuție, să ai tupeul
ca tot de la ea și alții ca ea să iei banii? Să iei banii ca să
ce?! Ca să poată fi răsplătit cineva care ar fi trebuit să aibă
decența să o privească mai întâi în ochi înainte să-și voteze
mărirea salariului.
Nu numai că trebuie să dea mai mult din buzunar pentru
medicamente, alimente, pentru lucrurile esențiale, dar tot de
la cel care abia supraviețuiește trebuie să se mai ia și pentru
a umple buzunarul specialilor.
Oamenii suferă, datoriile cresc, sărăcia se extinde,
guvernanții ne afundă și mai adânc în datorii, dar nu au
absolut nicio ezitare să-și umfle buzunarele.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Devine grotescă imaginea acestei instituții. Misiunea
noastră este de a pune nevoile cetățenilor pe primul plan, de
a-i servi onest, cu angajament, cu abnegație și la cel mai
înalt nivel de profesionalism.
Pe ei, nu pe noi!
În serviciul publicului înseamnă să servim cetățeanul care
ne plătește retribuția pentru eforturile pe care le depunem în
folosul lui, nu al nostru. Nu să ne punem pe noi la adăpost
mai întâi, cu cinism, aroganță și dispreț.
Cetățenii ne-au trimis aici să le rezolvăm problemele, iar
noi, cei de la USR, înțelegem și percepem realitatea așa cum
este, nu încercăm să proiectăm o realitate paralelă. Am votat
împotriva acestor măriri de salarii nejustificate, nemeritate și
nesimțite și vom continua să votăm împotriva lor.
Vom continua să ne luptăm pentru interesele cetățenilor,
fie că vorbim despre o justiție independentă și profesionistă,
în care legea e egală pentru toți, fie că facem referire la
eliminarea cancerului corupției din societate, ne vom lupta
pentru un sistem medical performant, accesibil tuturor, o
educație de nivel european, o infrastructură modernă, care
să sprijine o dezvoltare economică vibrantă și să ne aducă
mai aproape unii de alții, servicii de bază, apă, canalizare,
pentru toți, până în cel mai îndepărtat colț de țară.
Aceasta trebuie să fie preocuparea noastră principală, nu
să băgăm mâna în buzunarul cetățeanului.
Să vă fie rușine, PSD–PNL–AUR și UDMR!
USR rămâne singurul partid care nu-și votează majorarea
salariului!
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Mergem mai departe.
Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.
Vă rog.
Domnul Ion-Marian Lazăr:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea de astăzi se intitulează „Cetățenii din
mediul rural nu sunt români de mâna a doua”.
Stimați colegi,
Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaților îmi
exprimam speranța că actualul premier al României nu va
lăsa cetățenii din mediul rural în urmă.
Din păcate, viața mi-a demonstrat că lozincile din
campania electorală, care conțin veșnica sintagmă „vom
întreprinde”, nu sunt menite să rezolve problemele românilor
care domiciliază în mediul rural.
În acest sens, o să vă prezint o serie de informații
furnizate, la solicitarea mea, de către Ministerul Sănătății
care sunt în măsură să reprezinte un adevărat rechizitoriu
împotriva actualelor partide aflate la guvernare, care au
deținut, în mod alternativ, portofoliul Ministerului Sănătății de
peste 30 de ani.
În acest sens, mi-au atras atenția următoarele date
statistice:
La data de 11 iulie 2022 activează în sistemul medical
1.845 de asistenți medicali comunitari, din care sunt finanțați
de la bugetul de stat 1.619, 109 asistenți medicali sunt
finanțați de la bugetul local al unităților administrativ-
teritoriale – 17 în zona urbană și 92 în zona rurală –, iar un
număr de 116 asistenți medicali sunt plătiți de la Ministerul
Sănătății, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea
Europeană.
De asemenea, activează în sistemul medical 466 de
mediatori sanitari, dintre care 438 sunt finanțați de la bugetul
de stat, prin Ministerul Sănătății; 10 mediatori sanitari sunt
finanțați de la bugetul local al unităților administrativ-
teritoriale, din care 4 în zona urbană și 6 în zona rurală, iar
18 mediatori sanitari au finanțarea asigurată de la Ministerul
Sănătății, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea
Europeană.
La nivel național sunt 1.850 de localități fără asistenți
medicali comunitari, iar, pentru a se putea asigura un minim de
doi asistenți medicali comunitari, în localitățile cu mai mult
de 1.500-2.000 de locuitori sunt necesari un număr de
3.800 de asistenți medicali comunitari, față de cei
1.845 existenți.
La data de 1 iunie 2022 activează în sistemul medical un
număr de 3.172 de asistenți medicali de pediatrie, dintre care
25 sunt cu vârsta sub 35 de ani și, respectiv, un număr de
2.279 de moașe, din care 168 sunt cu vârsta sub 35 de ani.
Fără a face o analiză exhaustivă a datelor mai sus
menționate, nu pot să nu remarc faptul că există un deficit
major de cadre medicale care activează în mediul rural,
deficit care se va adânci din ce în ce mai mult, având în
vedere că pachetul de facilități oferite cadrelor medicale care
aleg să profeseze în zona rurală este total neatractiv. Mai
mult decât atât, nici implicarea autorităților locale în această
problemă nu a fost una pe măsura așteptărilor, fapt pentru
care tinerii medici sau asistenți medicali generaliști aleg în
continuare să lucreze în zona centrelor universitare sau să
plece în străinătate.
Domnule premier, din nefericire, situația mai sus
menționată este realitatea crudă a unei guvernări care nu se
interesează de problemele locuitorilor din mediul rural decât
în campania electorală.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mergem mai departe, la Grupul AUR.
Domnul deputat Ringo Dămureanu este?
Nu.
Atunci domnul Radu-Vicențiu Grădinaru.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
O singură dată în istorie, în vremuri de pace, România s-a
mai confruntat cu o criză ca cea prin care trecem astăzi. În
ultimii ani ai regimului comunist, atunci când lipsa hranei, frigul
și bezna din case ne-au împins să ieșim în stradă și să
dărâmăm regimul care devenise insuportabil. Astăzi ne
confruntăm cu o așa-zisă criză a energiei, cu o creștere fără
precedent a prețurilor alimentelor, ale combustibililor și a ratelor
la bănci și nu avem niciun orizont când această criză va lua
sfârșit. Și acum, ca și în anii ’80, partidul-stat este principalul
responsabil pentru realitatea cruntă prin care trece țara.
Ca și cum criza economică n-ar fi fost de-ajuns, datele
statistice confirmă că România trece astăzi printr-o criză
demografică fără precedent. Astfel, conform ultimului
recensământ, România are în prezent o populație de 19
milioane de locuitori, cu un milion mai puțin față de
recensământul din 2011. În fiecare an, România pierde
140.000 de locuitori. Jumătate dintre aceștia mor, iar
jumătate aleg să părăsească țara din cauza sărăciei. Se
preconizează că, până la sfârșitul secolului, România va
avea cu aproape șapte milioane de locuitori mai puțin.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Recensământul abia încheiat arată nu doar că
nenumărate localități sunt îmbătrânite și depopulate masiv,
dar și că orașe reședință de județ, precum Botoșaniul, au
rămas, în ultimii zece ani, fără peste 25.000 de locuitori,
pentru prima dată după Revoluție, acest oraș atingând cifra
de sub 100.000 de suflete.
Începem să dispărem fizic, ca neam, și niciun guvern de
după 1989 nu a luat vreo măsură care să preîntâmpine acest
fenomen.
AUR este singurul partid politic din România care a atras
atenția asupra acestei realități demografice catastrofale,
susținând natalitatea prin măsuri concrete, depunând în
Parlament două inițiative legislative doar în acest an:
Programul „Casa noastră”, prin care statul se angajează
să susțină tinerii căsătoriți cu un credit bancar de 30.000 de
euro fără dobândă la achiziția unei locuințe.
Un sprijin financiar de 1.000 de lei pentru fiecare
nou-născut, bani cu care tinerele mame să cumpere copilului
toate cele necesare la naștere.
Deși impactul pe care aceste măsuri asupra bugetului
statului ar fi fost nesemnificativ, coaliția de guvernare le-a
respins, așa cum a făcut cu toate inițiativele și
amendamentele depuse în Parlament.
Avem, așadar, un guvern și un parlament care acționează
împotriva poporului român și cu cât mai repede vom scăpa
de ei, cu atât ne va fi tuturor mai bine.
Vă mulțumesc.
Deputat AUR, Botoșani, Radu-Vicențiu Grădinaru.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
De la Grupul AUR au mai depus declarații în scris:
Sebastian-Ilie Suciu, Silviu-Titus Păunescu și Vasile Nagy.
Mergem mai departe, la Grupul minorităților.
Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.
Domnul Cătălin-Zamfir Manea:
Mulțumesc.
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
În prezent există o creștere îngrijorătoare a numărului de
reclamații formulate de cetățeni în ceea ce privește modul de
calculare a facturilor la energia electrică.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului,
ANPC, a demarat deja o serie de acțiuni de control la nivelul
întregii țări. Controalele comisarilor ANPC se derulează la
furnizorii de energie electrică și verifică modul în care sunt
respectate prevederile legale în vigoare în ceea ce privește
calcularea facturilor emise de către aceștia către
consumatorii finali persoane fizice.
Evident că așteptăm rezultatele controalelor. Dar, până
atunci, fac un apel către prim-ministrul țării să verifice, prin
ministerele și instituțiile pe care le coordonează, modul în
care se respectă și se aplică prevederile Ordonanței de
urgență nr. 19/2022 privind plafonarea prețurilor la energie
electrică pentru consumatorii casnici.
De aceea, le reamintesc tuturor furnizorilor de energie
electrică faptul că ordonanța prevede, printre altele,
maximum 0,68 de lei pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul
clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul
de consum, în anul 2021, este cuprins între zero și 100,
adică maximum 100 de kilowați. Și, doi, maximum 0,80 de lei
pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici pentru un
consum lunar care este de maximum 255 de kilowați.
11
Nu vă bateți joc – ăsta e apelul meu către furnizorii de
energie –, nu vă bateți joc de cetățenii țării, de acei cetățeni
cei mai vulnerabili!
Datoria noastră este aceea să ne asigurăm că legea este
respectată și aplicată întocmai, în interesul celor pe care îi
reprezentăm aici, în Parlamentul României, adică în interesul
cetățenilor.
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
De la Grupul parlamentar al minorităților naționale a mai
depus declarație în scris domnul Dragoș-Gabriel Zisopol.
Mergem la grupul deputaților neafiliați.
Domnul Nicolae Roman.
Vă rog, domnule deputat.
Se pregătește Monica Berescu.
Domnul Nicolae Roman:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
Din ciclul „Redeșteptarea poporului român”, astăzi în
declarația mea politică voi vorbi despre Dictatul de la Viena.
Efectele Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, când
României i-au fost răpite teritoriile milenare ale vetrei
strămoșești, au putut fi îndreptate prin acțiunile militare și
apoi prin acțiunile politico-diplomatice declanșate de actul de
la 23 august 1944.
Atunci, armata română alături de armata aliată a
URSS-ului au pornit ofensiva de eliberare a Ardealului de sub
ocupația maghiaro-germană, care, în retragere, a produs
fapte abominabile în teritoriul ocupat; scopul ofensivei
româno-ruse a fost de eliberare a trecătorilor Carpaților
Meridionali și Orientali și debușarea în Podișul Transilvaniei,
de unde să pornească eliberarea deplină a teritoriului
național românesc.
O etapă a acestei acțiuni militare a fost forțarea cursului
mijlociu al râului Mureș în zona deluroasă Oarba de Mureș,
respectiv Dealul Sângeorgiu-Iernut.
Comandamentul sovietic al acțiunii, prin generalul rus
Serghei Georgievich Trofimenko, a impus, din motive care
excedează logicii militare, ca atacul dealului Sângiorgiu să se
facă fără sprijinul artileriei și prin atac frontal. Cu bună știință
au fost împinse la moarte forțe militare române, într-o acțiune
sinucigașă.
Nerespectarea acestui aberant ordin, generat de
neîncredere sau răzbunare față de armata română, ar fi
provocat repercusiuni militare și politice imprevizibile ale
aliaților sovietici, care își impuneau hegemonia.
Astfel că trupe ale armatei a IV-a române, respectiv
diviziile 9 și 11 infanterie din Corpul 6 – Armată, au fost
plasate pe direcția principală de ofensivă împotriva trupelor
germano-maghiare din compunerea Diviziei 8 – Cavalerie
SS, orice fel de mișcare de manevră fiindu-le limitată și chiar
interzisă de prezența trupelor sovietice în cele două flancuri
ale unui dispozitiv cu o dezvoltare frontală de doar 400 m. De
aceea, acțiunea militară română s-a desfășurat în valuri
succesive de atac, soldate cu pierderi imense.
Această operație militară a avut succes doar după ce a
intrat în luptă și artileria, ceea ce a permis cucerirea cotei 421
de pe dealul Sângeorgiu.
Acestea au fost coordonatele militare ale acestei perioade
de 4 zile de război, când jertfa a 11.000 de tineri români a
permis succesul înaintării armatei române pentru realizarea
eliberării teritoriului național.
Este cea mai mare jertfă dată de oștirea română într-o
bătălie.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Despre cei 11.000 de eroi nu amintește niciun jurnal de știri,
nicio istorie oficială. Doar un monument ridicat de localnici.
Jertfa lor trebuie comemorată și împrospătată în memoria
colectivă a neamului românesc prin emisiuni televizate și prin
festivități militare organizate la monumentul de la
Oarba de Mureș.
Partidul Alternativa Dreaptă, consecvent cu valorile sale,
va iniția un concurs național pentru realizarea unui ansamblu
monumental reprezentativ pentru acest martiriu al armatei
române.
17 septembrie trebuie să fie o dată în care drapelul
României trebuie coborât în bernă, în memoria celor
11.000 de Ion, Gheorghe, Petre, Vasile jertfiți pentru patrie!
Acești tineri ostași sunt martiri ai neamului!
Acum îi uităm?!
Deputat în Circumscripția nr. 10 Buzău Nicolae N.
Roman.
Vă mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Revenim la Grupul USR.
Doamna deputat Monica-Elena Berescu.
Vă rog, doamna deputat.
Doamna Monica-Elena Berescu:
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Stimate colege,
Conform unui studiu realizat de ANIS la începutul acestui
an, industria IT&C a crescut de trei ori mai mult decât
economia României. Practic, în ultimii 5 ani, economia a
crescut cu 6% și sectorul cu 17%.
În ciuda legislației deficitare și învechite, piața de
business IT continuă să crească, să se dezvolte. Dar o face
cu greu! De ce? Pentru că la nivel legislativ nu suntem aliniați
cu tot ce înseamnă avansare digitală și tehnologie.
Am activat mai bine de 10 ani în domeniul IT. De aceea,
una dintre preocupările mele în acest domeniu este
modernizarea acestei legislații, pentru a ajuta această
industrie tech să crească.
Cu cât vom oferi mai repede coerență și o platformă
legislativă modernă start-upurilor din zona tech, cu atât
putem să dezvoltăm această industrie. Avem deja
numeroase exemple de „așa da”, din Silicon Valley până în
Franța. Cei din urmă au reușit deja să își atingă obiectivul. Au
deja 25 de unicorni și următorul obiectiv sunt decacornii,
afaceri de 10 miliarde de euro.
Am depus în 2021 un proiect de lege cu privire la clasele
de acțiuni cu drept de vot multiplu, din dorința de a avea
unicorni care pornesc de aici, din țară, și care se dezvoltă
aici, la noi în țară, fără a fi nevoiți să își mute operațiunile în
Europa de Vest și SUA. Practic, ne dorim giganți tech care
aleg să rămână și să își desfășoare activitatea în România și
după momentul în care ajung la o capitalizare a pieței de un
miliard de euro. Cu toții ne-am dori să avem un UiPath și aici,
acasă, nu-i așa?
Totodată, în această sesiune parlamentară am depus
două proiecte de lege care vin în sprijinul antreprenorilor din
zona tech. Unul dintre ele înlătură plafonul maxim de investiții
pentru acei business angels, iar cel de-al doilea proiect vine
în sprijinul DIH-urilor, acele centre de inovare digitală, centre
menite să transforme afacerile, să le ofere competitivitate
digitală.
România are un potențial enorm de creștere pe zona
tech, însă, fără o legislație coerentă, fără modernizarea
legilor învechite pe care le avem și fără o schimbare a
mentalității, mai ales aici, în Parlamentul României, vom
stagna sau vom pierde acest tren al inovării.
România, fanion al industriei IT în Europa – este un
deziderat pe care îmi doresc să-l reușim împreună, să-l
facem să crească împreună.
Vă mulțumesc.
Monica-Elena Berescu, deputat, Circumscripția nr. 24.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, doamna deputat.
O invit, în continuare, pe doamna deputat Oana Murariu.
Doamna Oana Murariu:
Mulțumesc, domnule președinte.
„Evaluarea magistraților, esențială pentru creșterea
încrederii populației în sistemul judiciar, călcată în picioare de
PSD–PNL în noile legi ale justiției”
Aproape 30% dintre românii chestionați în cadrul unui
eurobarometru realizat în vara aceasta pe tema corupției în
instituțiile publice consideră că magistrații de la instanțe și
parchete sunt corupți. Alte cifre, de anul trecut, ne arată că
percepția românilor față de independența justiției este tot în
jurul procentului de 30%.
Cum se poate repara acest lucru? Desigur că există
numeroase soluții, dar una care ține direct de creșterea
încrederii este asigurarea cetățeanului că magistrații sunt
oameni bine pregătiți și integri, înainte de orice. Cum ne
asigurăm că se păstrează aceste două calități? Prin evaluări
serioase, ca în orice alt domeniu.
Prin noul pachet de legi ale justiției s-ar fi putut aduce
îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește evaluările
magistraților, însă nu includ absolut nicio modificare în acest
sens. Surprinzător, reprezentanții CSM au declarat, în cadrul
comisiei speciale din Parlament, că evaluările magistraților
sunt formale, dar nici măcar ei nu au adus un amendament
de schimbare a situației.
Mai mult, noua formă susține eliminarea evaluărilor
profesionale periodice ale judecătorilor de la Înalta Curte de
Casație și Justiție. Să ne mai surprindă expresia populară că
„ești Dumnezeu în sala de judecată”, când niciodată nu ești
evaluat?
Culmea este că domnul ministru Predoiu s-a folosit de
cuvintele „profesionalizare a sistemului judiciar” în toate
modurile, în aparițiile sale din spațiul public, dar nu i s-a părut
o necesitate atât de mare evaluarea serioasă a magistraților,
astfel încât să regleze acest lucru în cuprinsul noilor legi.
În final, aș dori să-i dau o replică ministrului justiției, „pe
un ton serios”, așa cum a precizat dumnealui. Da, aceste
proiecte nu sunt susținute de USR, dar nu au primit nici
avizul Comisiei de la Veneția, de care coaliția majoritară fuge,
și au ridicat numeroase semne de întrebare, la nivel
european, cu privire la independența justiției în România.
Singurii care vor trebui să răspundă și să-și asume
consecințele, indiferent de natura lor, sunt reprezentanții
coaliției de guvernare PSD–PNL–UDMR.
Vă mulțumesc.
Deputat Oana Murariu, USR.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, doamna deputat.
De la Grupul USR a mai depus declarație în scris
subsemnatul, Ilie-Dan Barna.
Mergem la Grupul AUR.
Domnul Ringo Dămureanu a revenit?
Nu. OK.
Mergem la neafiliați.
Doamna Cristina Camelia Rizea.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Doamna Cristina Camelia Rizea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Politica românească nu încetează să ne rezerve surprize.
Nici Caragiale nu era capabil de asemenea previziuni. Vă
pun pe masă un scenariu și aș vrea să-l analizăm împreună –
premierul plagiator să-l demită pe ministrul plagiator al
educației! Sună hilar, nu-i așa?
Furtul de doctorate pare să fie o preocupare normală în
rândul liderilor politici din PNL și PSD. O fi oare o condiție
obligatorie pentru numirea în funcție? Sau oare foamea după
sporuri și sinecuri vă duce în pragul unor astfel de gesturi?
Ieri, uitându-mă în ochii copiilor mei, m-a cuprins o durere
de neexprimat. Cu ghiozdanele pline până la refuz și cu
temele făcute la punct-și-virgulă, s-au îndreptat spre școală.
Oare ce vor simți acești copii când vor afla că omul care
decide pentru viețile lor școlare a călcat în picioare în
asemenea hal un principiu pe care ei îl cunosc încă din clasa
pregătitoare – a copia înseamnă a fura?
Oare ce le trece prin minte tinerilor cu performanțe
academice remarcabile și profesorilor care și-au făcut studiile
pe bune, la auzul acestor vești?
Pentru o privire aruncată în foaia colegului, la școală
primești nota 1, fără drept de apel. La o primă sesizare de
material copiat și necitat, într-o lucrare la facultate, îți riști
întregul parcurs academic.
Normalitatea, iată, se aplică doar celor neprivilegiați!
În politică e altfel – asta le transmiteți copiilor noștri. În
politică, dacă lustruiești bocancii șefului după ce a călcat în
picioare orice principiu de bun-simț, ești ridicat în funcție.
Uneori mai merge și altcumva – o mână spală pe cealaltă.
Cam asta e legătura dintre Ciucă și Cîmpeanu. Au trăit
povești similare în contexte diferite și au devenit frați de
cruce. Acum se apără unul pe altul de dușmănoșii avertizori
de integritate.
Îi mulțumesc doamnei Emilia Șercan pentru o muncă
fantastică, așa cum niciun ministru al educației din România
postdecembristă nu a fost în stare să facă, în beneficiul
integrității academice. Îi mulțumesc că, în răstimpuri în care
astfel de vești debusolează tinerele generații, acestea se pot
raporta la oameni precum domnia-sa pentru a prelua modele
de demnitate și profesionalism.
Domnule Cîmpeanu, poate că parlamentarii vă apără,
nesemnând moțiunea REPER împotriva dumneavoastră, dar
politrucii n-au 100 de vieți. Luați mâinile de pe viitorul copiilor
noștri! Luați mâinile de pe sistemul pe care și-așa l-ați terfelit
mult prea mult timp!
Mulțumesc.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc.
Îl invit, de la Grupul minorităților naționale, pe domnul
Amet Varol.
Domnul Varol Amet:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Domnilor și doamnelor deputați,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tătarii din
România, alături de frații lor, tătarii crimeeni”.
După anexarea ilegală de către Federația Rusă, situația
drepturilor omului în Peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod
semnificativ.
Având în vedere decizia de referință a Curții Europene a
Drepturilor Omului din 14 ianuarie 2021, Uniunea Europeană
solicită respectarea deplină de către Rusia a dreptului
13
internațional umanitar, a standardelor internaționale privind
drepturile omului și a rezoluțiilor relevante ale Adunării
Generale a ONU, inclusiv a Rezoluției nr. 76/179 din
16 decembrie 2021.
Vreau să scot în evidență faptul că locuitorii peninsulei se
confruntă cu limitări sistematice ale libertăților lor
fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie
sau de convingere, libertatea de asociere și dreptul de
întrunire pașnică.
Vreau să amintesc faptul că în ultima perioadă avem
semnale că tătarii din Crimeea sunt obligați să lupte pe front,
lăsând în urmă familiile, copiii, bătrânii bolnavi.
În acest sens, vreau să amintesc faptul că tătarii din
România îi susțin pe frații lor, tătarii crimeeni, în promovarea
libertăților și exprimărilor lor identitare.
Vă mulțumesc.
Deputat, minorități, Amet Varol.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
Revenim la colegii neafiliați.
Domnul Dănuț Aelenei.
Este?
Vă rog.
Domnul Dănuț Aelenei:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Declarația mea politică – „Atenție, cad poduri!”.
Parte din banii Programului național pentru dezvoltare
locală s-au dus pe apa Siretului atunci când podul de la
Luțca, din județul Neamț, s-a prăbușit la 9 luni de la
inaugurare.
România se prăbușește la propriu. Sute de poduri sunt în
pericol, în timp ce autoritățile privesc impasibile, fără să fie în
stare să enunțe o strategie prin care să protejeze aceste
poduri. În țara noastră sunt peste 6.000 de poduri pentru
autoturisme și peste 18.000 pentru trenuri. 700 dintre ele
sunt încadrate la gradele 4 și 5 de risc. Prin PNDL au fost
alocate sume pentru realizarea a 600 de obiective.
Autoritățile locale n-au fost în stare să atragă decât 60% din
sume. Mai grav este că au început lucrări, pe care le-au
abandonat mai apoi. Cele mai multe poduri și-au atins durata
de viață, iar azi încep să cedeze. Dezastruos este faptul că,
deși reabilitate cu milioane de euro, aceste poduri cad după o
săptămână sau două de utilizare.
Articole cu titlul „Încă un mare pod din România s-a rupt”
apar din ce în ce mai des în presa centrală și locală. După
nefericitul eveniment produs în Neamț, în luna iunie, acum
este vorba despre unul dintre cele mai mari poduri din județul
Caraș-Severin.
O pilă de susținere a tablierului a determinat pierderea
stabilității. Podul avea o vechime de peste 80 de ani și nu a
avut parte de nicio reparație capitală.
Printre cauzele care au determinat distrugerea podului se
numără exploatările necontrolate de la balastierele din zonă,
informează presa locală.
Finalizarea noului pod peste Dunăre de la Brăila este, de
asemenea, întârziată. Constructorii dau vina unii pe alții,
timpul trece, banii se duc și România devine din ce în ce mai
mult România podului bine căzut.
Vă mulțumesc.
Deputat de Constanța, Aelenei Dănuț, aparținând
Partidului Alternativa Dreaptă.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
De la Grupul parlamentar al USR a mai depus declarație
în scris Brian Cristian.
Revenim la grupul neafiliaților.
Domnul Dumitru Coarnă este?
Nu.
Domnul Francisc Tobă?
Domnul Francisc Tobă:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Tema declarației mele politice de astăzi este
„Suveranitatea României nu este de vânzare. Suveranitatea
României nu poate fi negociată”.
Lacheii neocolonialismului financiar de la Bruxelles ne-au
trimis un pachet de legi ale justiției.
Alianța pentru Patrie nu va accepta niciodată ca legile
noastre să fie elaborate în laboratoarele celor de la Bruxelles.
Guvernul le-a luat, a făcut un simulacru de consultare,
le-a pus în brațele parlamentarilor. S-a constituit o comisie
specială, membrii comisiei speciale – aleși pe sprânceană, o
comisie specială dirijată din afară.
Am depus amendamente, am invitat magistrați. Totul a
fost în zadar, pentru că această comisie specială a venit la
disciplina de partid, a îngropat independența justiției și
democrația constituțională.
Această comisie specială este, după mine, expresia cea
mai toxică și antiromânească a unei majorități politico-
administrative de după Revoluție.
Nu vrem să mâncăm gândaci, nu vrem să îndurăm frig, nu
vrem să renunțăm la lumină! Avem tot dreptul să ne apărăm
credința, familia, identitatea și stilul nostru de viață!
Nu vom accepta niciodată ca românii să fie dirijați din
afară în perspectiva modului în care își înțeleg existența!
Gherila politică continuă. Așa cum v-am promis, vom
ataca la toate instanțele interne și internaționale – dreptul
nostru de a contracara aceste acțiuni antiromânești.
Nu vom ierta niciodată pe cei care astăzi trădează
jurământul depus atunci când și-au preluat mandatul!
Vă promitem că vom fi piuneza românească de pe
scaunul puterii antiromânești!
Închei spunând – suveranitatea României nu este de
vânzare și nu va fi negociată niciodată, cu nimeni!
Vă mulțumesc.
Deputat de Brașov, Francisc Tobă, Alianța pentru Patrie.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Domnul Mihai Ioan Lasca este?
Nu.
Atunci, domnul deputat Cătălin Teniță.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.
Pe scurt, astăzi voi vorbi despre situația din Iran.
Stimați colegi,
Aceasta este Mahsa Amini și ea avea 22 de ani când a
murit. A murit în celulele „gardienilor moralității” din Iran. A
intrat în comă la câteva zile după ce a fost reținută pentru că
îi ieșeau niște șuvițe de păr de sub hijab.
Este un lucru zguduitor!
Este zguduitor că o astfel de crimă este săvârșită în
numele moralității. Unde este moralitatea când vorbim
despre faptul că o femeie a fost ucisă pentru că îi ieșeau
câteva șuvițe de sub acoperământ?
Poate exista o astfel de moralitate? Putem să ne
închipuim că un creator suprem ar putea impune așa ceva?
Nu, această moarte este doar vina exclusivă a unui regim
totalitar care folosește religia pentru a justifica oprimarea
brutală a femeilor din Iran.
Islamul nu a fost întotdeauna așa. Există și acum islam
care nu este așa. Oprimarea femeilor în numele religiei sau
al unor ideologii politice este abjectă.
Și acesta nu este un caz izolat și nu apare din senin.
Vorbim despre un gradient al oprimării, care începe cu
„fetele trebuie să fie cuminți, băieții curajoși”, trece prin
„meseria X nu este de fete” și ajunge la „o femeie fără copii
este un lucru straniu”. Oprimarea nu este doar despre stat și
despre religie folosită abuziv, oprimarea este și despre
atitudinile de zi cu zi care creează stereotipuri, care definesc
roluri și care limitează viitorul fetelor noastre.
Tocmai de aceea, pentru că noi, reprezentanții unor
societăți democratice, nu facem suficient pentru condiția
femeii, undeva în lumea aceasta, în multe locuri, femeile:
– nu pot ieși din casă fără un însoțitor bărbat;
– nu pot ieși din casă fără o eșarfă care să le acopere
părul;
– nu pot ieși din casă fără veșminte care să le acopere
chipul;
– nu au voie să conducă mașini;
– nu au voie să meargă la școală;
– nu au voie să participe la viața politică a țărilor lor;
– nu pot solicita pașapoarte fără permisiunea soțului lor;
– nu pot călători în străinătate fără permisiunea soțului lor;
– nu se pot căsători fără permisiunea tatălui lor;
– nu pot deschide un cont bancar fără permisiunea soțului lor;
– nu pot începe anumite afaceri fără permisiunea soțului;
– nu pot obține o intervenție chirurgicală fără permisiunea
soțului;
– nu pot părăsi casa fără permisiunea soțului lor;
– nu pot divorța;
– pot fi închise pentru îmbrăcăminte necorespunzătoare;
– pot primi corecții fizice;
– pot fi ucise pentru adulter, fără proces sau dovezi;
– pot fi supuse procedurii de mutilare genitală.
Imaginați-vă cum ar fi să fiți femeie în acele locuri! Și apoi
răspundeți singuri la întrebările – de ce ar trebui să ne pese de
ce i s-a întâmplat tinerei Mahsa Amini din Iran și de ce trebuie să
milităm pentru îmbunătățirea situației femeilor în genere?
Drum bun, Mahsa Amini!
Iar pentru noi toți, o invitație:
Duminică, 2 octombrie, societatea civilă va organiza,
începând cu ora 17.00, un marș comemorativ în memoria
Mahsei și pentru a manifesta solidaritate cu femeile din
societățile opresive.
Vă invit să veniți acolo, pentru a arăta că noi,
reprezentanții poporului român, susținem libertatea și
drepturile femeilor de pretutindeni.
Vă mulțumesc.
Cătălin Teniță, deputat de București.
Domnul Ilie-Dan Barna:
Mulțumesc, domnule deputat.
De la neafiliați ar mai fi Anamaria Gavrilă.
Înțeleg că nu este.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Au mai depus declarații în scris Bogdan-Alexandru Bola și
Nicolae Giugea.
Vă mulțumesc că am parcurs întreaga listă de colegi
înscriși.
Închei această primă parte a ședinței.
Ne revedem la ora 10.00.
Următoarele declarații politice și intervenții au fost
consemnate conform materialelor depuse de deputați la
președintele de ședință:
Domnul Adrian Alda:
„Prin majorări salariale ne vom păstra în țară resursele
umane calificate!”
Climatul nefavorabil global nu ne mai permite niciun fel de
artificiu propagandistic. România are nevoie de implementarea
rapidă a tuturor măsurilor pe care PSD le-a pus pe masa
partenerilor de coaliție guvernamentală. Declarațiile incerte și
amânările vizavi de propunerea noastră privind mărirea
pensiilor și a salariului minim vor genera neliniște și chiar
supărare atât în rândul pensionarilor, cât și al tuturor
categoriilor de salariați, la fel și o potențială amânare a
calculării, fixării și implementării salariului minim brut european
chiar de la 1 ianuarie 2023, conform ultimei directivei adoptate
de Parlamentul European în 14 septembrie. În ciuda ezitărilor
guvernamentale, propunerea PSD de creștere a salariului
minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 este
legitimată și de noua directivă, cu care se suprapune ca
obiect de reglementare.
Intențiile noastre, ale PSD, sunt cu atât mai responsabile
și oportune în contextul în care ne dorim, prin intermediul
majorărilor salariale, să ne păstrăm în țară resursele umane
calificate, astfel încât să beneficiem de expertiza lor pe toate
segmentele de activitate. Așadar, PSD nu vinde iluzii și nici
nu creează false așteptări, mai ales în acest context, care nu
trebuie să mai permită niciunui politician jocuri de imagine
sterile.
Din contră, toate propunerile noastre confirmă că PSD
solicită cât mai repede un angajament ferm în cadrul coaliției,
astfel încât, de la 1 ianuarie 2023, românii să beneficieze de
aceste creșteri ale tuturor veniturilor. Doar în acest fel vom
reuși să asigurăm întregii populații un trai decent, și nu unul
de subzistență. Numai în acest fel vom putea să îi ținem
acasă pe experții noștri valoroși, proveniți din toate domeniile
de activitate, mai ales în această perioadă dificilă, de crize
succesive. Contribuția fiecăruia dintre ei va fi contabilizată la
demersul colectiv de relansare națională din punct de vedere
atât economic, cât și social, strategie pe care liderii PSD au
prezentat-o încă din prima zi a acestei toamne.
Blocarea sau amânarea nejustificată sau justificată numai
printr-o retorică neinspirată a acestor majorări de venituri îi va
pune din nou pe fugă peste hotare pe specialiști, așa cum s-a
mai întâmplat anterior în timpul guvernărilor de dreapta. Într-o
astfel de perspectivă sumbră, șansele României să avanseze
spre nivelul de trai al țărilor dezvoltate, prin creșterea
competitivității, se diminuează.
Pentru progresul economic noi avem nevoie de soluții
care să stimuleze inovația, educația financiară, exporturile,
iar pentru aceste ținte PSD a prezentat răspunsurile potrivite,
în mod public.
Subliniez că nu mă opun sub nicio formă importului de forță
de muncă pentru multe sectoare economice, dar pierderile
umane autohtone, considerabile pentru țara noastră, ne-au
condus în această situație delicată din punctul de vedere al
15
resursei umane. Consider că prin implementarea măsurilor
PSD vom reuși să reducem semnificativ exportul de
specialiști români! Intențiile noastre, prezentate PNL și
UDMR, precum și opiniei publice, au ca scop și optimizarea
condițiilor de trai, de lucru, precum și, indirect, recunoașterea
profesională meritată. Doar în acest mod acești specialiști nu
vor mai opta să părăsească România și, la rândul lor, copiii
acestora vor beneficia de perspective decente și stimulative,
create de stat și îmbunătățite prin contribuția și eforturile
profesionale generate de părinții lor. Iată de ce Guvernul, în
integralitatea sa, are datoria să păstreze acasă adevărații
profesioniști, oameni în care statul român a investit sume
importante pentru formarea și parcursul lor profesional.
Este adevărat că ne bucurăm cu toții ori de câte ori auzim
o știre despre meritele unui expert român recunoscute
undeva, într-un colț sau altul de lume. Acești români devin și
ei adevărați ambasadori ai țării noastre peste hotare, acolo
unde își exercită cu succes maxim abilitățile profesionale.
Numai că și noi, pe plan intern, trebuie să implementăm un
sistem care premiază munca și performanța și, în paralel,
oferă condițiile, șansele și posibilitățile de exprimare
profesională și umană pe care acești oameni le merită.
Partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României nu
doar că admite că munca este impozitată mult prea mult în
raport cu taxarea capitalului, ci caută noi modalități pentru a
impune o linie de echilibru. Nu este nici echitabil, dar nici
firesc ca întreaga clasă medie și cei cu venituri foarte mici să
ducă tot greul societății românești. Trebuie, în mod clar, să
eliminăm această discrepanță, iar PSD va veni cu măsurile
cele mai adecvate.
De asemenea, pentru a ajunge la stadiul calității vieții din
statele dezvoltate ale Europei, formațiunea politică din care
fac parte a subliniat în mai multe rânduri că avem nevoie de
un mediu de afaceri viabil, stabil și predictibil. În acest
context, se impune discutarea temei cotei unice și cea a
impozitării progresive în coaliția de guvernare, astfel încât să
se creeze premisele pentru un cadru fiscal și legislativ
coerent, care să conducă la progres și la dezvoltarea
generală a țării. În mod evident, nu vom fi de acord cu
mărirea TVA sau cu eliminarea scutirilor din anumite domenii
de activitate, precum IT, pentru că avem nevoie de
plusvaloare și de dezvoltare.
Sunt optimist că și pe viitor specialiștii noștri vor prezenta
cele mai potrivite soluții legislative, executive și de incluziune,
pentru ca România să-și mențină acasă resursa umană de
calitate de care încă dispunem. Iar partenerii noștri din arcul
guvernamental le vor susține și ei, până la urmă, pentru un
traiect mai bun pentru țara noastră.
Domnul Florin-Alexandru Alexe:
„Protejăm moștenirea reginei Elisabeta a II-a a Marii
Britanii și Irlandei de Nord! Rămânem uniți pentru libertate!”
Zilele trecute a avut loc înmormântarea reginei Elisabeta
a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord. A fost un moment
care a generat multă emoție pe tot globul, dar a fost și un
moment de reflecție asupra istoriei, asupra valorilor noastre,
asupra lucrurilor care ne unesc și a celor care ne dezbină.
Anul acesta, Marea Britanie sărbătorise pentru prima dată în
istorie Jubileul de Platină, marcând aniversarea a 70 de ani
de la urcarea pe tron a reginei Elisabeta a II-a, la 6 februarie
1952. În această epocă: bătrâna Europă, secătuită de
războaie, a renunțat la ambițiile imperiale în Africa, Orientul
Apropiat și Asia de Sud-Est; Războiul Rece a cunoscut
apogeul, dar și sfârșitul; Marea Britanie a intrat și apoi a ieșit
din Uniunea Europeană; Irlanda de Nord a cunoscut și
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
conflictul sângeros, dar și reconcilierea. Europa a cunoscut,
pe rând, eforturile reconstrucției, dar și prosperitatea,
optimismul adus de pacea și cooperarea între foștii inamici,
dar și angoasa vieții sub amenințarea războiului nuclear,
extinderea fără precedent a drepturilor și libertăților civile, dar
și convulsiile sociale profunde.
Regina Elisabeta a încercat în tot acest timp să facă din
Coroană un simbol al stabilității și unității, în mijlocul unei
lumi în continuă schimbare, a încercat să fie fidelă unor valori
perene, dar și să rămână relevantă pentru o societate
însetată de modernizare, care avea de negociat o relație
adesea incomodă cu propria istorie.
România este legată de Regatul Marii Britanii și Irlandei
de Nord printr-un parteneriat strategic. Dincolo de datele
economice, însumând schimburi comerciale bilaterale de
2,8 miliarde de euro și 3,7 miliarde euro investiții directe
britanice în România, avem o comunitate românească foarte
puternică în Marea Britanie, de aproximativ un milion
de români.
Prin colaborarea cu regele Charles al III-lea avem o șansă
extraordinară să ducem relațiile dintre țările noastre la un nou
nivel al colaborării. În ultimele două decenii și-a exprimat în
nenumărate rânduri aprecierea pentru țara noastră și a fost
un veritabil ambasador pentru zona Transilvaniei. În data de
29 martie 2017, Klaus Iohannis, Președintele României, i-a
conferit regelui Charles al III-lea Ordinul Național „Steaua
României” în grad de Mare Cruce. În discursul de mulțumire,
actualul rege și-a declarat aprecierea față de țara noastră,
reamintind că stră-stră-străbunica sa a fost din Transilvania.
Din postura de vicepreședinte al Camerei Deputaților,
afirm răspicat că locul României este în prima linie a țărilor
democratice, alături de Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei de Nord. Avem aceleași obiective la nivel
internațional, iar popoarele noastre au o veche relație de
prietenie. Suntem datori să protejăm moștenirea reginei
Elisabeta a II-a și să apărăm valorile pe care le-a promovat.
Lecțiile pe care ni le-a oferit ne vor ajuta să aducem din nou
pacea în Europa și să punem fiecare națiune pe calea
dezvoltării.
Rămânem uniți pentru libertate!
Domnul Bogdan-Alexandru Bola:
„Fără bani de la stat pentru partid!”
Viața politică din România și un reportaj jurnalistic al celor
de la Recorder ne-au demonstrat că subvențiile primite de la
stat doar de partidele parlamentare sunt principala lor sursă
de venit, iar banii, deloc puțini, sunt folosiți în scopul
denaturării realității din țara noastră. Tocmai de aceea, alături
de colegii mei de la Forța Dreptei, am depus în Parlament
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și
a campaniilor electorale. Se impune astfel eliminarea
posibilității de a fi asigurată plata tuturor cheltuielilor din
subvenții de la bugetul de stat, prin abrogarea capitolului III
art. 18–25 din Legea nr. 334, urmând ca finanțarea activității
partidelor politice să fie făcută exclusiv din resurse proprii sau
private, fără a greva în vreun fel bugetul de stat, o soluție
sustenabilă și rezonabilă, atât timp cât există în continuare
mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale, în
măsura în care sunt respectate condițiile legale.
În acest sens, vrem să oprim robinetul cu bani publici prin
care partidele parlamentare cumpără „imagine pozitivă” în
mass-media. Practic, am solicitat ca partidele politice să nu
mai primească această subvenție de la stat, care se întoarce,
de fiecare dată, împotriva românilor. Normal este ca un partid
să acumuleze resurse financiare doar din cotizațiile
membrilor, donații și venituri din activități proprii. Cu banii pe
care-i primesc în acest moment, partidele parlamentare pot
face investiții în domenii precum sănătate, educație,
infrastructură, investiții care aduc dezvoltare, creștere
economică și noi locuri de muncă. Pentru a ne susține
inițiativa am demarat consultări cu mediul asociativ, mediul
de afaceri, precum și cu cetățeni și analiști economici.
Propunerea de a degreva bugetul de stat a fost discutată în
mediul public în repetate rânduri, însă nu a existat voință
politică pentru punerea acestei soluții în aplicare. Noi, cei din
Forța Dreptei, considerăm că această nedreptate față de
cetățenii români trebuie îndreptată cât mai repede cu putință!
Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:
„Nevoia de sustenabilitate și responsabilitate în politica
bugetară”
Siguranța și bunăstarea românilor trebuie să fie principala
misiune a oricărui partid politic din România!
De-a lungul istoriei sale, Partidul Național Liberal nu s-a
abătut de la această datorie sacrosanctă cu care poporul
român l-a însărcinat. De aceea, Guvernul condus de PNL
este foarte atent în gestionarea deficitului bugetar și a
inflației, pentru a găsi resursele bugetare pentru mărirea
salariilor, a pensiilor și pentru măsurile necesare protejării
populației vulnerabile. Toate aceste măsuri necesită o analiză
la rece, pe cifre, fără a cădea, cum de multe ori se întâmplă,
în vraja populismului. De aceea, este foarte important ca, în
perioada următoare, Ministerul Finanțelor să fie eficient în
elaborarea proiectului de buget, pentru a reuși ca în luna
noiembrie a acestui an să îl putem dezbate și vota în
Parlament. Acest buget va trebui să continue finanțarea
programelor de investiții și implementarea obiectivelor din
PNRR, elemente vitale pentru dezvoltarea economiei
românești și a societății per ansamblu.
Ne dorim ca toți românii să beneficieze de o creștere a
veniturilor. Prin urmare, odată cu publicarea proiectului de
buget pe anul 2023, ne dorim să avansăm public toate
propunerile de creștere a veniturilor, toate soluțiile și toate
măsurile pe care Guvernul le are în vedere atât pentru zona
care trebuie protejată – segmentele de populație vulnerabilă,
cu pensii și salarii mici –, cât și pentru zona economică. Însă
principiile esențiale după care trebuie să se ghideze aceste
măsuri sunt sustenabilitate și responsabilitate. Noi, liberalii,
am considerat întotdeauna că orice cheltuială de la bugetul
de stat are nevoie de o bază sănătoasă, care își poate regăsi
resorturile doar în creșterea economică dată de investiții,
motiv pentru care Guvernul a alocat cel mai mare buget de
investiții din ultimii 32 de ani, a crescut rata de absorbție a
fondurilor europene la 64,5%, la un nivel egal cu al
Germaniei, și a adoptat măsuri de sprijin care ajută în mod
real economia și oamenii, prin păstrarea locurilor de muncă
și pentru a face față creșterilor de prețuri.
Guvernul condus de PNL va continua să gestioneze cu
responsabilitate finanțele țării, pentru a contracara cu măsuri
sustenabile criza economică și pentru a-i ajuta pe românii
afectați de creșterea prețurilor la nivel mondial. Știm că
românilor le este greu, de aceea vom continua să venim cu
pachete de sprijin acolo unde este nevoie, să menținem
investițiile și să implementăm PNRR.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Doamna Oana-Gianina Bulai:
„Lupta pentru drepturile femeilor continuă!”
Sub ochii noștri are loc una dintre cele mai importante
mișcări pentru drepturile femeilor. Din păcate, această luptă
are loc în urma unei tragedii.
O femeie de 22 de ani din Iran a murit, vineri, 16 septembrie,
la câteva zile după ce a fost arestată de așa-zisa poliție a
moralității din Iran pentru că nu respecta regulile
vestimentare impuse de regimul fundamentalist. Mahsa
Amini a fost bătută într-o dubă de poliție, după ce a fost
ridicată de pe stradă pentru că nu purta vălul. Este vorba
despre un nou episod de brutalitate a autorităților iraniene
împotriva femeilor, acestea fiind tot mai frecvente în ultimele
săptămâni. Însă de această dată moartea unei tinere
minunate a reprezentat scânteia care a pornit protestele
pentru apărarea drepturilor femeilor.
Moartea ei a stârnit manifestații publice în Iran, în
principal din partea femeilor, împotriva unui regim care le-a
ținut suprimate și le-a negat drepturile fundamentale. Aceste
femei incredibil de curajoase își riscă viața pentru a ieși pe
străzi pentru a-și arde vălul și a-și tunde părul în solidaritate
cu Mahsa Amini. Mesajul lor este unul cât se poate de clar –
vor schimbarea!
Este datoria noastră să fim alături de lupta pe care o duc
femeile din Iran, iar autoritățile naționale, precum și cele
europene trebuie să ridice vocea împotriva abuzurilor care au
loc față de femeile din Iran, dar și din alte colțuri ale lumii.
Când se întâmplă astfel de tragedii, avem nevoie ca vocea
instituțiilor din țările democratice ale lumii să se facă auzită,
iar femeile care protestează și se luptă pentru drepturile lor
să știe că nu sunt singure împotriva unui regim abuziv.
Ceea ce se întâmplă acum în Iran nu este doar o mișcare
pentru drepturile femeilor, este o luptă pentru drepturile
omului, o luptă pentru libertatea religioasă și autonomia
corporală.
Problema, la fel ca în multe alte societăți, este dreptul
femeii de a alege. Ea ar trebui să poată decide singură cum
vrea să fie în lume! O femeie ar trebui să fie liberă să poarte
orice dorește. Ea ar trebui să fie liberă să facă propriile
alegeri cu privire la propriul ei corp și să fie în siguranță,
indiferent de alegerea făcută.
Sunt alături de femeile din Iran care protestează în urma
crimei împotriva Mahsei Amini. Toate vocile femeilor din
întreaga lume trebuie să se facă auzite acum!
Odihnește-te în pace, Mahsa, ai dat naștere unei noi
mișcări!
Doamna Cristina Burciu:
„Avizul pozitiv acordat raportului de țară al României, un
pas important pentru aderarea la spațiul Schengen”
Avizul pozitiv al Comisiei de monitorizare din cadrul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE, pentru
raportul de țară al României demonstrează, fără echivoc,
progresele înregistrate de țara noastră în domeniile-cheie de
referință.
În special a fost apreciat proiectul de desființare a Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, calificat drept un
pas important în independența justiției și în definirea statului
de drept.
Documentul APCE relevă și evoluțiile considerabile
reușite de România în lupta anticorupție, precum și în ceea
ce privește respectarea drepturilor omului. Mai mult, la
capitolul protecția minorităților naționale, țara noastră este
menționată ca fiind un exemplu de bune practici în Europa.
17
Raportul mai subliniază că în noile legi ale justiției au fost
introduse și recomandările mecanismului de cooperare și
verificare ale Comisiei de la Veneția și ale instanțelor
judiciare, inclusiv ale Consiliului Superior al Magistraturii,
garantul independenței justiției.
Comisia de monitorizare a mai decis și solicitarea opiniei
Comisiei de la Veneția asupra legilor justiției, o procedură
firească pentru toate statele membre ale Uniunii Europene în
spețele referitoare la reformele din domeniu.
Reprezentanții PNL au colaborat în ultimii ani în mod activ
și permanent cu Comisia de la Veneția pe tema îmbunătățirii
legilor justiției. Apreciem rolul de partener al acestei instituții
prestigioase, care acționează și militează în sprijinul
democrației și instaurării statului de drept la nivelul fiecărei
țări membre.
În redactarea noului pachet de legi, ministrul PNL al
justiției, Marian-Cătălin Predoiu, a luat în calcul și a
implementat cu celeritate toate opiniile anterioare ale
Comisiei de la Veneția, precum și recomandările din MCV.
În consecință, a fost consolidat substanțial planul
României pentru adoptarea legilor justiției și ridicarea MCV.
Consider că realizarea acestor deziderate, cu valoare de
angajament, constituie un pas important în îndeplinirea
obiectivului României de aderare la spațiul Schengen până la
sfârșitul acestui an.
Doamna Cristina-Elena Dinu:
„Românii trebuie să aibă aceleași drepturi ca ceilalți
cetățeni europeni!”
Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de
mișcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor
semnatare sunt eliminate, creând o singură frontieră externă,
iar controalele se desfășoară conform unui set de reguli
clare.
Aderarea României la spațiul Schengen este un drept ce
decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și
se constituie într-un proces complex, al cărui scop este
îndeplinirea standardelor tehnice, legislative și operaționale
în vederea ridicării controalelor la frontierele interne maritime,
aeriene și terestre, care va contribui la consolidarea pieței
unice.
Totuși, din cauza altor condiții neîndeplinite, precum
rapoartele negative ale mecanismului de cooperare și
verificare privind corupția și sistemul judiciar din România,
votul de admitere în Schengen a fost amânat.
În prezent, cancelarul german, Olaf Scholz, și alți oficiali
europeni au exprimat susținerea intrării țării noastre în acest
organism de liberă circulație.
Diplomația română a intensificat în ultima perioadă
mijloacele diplomatice și de lobby avute la dispoziție,
demersuri care în cele din urmă vor fi încununate de succes.
Executivul de la București este, de asemenea, încrezător că
România este tot mai aproape de aderarea la spațiul
Schengen, în contextul războiului din Ucraina și ca urmare a
demersurilor făcute la nivel internațional în acest sens.
Consider că nu există nicio umbră de îndoială asupra
realității conform căreia, în acest moment, România și
românii merită să fie în spațiul Schengen. Am îndeplinit de
ani buni toate criteriile privind aderarea, iar evaluările
succesive ale Comisiei Europene indică fără echivoc că
asigurăm la cel mai înalt nivel siguranța și protecția
frontierelor externe.
Prin europarlamentarii săi, PSD face toate demersurile
necesare pentru realizarea acestui obiectiv, așa cum a
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
procedat și până acum, prin dezbateri și întâlniri succesive cu
responsabilii europeni decidenți.
În actualul context geopolitic și european, în care
asigurăm de o manieră ireproșabilă flancul estic al NATO și
al Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina, românii
merită în Schengen și trebuie să fie tratați cu respect și să
aibă aceleași drepturi ca ceilalți cetățeni europeni!
Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:
„Olimpiada Internațională a Elenismului, ediția a VII-a”
În perioada 8–11 septembrie 2022, la București, Ministerul
Educației, în parteneriat cu Uniunea Elenă din România, a
organizat cea de-a șaptea ediție a Olimpiadei Internaționale
a Elenismului.
Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, sub
egida Ministerului Afacerilor Externe elen – Secretariatul
General al Diasporei Grecești și al Diplomației Publice.
Personalități de marcă din mediul educațional, politic, social
și cultural din România și Grecia au onorat festivitățile de
deschidere și decernarea premiilor. Această competiție s-a
înscris în preocuparea Ministerului Educației de a stimula
excelența în cadrul învățământului preuniversitar și de a
susține afirmarea identității culturale și lingvistice a
minorităților naționale din România.
Importanța și necesitatea studierii la nivel de excelență a
limbii și culturii elene s-au materializat în anul 2014, când
Uniunea Elenă din România a organizat, în premieră
mondială, prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba
Greacă, eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al
parlamentelor României și Republicii Elene. De atunci
numărul țărilor participante la competiție a crescut, astfel că
anul acesta am avut bucuria să avem în concurs
reprezentanți din 13 țări – Albania, Cipru, Egipt, Franța,
Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia,
România, Serbia, Turcia și Ungaria. Tinerii care au participat
la concurs studiază limba și cultura neogreacă fie în
învățământul preuniversitar de stat și particular, fie în cadrul
comunităților grecești existente pe teritoriul țărilor pe care
le-au reprezentat.
Această competiție le-a oferit încă o dată ocazia să
valorifice un foarte vechi instrument cultural de exprimare
personală, a cărui eficacitate este întipărită veșnic în evoluția
culturii universale.
Cunoașterea limbii materne, elementul distinctiv și factorul
determinant în menținerea identității naționale a unui popor,
a fost obiectivul principal al Uniunii Elene încă de la înființare.
Cu timpul, prin eforturi continue, am reușit să punem
bazele unui învățământ care să corespundă nevoilor tuturor
celor care conștientizează importanța limbii elene în
păstrarea identității etnice, dar și a rolului său în cadrul
culturii române și al celei universale.
Olimpiada Internațională a Elenismului este încununarea
tuturor acestor eforturi conjugate ale membrilor Uniunii Elene
și ale reprezentanților instituțiilor partenere din România și
Grecia.
Doamna Ileana-Cristina Dumitrache:
Am aflat cu mare neplăcere despre criza din mai multe
spitale din țară afectate de lipsa medicamentului
neostigmină, folosit în intervenții chirurgicale.
Situația este critică, întrucât medicamentul nu mai există
în stocul celor mai multe unități medicale. În aceste condiții,
medicii se văd nevoiți să trieze pacienții, să amâne operații
programate, să asigure doar urgențele, nu și intervențiile
chirurgicale ale pacienților cu boli cronice.
Unul dintre primele spitale din țară care au semnalat lipsa
Neostigminei și, prin urmare, restrângerea activității în secțiile
de chirurgie este Spitalul Județean Constanța.
Vă reamintesc că Spitalul Județean Constanța este cea
mai mare unitate spitalicească nu doar din județ, ci din
regiune. Acesta deservește atât populația din Constanța, cât
și din județele învecinate. În lipsa unui spital regional,
unitatea spitalicească județeană funcționează la capacitate
maximă și la flux continuu.
Iată de ce o astfel de criză care blochează accesul
pacienților la intervenții chirurgicale este cât se poate de
serioasă și trebuie gestionată cu cea mai mare
responsabilitate.
Cred că nu a uitat nimeni cum, acum doi ani, în plină criză
sanitară cauzată de pandemia de coronavirus, mii de pacienți
nu au avut acces la servicii medicale, cum bolnavii cronici au
fost puși în așteptare, cum afecțiunile non-COVID au fost
considerate nonurgențe, cum intervenții chirurgicale sau alte
tratamente au fost amânate. Încă nu știm pe deplin ce
consecințe au avut aceste măsuri asupra pacienților, cât de
mult le-a fost afectată sănătatea, câte probleme s-au
agravat.
Ce știm însă este că nu își mai dorește nimeni o situație
asemănătoare.
Și, dacă acum doi ani multe astfel de gafe și decizii
greșite au fost puse pe seama unei crize fără precedent, care
ne-a luat pe toți prin surprindere, de data aceasta, limitarea
accesului la servicii spitalicești este inacceptabilă.
Fac apel la toate părțile implicate și responsabile,
Ministerul Sănătății, firma producătoare a medicamentului,
managerii de spitale, să caute împreună soluții urgente
pentru deblocarea situației prezente și pentru prevenirea ei
pe viitor!
Domnul Dumitru Rujan:
„Consorțiile administrative – un pas important către
reforma administrației publice locale din România!”
Încă din perioada de preaderare la Uniunea Europeană
ne-am angajat ca, în calitate de viitor stat membru, să
realizăm o reformă administrativă amplă, care să conducă la
o descentralizare cât mai mare a competențelor la nivel local,
dar și la o descentralizare financiară reală. Miza acestei
transformări sistemice o reprezintă faptul că cel mai bun act
administrativ, cea mai bună decizie publică se ia cât mai
aproape de cetățean, împreună cu el. Nu trebuie să fii
specialist ca să constați că organizarea administrativă a țării
noastre, ale cărei baze au fost puse în comunism, nu mai
corespunde obiectivelor noastre de dezvoltare din perioada
postaderare și că, de cele mai multe ori, fărâmițarea
administrativă și slaba capacitate financiară a administrațiilor
publice locale au reprezentat o piedică în calea modernizării
comunităților locale. În ultimele 3 decenii nu am dus lipsă de
încercări de a moderniza administrația publică sau de a
reconfigura organizarea administrativ-teritorială, însă
aproape toate tentativele au avut rezultate modeste și au fost
abandonate.
În ședința de săptămâna trecută, Guvernul Ciucă a făcut
un pas deosebit de important pentru sprijinirea dezvoltării
comunităților locale.
Pentru a răspunde nevoilor financiare și de personal pe
care le reclamă cele mai multe dintre primăriile mici, a fost
propus proiectul de lege care creează posibilitatea înființării
consorțiilor administrative, care vin, pe principiul colaborării
între unitățile administrativ-teritoriale, să soluționeze
problemele de resursă umană specializată, respectiv să
aducă împreună această forță de resursă umană, pentru a
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
putea susține în comun investițiile, dar și partea de
desfășurare a activității curente a administrației publice
locale. Se creează, așadar, temeiul legal prin care, printr-un
acord de asociere constituit prin hotărârile de consiliu local al
unităților administrativ-teritoriale, se constituie consorțiul
administrativ, în cadrul căruia anumiți funcționari publici
dintr-o unitate administrativ-teritorială care face parte din
acest consorțiu vor putea să exercite același tip de serviciu
public și la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile
propuse pentru aceste consorții se referă la amenajarea
teritoriului, la urbanism și autorizarea executării lucrărilor de
construcții, inițierea și realizarea de investiții, la domeniul
juridic, la domeniul financiar, la achiziții publice și la
administrarea taxelor și impozitelor locale.
Cred că apreciem cu toții acest demers al Guvernului și
am speranța că proiectul de lege care a ajuns la Parlament
să fie adoptat cu celeritate, pentru a da administrațiilor locale
un sprijin suplimentar pentru buna lor funcționare și pentru
maximizarea utilizării fondurilor europene nerambursabile.
Domnul Ervin Molnar:
„România continuă să susțină necondiționat Ucraina”
De la debutul „operațiunii militare speciale”, prin care
Vladimir Putin a violat cele mai elementare norme de drept
internațional, iar armatele comandate de el au comis crime
abominabile, demne de ororile Celui de-al Doilea Război
Mondial, România a fost un actor implicat și activ în
ajutorarea Ucrainei și a ucrainenilor. Țara noastră a acționat
responsabil și solidar, prin facilitarea exportului a peste
4 milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă
60% din cantitatea de cereale exportate de Ucraina, prin
porturile noastre de la Dunăre și Marea Neagră, de la
începutul crizei. De asemenea, România a fost o gazdă
primitoare pentru toți cei aflați pe teritoriul Ucrainei care vor
să scape de teroarea războiului, motiv pentru care
Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme
Speciale, ANRSPS, a demarat o licitație pentru a cumpăra
3.246 de corturi mari, 293.137 de paturi, 430.787 de saltele,
285.955 de pături, 830.691 de cearșafuri, 135.679 de saci de
dormit și alte articole de acest tip. În plus, se vor mai
achiziționa și cel mult 152.000 de treninguri și tricouri.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în cadrul
dezbaterilor Adunării Generale a ONU, sprijinul substanțial
pe care România l-a acordat și continuă să îl acorde Ucrainei
și a reiterat faptul că este responsabilitatea noastră comună
să fim uniți și să ne susținem valorile comune, ca membri ai
Națiunilor Unite. România și-a depus candidatura pentru un
loc în Consiliul Drepturilor Omului pentru mandatul
2023–2025. Contribuția solidă a României la diverse
operațiuni în jurul globului constituie o dovadă a
angajamentului nostru. De asemenea, statul român a luat
decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în cauza introdusă
împotriva Federației Ruse, depunând cererea la Grefa Curții
Europene a Drepturilor Omului.
România își propune astfel să transmită un mesaj
principial, în spiritul acțiunilor sale de promotor tradițional al
justiției internaționale.
Domnul Florin-Claudiu Roman:
„România trebuie să renegocieze aducerea PNRR la
contextul actual!”
Situația în care ne regăsim astăzi implică o continuă
adaptare și măsuri luate cu rapiditate. Războiul ilegal
declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și criza energetică,
provocată și susținută de politica agresivă a aceleiași Rusii,
19
ne-au demonstrat că pacea și prosperitatea în Europa nu
sunt un dat. Ca reacție la criza provocată de pandemie,
comunitatea europeană a creat cel mai ambițios plan de
refacere din istorie, și anume Mecanismul de redresare și
reziliență. Însă marea problemă cu acest mecanism este
suprapunerea crizelor cauzate de războiul lui Putin peste
configurația sa inițială, elaborată într-un context cu totul diferit
față de cel de astăzi. De aceea, Guvernul României, prin
prim-ministrul liberal, Nicolae Ciucă, va căuta renegocierea
Planului național de redresare și reziliență.
Premierul va discuta la Bruxelles o serie de aspecte-cheie
și foarte importante pentru ca țara noastră să poată folosi
banii europeni în domeniile de care avem cea mai mare
nevoie. Renegocierea PNRR nu se poate face pe bucăți și
pe ceea ce își dorește fiecare ministru. Ea presupune
operarea de modificări pe întreg pachetul de măsuri, în
funcție de prioritățile țării. Trebuie spus că România este
singurul stat din Uniunea Europeană care are un plafon de
pensii pentru următorii 50 de ani, pentru că așa au crezut
domnii și doamnele de la USR că este adecvat. Prin urmare,
plafonul pentru pensii este un subiect care va fi adus în
discuții, dar mai sunt și altele foarte importante.
Un alt subiect care va fi pe masa discuțiilor îl reprezintă
spitalele. În planul elaborat de domnul Cristian Ghinea nu se
regăsește și o listă a criteriilor care au fost aplicate pentru a
selecta unitățile spitalicești, acestea fiind inegal răspândite pe
teritoriul țării, fără ca nimeni să cunoască obiectivitatea
criteriilor după care au fost selectate.
De asemenea, un subiect important, la care PNL a ținut
încă din faza incipientă a acestui plan, a fost reprezentat de
irigații. Lipsa infrastructurii de irigații, dar și seceta pedologică
cu care se confruntă țara noastră reprezintă o mare
vulnerabilitate pentru securitatea alimentară a României. Din
cauza aceasta, ministrul Marcel Boloș a pus investițiile în
irigații în draftul inițial pe un loc prioritar. În actualul PNRR,
elaborat de ministrul USR, Cristian Ghinea, finanțarea
sistemului național de irigații a fost puternic redusă.
PNL, prin prim-ministrul Nicolae Ciucă, va merge la
Bruxelles și va renegocia PNRR, de data aceasta în interesul
românilor.
Doamna Mirela Furtună:
„Coaliția trebuie să decidă urgent mărirea pensiilor și a
salariului minim!”
Fundamentarea bugetului de stat pe 2023 trebuie să aibă
la bază principalele măsuri ce urmează a fi implementate,
inclusiv creșterea salariului minim și a pensiilor. Astfel, în
mod normal, se iau deciziile politice fundamentate pe baza
unor estimări economice, iar apoi se construiește bugetul.
Coaliția are obligația de a adopta măsurile înainte de
fundamentarea bugetului.
Am tot auzit că bugetul nu-și permite noile cheltuieli, dar
PSD a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar și
sursele de finanțare pentru propunerile sale pe baza
evoluțiilor economice de până acum și a estimărilor pentru
perioada următoare.
Adoptarea deciziei politice este necesară pentru a permite
construcția bugetului și pentru a oferi predictibilitate
cetățenilor și mediului de afaceri.
Care ar fi totuși sursele de finanțare pentru majorarea
pensiilor? PSD a luptat în coaliție pentru adoptarea unor
măsuri care au rolul de a reduce exploatarea prin muncă a
categoriilor de muncitori vulnerabili și de a aduce venituri în
plus la bugetul de stat. În acest sens: incriminarea patronilor
evazioniști, care rețineau aceste obligații din salariile
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
angajaților, dar nu le mai virau la bugetul de stat, va duce la
creșterea colectării; adoptarea unor măsuri fiscale la 1 iulie,
care deja își arată eficiența; sumele colectate vor crește și
datorită majorării salariului minim și a celorlalte salarii;
creșterea numărului de angajați, prin adoptarea obligației ca
fiecare IMM să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă;
plus creșterea locurilor de muncă prin schemele de ajutor
promovate de Guvern.
Creșterea salariului minim este o obligație a noastră
pentru menținerea nivelului de trai al cetățenilor, dar și pentru
menținerea competitivității economice.
Subliniez că salariile, mai ales în mediul privat, au rămas
cu mult în urma inflației, iar acest lucru afectează puterea de
cumpărare a cetățenilor, ceea ce afectează competitivitatea
IMM-urilor. Dacă oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să
cumpere produsele și serviciile IMM-urilor și se intră într-un
cerc vicios atât pentru salariați, cât și pentru firme. Există
deja date statistice care arată că românii cumpără mai puțin.
De asemenea, creșterea salariului minim de la 1 ianuarie
este necesară pentru menținerea în țară a forței de muncă a
IMM-urilor, în condițiile în care alte state ale UE cresc nivelul
de salarizare pe fondul inflației. Dacă se întârzie această
măsură, IMM-urile își vor pierde forța de muncă.
Decizia privind majorarea pensiilor și a salariului minim
trebuie luată în prima ședință a coaliției!
Domnul George Șișcu:
„De ce este importantă renegocierea PNRR?”
Planul național de redresare și reziliență a fost gândit ca
un instrument de combatere economică e efectelor
pandemiei și România s-a prezentat în fața Comisiei
Europene cu un plan care a fost apreciat la Bruxelles.
Actualul guvern, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a
tratat cu toată seriozitatea implementarea acestuia, precum
și îndeplinirea jaloanelor înscrise în document, fapt care ne-a
permis să accesăm toți banii care ni se cuveneau.
Până acum au fost atrase 3,79 de miliarde de euro, sumă
prevăzută ca prefinanțare, precum și, de curând, alte
2,6 miliarde de euro, reprezentând prima cerere de plată. În
final, România va beneficia de aproximativ 30 de miliarde de
euro. Vorbim, așadar, despre sume uriașe de care
beneficiază economia națională.
Premierul României urmează să discute la Bruxelles
renegocierea PNRR, deoarece el trebuie să funcționeze
astăzi nu doar ca plan postpandemic, ci și ținând cont de
marile crize care au urmat, războiul din Ucraina, la granițele
noastre, precum și creșterea galopantă a prețului energiei, ca
urmare a șantajului rusesc la adresa Europei.
Avem nevoie ca PNRR să fie un instrument care să
protejeze cetățenii și afacerile din România de efectele
războiului. Este singurul motiv pentru care cerem
renegocierea acestui instrument, iar nu pentru a contesta
reformele care au fost incluse și pe care le implementăm deja
atât la nivel parlamentar, cât și guvernamental.
Adversarii noștri politici de azi au vrut să creeze impresia
că PNRR este un fel de bau-bau care va scufunda actuala
coaliție. În realitate, nu au fost pierduți bani, iar jaloanele
îndeplinite. În lipsa lor, prima cerere de finanțare nu ar fi fost
acordată.
PNL, ca partid care guvernează având în minte
responsabilitatea unui moment foarte dificil pe care îl
traversăm, istoric, nu își permite să pună mai presus de
interesele României propriile sale interese electorale. Orice
renegociere a PNRR are exact acest obiectiv – banii europeni
trebuie să ne ajute să depășim această situație excepțională,
cu crize suprapuse, și să elimine vulnerabilitățile.
Creșterea economică din acest an, peste așteptările
tuturor, de la specialiștii Comisiei Europene la cei ai FMI, ne
dă speranțe că vom ieși întăriți, ca țară, din aceste încercări
și, mai important decât orice, vom ieși solidari, având ca
preocupare principală protejarea populației care este cea mai
vulnerabilă.
Domnul Daniel-Florin Ghiță:
„Îndemnul lui Avram Iancu «No gata! No hai!» revine în
actualitate”
La invitația unor colegi parlamentari din județul
Hunedoara, cărora le mulțumesc și pe această cale, am
participat, în data de 11 septembrie a.c., la festivitățile de
comemorare a marelui și tragicului nostru erou național
Avram Iancu, organizate la mormântul său de la Țebea. M-au
impresionat plăcut și profund majoritatea manifestărilor, în
mod deosebit slujba religioasă oficiată de episcopul ortodox
al Hunedoarei, festivitatea de depunere de coroane, defilarea
militară și cântecele intonate la mormântul marelui nostru
erou național de către urmașii săi contemporani din Munții
Apuseni. Mi-a displăcut însă așezarea unor garduri metalice
între politicienii prezenți, prim-ministrul Guvernului României,
ministrul afacerilor interne, ministrul culturii, ministrul
agriculturii, senatori și deputați, primari din zonă, un consilier
al Președintelui României ș.a., și oamenii simpli veniți la
comemorarea lui Avram Iancu, știut fiind că printr-unul din
mesajele sale relevante a cerut conducătorilor să stea tot
timpul în mijlocul poporului. Probabil că la mijloc a fost un
exces de zel din partea organelor de ordine, care au vrut să
se remarce în ochii albaștri ai ministrului lor.
Mi-a displăcut și huiduirea unor oficiali prezenți –
prim-ministrul, consilierul prezidențial –, în timpul rostirii
discursurilor, considerând că în astfel de momente festive
trebuie să manifestăm mai multă decență și un spirit de
unitate națională, huiduielile putând fi lăsate la urmă sau
pentru alte ocazii. Sincer, la a 150-a comemorare a trecerii în
eternitate a marelui nostru erou național Avram Iancu m-aș fi
așteptat la o participare mai numeroasă atât din partea
cetățenilor simpli, cât și din partea demnitarilor statului
român, fiind de dorit, cel puțin, și participarea Președintelui
României sau a președintelui Academiei Române.
Profitând de ocazie, țin să le mulțumesc sutelor de moți
care m-au onorat cu salutul lor cordial, chiar fratern, dintre
care mulți au dorit să ne fotografiem împreună sau mi-au
expus problemele lor mai ardente!
Am rămas stupefiat aflând, cu această ocazie, de la
reprezentanți ai Filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice
„Avram Iancu” că primăria din această străveche localitate
transilvăneană vrea să mute statuia lui Avram Iancu din piața
centrală a municipiului, unde a fost amplasată în 1998, sub
pretextul modernizării centrului istoric, devenit semipietonal.
Locația aleasă pentru relocarea statuii este în spatele
bisericii romano-catolice maghiare din Turda, care ne
readuce în memorie infamul edict Unio trio nationum,
încheiat între maghiari, sași și secui, adoptat de Dieta
Transilvaniei întrunită la Turda, o formulă parlamentară
medievală, cu peste 450 de ani în urmă, în 1568, prin care au
fost excluși reprezentanții românilor ardeleni din dietă și
românii au fost declarați națiune tolerată, iar religia ortodoxă
a fost decăzută la statutul de religie tolerată.
Principalul vinovat este primarul liberal Cristian Matei, un
fost profesor mediocru de liceu, cunoscut ca traseist și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
trădător politic, după ce 30 de ani a fost membru,
vicepreședinte și, în final, președintele PSD Turda, funcție din
care a fost ales primar al municipiului, a devenit președintele
organizației locale a PNL, în anul electoral 2020, implicat în
grave acte de corupție și de abuz în serviciu, precum și în
acte rușinoase de imoralitate, inclusiv cu nora sa, pe care a
promovat-o director de școală și a căsătorit-o cu fiul său
suferind de anumite dizabilități, pentru a conviețui și a se
desfăta sub același acoperiș. Culmea ironiei, primarul Matei și
mai mulți consilieri locali au origini în Munții Apuseni, templul
sacru al moților. Oare ce au de spus nașul Emil Boc, primarul
municipiului Cluj-Napoca, și finul său, Alin Tișe, președintele
Consiliului Județean Cluj, care se fălesc că sunt moți originari
din Apuseni și sunt șefii politici ai edilului-șef din Turda?
Asistăm la o gravă impietate la memoria „Craiului
Munților”, care a fost un fervent apărător al drepturilor politice
ale românilor din Transilvania și este cel mai cântat erou al
tuturor românilor. Iancu a avut legături intrinseci cu Turda,
unde s-a oprit și chiar a adăstat în peregrinările sale spre
Feleac și spre Cluj. „Craiul Munților” este invocat în
cunoscutele versuri: „Iancule, Măria Ta,/Lasă Turda, n-o
prăda/Că-ți dăm bani cu ferdela/Și galbenii cu merța.” Așa se
întâmplă când în manualele de istorie sunt alocate doar
câteva rânduri marelui luptător Avram Iancu și revoluției
românilor din Transilvania de la 1848–1849!
În cursul lunii iulie a.c., după ce au aflat de intenția de
relocare, sute de membri și de simpatizanți ai Societății
Cultural-Patriotice „Avram Iancu” au organizat un marș și un
miting de protest, în care s-au intonat imnul lui Avram Iancu –
„Din Țara Moților noi am venit” –, marșul lui Iancu – „Iancule
Mare” – și cântecul „Trăiască Duhul lui Iancu” și s-a scandat
„Lancea lui Horea, sus!”, „Jos trădătorii!”, „Afară, afară cu
trădătorii din țară!”, „Rușine, rușine, să vă fie!”, „Să vină
primarul!”, „Libertate!”, „Unitate!”, „Trăiască și înflorească
Moldova, Ardealul și Țara Românească!”, „Trăiască România
Mare!”, „Iancu în centru!”, „Nu cedăm!”, „Nu-i lăsăm!”,
„Murim, luptăm, pe Iancu îl apărăm!”, „Avram Iancu suntem
toți!”. Cu această ocazie, reprezentanți ai Societății „Avram
Iancu” au depus o petiție la primărie, la care vajnicul primar
Matei, care a dat bir cu fugiții atunci, nu a catadicsit să
răspundă până în prezent, deși au trecut peste două luni.
Intenția de relocare a statuii lui Iancu din centrul Turdei se
înscrie într-un curent cancel autohton de mutare spre zone
mai periferice sau de depozitare ori, mai bine zis, de
ascundere în locații unde sunt lăsate uitării. Astfel, la Oradea,
municipiu majoritar românesc, sub autoritatea unui primar
liberal, Ilie Bolojan, a fost mutată din centrul municipiului,
respectiv din Piața Unirii, statuia marelui voievod Mihai
Viteazul, primul unificator al celor trei țări românești – Țara
Românească, Transilvania și Moldova –, fiind dusă în fundul
unei curți, unde a fost grav și iremediabil deteriorată,
dezintegrându-se în două părți calul din bronz. În locul statuii
temerarului și viteazului voievod român a fost amplasat un
monument dedicat regelui Ferdinand, care descinde dintr-o
ramură a familiei de Hohenzollern. Tot la Oradea a fost
relocat bustul marelui și genialului poet național Mihai
Eminescu, care a fost pitit într-o cușcă de lemn pentru câini.
La Târgu Mureș, tot municipiu majoritar românesc,
primăria a încercat, la propunerea actualului primar, Zoltán
Soós, de profesie istoric, care a candidat ca independent
susținut de UDMR, să mute statuia marelui revoluționar
pașoptist Nicolae Bălcescu – culmea!, tocmai românul care a
încercat să realizeze reconcilierea între revoluționarii
maghiari și revoluționarii români din Transilvania, respectiv
între liderul maghiar Lajos Kossuth și liderul român Avram
21
Iancu – și schimbarea denumirii românești a Pieței
Memorandumului cu denumirea maghiară „Gecse Dániel”, un
ilustru necunoscut, inclusiv pentru majoritatea maghiarilor.
Deciziile adoptate în acest sens au fost contestate și
anulate în justiție. Tot acest primar a dezvelit recent, în incinta
cetății medievale din urbea de pe Mureș, un bust al marelui
voievod al Transilvaniei Iancu de Hunedoara, ulterior
generalisim și guvernator al Regatului Ungariei, care este de
origine română, fiul cneazului Voicu de Hunedoara și tatăl lui
Matei Corvin, considerat cel mai mare rege al Ungariei din
toate timpurile, fără nicio mențiune în limba română, pe soclu
fiind inscripționate cuvintele „Iohannes de Hunyad”. Cel puțin
nu l-au mai denumit „János Hunyadi”, așa cum fac
majoritatea maghiarilor și liderilor lor politici și religioși.
În actualul context al războiului declanșat de Rusia în
Ucraina, România și românii se află iar într-un an de
cumpănă, precum au fost în anul revoluționar 1848, când
revoluțiile din principatele române au fost prinse în clește de
cele trei imperii vecine, otoman, habsburgic și țarist, precum
și de armata revoluționară maghiară, în cazul Transilvaniei, și
în fatidicul an 1940, când Rusia sovietică ne-a răpit
Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma
infamului pact Ribbentrop–Molotov, iar Ungariei horthyste i-a
fost cedată Transilvania de Nord, în urma odiosului Dictat de
la Viena.
Acum, România este prinsă între planurile mai mult sau
mai puțin insidioase și periculoase ale dușmanilor pereni și
ireductibili de la răsărit și de la apus. Pentru a evita rapturile,
cedările și trădările din 1940, va trebui să fim pregătiți să ne
apărăm pământul strămoșesc, casa, familia și credința.
Parafrazându-l pe marele nostru erou Avram Iancu, va
trebui să punem iar „pumnul în pieptul furtunii” și să ne
apărăm cu „lancea lui Horea”, nu (numai) cu „argumente
juridicești și filozoficești”.
No gata! No hai!
Doamna Georgeta-Carmen Holban:
„Deciziile europene de sprijin pentru populație confirmă
măsurile luate de PSD pentru români”
Uniunea Europeană a certificat propunerile luate de PSD
atât în domeniul energiei, cât și în privința salariului minim,
prin decizii care confirmă justețea propunerilor noastre.
Astfel, Comisia Europeană a confirmat expertiza PSD în
două dintre deciziile majore anunțate în scopul combaterii
creșterii prețurilor la energie, respectiv plafonarea prețurilor la
energie și contribuția de solidaritate din partea operatorilor cu
profit excesiv.
De asemenea, Parlamentul European a consfințit și
veridicitatea propunerii PSD privind creșterea salariului
minim la 3.000 de lei. Aplicarea deciziei UE privind salariul
minim european, la 50% din salariul mediu din fiecare stat, ar
conduce în România la o creștere cu 500 de lei a salariului
minim, adică exact cât a propus PSD. Directiva adoptată de
Parlamentul European va fi obligatorie pentru fiecare stat
membru, astfel încât noi am propus implementarea acesteia
începând cu 1 ianuarie 2023.
Tot la inițiativa PSD, Executivul a adoptat și plafonarea
veniturilor tuturor producătorilor de energie, ceea ce
înseamnă că profiturile realizate în urma practicării unui preț
mai mare decât cel de referință, de 450 de lei/MWh, devin
contribuție și se transferă în Fondul de Tranziție Energetică,
prin OUG nr. 119/2022, aflată în vigoare. Sumele colectate în
Fondul de Tranziție Energetică sunt destinate susținerii
mecanismului de protecție socială și sprijin. Prin intermediul
acestor bani, statul va asigura plata rapidă a compensărilor
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
la care furnizorii de energie au dreptul, ca urmare a aplicării
unui preț plafonat pentru consumatorii casnici și noncasnici.
În mod similar, președintele Comisiei Europene a anunțat
două decizii menite să vină în sprijinul gospodăriilor și
firmelor din UE care se confruntă cu facturi uriașe la energie.
Este vorba despre plafonarea veniturilor companiilor care
produc energie electrică la costuri reduse și plata unei
contribuții de criză din partea producătorilor de energie
bazate pe combustibili fosili. Ca urmare a acestor soluții ale
Comisiei Europene, se estimează că 140 de miliarde de euro
vor fi mobilizate și destinate amortizării de către statele
membre ale UE, respectiv de atenuare a șocurilor creșterilor
de preț pe acest segment.
Cele două măsuri au fost deja promovate de PSD și
adoptate de Guvernul României, reușind astfel să luăm o
parte din povara financiară de pe umerii românilor, cauzată
de rata inflației și scumpirile facturilor din ultima perioadă.
Domnul Ioan Balan:
„Ghiozdanele grele nu aduc obligatoriu și performanță în
educație!”
În urmă cu ceva timp, reprezentanții Inspectoratului Școlar
Județean Suceava au făcut un exercițiu extrem de util și au
cântărit ghiozdanele mai multor elevi din ciclul primar și
gimnazial care se aflau în drum spre școală. Pentru nimeni
nu a fost o mare surpriză constatarea făcută, din care rezulta
că ghiozdanele cântăreau, în unele cazuri, și jumătate din
greutatea elevului – manuale peste manuale, caiete, cărți
auxiliare, acuarele și alte mijloace de învățare, o sticluță de
apă și, dacă a mai încăput, poate și un mic pachețel pentru
pauza mare! Oricine ar vedea un asemenea ghiozdan s-ar
putea gândi fie că elevul a fost pedepsit de părinți și de
profesori, fie că avem cel mai solid și mai performant sistem
de educație din lume. Cu toții știm că niciuna dintre situații nu
este adevărată și că sistemul nostru de educație are multe de
recuperat. Însă o problemă nu se rezolvă niciodată de la sine
și nici dacă nu recunoaștem că avem nevoie de reforme
structurale și de investiții în educație.
Începând cu anul 2020, Guvernul României a demarat
ample investiții în infrastructura școlară, pornind de la
necesitatea asigurării conexiunilor la internet pentru cursurile
online și până la reabilitarea clădirilor cu destinație de unități
de învățământ. Realizările sunt foarte multe, însă nu
suficiente ca să spunem că am încheiat acest capitol. Câtă
vreme încă mai punem problema apei curente, a toaletelor
salubre sau a încălzirii sălilor de clasă, este clar că mai avem
multe de făcut!
De asemenea, grație fondurilor europene nerambursabile
pe care le putem accesa, Ministerul Educației a demarat mai
multe programe antiabandon școlar, programe de care copiii
din mediul rural au nevoie ca de aer pentru a putea să
meargă la școală. Masă la școală, microbuze noi pentru
transportul școlar, bibliotecă virtuală și manuale digitale sunt
doar câteva dintre programele demarate de Guvern,
programe care îmi doresc să fie puse cât mai repede în
practică și care să ajungă la toți copiii. Apoi, îmi doresc ca
economia României să aibă același ritm de creștere
economică și venituri bugetare mai mari, pentru a asigura
învățătorilor și profesorilor salarii atractive.
În perioada imediat următoare vor intra în dezbaterea
Parlamentului noile legi ale educației, legi care trebuie să
aducă o reformă reală a educației românești, pe toate
palierele. S-a discutat mult în spațiul public, s-au făcut
propuneri, s-au formulat critici și s-au găsit soluții.
Personal, cred cu putere că adoptarea legilor educației va
fi un test major de responsabilitate pentru fiecare deputat și
senator, indiferent de apartenența sa politică, pentru că de
calitatea acestor legi vor depinde viitorul copiilor și, implicit,
viitorul României.
Domnul Ioan Mang:
„Despre propunerile de economisire a energiei”
Vă mărturisesc că nu am crezut că mai este posibil să
retrăim vremurile de tristă amintire din „epoca de aur”.
La ce mă refer? La ce altceva dacă nu la „măsurile” de
economisire a energiei propuse și anunțate tocmai de la
Bruxelles, capitala Uniunii Europene, sau din alte capitale
occidentale! Unele dintre ele corecte, însă și multe care
frizează absurdul sau ridicolul.
Atât personal, cât și la nivelul grupului PSD din Parlament
susținem ideea de combatere a risipei de energie. Risipa
trebuie combătută tot timpul, nu doar acum, în aceste vremuri
de criză. Planul de economisire trebuie însă stabilit individual,
la nivelul fiecărei gospodării, și nu impus forțat de Guvern
sau de UE, așa cum a fost impus de către conducătorii
regimului comunist.
Poate că tehnocrații de la Bruxelles nu știu, dar România
este singura țară din fostul bloc comunist, deci implicit și
singura țară din UE, în care înainte de 1989 s-au aplicat
astfel de „măsuri” de economisire forțată impuse de
conducătorii „luminați” de atunci, prin întreruperea fie a
gazelor naturale, fie a energiei electrice furnizate populației.
Nu cred că își dorește cineva repetarea unor astfel de
experiențe nefericite. Nu cred că cineva cu mintea la cap își
poate propune să petreacă serile lungi de toamnă și de iarnă
la lumina lămpilor de gaz sau a lumânărilor. Oricât de
romantic ar putea suna o astfel de idee, mai ales pentru
„progresiștii” de astăzi, nu cred că s-ar bucura nici ei să stea
pe întuneric ore în șir. La fel cum nu cred că ar funcționa nici
dușul în doi. Poate pentru altceva, dar nu pentru a economisi
apă și energie.
Trebuie să ieșim din zona aceasta de bazaconii și să ne
gândim la alte soluții reale și pe termen lung. Trebuie să
începem să gândim „out of the box”, cum le place celor de la
Bruxelles să spună, iar prin „out of the box” nu înțeleg
nicidecum „into the dark”.
Totodată, trebuie să subliniem câteva aspecte importante în
actualul context. România are astăzi capacități de producție a
energiei pe care nu le utilizează la maxim. Noi am putea
produce mai multă energie decât ar fi nevoie, cu condiția să
punem la punct sistemul național de energie. În același timp,
avem cel mai mic consum de energie electrică pe cap de
locuitor din Europa. Așadar, suntem deja la cel mai scăzut nivel
și nu putem aplica același tratament ca în statele în care
cetățenii au un consum mult mai ridicat. Ar fi ineficient și ilogic!
Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică a scăzut
deja în România cu 5,2% pe ansamblu și cu 8% la populație,
ceea ce înseamnă că prețurile în creștere au impus deja un
comportament responsabil din partea consumatorilor. Unii au
și început să reducă nivelul consumului, pentru că, până la
urmă, este vorba despre portofelul fiecăruia. Deci, din punctul
nostru de vedere, ne apropiem de atingerea procentului
european de 10%, iar acest lucru se va petrece voluntar, fără
a fi nevoie de economisiri impuse de statul român sau de
Uniunea Europeană. Cred că românii sunt suficient de
responsabili și vor economisi fără să le spunem noi sau alții
ce să facă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:
„Federația Rusă a declarat mobilizare parțială”
Timp de mulți ani am fost martorii ambițiilor iraționale ale
lui Vladimir Putin, amenințărilor sale la adresa Europei, o
Europă care s-a zbătut să se dezică de regimul comunist și
de influența Uniunii Sovietice. În februarie anul acesta, el a
amenințat din nou coeziunea regiunii euroatlantice,
declanșând o criză fără precedent, de pe urma căreia
suferim cu toții. Săptămâna trecută, declarațiile sale ne-au
confirmat că, cel mai probabil, nu va avea rațiunea să își
retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei.
În Federația Rusă a fost declarată mobilizare parțială, iar
Occidentul a fost amenințat încă o dată cu arma nucleară.
Liderul rus a subliniat faptul că va fi o luptă de durată. Vor fi
chemați pe front aproximativ 300.000 de rezerviști, ce dispun
de competențele necesare în conflictul din Ucraina, printre
care se numără și ofițeri de rezervă cu vârste de peste 60 de
ani, care s-au retras din activitate.
Conform Reuters, este prima mobilizare a Federației
Ruse după Cel de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiv,
Kremlinul a trimis și mii de recruți să lupte în Afganistan în
anii 1980, iar mai târziu în Cecenia și în Caucazul de Nord.
În ciuda acestui fapt, la nivel de expertiză, tactică de luptă,
precum și suport internațional (din partea NATO), armata
ucraineană este mai bine pregătită decât cea rusă, iar
ambiția de a-și proteja țara și unitatea teritorială a indus
populației un simț de solidaritate, spre deosebire de
caracterul divizat al soldaților ruși.
După anunțul făcut de Putin, mii de cetățeni de origine
rusă au ales să-și riște viața pentru a părăsi țara, refuzând să
ia parte la un război căruia nu îi văd necesitatea. Nu există
semn mai clar că suportul pentru acțiunile militare din
Ucraina a scăzut drastic. Anticipăm că acest suport va
scădea și mai mult în urma raportului publicat de ONU cu
privire la crimele de război comise de armata rusă în Ucraina,
atrocități specifice secolului trecut și unei epoci a violenței
iraționale pe care comunitatea internațională face eforturi să
o depășească întru totul.
Consiliul Națiunilor Unite a avizat în primăvara aceasta o
rezoluție prin care se cerea desfășurarea unei investigații de
către Comisia de anchetă a ONU pentru a aduce la suprafață
încălcările grave ale drepturilor omului comise de trupele
ruse în mai multe regiuni, precum Kiev, Cernigov, Harkov și
Sumî. În urma efectuării unor vizite în 27 de orașe și sate și a
interogatoriilor care au avut loc cu peste 150 de victime și
martori, a fost prezentat primul raport verbal în fața
consiliului, care indică multiple atrocități, precum execuții,
bombardarea unor zone civile, tortură, rele tratamente și
violență sexuală. Scenele descrise sunt inimaginabile și din
acest motiv trebuie, în continuare, să încercăm să punem
capăt acestui război care erodează coeziunea europeană,
democrația și drepturile omului. Referendumurile care ar
putea fi organizate în regiunile separatiste din Ucraina nu vor
face decât să inducă un haos care ne va afecta pe toți.
În fața unei astfel de situații, rezistența Occidentului
trebuie să fie mai puternică ca până acum, întrucât
președintele rus dorește să creeze pretexte pentru anexarea
unei suprafețe cât mai mari din Ucraina, folosind un
instrument al democrației – referendumul – pentru obiective
dictatoriale.
Liderii G7 au avertizat asupra acestui lucru. Este o
metodă de intimidare a populației ucrainene și a tuturor
cetățenilor din Europa, o metodă care va eșua dacă
solidaritatea dintre statele democratice va rămâne de
neclintit.
23
Domnul Ștefan Mușoiu:
„Ce facem pentru sport și pentru creșterea vitalității
românilor?”
Rezultatele ultimului eurobarometru arată că suntem
printre cei mai sedentari cetățeni ai Uniunii Europene. Doar
polonezii, grecii și portughezii reușesc să ne întreacă la
capitolul sedentarism.
Conform respondenților români care au participat la
sondajul european, costurile pe care le presupun activitățile
fizice de recreere și întreținere reprezintă o barieră în plus în
fața dorinței de a face mișcare a multora dintre conaționalii
noștri.
Deși există și sporturi care nu costă mult, și acestea sunt
evitate în țara noastră. Trei sferturi dintre români admit că nici
măcar nu dansează, nu aleargă și nici nu merg cu bicicleta.
Cât privește sportul de performanță, acesta rămâne cu o
adresabilitate redusă, de nișă, în ciuda rezultatelor
excepționale înregistrate de unii dintre sportivii noștri la nivel
competițional mondial.
Este adevărat că practicarea sportului în mod organizat
sau individual nu ne rezolvă toate problemele existențiale,
dar ne ajută să câștigăm fie trofee și să devenim ambasadorii
României în toate colțurile lumii, fie o stare de sănătate mult
mai bună și o vitalitate crescută. De asemenea, sportul are,
concomitent, un potențial unic de a ne apropia și de a ne da
sentimentul că aparținem unei comunități.
Extrapolând în mod realist importanța sportului, voi
sublinia că acesta joacă un rol decisiv în construirea unor
societăți bazate pe coeziune, una dintre cele mai mari
provocări cu care se confruntă Europa în prezent.
Și pentru că ne aflăm în plină Săptămână europeană a
sportului în România, ediția 2022, care se derulează între
23 și 30 septembrie, și având la dispoziție rezultatele nu prea
îmbucurătoare și încurajatoare ale acestui ultim
eurobarometru, este evident că trebuie să continuăm să
găsim noi modalități de a-i motiva pe conaționalii noștri să
devină activi. Iar aici voi menționa chiar și puterea propriului
nostru exemplu, al celor care nu doar asistăm din fața
televizorului sau de pe stadioane la diverse competiții, ci
facem eforturi fizice regulate.
Din nefericire, această planificare guvernamentală a
rămas la stadiul declarațiilor politice și în momentul actual,
când în fruntea Ministerului Sportului avem titular un sportiv
de succes, cunoscut la nivel mondial.
Evenimentele dispersate, precum organizarea Săptămânii
europene a sportului în România, rămân o inițiativă a
Comisiei Europene menită să promoveze sportul și
activitatea fizică în întreaga Europă, sub mottoul #BeActive,
în timp ce Ministerul Sportului are doar calitatea de organism
național de coordonare a acestor manifestări.
Deși acest eveniment va fi derulat, la fel ca cele
precedente, în parteneriat cu numeroase entități publice și
private, precum și cu federațiile naționale sportive și poate
antrena chiar și un număr de peste 100.000 de participanți
direcți și indirecți la nivel național, nu va putea niciodată
suplini, nici măcar parțial, anvergura unor obiective
planificate periodic, prinse într-o strategie națională. Și fac
aceste afirmații nu ca să critic conducerea Ministerului
Sportului, ci în speranța că lucrurile se vor îndrepta și
materializa într-o strategie coerentă pentru sport, poate chiar
la nivel parlamentar. Acum un an și jumătate ni se aducea la
cunoștință că se află în pregătire acest plan, care se va
inspira din diverse modele de succes, în special din cel al
Ungariei. Din nefericire, nu avem încă plasată de către
ministerul de resort în dezbaterea publică nicio strategie.
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Încurajarea sportului de masă, susținerea performanței,
precum și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
sportive, prin investiții consistente, trebuie să ajungă să fie
pilonii unei viitoare strategii guvernamentale unitare și ai unor
politici adecvate și sustenabile pe termen lung.
Dacă Proiectul „România BeActive” este finanțat de
Comisia Europeană, prin Programul Erasmus+, European
Week of Sport – National activities, Dialogue with stakeholders
(EWoS), ERASMUS-SPORT-2022-DWS1-NE-IBA-2, și alte
proiecte ale Ministerului Sportului ar fi putut beneficia de
finanțare, prin Planul național de redresare și reziliență.
Pilonul VI al PNRR este consacrat politicilor pentru generația
următoare, copii și tineri, oferind fonduri necesare pentru
investiții în sport.
Pe acest fond, mă văd obligat să vă reamintesc faptul că
sportul s-a dovedit cel mai renumit ambasador al României în
lume. Cu toate acestea, avem în continuare nevoie de mult
mai multe baze sportive și de hotărâri concrete și ferme,
necesare dezvoltării centrelor de copii și juniori, pentru
fiecare ramură sportivă în parte. Doar așa copiii talentați, dar
lipsiți de resurse financiare, vor avea șansa să facă
performanță. Doar așa vom reuși, din nou, să excelăm și să
surclasăm, în diverse competiții, alte state, care, deși se
poziționau cândva după noi, prin investiții susținute au reușit
să ne depășească în performanțe în ultimii ani.
Salut orice inițiativă externă sau internă privind
îmbunătățirea activității în acest domeniu și girez posibilitatea
Parlamentului de a asigura legislația care să sprijine
dezvoltarea sportului și care să permită atragerea investițiilor
private pentru susținerea lui.
Trebuie să facem și din sport o prioritate națională!
Domnul Nicolae Giugea:
„De ce să consumăm mai puțin, când putem să producem
mai mult?”
Puțini l-au citit pe Titu Maiorescu și, dintre cei care i-au
citit opera, foarte puțini au și înțeles spusele înțelepte ale
acestuia despre formele fără fond, despre adoptarea unor
modele politice, economice, sociale și administrative
inadecvate pentru țara noastră: „forma fără fond nu numai că
nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă”. Mai
grav este faptul că, după mai bine de un secol de la aceste
spuse, în România s-au adoptat de prea multe ori măsuri
nepotrivite, importate în întregime și neadaptate, care au
dăunat dezvoltării acestei țări.
„Să consumăm mai puțin” ni se tot spune, ca și cum
aceasta este soluția sigură pentru evitarea crizei energetice
sau a celei alimentare! Pare că nici europenii nu au înțeles
mai nimic din scrierile lui Miguel de Cervantes, care avertiza
și el, în operele sale, că nu vei deveni niciodată bogat
consumând mai puțin.
Suntem cu toții de acord că agresiunea barbară a Rusiei
ne-a adus la ușă două mari provocări: alimente mai puține și
mai scumpe, gaze naturale și petrol cu porția și la prețuri
duble, dar și speculanți nenumărați în piața energiei electrice.
Toate s-au suprapus pe o politică ecologistă europeană mult
prea îndrăzneață și mult prea nepregătită.
Suntem cu toții de acord că progresul tehnologic ne ajută
astăzi să consumăm mult mai eficient, nu stingând becul, ci
înlocuindu-l cu unul cu un consum mai mic și lumină mai
puternică, nu spălând rufele de mână cu săpunul, ci utilizând
mașini de spălat mai noi, cu un consum mai mic de energie și
apă. Și cred că lista de exemple o cunoaștem cu toții.
Cred că nu este doar greșit, ci și dăunător ca autoritățile
din România să își propună ca românii să consume mai
puțin. Economia de consum poate fi potrivită pentru italieni
sau spanioli, care nu au țări înzestrate cu resurse naturale
cum este țara noastră. Or, când solul bogat al României
poate hrăni aproape un sfert din cetățenii Uniunii Europene,
este chiar cinic să vorbim despre economii alimentare. Când
în subsol avem petrol din abundență și gaze naturale care ies
prin curțile oamenilor atunci când sapă o fântână, când
râurile și Dunărea pot produce energie și de două ori mai
mult decât au nevoie românii, este profund dăunător să
cerem românilor să scoată ștecherul din priză sau să
transporte mărfurile pe bicicletă.
Cred că Guvernul trebuie să-și propună ca România să
producă mai multe alimente, mai multă energie, mai multe
produse fabricate în țara noastră. Apreciez declarațiile
premierului Ciucă potrivit cărora soluția la actualele crize o
reprezintă investițiile. Chiar așa este! De aceea, aștept ca
declarațiile să se transforme în fapte, iar investițiile necesare
pentru creșterea producției să ajungă în agricultură și la
fermieri, să ajungă în centrale și hidrocentrale, în
infrastructură de transporturi de toate felurile.
Doar construind și investind putem să consumăm mai
mult și mai ieftin și chiar să exportăm celor care sunt nevoiți
să facă economii.
Domnul Nicu Niță:
„Salariul minim european, un proiect susținut de PSD”
Salariul minim european se referă la directiva aprobată de
Parlamentul European prin care fiecare stat membru trebuie
să transpună în legislația națională această decizie care să
asigure un salariu minim și un trai decent.
Această decizie, care a fost susținută și votată de
europarlamentarii PSD, este o victorie pentru toți cetățenii
care muncesc din greu și care, în ultima perioadă, au fost cei
mai afectați de criza economică și de cea energetică.
Mecanismul prevăzut în directiva aprobată prevede că
salariul minim e stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut
pe economie, ceea ce ar conduce la o creștere a salariului
minim, de la 1 ianuarie 2023, la o valoare de aproape 3.000 de
lei brut, așa cum a propus Partidul Social Democrat recent, în
urma analizei datelor economice din România.
Chiar dacă fosta guvernare s-a opus unei astfel de decizii,
de când a reintrat la guvernare, Partidul Social Democrat a
susținut, prin ministrul PSD al muncii, Marius Constantin
Budăi, adoptarea unei astfel de directive care prevede un
venit pentru un nivel de trai decent al tuturor angajaților.
Directiva, adoptată recent de Uniunea Europeană,
confirmă faptul că decizia PSD de a susține, la nivelul
coaliției, creșterea salariului minim la 3.000 de lei, de la
1 ianuarie, este una serioasă și corect fundamentată, dar mai
ales una necesară.
Chiar dacă directiva prevede un termen de conformare de
doi ani de la aprobarea sa, Partidul Social Democrat va
susține, la nivelul coaliției de guvernare, Guvernul să adopte
chiar din acest an prevederile directivei cu privire la salariile
minime adecvate din Uniunea Europeană.
Având în vedere că urmează o perioadă grea, nu e cazul
să așteptăm doi ani pentru ca mecanismul salariului minim
să fie aplicat și în țara noastră, ci putem să îl implementăm
de la 1 ianuarie 2023.
Partidul Social Democrat va susține tot timpul ca munca
să fie just apreciată, iar salariile să asigure un trai decent și
oportunități egale pentru toți cetățenii țărilor membre.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:
„Trebuie să ne amintim că libertatea generată de a nu mai
trăi în comunism include și libertatea proprie de consum”
Cu toții suntem puși în fața unei crize energetice fără
precedent, însă acest lucru nu înseamnă că un tratament
impus de Guvern este o soluție de combatere a risipei de
energie. Dimpotrivă!
Sunt sigură și cred cu tărie că românii știu să
economisească și să fie chibzuiți, mai ales având în vedere
că este vorba de pierderi masive din propriul portofel. Sigur
că trebuie să fim atenți cât și cum consumăm, dar asta
trebuie stabilit individual, la nivelul fiecărei gospodării. Altfel,
ne-am întoarce înapoi cu peste 30 de ani, iar ideea este să
avansăm pe toate planurile, nu să revenim în comunism,
unde trăiam în restricții și interziceri.
De ce noi, cei de la PSD, spunem asta?
România este singura țară din fostul bloc comunist,
implicit singura țară din UE, în care s-au aplicat măsuri
guvernamentale de economisire forțată, prin întreruperea
gazelor naturale și a energiei electrice către populație, iar
repetarea acestei experiențe este de nedorit, așa cum
spuneam și mai sus.
Totodată, România are cel mai mic consum de energie
electrică pe cap de locuitor din Europa. Este vorba de un
consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul
anului 2020. Suntem deja la cel mai scăzut nivel și nu putem
aplica același tratament ca în statele în care cetățenii au un
consum mai ridicat. Ar fi ilogic și ar contrazice principii
importante de guvernare, atât românească, cât și europeană.
Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică a scăzut
deja în România cu 5,2% pe ansamblu și cu 8% la populație,
ceea ce înseamnă că prețurile în creștere au impus deja un
comportament responsabil consumatorilor români. Nu este
nevoie de restricții impuse de nostalgicii anumitor vremuri pentru
a trece peste acest episod greu din viața oricărei țări europene!
Așadar, din punctul nostru de vedere, mai este foarte
puțin pentru atingerea procentului european de 10%, iar
acest lucru se va petrece voluntar, fără a fi nevoie de
economisiri impuse de stat. Trebuie să ne amintim că
libertatea generată de a nu mai trăi în comunism include și
libertatea proprie de consum, și nu să ne comportăm ca și
cum putem lua libertatea de orice fel a altora. Acest lucru se
numește altcumva și amintește de timpuri în care, sunt
convinsă, niciunul dintre noi nu vrea să se întoarcă.
Domnul Alexandru Popa:
„Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic”
Guvernul Ciucă a aprobat, în ședința Guvernului din data
de 21 septembrie, Hotărârea nr. 1.155/2022 privind
aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în
sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului
acestora pentru anul de cerere 2022 – un act normativ
așteptat și extrem de important pentru fermierii români.
Este important de menționat că plafonul aprobat de
Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă
crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, sumă
care se va împărți astfel: 1.680.000 euro pentru specia
bovine, categoria bivolițe de lapte; 13.125.000 euro pentru
specia bovine, categoria taurine din rase de carne;
71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810
euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte; și 54.000
euro pentru specia viermi de mătase.
De asemenea, trebuie menționat că această schemă de
sprijin va fi finanțată de la bugetul de stat, prin rambursare
25
din Fondul european de garantare agricolă, și că plățile se
vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca
Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022,
după următorul calendar:
– Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate
acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăți în
avans în cadrul schemelor de plăți directe, cu încadrarea în
procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările
europene în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile
directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de
suprafață și de animale.
– Începând cu data de 2 decembrie 2022, Agenția de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură va efectua plățile
corespunzătoare diferenței între plafonul alocat fiecărei plăți
și sumele calculate și acordate începând cu data de
16 octombrie 2022 ca plăți în avans.
Consider că fermierii români trebuie sprijiniți puternic prin
astfel de măsuri, care sunt menite să le protejeze afacerile în
acest context economic extrem de complicat. Importanța
sectorului zootehnic în economia românească este
recunoscută astfel la nivelul Guvernului, care rămâne același
partener de dialog serios și responsabil pentru fermierii
români. Așa cum am mai spus, zootehnia românească are
nevoie de o susținere puternică și de măsuri prin care să
asigurăm predictibilitate și stabilitate, iar angajamentul PNL și
al Guvernului Ciucă rămâne ferm în acest sens.
Prin noi înșine, pentru România!
Doamna Ana-Loredana Predescu:
„Blue Air și prețuri speculative”
Cine răspunde pentru prejudiciile aduse celor
230.000 de români care au cumpărat bilete de avion și cazări
și care nu au mai efectuat călătoria? Și cine intervine pentru
a domoli prețurile speculative care se practică de celelalte
companii low-cost?
Din discuțiile cu păgubiți, din mesaje, din grupurile din social
media am constatat că românii și-au pierdut încrederea în
instituțiile statului că își mai pot recupera banii. Pentru acești
români, în special, dar și pentru toți cei care au fost păgubiți,
îndemnul meu este să nu se lase, să nu renunțe!
Astfel, îndemn clienții păgubiți să se adreseze companiei Blue
Air pentru restituirea banilor, apoi Protecției Consumatorului,
pentru că este dreptul fiecărui pasager care a plătit biletul și a
rămas la sol să ceară returnarea, rambursarea prețului și
chiar despăgubiri.
Totodată, apelul meu merge și către instituțiile statului,
care au datoria de a lucra în interesul consumatorilor!
Interveniți urgent și asigurați-vă că românii clienți ai acestei
companii sunt despăgubiți! Pentru că, la prima picătură de
sânge în apă, apar și rechinii.
Așa s-a întâmplat și în acest caz cu compania low-cost Wizz
Air, care, deși a anunțat că nu va face profit pe seama oamenilor
blocați în aeroporturi, defilând cu sloganul „Don’t be blue, we got
you covered”, în lupta pentru cota de piață a Blue Air, a crescut
prețurile biletelor de la 49,9 euro la 600 de euro.
Trag un semnal de alarmă către Consiliul Concurenței
pentru a interveni și pentru a investiga dacă aceste prețuri
sunt speculative!
Sper ca măcar de această dată instituțiile statului să
sprijine românii, să contribuie la dobândirea despăgubirilor și
să vegheze la evoluția pieței, pentru a preveni prețurile
speculative.
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ringo Dămureanu:
„Sănătatea craiovenilor și a tuturor oltenilor, prioritatea
noastră zero!”
Am deplâns, săptămâna trecută, plecarea prematură
dintre noi a mamei mele și am ținut împreună, în Parlament,
momente de reculegere pentru victimele bolilor incurabile,
pentru care sistemul de sănătate încă nu a găsit soluții.
Sistemul nostru public de sănătate, de cele mai multe ori,
uită să pună în centru omul, pacientul, iar asta ne costă
foarte mult în plan afectiv și social.
Cazurile de urgență cer un sistem performant care să le
trateze.
Patologiile cu grade ridicate de mortalitate au nevoie de
noi soluții tehnice și medicale, care să reducă suferința și să
readucă speranța.
Grupurile sociale vulnerabile au nevoie de acces facil la
asistența medicală.
Două milioane de locuitori din Craiova și județele Olteniei –
Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj și Mehedinți – așteaptă rândul la
asistența medicală de specialitate într-un spital regional nou,
care le este promis de ani buni.
Pacienții oncologici din Oltenia pot avea în sfârșit o clinică
pentru diagnosticare și tratare.
Pentru toate acestea voi susține, alături de toți colegii
parlamentari din AUR, construcția Spitalului Regional de
Urgență Craiova până în 2026 și vom vota Proiectul de lege
pentru aprobarea contractului de finanțare rambursabilă cu
Banca Europeană de Investiții, în valoare de 368 milioane
euro, suplimentar fondurilor europene nerambursabile.
Noul spital, cu clădiri de șapte etaje, având peste 800
paturi, va trata pacienții critici și cazurile care necesită
tehnologie și expertiză de nivel înalt.
El va avea centre pentru mamă și copil, pentru pacienți
oncologici și de radioterapie și terapie intensivă, fiind
organizat în șapte grupuri de specialități medicale, și, în final,
va înlocui actualul Spital Clinic Județean de Urgență Craiova,
fost spital regional.
Studenții noștri de la Universitatea de Medicină și
Farmacie din Craiova se vor putea bucura de noul lor spital
didactic universitar.
Sănătate, dragi craioveni și olteni!
Domnul Silviu-Titus Păunescu:
„Nivelul de trai și salariul minim în România”
Cumva, domnul Marius Budăi, ministrul muncii și al
solidarității sociale, a înțeles abia acum ceea ce trebuia să
înțeleagă din prima zi de mandat: românii trăiesc la limita
sărăciei! Și nu este îndeajuns să constate asta, ci trebuie
luate și măsuri adecvate pentru limitarea gradului de
pauperizare din rândul cetățenilor. De altfel, indicele de
fericire, luat în considerare în cele mai multe țări europene
atunci când se întocmesc statistici și raportări în ceea ce
privește nivelul de trai al cetățenilor, la noi lipsește cu
desăvârșire!
Timp de 30 de ani, indiferent de coalițiile de guvernare, nu
interesul cetățenilor a fost primordial, ci interesul de partid,
altfel nu pot să îmi dau seama cum de-abia acum
reprezentantul partidului cu cea mai îndelungă prezență la
guvernare a observat că „...și angajații trebuie să își
plătească utilitățile, trebuie să își ducă copiii la școală și
trebuie să își hrănească copiii” – și, cumva, am impresia că
această preocupare începe să se manifeste concomitent cu
apropierea alegerilor, care, dintotdeauna, a fost cel mai
propice moment pentru vândut iluzii electoratului.
Singura soluție sunt alegerile anticipate!
Românii s-au săturat de promisiuni, nu mai au răbdare, nu
mai au timp din viață ca să aștepte să găsiți și să și implementați
soluții pentru ca țara să iasă din vria în care a intrat!
Resetarea completă a clasei politice românești este
primul pas prin care țara noastră se poate stabiliza și poate
urma un parcurs european demn! Nu promisiunile electorale,
ci munca și folosirea tuturor resurselor în beneficiul
cetățenilor, pentru că, stimate domnule ministru, funcția pe
care o dețineți nu este un privilegiu, ci o responsabilitate!
Iar, pentru ca bătaia de joc să fie completă, cei cu salarii
mai mici vor primi mai puțin, în timp ce cei cu salarii mai mari,
parlamentarii, spre exemplu, deja au primit și mai mult, de
săptămâna trecută! E drept că nu Senatul este Camera
decizională, dar gestul colegilor dumneavoastră de
guvernare și alianță, al UDMR-iștilor, de a introduce, în
ultimele minute de dinaintea votului, un amendament prin
care și salariile demnitarilor să fie majorate, este un gest
sfidător la adresa tuturor românilor care își drămuiesc banii
de la o lună la alta!
Așa că, stimate domnule ministru, eu vă recomand să
ieșiți din retorica politicianistă!
Adevărata protecție socială pentru români nu o reprezintă
câțiva firfirici scăpați printre degete, ci punerea întregii
economii, chiar și prin naționalizarea unor părți importante a
resurselor, în beneficiul cetățenilor! Planurile se fac pe
termen lung, pentru generații, domnule ministru, nu de la un
ciclu electoral la altul!
Doamna Elena Stoica:
„La nivel național, salariul minim trebuie majorat la
3.000 de lei”
PSD susține introducerea salariului minim de 3.000 de lei
la nivel național, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în
conformitate cu prevederile recentei Directive a salariului
minim european, adoptată de Parlamentul European.
Consider că mecanismul de calcul al salariului minim
agreat la nivel european poate fi aplicat de îndată și în
România. Acesta presupune stabilirea salariului minim la
cuantumul de 50% din valoarea salariului mediu brut pe
economie, ceea ce ar determina majorarea la o valoare de
aproximativ 3.000 de lei, după cum PSD a propus recent, în
baza datelor economice existente.
Conform Directivei europene privind salariile minim
adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot
ghida, pentru evaluarea gradului de adecvare a salariilor
minime legale, „în raport cu nivelul general al salariilor brute
de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu
brut”. Termenul de conformare la prevederile directivei este
de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a
acordului agreat cu Comisia Europeană la 6 iunie 2022.
De altfel, și deciziile din domeniul energetic, prezentate
recent de reprezentanții Comisiei Europene, au atestat
justețea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu,
concretizate în plafonarea prețurilor și introducerea unei
contribuții de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din
sectorul energetic.
Reamintesc că tot PSD a propus și aplicat majorarea
salariului minim pentru angajații din agricultură și industria
alimentară, măsura dovedindu-se extrem de benefică, în
condițiile în care au beneficiat de ea peste 230.000 de salariați.
În aceste condiții, vom susține în coaliția de guvernare
adoptarea de către Guvern chiar din acest an a prevederilor
directivei europene implementate recent de către
Parlamentul European în ceea ce privește adecvarea
nivelului minim al salariilor din Uniunea Europeană.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Românii trebuie să fie sprijiniți de stat să depășească
criza actuală, generată de creșterea ratei inflației și
scumpirile facturilor la principalele utilități și alimente, iar PSD
și-a asumat actul guvernării tocmai în scopul de a aduce
bunăstare și o viață mai bună pentru oameni.
Domnul Sebastian-Ilie Suciu:
„Sănătatea națiunii”
O temă tradițional lăsată pe ultima prioritate, dar vital de
importantă pentru orice stat normal.
Aș vrea să încep cu o mică introducere în oncologia
românească. Îmi cer scuze anticipat pentru date nu tocmai
optimiste, dar realitatea, crudă, arată în felul următor:
– peste 80 de mii de cazuri de cancer sunt înregistrate
anual;
– aproximativ 50 de mii de bolnavi de cancer mor în
fiecare an;
– numărul deceselor cauzate de cancer, în prezent, s-a
dublat față de cele înregistrate în anul 2009, iar principala
cauză a deceselor este diagnosticarea bolii în stadiu prea
avansat;
– în România avem doar trei mari unități spitalicești care
tratează cancerul;
– în pofida dublării numărului de cazuri, centrele
spitalicești funcționează la jumătate din capacitate.
Deci, rezumând, mor de două ori mai mulți oameni, în de
două ori mai puține spitale, din cauza diagnosticării tardive.
Avem o problemă mare în oncologie, iar o problemă nu se
rezolvă doar prin a arunca cu bani în ea.
Oncologia românească are nevoie urgentă de
modernizarea metodelor de diagnosticare. În caz contrar,
numărul deceselor va continua să crească, iar medicina
românească va fi sortită să rămână ineficientă și înapoiată.
Mă adresez Guvernului și îi informez pe toți cei care au
urechi să audă, au putere să decidă și voință să facă –
medicii oncologi din România au nevoie disperată de
PET-CT-uri. Aceste echipamente ar permite diagnosticarea
timpurie a bolii, cu intervenții minime și localizare, respectiv
eficiență maxime, dar spitalele nu-și permit achiziționarea de
PET-CT-uri din cauza prețului destul de ridicat pentru bugetul
unui spital. Deci, fără ajutorul statului, spitalele vor fi sortite
învechirii și ineficienței funcționale.
În concluzie, oncologia românească are nevoie stringentă
de modernizarea imagisticii, prin procurare de PET-CT-uri, și
fără ajutorul statului această modernizare nu este posibilă.
Iar statul român, în loc să arunce cu bani în probleme ce nu
au rezolvare, ar face bine să găsească resurse și fonduri
pentru sănătatea cetățenilor săi.
Domnul Daniel Tudorache:
Vă puteți imagina data de 28 septembrie 2022 fără apă
caldă, fără lumină, în frig și gunoaie, când vi se promitea că
în noul București, de a doua zi după alegeri, vor curge lapte
și miere?
Dar vă puteți imagina că au trecut doi ani, fix doi ani de
când „democrația a trecut la cele sfinte”, sub ochii noștri, ai
tuturor, voturile a peste 100.000 de locuitori ai sectorului 1 au
fost traficate în favoarea unora și altora. Autoritățile au tăcut,
la fel cum fac și astăzi, oamenii au privit nepuntincioși cum
într-un sector al unei capitale europene în care, în urmă cu
33 de ani, au murit oameni pentru democrație, votul lor,
voința și viitorul le sunt călcate în picioare, iar eu, pentru
curajul de a sesiza autoritățile referitor la frauda care se
petrecea sub ochii noștri, am fost sancționat cu un dosar
27
penal, o înscenare fără precedent, și supus unui linșaj
mediatic înfricoșător.
Vă întreb pe dumneavoastră, cei care ați susținut sau
orchestrat frauda electorală de la sectorul 1, sau pe
dumneavoastră, cei care ați asistat pasiv la toată această
mascaradă denumită alegeri libere și democratice: a meritat?
Bilanțul celor doi ani de mandat vă satisface?
Puteți să priviți în ochi locuitorii sectorului 1? Știți că de
doi ani elevii din acest sector nu mai primesc bursele
școlare? Știți că de doi ani primarul vostru validat nu a mai
dat niciun ban, absolut niciun ban spitalelor din sector, deși
pandemia nu s-a încheiat nici acum?
Sunt doi ani de când cartiere întregi din sector nu au apă
caldă și căldură, nu li se ridică gunoiul, dar, în schimb, au
ridicat prețul locurilor de parcare, deși nu au construit nici
măcar unul. Se luptă să evacueze persoanele cu dizabilități
din locuințele sociale, a pus cartele la toaletele din primărie,
iar șirul „realizărilor” poate continua.
Doi ani au trecut, încă doi vor mai trece repede. Urmează
noi alegeri, noi promisiuni..., poate și noi tehnici de-a alege
primari, cu sacii nu cred că mai merge.
Domnul Radu-Marcel Tuhuț:
„Creșterea pensiilor și salariilor, un deziderat pentru
Partidul Social Democrat”
PSD a militat constant atât pentru reglementarea
prețurilor la energie, cât și pentru creșterea constantă a
veniturilor, mai ales într-o perioadă în care inflația crește
într-un mod alarmant.
Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat,
enunțat în repetate rânduri în mod public, coaliția trebuie să
ia decizia creșterii pensiilor și salariilor înainte de a se realiza
proiectul de buget.
Solicitările președintelui Iohannis și ale domnului
prim-ministru Nicolae Ciucă de a exista o proiecție bugetară
înainte de a se lua decizia privind pensiile și salariul minim
reprezintă o viziune deficitară, care nu face altceva decât să
scadă șansele implementării măsurilor sociale. Este o problemă
de logică să soliciți o proiecție bugetară înainte de a stabili
politicile publice pe care vrei să le bugetezi în anul următor. De
regulă, se procedează invers, se iau deciziile politice
fundamentate pe baza unor estimări economice, iar apoi se
construiește bugetul, astfel încât cetățeanul să fie plasat în
centrul viziunii guvernamentale. Decizia privind majorarea
pensiilor și a salariului minim trebuie luată cât mai rapid.
Din acest punct de vedere, PSD a prezentat deja analiza
economică, impactul bugetar și sursele de finanțare pentru
propunerile sale, pe baza evoluțiilor economice de până
acum și a estimărilor pentru perioada următoare. Există toate
datele pentru luarea deciziei politice.
O parte din sursele suplimentare pentru susținerea
creșterii pensiilor cu 10% pot fi următoarele:
1. creșterea gradului de colectare a contribuțiilor sociale,
în urma incriminării patronilor evazioniști, care rețineau
aceste obligații din salariile angajaților, dar nu le mai virau la
bugetul de stat;
2. creșterea veniturilor din contribuții la bugetul de pensii,
în urma măsurilor fiscale realizate de Guvern la 1 iulie;
3. creșterea veniturilor din contribuții, în urma măsurii de
creștere a salariului minim și a celorlalte salarii care vor fi
majorate ca efect al acestei măsuri;
4. creșterea veniturilor din contribuții sociale, ca urmare a
creșterii numărului de locuri de muncă în urma măsurii ca
IMM-urile să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă;
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
5. creșterea veniturilor din contribuții, ca urmare a
înființării de noi locuri de muncă, prin schemele de ajutor de
stat pentru companii și prin investițiile publice.
Argumentele pentru creșterea salariului minim sunt, de
asemenea, covârșitoare:
1. majorarea salariului minim este necesară pentru
creșterea salariilor în mediul privat, unde nivelul de salarizare
a rămas cu mult în urma inflației;
2. creșterea salariilor este necesară pentru menținerea
puterii de cumpărare, care să susțină oferta IMM-urilor. Dacă
oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere
produsele și serviciile IMM-urilor și se intră într-un cerc vicios
atât pentru salariați, cât și pentru firme;
3. Guvernul oferă sprijin IMM-urilor pentru plata facturilor.
Deci prețurile la energie nu justifică amânarea aplicării
acestei măsuri.
În concluzie, creșterea salariului minim și a pensiilor, de la
1 ianuarie, e necesară pentru menținerea în țară a forței de
muncă a IMM-urilor, în mod special, în condițiile în care alte
state UE cresc deja nivelul de salarizare pe fondul inflației.
Spre exemplu, Germania a decis deja creșterea salariului
minim, iar, dacă România va întârzia din nou implementarea
acestor măsuri sociale, piața muncii va fi din nou foarte
puternic afectată.
Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:
„Măsurile Guvernului Ciucă au transformat România în
magnet pentru investiții străine directe”
Cu toții ne-am bucurat atunci când statistica oficială a
anunțat o creștere cu 43% a investițiilor străine directe pentru
primele 7 luni din acest an. Analiști și economiști și-au pus
întrebări, nedumeriți, despre cum e posibil ca, într-un climat
de profundă incertitudine la granița de nord, în plină criză
energetică și într-o perioadă în care inflația pune probleme
tuturor statelor, investițiile străine directe din România să aibă
cel mai puternic avans din ultimele 3 decenii. Acum
înțelegem și de ce, în primul semestru din acest an, țara
noastră a înregistrat o creștere economică de 5,8%, în timp
ce statele dezvoltate au stat pe marginea intrării în recesiune.
Investitorii sunt cei care îți confirmă dacă țara merge sau
nu într-o direcție bună, pentru că ei își riscă sau nu resursele
financiare. Pentru ca investitorii să aibă încredere, atunci
este nevoie de stabilitate politică, pe care Guvernul Ciucă a
reușit să o asigure. De asemenea, încrederea se câștigă prin
previzibilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal, la ritmul în
care sunt susținute investițiile publice și construită
infrastructura, la modul în care Guvernul interacționează și
sprijină mediul privat. Or, nu știu când, în istoria recentă,
mediul privat din România a beneficiat de o asemenea
deschidere și sprijin din partea unui guvern, așa cum a reușit
Guvernul Ciucă.
Și la tot acest panou favorabil aș mai adăuga eforturile
financiare deosebite ale Guvernului Ciucă de a stabiliza
prețul produselor energetice și de a susține financiar o parte
din prețul carburanților. Grație acestor măsuri, România a
devenit un loc în care merită să investești și să produci.
Personal, mi-aș dori ca tot mai mulți români care au plecat
din țară și au avut succes în străinătate să se gândească
serios să investească în țara lor, acum când, după prea multă
așteptare, România este o țară ca afară.
Domnul Vasile Nagy:
„Municipiul Arad”
Municipiul Arad este una din cele mai vechi așezări urbane
din țara noastră, fiind menționat documentar pentru prima dată
în anul 1080 sub acest nume, iar ca oraș în anul 1329.
Este primul oraș important din România, la intrarea dinspre
Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, la o altitudine
de 107 m, la 30 de km de Munții Zărandului, parte a Carpaților
Occidentali, cu teritoriul administrativ de 252,85 km2.
Dezvoltarea economică a orașului Arad a fost favorizată
de așezarea sa geografică, deoarece se află la intersecția
drumurilor comerciale, foarte aproape de graniță. Aradul a
devenit un centru industrial și comercial care a constituit baza
de dezvoltare a industriei arădene, fiind printre cele mai
importante centre manufacturiere.
În ultima parte a secolului al XIX-lea, pe lângă mica
industrie, își face apariția și marea industrie, moara cu aburi,
fabrica de spirt și drojdie și fabrica textilă a fraților Neuman,
fabrica de mașini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care
prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa,
fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer.
În perioada interbelică, marea industrie continuă să fie
reprezentată de uzinele Astra – constituite în 1920, unde se vor
construi vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare,
camioane și avioane –, de fabricile de textile, ITA, FITA, ȚEBA,
de moara Neuman, de fabrica de mobilă Lengyel.
Apar noi activități industriale, cum ar fi Fabrica de Zahăr
(1926), „Polyrom” (lacuri și vopsele, 1930), Uzina Tehnică
Arad (becuri electrice 1935), „Iron” (aparate radio și
electrotehnice). În 1937 existau 110 unități industriale, în
comparație cu 59, câte existau în 1919.
Conform recensământului din anul 1910, populația
Aradului era de 63.166 locuitori, iar, conform
recensământului din anul 1930, populația Aradului era de
77.181 locuitori.
Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o
populație de 172.824 locuitori, iar, conform recensământului
din anul 2011, populația Aradului a scăzut cu aproape
25.000, la 147.992.
Aradul, ca aproape toate reședințele de județ din țară, a
crescut inevitabil ca dimensiune, deoarece s-au construit
cartiere noi, zone industriale noi, în perioada 1990–2006, iar
după 2006 suprafața construită urbană a avut o creștere de
3,21%, dar în dispersie, în timp ce populația și suprafața
construită au crescut și s-au densificat mai degrabă în
vecinătatea municipiului, zona inelului periurban.
La Arad s-a înregistrat, între 1990 și 2006, o contractare
fizică considerabilă de neimaginat, având în vedere că un
oraș care în trecut a reprezentat un motor economic
industrial și agricol a căzut pe ultimul loc la nivel național,
motivul fiind predominanta fragmentare industrială.
Municipiul Arad trebuie să folosească banii europeni
nerambursabili pentru mobilitate, autobuze noi, pentru
modernizarea infrastructurii, reabilitarea clădirilor și a spațiilor
verzi.
Proiectele europene, fondurile europene nerambursabile,
trebuie să facă bine comunității arădene, să dea de lucru, să
creeze profit și pentru firmele care nu au câștigat neapărat un
contract.
Este nevoie și de dezvoltarea și furnizarea serviciilor
digitale atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni,
pregătirea comunității pentru viitorul digital, crearea unui
mediu urban sigur și inteligent, întărirea comunității, prin
încurajarea participării active a cetățenilor, și îmbunătățirea
conectivității.
Ca să redevină un oraș prosper, Aradul trebuie să atragă
investiții semnificative în spații industriale și logistice,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
platforma industrială HUF, parcul industrial UTA 2 și CT Park
Arad fiind câteva dintre centrele de creștere.
În cazul creșterii Aradului în dimensiune, nu tot timpul
putem vorbi neapărat și despre creșterea numărului
populației. Dezvoltarea unor cartiere noi în suburbii poate
însemna doar mutarea unor localnici înspre zonele urbane
marginale, în timp ce partea centrală a orașului trece
printr-un proces sistematic de depopulare.
Pentru a putea adopta politici publice corecte, trebuie să
fie cunoscute datele reale privind situația economică a
Aradului, datele oficiale ale indicatorilor economici, sociali și
financiari principali.
Avem nevoie să oferim o perspectivă reală asupra calității
vieții în Arad, cetățenii au nevoie să cunoască adevărul
privind situația economică, nu au nevoie să li se creeze iluzia
că trăiesc în bunăstare, să li se inducă senzația că în orașul
nostru există un nivel de trai mult mai ridicat decât nivelul din
întreaga țară.
Consolidarea economiei municipiului Arad este vitală
pentru sprijinirea eforturilor naționale de convergență mai
rapidă cu UE, pentru generarea unei creșteri sustenabile și
pe termen lung.
Autoritățile locale trebuie să vină cu soluții concrete la
problemele actuale și trebuie să utilizeze adecvat
instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene.
Aradul se confruntă cu provocări reale, începând de la
transportul public, educație, spații verzi și spații publice la
facilități de agrement și petrecere a timpului liber și incluziune
socială.
Doamna Vetuța Stănescu:
„Guvernul PNL continuă adoptarea măsurilor de protejare
a populației”
Perioada pe care o traversăm necesită continuarea
implementării măsurilor privind protejarea populației, similar
Ordonanței de urgență nr. 119/2022, care stabilește măsurile
aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze
naturale, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023. În
concret, plafonarea și compensarea tarifelor la energia
furnizată consumatorilor, electricitate și gaze – până cel
târziu la finele acestei luni va fi emisă ordonanța prin care
prevederile OUG nr. 106/2022, referitoare la compensarea cu
50 de bani a prețului carburanților, vor fi prelungite cu încă
3 luni.
Sistemul și normele metodologice de aplicare vor fi
aceleași: prețul afișat pe totem va fi prețul final, la pompă va
fi afișat prețul întreg, la casă va fi afișat prețul final, iar pe bon
va fi afișat, detaliat, prețul întreg, din care se va scădea
compensarea de 50 bani.
La fel ca acum, și peste 3 luni, în decembrie, se va face o
analiză a situației și va avea loc o discuție în coaliție pentru a
se constata dacă există posibilitatea de a se prelungi
perioada de aplicare a prevederilor OUG nr. 106 și în 2023,
după ce Ministerul Finanțelor va veni cu un proiect de buget
pentru 2023. Pentru ultimul trimestru al anului în curs, există
spațiu fiscal care să permită prelungirea perioadei de
compensare. Măsura a avut ca efect continuarea
aprovizionării populației, a agenților economici și a instituțiilor
statului cu carburantul necesar derulării activității. A fost
soluția corectă, care a dus la stabilizarea prețurilor, fără
dezechilibrarea bugetului statului, fără a genera penurie de
carburanți. Prețul a continuat să scadă, iar activitatea
economică a continuat.
Având acces la carburanți mai ieftini și fără restricții de
cantitate, companiile nu au făcut reduceri de activitate, care
29
ar fi dus la tăieri de salarii sau concedieri. La nivel
macroeconomic, măsura a evitat scumpiri în cascadă ale
prețurilor tuturor produselor și serviciilor, în a căror producție
este implicată utilizarea carburantului. Trebuie reamintit că
decizia Guvernului României este similară cu decizii luate de
alte țări (de exemplu, Franța), care au oferit compensații
similare pentru prețul final al carburanților.
Fiecare stat a luat o decizie în funcție de situația bugetară
în care se află. Statul român va continua să adopte măsurile
necesare pentru a atenua impactul crizelor succesive asupra
nivelului de trai al românilor.
Domnul Ioan Vulpescu:
„Pericolele populismului și reforma politicului”
Supun atenției dumneavoastră, inclusiv în contextul
rezultatului recentelor alegeri parlamentare din Italia, riscurile
populismului și ale politicilor economice și sociale lipsite de
alternative reale. Dacă trecem dincolo de aparențe, în Italia
nu s-a produs nicio schimbare de fond și nici nu se va
produce. Este doar o supapă de siguranță, deschisă după
3 ani de criză, care a dus la acumularea de tensiuni
importante în societatea italiană. Așa cum se spunea despre
Tony Blair că a fost adevăratul urmaș al „Doamnei de Fier”,
așa se va spune despre Giorgia Meloni că este adevăratul
urmaș al lui Draghi.
Tentația populistă este tot mai mare în România și nu ne
permitem acest lux politic, indiferent de faptul că suntem la
stânga sau la dreapta, ideologic vorbind, ori că suntem la
putere sau în opoziție. Avem, în contextul crizei, un spațiu tot
mai redus de manevră în plan politic. Nu mă refer la
funcționarea democratică a societății românești. Eu cred
sincer că avem nevoie de o mai activă contraputere, care să
amintească politicului de obligațiile sale. Iar această
contraputere este cetățeanul. Numai că retragerea lui din
spațiul public este o veste proastă. Locul cetățenilor este luat
de tot felul de „profeți”, care predică false soluții, care
adâncesc criza, în loc să o calmeze.
Acest festival al populismului, în toată Europa, este semn
că politicul nu mai are ce propune societăților respective.
Asta trebuie să ne preocupe în cel mai înalt grad. Pentru că,
place sau nu acest adevăr, ne aflăm, practic, într-un regim cu
partid unic, de vreme ce oricine ar câștiga alegerile, oriunde
în Europa, politicile economice și sociale sunt aceleași, de
extracție neoliberală: tăieri de taxe și de impozite, privatizări
în serviciile publice de educație, sănătate, transporturi,
demontarea brutală a statului bunăstării. Construcția de
alternative nu mai funcționează. Iar, când cresc periculos
frustrările cetățenilor, lor li se administrează o porție de
populism, pe post de calmant. Schema asta nu are cum
funcționa la nesfârșit. Nimeni nu are resurse financiare
pentru a plăti eșecurile piețelor din bani publici.
Regret că sunt obligat să constat că stânga europeană
este atât de slabă acum. Normal ar fi fost ca ea să ofere
dezbaterii publice alternativele despre care vorbeam. Dar, din
prea mult reformism, nu mai are o adecvare la realitate, iar
dreapta europeană nu are niciun interes să producă așa
ceva. Că va guverna la extreme, că va guverna mai aproape
de centru, știe că va guverna, indiferent de performanțe. Iar
asta și din lipsă de competitori serioși la stânga.
Trebuie să ne gândim serios, pentru că de la tentația
populistă la tentația totalitară nu este decât un pas și prea
mulți din spațiul politic european par gata să-l facă. Dar când
a fost totalitarismul o soluție? Și pentru cine? Dacă vrem
reforma clasei politice, atunci să începem cu reforma gândirii
și acțiunii politice. Dacă nu facem asta, ne limităm la o
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
ipocrizie ce ne va rupe și mai mult de cetățeni și de agenda
lor și tentația totalitară poate face pasul la totalitarism fără să
mai putem reacționa. Depinde de noi încotro se duce
politicul. Nu doar în România!
Domnul Ilie-Dan Barna:
„România plagiată”
În data de 6 septembrie, Sorin Cîmpeanu anunța în cadrul
unui eveniment numit „România viitorului”, la care a participat
și premierul Ciucă, faptul că va fi prezentată în curând forma
finală a modului în care intenționează să reformeze educația.
De atunci au trecut 20 de zile, în care au avut loc doar
câteva întâlniri cu societatea civilă și cu părțile interesate –
elevi, studenți, profesori, părinți. De întâlniri cu mediul de
afaceri nu putem vorbi, pentru că au fost mai degrabă
informări pe care ministerul le-a transmis celor care vor trebui
să integreze cumva viitorii absolvenți în câmpul muncii.
În încercarea lui Sorin Cîmpeanu de a reforma educația
s-au lansat în dezbatere publică modificări ale Legii
educației, care au fost de multe ori retrase de pe site-ul
ministerului la o zi sau câteva ore distanță.
S-au făcut propuneri care destabilizează învățământul, în
loc să-i ofere un cadru normativ coerent, susținut de o viziune
care are în centrul ei tinerii.
În loc să asigurăm acces la educație, Sorin Cîmpeanu
propune segregare, prin admitere separată pentru colegiile
naționale. În loc să pregătim elevii de liceu pentru domeniile
preferate și potrivite pentru ei, iar apoi să-i evaluăm pentru
ceea ce studiază în fapt, Sorin Cîmpeanu vrea evaluare
comună pentru toate profilurile de la liceu. În loc să avem un
curriculum reformat și să acordăm atenție orientării școlare și
profesionale, Sorin Cîmpeanu preferă să spună că
reformează educația cu totul și să ignore faptul că avem
nevoie ca învățământul să fie congruent cu realitatea
socioeconomică de acum.
La finalul întregii dezbateri din jurul modificărilor lui Sorin
Cîmpeanu pentru Legea educației rămânem cu o întrebare:
ce oferă România copiilor ei?
Învățământ de calitate, cu siguranță, nu. „România
Educată” s-a materializat în „România plagiată”.
Rolul lui Sorin Cîmpeanu la cârma Ministerului Educației
s-a dovedit a fi unul de protejare și patronare a rețelei de
plagiatori, care îl are în frunte pe premierul Nicolae Ciucă.
Prin legiferarea unor mecanisme fie de amnistiere, fie de
toleranță a plagiatorilor, Sorin Cîmpeanu a deturnat Proiectul
„România Educată” de la idealurile morale, academice și
socioeconomice promovate în comunicarea publică din ultimii
ani de către președintele Iohannis, autorul spiritual al acestui
proiect.
Mai mult, investigațiile jurnalistice ale Emiliei Șercan arată
că Sorin Cîmpeanu este beneficiarul direct al acestei
deturnări. Plagiatul a fost demonstrat atât în cazul tezei de
doctorat, cât și în cazul unui curs universitar în care ministrul
s-a transformat în autorul a zeci de pagini scrise de colegi
universitari.
Pus în fața acestor fapte, Cîmpeanu utilizează o retorică
ce face o defavoare cumplită sistemului educațional
românesc.
În această persoană se reunesc speranțele României
pentru un viitor unde fiecare copil are șansa de a porni cu
dreptul în viață? Acesta este garantul schimbărilor fără de
care România nu va putea face față secolului XXI?
Prin moțiunea simplă depusă de USR, acestor întrebări și
încercărilor lui Sorin Cîmpeanu de a transforma impostura în
normă le spunem cu fermitate „nu”!
Domnul George-Cătălin Stângă:
„Promovarea producătorilor locali la raft ar trebui să
reprezinte o prioritate, mai ales în contextul actual dificil!”
Discutăm foarte mult despre agricultura și industria
alimentară din România, atragem atenția cu privire la ce ar
trebui făcut, însă trebuie să trecem dincolo de vorbe și să ne
concentrăm pe fapte.
Da, fermierii și producătorii români au nevoie de sprijin.
Da, produsele românești trebuie să fie prezente mai mult pe
rafturile magazinelor, pentru că ar fi un sprijin important
pentru economia românească, dar și pentru producători.
Promovarea producătorilor locali la raft, în marile
magazine, este o temă de interes pentru mine, despre care
am vorbit și în trecut, mai ales că județul Galați este unul în
care producătorii locali au nevoie de susținere pentru a-și
putea vinde marfa.
Consider că, mai mult ca oricând, avem nevoie de o
strategie clară cu privire la promovarea sectorului legumicol,
a acelui alimentar, care implică programe pentru fermieri
mici, printre care și creșterea numărului de structuri de
asociere pentru vânzare și a volumelor vândute către
lanțurile de retail.
Din punctul meu de vedere, retailerii mari activi pe piața
din România pot juca un rol important în susținerea
producătorilor locali, dar și în susținerea economiei
românești.
De ce consider că au un rol important? Pentru că marii
retaileri reprezintă locul în care românii consumă aproape toți
banii din salariu, din pensii. Aceștia merg în supermarket și
cumpără produse care, din păcate, nu sunt produse în
România, sunt produse în afară. Dacă marii retaileri fac
profituri mari în România, sunt de părere că ar trebui să
contribuie și ei la creșterea economiei românești, prin
susținerea producătorilor locali și a produselor românești.
În al doilea rând, este și o cerință a românilor cu privire la
produsele românești.
Aproximativ 80% dintre români caută, în mod special,
produse autohtone atunci când merg la cumpărături. Această
tendință pentru produsele românești este datorată și faptului
că oamenii vor să contribuie la bunăstarea țării, dar au și
încredere mai mare în produsele românești.
Putem crește accesul producătorilor locali în marile
magazine prin îmbunătățirea cadrului legislativ, astfel încât
producătorii români să aibă unde să-și vândă produsele, iar la
consumatori să ajungă produse românești de calitate. Dar,
pentru a avea cel mai bun cadru legislativ, consider că este
nevoie de o dezbatere la care să participe atât reprezentanții
instituțiilor statului, cât și ai retailerilor și producătorilor români.
Doar așa putem avea cea mai bună legislație.
PAUZĂ
*
* *
DUPĂ PAUZĂ
În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de
domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al
Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu-Victor
Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai
Camerei Deputaților.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților
și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest
moment, și-au înregistrat prezența 187.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022 31
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi completarea unor acte normative.
pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de marți, Începând cu 10.30, Comisia pentru muncă se reunește,
27 septembrie 2022; programul de lucru pentru perioada dezbate și elaborează raport – fără creșteri salariale pentru
26 septembrie – 1 octombrie; lista rapoartelor depuse în parlamentari.
perioada 19–27 septembrie 2022 de comisiile permanente (Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia
sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita cuvântul.)
dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu
privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile Da. Supun votului propunerea domnului Simonis.
permanente. Vot, vă rog.
Vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat
Nicolae Giugea, care ne aduce la cunoștință că își încetează Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
activitatea ca deputat neafiliat și va activa în cadrul Grupului Acum faci vot!
parlamentar al PNL. (Aplauze. Vociferări.) Acum faci vot, nu?
(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia
cuvântul.) Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog.
Răbdare, Ionuț!
Domnul Gabriel Andronache: (Se adresează domnului deputat Liviu-Ionuț Moșteanu.)
170 de voturi pentru, 5 abțineri, doi colegi nu votează.
Doar atât doresc să comentez: bine ai revenit în Grupul Adoptată.
PNL, Nicolae Giugea! Domnule Simion, vă rog.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul George-Nicolae Simion:
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Mulțumesc, domnule președinte.
Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: orele
Este o mare rușine ce s-a întâmplat cu acel artificiu
10.00–12.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe
ordinea de zi; 12.00–12.30 – pauză; ora 12.30 – vot final, introdus de UDMR cu 10 minute înainte...
prezență fizică; la încheierea ședinței de vot final – ședința Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz (din sală):
Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința
Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. De aceea l-ați votat!
Înainte de a intra în ordinea de zi, avem câteva inițiative
legislative pentru care Camera Deputaților este prima Domnul George-Nicolae Simion:
Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot ...să le fie rușine senatorilor care...
final au fost depășite:
1. Propunerea legislativă pentru completarea și Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz (din sală):
modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x De aceea l-ați votat!
168/2022; și
2. Propunerea legislativă pentru modificarea și Domnul George-Nicolae Simion:
completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ; Pl-x 156/2022; lege organică. ...au trecut prin acel artificiu...
Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite,
propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz (din sală):
cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 De aceea l-ați votat!
din Regulamentul Camerei Deputaților.
(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis și domnul deputat Domnul George-Nicolae Simion:
George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.) Opinia publică din România este absolut...
Domnule... Simonis, vă rog. (Vociferări.)
Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz (din sală):
Domnul Alfred-Robert Simonis:
De aceea l-ați votat! (Vociferări.)
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi, Domnul George-Nicolae Simion:
Pentru a elimina suspiciunile apărute în spațiul public în
ultima perioadă, dar și pentru a îndrepta o eroare – majoră, ...și pe drept cuvânt ultragiată...
spun eu – făcută de colegii noștri, la Senat, am să vă rog să
acceptați ca membrii Comisiei pentru muncă să se Voci de la USR!
reunească în paralel cu plenul, începând cu ora 10.30, cu L-ați votat! L-ați votat!
mandat ferm – cu mandat ferm – din partea plenului Camerei
Deputaților de a elimina din legea trecută de la Senat Domnul George-Nicolae Simion:
creșterile salariale pentru parlamentari. Apreciez faptul că domnul Simonis...
Repet, cu mandat ferm din partea Camerei Deputaților,
pentru membrii Comisiei pentru muncă, de a elimina acel Voci de la USR!
articol care face referire la creșterile salariale pentru
parlamentari. L-ați votat!
Este vorba de PL-x 525/2022 – Proiectul de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 Domnul George-Nicolae Simion:
pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a ...a făcut un apel...
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Voci de la USR! Domnul George-Nicolae Simion:
L-ați votat! Am reformulat cât se poate de clar.
Raportul este comun. Solicit ca și Comisia pentru buget
Domnul George-Nicolae Simion: să se întrunească în paralel cu plenul și să respingă această
...pentru întrunirea Comisiei pentru muncă în același timp ordonanță.
cu plenul, dar comisiile raportoare pentru această ordonanță Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
sunt Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, au
raport comun. Așa că Grupul parlamentar AUR vă solicită Vot pentru propunerea...
întrunirea comisiilor, Comisia pentru muncă și Comisia pentru Domnul George-Nicolae Simion:
buget, într-o ședință comună în paralel cu plenul, și
respingerea în integralitate a acestei ordonanțe. Nu doar pentru...
Nu lăsați pentru primari și tăiați de la parlamentari! Tăiați Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
de la toată lumea! Pentru că primarii și viceprimarii nu trebuie
scutiți! ...domnului Simion.
E un nou artificiu. De data asta poate ne-am prins și noi, Domnul George-Nicolae Simion:
dacă la Senat n-am fost pe fază!
...parlamentari! (Aplauze.)
Să se întrunească Comisia pentru muncă și Comisia
pentru buget în paralel cu plenul și să respingă această Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
ordonanță.
Am înțeles, domnule Simion.
Vă mulțumesc. Vot, vă rog.
Supuneți la vot, vă rog. (Vociferări.) 175 de voturi pentru, un coleg votează contra, două
Domnul Gabriel Andronache (din sală): abțineri.
Adoptată. (Aplauze.)
Păi, a fost votată! Domnule Moșteanu, vă rog.
Voci din sală: Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
S-a supus la vot! Legat de acest subiect, vreau să subliniez că USR este
singurul partid care a votat împotriva... (Aplauze.) creșterii
Domnul George-Nicolae Simion: salariilor... (Aplauze.) demnitarilor... (Aplauze.) săptămâna
Nu s-a supus la vot, s-a supus numai Comisia pentru trecută, la Senat. (Vociferări.)
muncă. Și ceea ce am văzut mai devreme a fost un festival...
Supuneți la vot! (Vociferări.) al ipocriziei. (Vociferări.)
AUR a votat la Senat pentru creșterea salariilor
(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia demnitarilor. (Vociferări.) La fel, și PSD, PNL și UDMR.
cuvântul.) (Aplauze.)
Domnul Alfred-Robert Simonis: USR a fost singurul partid... (Aplauze. Vociferări.) Și la fel
vom vota și azi. (Aplauze. Vociferări.)
Da, domnule...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul George-Nicolae Simion:
Domnul Stelian. (Vociferări. Gălăgie.)
Supuneți la vot! (Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia
cuvântul.)
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Deci, procedural, puteți propune ca și membrii Comisiei Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
pentru buget să se reunească împreună cu membrii Comisiei Vreau drept la replică, domnule președinte!
pentru muncă.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul George-Nicolae Simion: Vă rog.
Păi, asta am cerut, domnule Simonis. Pentru că e raport
comun. Domnul George-Nicolae Simion:
Și dacă dumneavoastră încercați iar... (Vociferări.) aceste USR a fost singurul partid care a votat pentru pensiile
artificii pe care le-ați încercat și la Senat... (Vociferări.) speciale, iar... (Aplauze.) votul decisiv e aici, la Camera
Supuneți la vot! Deputaților.
Lăsați vrăjelile cu Senatul... (Aplauze.) și cu
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: amendamentul depus de UDMR! (Aplauze. Vociferări.)
Reformulați, domnule... Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Domnul George-Nicolae Simion: Asta e o minciună! (din sală)
Omul care se visează Președintele României – se
Raportul este comun. visează, știm cu toții –, Simion, minte cu nerușinare! USR a
Mulțumesc. votat întotdeauna împotriva pensiilor speciale! (Aplauze.
Voci din sală: Vociferări.)

Nu se aude! Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnule Stelian, doriți?
Nu. (Vociferări. Gălăgie.)
Reformulați cerința, să înțeleg ce doriți. Domnule Andronache, vă rog.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Gabriel Andronache:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Să ne oprim din... (Vociferări.) populisme și să ne
întoarcem la ordinea de zi!
Vă propun modificarea ordinii de zi – și o să vă rog
să supuneți votului, pentru că nu am apucat să discut cu
toți liderii de grup – în sensul aducerii de pe punctul 12 a
PL-x 461/2022 – Proiectul de lege privind modificarea art. 14
lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat – pe locul 4 pe ordinea de zi.
Mulțumesc. (Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vot, vă rog, pentru mutarea PL-x 461/2022 de pe punctul
12 pe punctul 4. (Vociferări. Gălăgie.)
153 de voturi pentru, 30 contra, două abțineri, un coleg nu
votează.
Adoptată.
Domnule Stelian, vă rog. (Vociferări.)
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Vă solicit scoaterea de pe ordinea de zi a
PL-x 441/2022...
O voce din sală:
Garsoniera!
Garsoniera, Stelică, garsoniera!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
...Proiectul de lege privind organizarea judiciară,
retrimiterea la comisie pentru 4 săptămâni...
O voce din sală:
Hoțule!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
...având în vedere că termenul de adoptare tacită...
(Vociferări.) expiră la 27 octombrie 2022... (Vociferări.), deci
mai avem... (Vociferări.) o lună de zile.
De asemenea, vreau să subliniez un aspect. (Vociferări.)
Din păcate, ministrul Predoiu Cătălin a mințit cu nerușinare în
spațiul public spunând că avem un calendar agreat cu
Comisia Europeană pentru adoptarea acestor legi.
Nu există alt calendar agreat cu Comisia Europeană
decât cel stabilit ca jalon în PNRR!
Termenul de 30 iunie 2023 este un termen suficient de
mare ca să putem aștepta și avizul Comisiei de la Veneția și
să nu maltratăm, să nu mutilăm încă o dată, la fel ca în 2018,
legile justiției.
Deci vă solicit retrimiterea la comisie pentru 4 săptămâni.
(Vociferări.)
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Nu sunteți lider sau vicelider!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Stelian, nu aveți calitatea de vicelider, nu puteți
propune... (Vociferări.)
Unde? Nu apare pe site.
Solicitați altui coleg să facă propunerea, vă rog.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Da, e în regulă, Stelian o să fie vicelider, o să-l anunțăm...
(Râsete. Vociferări.) și la acest plen.
33
Până atunci, propun eu ce a propus mai devreme pentru
PL-x 441 – retrimitere la comisie 4 săptămâni.
Vă rog, un vot.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Retrimitere la comisie a PL-x 441/2022 pentru
4 săptămâni.
Vot, vă rog.
Pentru – 68, contra – 126.
Propunerea a fost respinsă.
Domnule deputat Coarnă, vă rog.
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Voiam să fac trimitere tot la acea inițiativă legislativă cu
privire la majorările salariale.
Haideți să nu fim ipocriți și să aplicăm Legea nr. 127 în
ceea ce privește pensionarii, să aplicăm Legea nr. 153, în tot,
pentru salariații din sistemul public, să mărim salariul de bază
minim brut la 3.500 de lei, după care ajungem și la
parlamentari și primari! Aici este o altă capcană; iar încercați
să dezinformați, spunând că renunță parlamentarii, dar ați
lăsat primarii.
Nu! Să fie pentru toată lumea dreptate! Ori toți, ori
niciunul!
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, intrăm în ordinea de zi.
2. Proiectul de lege pentru declararea florii de bujor ca
floare națională a României; PL-x 427/2022.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?
Nu.
Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond,
Comisia pentru administrație și Comisia pentru agricultură,
pentru prezentarea raportului, vă rog.
Doamna Simona Bucura-Oprescu:
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru
declararea florii de bujor ca floare națională a României
În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament,
Comisia pentru administrație publică și amenajarea
teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie
alimentară și servicii specifice au analizat PL-x 427/2022.
Camera Deputaților este decizională.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.
Guvernul a susținut adoptarea inițiativei legislative.
Comisia pentru mediu a dat un aviz favorabil.
Potrivit art. 62 și art. 64 din regulament, comisiile au
analizat proiectul de lege în ședințe separate.
În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor
două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea
Proiectului de lege pentru declararea florii de bujor ca floare
națională a României, cu amendamente admise, redate în
anexa la prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Vă propun pentru dezbateri un timp de doar două minute,
dacă e cazul.
Mulțumesc.
 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții?
Domnule deputat Tanasă Dan, vă rog.
Domnul Dan Tanasă:
Da.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
România se confruntă cu o criză energetică fără
precedent, cu o inflație fără precedent, cu un război la
granițe, cu milioane de români care au plecat din țara asta,
au fugit mâncând pământul din fața modului în care PSD și
PNL fac politică în România și care este prioritatea legislativă
a acestei guvernări? Declararea florii de bujor ca floare
națională.
Nu vă e rușine, domnilor de la PSD și PNL? (Vociferări.)
Chiar n-aveți... n-aveți nicio urmă de... de demnitate și de
bun-simț? Floarea de bujor, asta e prioritate legislativă în
România? Românii sunt furați, sunt jefuiți în facturile de
curent electric și de gaz și prioritatea legislativă a PSD și
PNL e floarea de bujor!
N-aveți nicio urmă de bun-simț și de rușine! (Aplauze.
Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Mitrea Dumitrina, vă rog.
Doamna Dumitrina Mitrea:
Firește că nu rușine trebuie să aibă, pentru că această
propunere legislativă are un scop: se va face un festival în
fiecare an, „Floarea de bujor”, „Ghioceaua albastră”,
„Laleaua neagră”, „Micșunica din colț”, pentru care tot ce
înseamnă primării și administrații locale vor trebui să dea
bani. Mulți.
Deci de aceea este floarea de bujor, de aceea este... Și
nu are de ce să le fie rușine, pentru că rușinea nu-și mai are
loc aici în Parlament și nici în țară.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlu dacă sunt intervenții?
Nu.
Adoptat.
La articole admise, de la 1 la 5, dacă sunt intervenții?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea
componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei
Deputaților; PHCD 68/2022.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de
hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu.
Adoptat.
La preambul?
Nu sunt obiecții.
Adoptat.
La articolul unic?
Nu.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne
la votul final.
4. Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei
de avocat; PL-x 461/2022; procedură de urgență.
Din partea inițiatorilor?
Domnule deputat Kiss, vă rog.
Domnul János Kiss:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Prezentul demers legislativ rezidă din faptul că prin
Decizia Curții Constituționale nr. 230 din 28 aprilie 2022 au
fost declarate neconstituționale prevederile art. 14 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 51/1995, care au prevăzut că: „cel
condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la
pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni
intenționate de natură să aducă atingere profesiei” de avocat
este nedemn de a face parte din Corpul avocaților.
Ca urmare a deciziei Curții, practic, a fost eliminat din lege
principalul criteriu de verificare a demnității profesionale –
care stabilea nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv
de a accede în profesia de avocat, precum și nedemnitatea
persoanelor condamnate definitiv de a exercita în continuare
această profesie.
Prin urmare, prin acest demers legislativ încercăm a
corecta prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
51/1995.
Astfel că Partidul Național Liberal va vota această lege și
vă îndemn și pe dumneavoastră să faceți același lucru.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru
prezentarea raportului suplimentar, vă rog.
Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din
Regulamentul Camerei Deputaților, a fost sesizată spre
dezbatere în fond, în procedură de urgență, Comisia juridică,
de disciplină și imunități cu Proiectul de lege privind
modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Potrivit
expunerii de motive, inițiativa vizează ajustarea criteriului de
verificare a demnității profesionale ce stabilește
nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede
în profesie și, respectiv, nedemnitatea persoanelor
condamnate de a putea continua exercitarea profesiei ulterior
condamnării definitive.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de
disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să
supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului
de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul
de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog să faceți propunere pentru timpul de dezbateri.
Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:
3 minute, domnule președinte.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
3 minute – timp de dezbateri.
Vot, vă rog.
193 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi contra, un
coleg nu votează.
Adoptat.
Domnule Titi Stoica, vă rog.
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dragi colegi,
Și în special aici mă adresez colegilor din Comisia
juridică, de disciplină și imunități.
Din câte îmi amintesc, la această ședință, din cauza
condițiilor improprii în care ea s-a desfășurat, neavând
monitoare și posibilitatea ca amendamentele să poată fi
văzute de toți, domnul lider de grup al PNL a formulat un
amendament; aș vrea să verificăm dacă este întocmai cu
ceea ce ați spus dumneavoastră, apare și scris. (Vociferări.)
Și vă rog mult să fim cât se poate de scrupuloși, fiindcă nu
este absolut deloc în regulă; acest raport a fost adoptat –
raportul comisiei – cu un amendament formulat oral, care
ulterior a fost pus pe grupul de WhatsApp și de-abia mai
târziu încorporat în acest raport.
Vă mulțumesc.
Și vă rog să dispuneți verificări, domnule președinte de
ședință.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Pe procedură, domnul Andronache.
Domnul Gabriel Andronache:
Domnule Stoica, dacă tot veniți la Comisia juridică, nu mai
veniți degeaba!
Am formulat amendament la un alt proiect de lege,
domnule Stoica. Dar așa e când ești cu capul în nori și nu știi
despre ce este vorba.
Am formulat amendament la PL-x 382, domnule Stoica. Ia
uitați-vă sus acolo, scrie 382? Nu mai vorbiți tâmpenii de la
acest microfon! (Vociferări. Aplauze.)
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Mulțumesc.
Domnule lider de grup, vă rog frumos să produceți
stenograma ședinței... (Vociferări.), fiindcă dumneavoastră
de multe ori ați manipulat și ați mințit de la acest pupitru...
(Rumoare.) cu o nonșalanță... (Aplauze.), fără să fiți în
stare... (Aplauze.) să puteți să vă probați aceste acuzații.
(Vociferări.)
Vă rog frumos să produceți stenograma ședinței și după
aceea, cu ea în mână, discutăm. (Aplauze.)
O voce din sală:
Cum adică s-o producă? (Aplauze. Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog, domnule Andronache.
Domnul Gabriel Andronache:
Îmi pare rău, nu sunt imprimantă, domnule Stoica, să
produc documente. (Râsete.)
În al doilea rând, pentru că ați utilizat invective de la acest
microfon, vă voi face plângere către Comisia de disciplină și
imunități... (Râsete. Vociferări.) pentru proferarea de...
(Vociferări.) jigniri... (Vociferări.) și invective, urmând comisia
să se pronunțe pe chestiunea aceasta.
Mulțumesc. (Vociferări. Aplauze.)
35
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Doamna Stoica, vă rog.
Doamna Diana Stoica:
Bun.
Colegi,
Înțeleg că nu ni se pare normal ca avocații care au fost
condamnați penal să-și mai exercite jobul, dar ni se pare
normal ca oamenii care au fost condamnați penal pentru
infracțiuni grave împotriva copiilor să fie în primării, consilii
județene sau în Parlament? (Vociferări.)
Avem un proiect de lege care este blocat în momentul de
față în comisii, pentru că coaliția nu susține înlăturarea
acestor oameni din funcțiile publice! (Aplauze. Vociferări.
Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stelian Ion.
O voce de la PSD:
Garsoniera, Stelică!
Hoțule!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Domnule președinte,
Vă rog să chemați la ordine colegii care urlă din sală și
n-au curaj să vină la pupitru să spună ce au de spus.
(Vociferări.)
Amendamentul este în sensul respectării deciziilor Curții
Constituționale.
Și iată ipocrizia care vine din partea AUR, care, pe de o
parte, urlă că trebuie respectate deciziile Curții
Constituționale, iar, pe de altă parte, critică o formulă corectă
a legii, care nu face decât să pună în acord legea cu aceste
decizii.
Dacă vreți în două-trei cuvinte: fără penali în avocatură.
Despre asta este vorba – să nu se mai permită persoanelor
condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni să devină
avocați sau să își continue activitatea în avocatură.
Nu e suficient să te prezinți la o comisie; trebuie să fii și
atent și să și înțelegi ce se întâmplă la acea comisie!
Vă mulțumesc. (Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Cupșa, vă rog. (Vociferări.)
Trecem la dezbaterea pe articole.
La titlu dacă sunt observații? (Vociferări.)
Procedură de urgență, domnule... deputat.
E procedură de urgență, ați avut un vorbitor de grup.
La articole.
La titlu dacă sunt observații?
Nu.
Adoptat.
La articole admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenții?
Nu.
Adoptate.
Articole respinse, de la 1 la 3, domnule Cupșa, vă rog.
Domnul Ioan Cupșa:
Mulțumesc, domnule președinte.
O să dau citire amendamentului care se regăsește în
anexa nr. 2, la amendamente respinse, nr. crt. 3. Este un
amendament care a fost formulat de Grupul parlamentar al
PSD și Grupul parlamentar al PNL.
a) „Cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă
la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru
săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiune la rându-i
 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de Este regretabilă această schimbare de optică pe ultima
cel puțin un an și reprezentând o infracțiune contra vieții, sută de metri a PNL și a PSD.
patrimoniului, contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție (Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia
sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce cuvântul.)
atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune
contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
contra umanității și de război, dacă până la data verificării Domnule Stoica, suntem în procedură de urgență...
stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia (Vociferări.)
postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei”. Ați avut vorbitor.
În mod esențial, se modifică față de amendamentul Ați avut vorbitor. (Vociferări.)
adoptat de comisie prin inserarea unei condiții obligatorii – în Ați avut un vorbitor, ați vorbit o dată. (Vociferări.)
acord, de altfel, cu decizia Curții Constituționale, este un
criteriu obiectiv – ca pedeapsa care a fost aplicată să fie de Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):
cel puțin un an. Domnule președinte, sunt niște clarificări la acest
Și o să încerc să explic pe scurt. amendament!
Dacă minimul special este de un an sau mai mare și
pedeapsa aplicată este de mai puțin de un an înseamnă că Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
judecătorul cauzei în mod concret a reținut circumstanțe Cere pe procedură dacă nu știi ce să ceri!
atenuante serioase în speță. Ia pe procedură!
Drept urmare, gradul de pericol social pe care îl reprezintă Domnul Ciprian-Titi Stoica:
fapta săvârșită de acel avocat sau viitor avocat este unul
care nu ar trebui să atragă sancțiunea nedemnității. Domnule președinte, mulțumesc.
Eu vă mulțumesc tuturor și vă solicit să votați acest Pe procedură.
amendament. După cum vedeți, nu am mințit și am produs dovada
Încă o dată subliniez, este asumat de Grupul PSD și de faptului că acest proiect de lege a fost amânat de două ori, a
Grupul Partidului Național Liberal. fost în dezbatere două săptămâni la rând, da, încă nu este
Mulțumesc. clar cu amendamentul pe care...
Ați produs, ați făcut un raport în comisie, s-a făcut, ca să
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: fim corecți... (Vociferări.), da, cu amendamentul admis al
Vă mulțumesc. celor de la USR.
Vot pentru marginal 3, amendamente respinse. În schimb, acest amendament pe care l-a susținut acum
Vot, vă rog. domnul Cupșa...
129 de voturi pentru, 39 contra, 26 de abțineri. Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Adoptat.
E al lui.
Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Explicarea votului!
Da, din partea PNL, da...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Explicarea votului, vă rog.
E al lui.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Este regretabilă această alba-neagra care se întâmplă
Al lui, personal? Nu dumneavoastră l-ați...
între comisie și plen. Pentru că, așa cum v-am spus, fusese
votat un amendament cuprinzător care interzicea O voce de la PNL:
persoanelor care au fost condamnate penal pentru infracțiuni Nu.
grave să mai exercite profesia de avocat.
Prin amendamentul de astăzi va fi posibil pe viitor ca Domnul Ciprian-Titi Stoica:
persoane care au săvârșit infracțiuni grave – spre exemplu, ...verbalizat...
împotriva integrității corporale și a sănătății, împotriva
libertății persoanei, lipsire de libertate în mod ilegal, pentru O voce de la PNL:
nerespectarea regimului armelor și munițiilor –, deci aceste Nu.
persoane, pentru că infracțiunile acestea nu sunt enumerate
în enumerarea limitativă din amendament, vor putea exercita Domnul Ciprian-Titi Stoica:
profesia de avocat. ...și ați susținut – exact ce vă spun eu, că memoria nu mă
Mai sunt și alte legi speciale în care sunt reglementate înșală – că acest amendament... rămâne raportul cu
infracțiuni; nici acestea nu sunt prevăzute în acest amendamentul admis de la USR și că acest amendament ne
amendament. va fi ulterior comunicat. Și uitați că exact asta s-a întâmplat.
Așa că ne facem că reglementăm și ne facem că punem Și de aceea vă rog încă o dată, domnule președinte de
în acord cu deciziile Curții Constituționale, dar, de fapt, nu ședință, în baza regulamentului, să solicitați verificarea
facem decât să creăm niște portițe prin care să facem din acestui raport venit de la Comisia juridică, de disciplină și
avocatură un coș de gunoi, aș spune, al profesiilor juridice. imunități.
Toți condamnații din toate profesiile, inclusiv din magistratură, Eu nu cred că este rea-voință și am spus și susțin: din
își vor putea găsi refugiul în această profesie, care este o cauza condițiilor improprii în care s-a desfășurat ședința
profesie nobilă, ar trebui să fie respectată și prin felul cum comisiei, nu a fost posibil să fie reglat acest lucru.
reglementăm în Parlamentul României. Mulțumesc. (Vociferări.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Dacă îmi spuneți și despre ce articol din regulament
vorbiți, o să cer, vă promit.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Pe procedură!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Domnule președinte de ședință...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Ultima intervenție, domnul Moșteanu.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Pe procedură.
O să vă cer retrimitea la comisie a acestui proiect, pentru
că tocmai am văzut o alba-neagra parlamentară. PNL și PSD
asta au făcut astăzi, au zis hai că băgăm un proiect, hai că
punem un amendament în raport, un amendament civilizat, și
au schimbat în ultimul moment.
Chiar ne miram cu toții: uite că vor să scoată penalii din
avocatură, PNL și cu PSD! Am constatat că nu vor asta.
Vă rog să retrimitem la comisie acest proiect.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Simonis, vă rog.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Stimați colegi,
Nu mai repetați inepția asta că facem alba-neagra cu
proiecte dacă votăm amendamente în plen! Acesta e rolul
nostru. Până la urmă, forul suprem al Parlamentului, ședința
de plen, poate să facă amendamente, să le adopte sau nu.
Ce e prostia asta, facem alba-neagra dacă adoptăm
amendamente în plen, ia auziți?!
Vă cer o pauză de 5 minute pentru consultări cu liderii
grupurilor înainte de votul acesta. (Aplauze. Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Pauză 5 minute.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Dar vă rog să supuneți la vot!
E procedură, supuneți la vot și după aceea consultări!
(Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vot pentru propunerea domnului Moșteanu, cu toate că
acest proiect a fost dezbătut deja.
Vot, vă rog.
69 de voturi pentru, contra – 120.
Propunerea a fost respinsă.
(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia
cuvântul.)
Vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
Pe procedură, domnule președinte.
Înțeleg dorința colegilor de la USR de a epata cu unele
proceduri parlamentare, dar vă solicit și eu 5 minute de
pauză, să vedem care e... (Vociferări.), care este, de fapt,
speța aici și să vedem dacă au dreptate în această privință.
Mulțumesc.
37
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă lămuriți după, domnule deputat, am votat deja.
Domnule Simonis, aveați o propunere.
Domnule Simonis! (Consultări.)
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Domnule Simonis, aveți o intervenție, vă rog.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că următorul punct de pe ordinea de zi
este Proiectul de lege privind organizarea judiciară –
PL-x 441/2022 –, ar fi la poziția 5, și având în vedere și faptul
că ne vom prelungi, probabil, cu dezbaterile pe această
inițiativă, vă rog ca înainte de a dezbate PL-x 441/2022 să
dezbatem PL-x 495/2021 – Proiectul de lege pentru
modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății.
Repet, PL-x 495/2021, în prezent pe 35, se mută pe 5,
iar 5 devine 6.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
PL-x 495/2021, de pe punctul 35, pe punctul 5.
Vot, vă rog.
132 de voturi pentru, 24 contra, 8 abțineri, doi colegi nu
votează.
Adoptată.
5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
PL-x 495/2021.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri?
Nu.
Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea
raportului, vă rog.
Domnul Nelu Tătaru:
Mulțumesc.
Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor
parlamentare din data de 19 septembrie 2022, Proiectul de
lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății a fost retrimis Comisiei
pentru sănătate și familie, cu adresa PL-x 495/2021 din
19 septembrie 2022, în vederea reexaminării și întocmirii
unui nou raport.
Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul
comisiei depus anterior, cu nr. 4c-10/443 din 14 septembrie
2022.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, astfel încât utilizatorii de produse
farmaceutice să fie atenționați cu privire la necesitatea
returnării și a eliminării corespunzătoare a medicamentelor
expirate în farmacii, acestea fiind considerate deșeuri
periculoase.
La întocmirea prezentului raport de înlocuire, comisia a
avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic și
Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul
favorabil al Comisiei pentru industrii; avizul favorabil al
Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și
echilibru ecologic; punctul de vedere favorabil al Guvernului;
punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021.
 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României,
Camera Deputaților este Camera decizională.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru
sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi,
transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului
raport de înlocuire, prin care se propune adoptarea
Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu
amendamente admise, redate în anexa care face parte
integrantă din prezentul raport.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Doamna Gavrilă Anamaria, vă rog.
Doamna Anamaria Gavrilă:
Da.
Această propunere de lege spune că medicamentele
expirate trebuie returnate în farmacii. Incredibil!
Medicamentele expirate trebuie distruse și în niciun caz
returnate în farmacii!
Mulțumesc. (Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Rodeanu, vă rog.
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Da, medicamentele ar trebui returnate către farmacii
pentru a fi neutralizate în condiții optime și să nu mai fie la
îndemâna copiilor sau a populației neinstruite vizavi de
manipularea lor.
Această inițiativă face parte dintr-un set de trei inițiative.
Una, să instituim cadrul legal pentru... și să inscripționăm
pe acele pachete, pe acele cutii de medicamente mesajul și
să instituim procedura prin care ele să fie returnate către
farmacii, în condițiile în care e depășit termenul de expirare.
A doua inițiativă, să dăm cadrul legal farmaciilor pentru a
primi aceste medicamente.
Și a treia inițiativă este de a face o mediatizare în rândul
populației României pentru a o înștiința asupra acestei
facilități.
Ce s-a întâmplat de fapt? Acest proiect a trecut de Senat,
a ajuns la Camera Deputaților – și vorbesc de prima inițiativă,
aceea care instituie cadrul legal pentru ca medicamentele
expirate să fie returnate către farmacii –, dar ideea nu a
rămas simplă, pentru că a fost amendată. A fost amendată și
a fost folosită ca un cap-tractor pentru înființarea farmaciilor
universitare. Mă rog, nu ar fi... nu ar fi o problemă atât de
mare dacă cealaltă inițiativă care le permite farmaciilor să
primească aceste medicamente expirate nu ar avea raport
de respingere la Senat.
Deci, până la urmă, haideți să dăm dincolo de toate
perdeaua asta de sinceritate și să arătăm adevărata ipocrizie –
folosiți o inițiativă bună pentru a crea alte subordonate în
cadrul instituțiilor de învățământ, respectiv farmaciile
universitare; ideea în sine o expirați, pur și simplu, pentru că
o blocați prin a doua inițiativă, care are raport de respingere
în momentul de față și nu va permite farmaciilor să
primească aceste medicamente expirate; iar a treia inițiativă
probabil că este... va rămâne undeva în aer.
Grupul USR se va abține la această inițiativă, inițiată tot
de colegii noștri, parlamentari ai USR.
Mulțumesc. (Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Muncaciu, vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu nu înțeleg care este supărarea domnului Rodeanu.
Sunt toate trei, nu? Faptul că farmaciilor acestora
universitare li se scoate criteriul de demografie... Păi, dar e
normal să se scoată, pentru că nu intră în circuitul normal al
farmaciilor și au o dedicație din aceasta, academică.
Voci din sală:
Nu se aude!
Nu se aude, domnule! (Vociferări.)
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Dumneavoastră aveți o problemă cu... (Vociferări.)
Deci nu... (Vociferări.), deci ideea rămâne aceeași.
O voce de la PSD:
Dar care era ideea? Ideea?
Nu se aude deloc!
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Este o lege pe care puteți să o votați foarte bine, mai ales
dacă ați inițiat-o. Nu înțeleg care este problema.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Andrușceac. (Vociferări.)
Domnul Andrușceac!
Nu mai...?
Domnule Buicu, vă rog.
Domnul Corneliu-Florin Buicu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ca să știe toată lumea, o să vă spun care este
modalitatea de eliminare finală a medicamentelor expirate
sau a medicamentelor care sunt deteriorate.
La nivel european există două modele: modelul în care
medicamentele expirate, respectiv cele deteriorate se
reîntorc în farmacie și modelul comunitar, adică înființarea la
nivelul comunității a unor puncte în care medicamentele și
alte deșeuri considerate periculoase au o cutie separată,
pentru deșeuri periculoase.
Deci există, practic, aceste două modele la nivel
european. Fără să existe la nivel european o unanimitate a
unuia sau altuia din aceste modele.
Inițiativa – lăudabilă, într-un fel – ar fi blocat sistemul de
sănătate din România. Și o să vă spun de ce. Pentru că în
inițiativă ar fi însemnat ca pe fiecare cutie, ambalaj secundar,
blister, prospect să scriem: „Medicamentele expirate sunt
returnate în farmacie.”
Dacă în cadrul proiectului nu existau dispoziții tranzitorii,
orice modificare pe blister, cutie, ambalaj secundar sau
prospect înseamnă variație de autorizație a medicamentului.
Și asta ar fi însemnat că, a doua zi după ce proiectul colegilor
noștri ar fi fost aprobat pe forma depusă, ar fi însemnat că
cele 8.000 de medicamente, care au 32.000 de forme de
prezentare, ar fi trebuit să fie reautorizate.
Asta ca să dau o explicație tehnică asupra motivului
pentru care am votat în Comisia pentru sănătate cum am
votat.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Legat de înființarea farmaciilor universitare, aceste
farmacii se înființează de universități, nu vor fi înființate
lanțuri, este prevăzută una pentru fiecare universitate și va
reprezenta locul în care își vor face pregătirea studenții,
rezidenții în farmacie.
Mulțumesc celor care au înțeles aceste explicații tehnice
și care au votat pentru proiect, cu amendamente.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlu dacă sunt observații?
Nu.
Adoptat.
La articole admise, de la 1 la 13, dacă sunt observații?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
7. Proiectul de lege privind organizarea judiciară;
PL-x 441/2022; procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul
României, vă rog.
Domnul George Cătălin Șerban – secretar de stat
în Ministerul Justiției:
Intervenția legislativă cuprinsă în prezentul proiect se
axează pe următoarele dimensiuni principale:
– implementarea în plan legislativ a recomandărilor
organismelor europene;
– implementarea în plan legislativ a deciziilor obligatorii
ale Curții Constituționale;
– intervenții cu caracter de noutate...
Voci din sală:
Nu se aude!
Domnul George Cătălin Șerban:
...punctuale pe anumite aspecte care generează
disfuncționalități în practică sau clarificarea unor dispoziții
legale și sistematizarea textelor.
Astfel, proiectul consacră cu caracter de noutate principiul
potrivit căruia Ministerul Justiției este, alături de Consiliul
Superior al Magistraturii, participant la buna organizare și
administrare a justiției ca serviciu public, renunțându-se la
concepția anterioară potrivit căreia Ministerul Justiției era
unica autoritate cu responsabilități în domeniu.
De asemenea, în materia alcătuirii completurilor de
judecată și repartizării aleatorii a cauzelor, sunt introduse
norme cu rang de principiu privind participarea în complet a
judecătorilor din planificarea de permanență sau repartizarea
aleatorie a cauzelor în sistem ciclic.
Tot astfel, prezentul proiect dă o reglementare detaliată
înființării completurilor de cinci judecători din cadrul Înaltei
Curți de Casație și Justiție și a competenței specifice a
acestor formațiuni de judecată.
Ținând cont de modul piramidal de organizare a parchetelor,
precum și de împrejurarea că independența procurorului de caz
nu exclude controlul ierarhic, proiectul stabilește faptul că
măsurile și soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate de
procurorul ierarhic superior sau de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, când
sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
De asemenea, măsurile și soluțiile adoptate de procurorii
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism...
39
O voce din sală:
Nu se mai aude! Un pic mai tare!
Domnul George Cătălin Șerban:
...pot fi infirmate numai de procurorul ierarhic superior ori
de procurorul-șef al direcției, când sunt apreciate ca fiind
nelegale sau netemeinice.
În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția,
au fost reglementate detaliat procedurile de numire și
revocare a procurorilor în cadrul DNA și DIICOT.
Nu în ultimul rând, întrucât gestiunea bugetului instanțelor
judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fost
privită de o parte a sistemului judiciar ca o condiție pentru
asigurarea independenței financiare a acestuia, ca parte a
independenței judecătorilor, prezentul proiect prevede faptul
că bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor
specializate și al judecătoriilor, aprobat pentru categorii de
cheltuieli de personal ale acestor instanțe, precum și cel
aprobat pentru alte categorii de cheltuieli, intrinsec legate de
cheltuieli de personal, este cuprins în bugetul Înaltei Curți de
Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție având calitatea de
ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești
cu privire la aceste categorii de cheltuieli.
În opinia noastră, prin toate aceste soluții, prezentul
proiect asigură modernizarea și consolidarea sistemului
judiciar, precum și eficiența justiției, motiv pentru care
susținem adoptarea prezentului proiect de lege de către
Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră de reflecție.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și
Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din
domeniul justiției, pentru prezentarea raportului, vă rog.
Domnul Gabriel Andronache:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport privind Proiectul de lege privind organizarea
judiciară
În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 din Regulamentul
Camerei, Comisia specială a fost sesizată cu Proiectul de
lege privind organizarea judiciară – PL-x 441/2022.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României,
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Iar Senatul este Camera decizională.
CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații.
Și există avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la
Consiliul Economic și Social.
Guvernul este inițiatorul acestui proiect de lege.
Obiectul de reglementare este organizarea judiciară,
preconizându-se prin această propunere legislativă
abrogarea Legii nr. 304/2004, în vigoare în domeniul amintit.
Membrii Comisiei speciale au examinat această inițiativă
legislativă în zilele de 20, 21 și 26 septembrie 2022.
Ca urmare a examinării inițiativei legislative și a
documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a
Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea
inițiativelor legislative din domeniul justiției au hotărât, cu
majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.
Amendamentele admise sunt redate în anexa nr. I, iar
amendamentele respinse în anexa nr. II la raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă
face parte din categoria legilor organice.
 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Pe procedură, domnule președinte, vă propun
următoarele.
În temeiul art. 120 din Regulamentul Camerei Deputaților,
alin. (1), vă propun ca durata luărilor de cuvânt la dezbaterile
generale să fie de 5 minute – durata maximă din regulament;
un singur reprezentant de grup parlamentar, iar pentru
deputații neafiliați un singur reprezentant, cu o luare de
cuvânt de un minut.
Pentru dezbaterea pe articole, vă propun ca timpul
general de dezbatere alocat acestei chestiuni să fie de 60 de
minute.
Și, pentru a putea dezbate până la capăt acest proiect, vă
propun, totodată, prelungirea programului de lucru până la
epuizarea discuțiilor pe acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Pe procedură, domnule președinte!
Pe procedură!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
OK.
Le luăm pe rând.
Timp general de dezbateri – 60 de minute.
Vot, vă rog. (Vociferări.)
172 de voturi pentru, 5 contra, 7 abțineri.
Adoptat.
Și vot pentru prelungirea programului de lucru până la
finalizarea dezbaterilor.
Vot, vă rog.
(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia
cuvântul.)
După, domnule Moșteanu.
172 de voturi pentru, două contra, 7 abțineri.
Adoptată.
Vă rog.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Un scurt apel la colegii lideri de grup.
Îi rog să facă un apel la colegii dânșilor din Comisiile
pentru buget și muncă, să meargă la ședința comisiei, pentru
că nu este încă cvorum, pentru a da raport pe proiectul
discutat la început.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Muncaciu.
Vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Probabil fiind singurul membru în comisie fără instrucție
juridică, am fost secretarul acestei comisii și pot să vă spun
câteva lucruri despre...
O voce din sală:
Ce comisie?
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Comisia specială! (Vociferări.)
Domnule președinte, vă rog frumos să le spuneți
oamenilor... (Vociferări.)
În primul rând, această lege a fost făcută, am înțeles, cu
domnul ministru secretar de stat, care mi-a spus următorul
lucru: că această lege a fost introdusă – exact cum au făcut
și cei de la PSD – în timpul vacanței judecătorilor.
(Vociferări.)
Nu este o cutumă în justiția românească ca aceste legi
atât de importante să fie introduse în timpul vacanței
judecătorilor.
Pe de altă parte, atunci când este... (Vociferări.)
Voci din sală:
Nu se aude!
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnule președinte, vă rog eu frumos, sunt oamenii
dumneavoastră!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule deputat, finalizați ce aveți de spus, nu mai
comunicați cu sala!
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Avem 5 minute, cum să finalizez?
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Finalizați! Nu stați 5 minute singur! (Aplauze.)
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Deci noi am constatat următoarele.
Atunci când această lege a fost aprobată de către CSM a
fost numai pe anumite puncte. De aceea, în timpul dezbaterii
am constatat nenumărate amendamente ale CSM care
veneau să modifice textul inițial.
De aceea, unele dintre aceste amendamente le-am
preluat și pot să vă spun că au avut importanță și din punctul
de vedere al transparenței, dar și din punctul de vedere al
acurateței organizării, pentru că în afară de faptul că în acest
moment această lege are anumite chestiuni importante, din
punct de vedere democratic, pe care aș vrea să vi le spun...
(Vociferări.)
În primul rând, ministerul a încercat să concentreze
puterea în mâna șefilor de departament. Acest lucru nu este
în cutuma democratică.
Pe de altă parte, au fost amendamente, mai ales din
partea USR-ului, care încercau să concentreze puterea în
plenul CSM.
Deci această lege a fost dată pe repede-nainte și nu cred
că o societate civilizată trebuie să forțeze pe repede-nainte o
asemenea lege, de o asemenea importanță. (Vociferări.)
Voci din sală:
Nu se aude!
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnule președinte, vă rog eu frumos! În condițiile
acestea nu pot să vorbesc, e absurd! (Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Năsui, vă rog!
Din partea deputaților neafiliați sunt trei înscrieri la cuvânt.
Vă rog să discutați între dumneavoastră!
Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):
Pe procedură, domnule președinte!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule deputat, sunteți neafiliat.
Ultimul interveniți pe procedură. Trebuie să cunoașteți
regulamentul. Ultimul vorbiți! Sunteți neafiliat!
Am dat cuvântul domnului Năsui!
Discutați cu ceilalți deputați și vedeți cine rămâne să
intervină.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:
Stimați colegi,
După ce că ați avut nerușinarea să vă votați creșteri de
salarii la Senat (Rumoare.), acum ați făcut un circ întreg că
urmează să rectificați acest lucru și – ghiciți ce! – nu doar că
ați mințit de la această tribună Comisia pentru buget, care
s-a întâlnit tocmai ca să repare această nerușinare pe care
ați încercat să o faceți, nu a avut cvorum; n-au fost suficienți
nici de la PNL, nici de la PSD. Grupul USR a fost. Unde ați
fost? Ați lăsat această nerușinare să treacă. Ați clamat aici că
o veți repara și n-ați făcut lucrul acesta! Să vă fie rușine!
(Aplauze.)
Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):
Securistule! Motorola!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Domnule președinte,
Stimați colegi...
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Domnule președinte, vă rugăm, luați măsuri! Aveți
chestori! Vă rugăm! Este inacceptabil așa ceva!
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Haideți, vă rog, să ne liniștim cu toții, pentru că urmează
o ședință tensionată și bine ar fi să începem cu calm această
ședință!
Stimați colegi,
Suntem în curs de a vota PL-x 441/2022, una din cele
două legi ale justiției rămase de dezbătut și votat în plenul
Camerei Deputaților. Urmează câteva sute de amendamente
pe care cei de la USR, ca și celelalte partide, le-au depus la
această inițiativă. Și, pentru a putea respinge sau adopta
amendamentele, în funcție de cum va considera plenul, am
considerat că e important să rămânem în sala de plen. Vă
promit – și de aceea am și cerut astăzi ca cele două comisii
să se întrunească și să dezbată și să elimine creșterile
salariale pentru parlamentari – că, de îndată ce vom depăși
etapa de respingere sau adoptare a amendamentelor de la
PL-x 441/2022, vom purcede la începerea ședințelor
comune, vom elimina creșterile salariale pentru parlamentari
și vom veni la plen cu ele. Astăzi, da!
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Prelungim plenul până facem astea!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Simion, nu mai aveți dreptul la cuvânt!
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Pe procedură!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Scurt! Ai avut un vorbitor!
Domnul George-Nicolae Simion:
Am fost... (Vociferări.)
Sunt lider de grup, stați liniștit la locul dumneavoastră!
Am fost și la Comisia pentru buget, am fost și la Comisia
pentru muncă. Aceste comisii trebuie să se întâlnească
astăzi, dar nu doar pentru respingerea salariilor
41
parlamentarilor indexate cu inflația, ci și pentru respingerea
salariilor primarilor.
Am făcut această observație, țineți cont de ea! Ne legăm
cu lanțuri de tribună dacă îndrăzniți pentru primarii voștri să
faceți această fărădelege!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Ciubuc.
Un minut.
Domnul Ciprian Ciubuc:
Domnule președinte, încălcați regulamentul!
Conform regulamentului, orice deputat are dreptul să
ceară cuvântul pe procedură.
Vreau să vă aduc aminte, stimați colegi, că suntem
35 de parlamentari neafiliați și s-a votat acum – inclusiv
dumneavoastră ați votat – un minut să vorbim noi, cei de la
neafiliați.
Păi, stați un pic, stimați colegi! O să ajungeți să aveți
nevoie de votul nostru, la un moment dat, și o să veniți în
bănci să ne rugați să vă susținem unele proiecte legislative.
În altă ordine de idei, toți cei care au ieșit la tribună, aici, și
au vorbit, în afară de USR, cu toate că nu țin partea niciunui
partid, au votat la Senat pentru salariile parlamentarilor, atât
AUR, PSD, cât și PNL.
Așa că lăsați toată această polemică! Să știți că dacă va
trebui vom veni să blocăm Parlamentul, în condițiile în care
continuați să lăsați un singur minut la 35 de parlamentari!
(Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
La titlu dacă sunt intervenții?
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Dezbateri generale!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stelian Ion.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Cred că un titlu mai potrivit pentru această lege ar fi fost
„Legea privind oligarhia judiciară”, pentru că asta face
această lege. Stabilește puteri nemăsurate pentru șefii de
instanțe, parchete, pentru procurorul general, pentru
președintele Înaltei Curți, pentru membrii CSM.
Din păcate, nimic din ce s-a precizat în expunerea de
motive nu se regăsește în proiectul de lege. Nu se pune în
acord legislația cu documentele internaționale, cu avizele
Comisiei de la Veneția, cu rapoartele MCV, cu recomandările
GRECO, dimpotrivă.
Dar bineînțeles că într-o Românie anormală, într-un stat
eșuat, patronat de președintele Iohannis, care își dorește
anumite legi ale educației dirijate de o persoană care e
acuzată de plagiat, își dorește legi ale securității naționale
impuse cu forța și își dorește și o justiție strâmbă, o justiție
incorectă... De ce? Pentru că bineînțeles că nu-i convine o
justiție corectă și puternică, independentă, care să analizeze
licitațiile cu dedicație pentru prieteni. Știm foarte bine
scandalul din ultima perioadă pe tema licitației de la
Ministerul Afacerilor Interne. Premierul nu-și dorește o justiție
independentă care să analizeze fără să se distribuie cu
încălcarea principiului distribuției aleatorii a dosarului, să
analizeze plagiatul și tot așa. Putem găsi nenumărate
exemple în care nu vă doriți o justiție independentă.
 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Cum vă asigurați această oligarhie, această oligarhizare a
justiției? Prin niște instrumente pe care le dați la îndemâna
persoanelor numite politic. Procurorul general numit politic,
eminamente politic, pentru că nu schimbați nimic în
procedura de numire, procurorii-șefi DNA și DIICOT vor
putea infirma soluțiile și măsurile tuturor procurorilor din
subordine, până la cel mai jos nivel.
Chestiunea asta a fost criticată în avizele Comisiei de la
Veneția, chestiunea asta reprezintă un instrument de control
politic pe dosare.
Mai departe.
Intrați și schimbați în cuprinsul legii toate acele articole
care confereau colegiilor de conducere ale instanțelor și
parchetelor puteri echilibrate. Dați toate aceste puteri de la
colegiile de conducere către șefii de instanțe și parchete.
Este un pas înapoi enorm pe care îl face această lege. De
ce? Pentru a pune puterea judiciară în mâna câtorva oameni.
Ce mai faceți cu aceste legi? Bineînțeles că vechimile
pentru DNA și DIICOT rămân la un nivel de avarie, astfel
încât să nu-și poată selecta personalul. Nu vă convin
parchete specializate puternice, intrați și peste Institutul
Național al Magistraturii, căruia îi scădeți major atribuțiile.
De asemenea, Consiliul științific al INM are atribuțiile
scăzute, astfel încât pe viitor să poată exista posibilitatea
unor intervenții și în această zonă, unde până acum nu și-au
permis politicienii să se bage, adică pe chestiuni care țin de
selecția magistraților, de intrarea în magistratură, de
promovarea la instanțele și parchetele superioare.
Este un regres foarte mare și faptul că poliția judiciară
este lăsată la cheremul ministrului afacerilor interne, acum
domnul Bode; nu știu mâine cine va fi. Dar chestiunea
aceasta a poliției judiciare, un instrument foarte important,
care ar trebui să ajute procurorii, chestiunea aceasta lăsată
la mâna ministrului afacerilor interne, un om politic, este
foarte, foarte gravă. Nu ministrul de interne trebuie să decidă
când și cum pune la dispoziția procurorilor polițiști de poliție
judiciară.
Din păcate, poliția judiciară este...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Finalizați, domnule deputat, vă rog!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
...la cheremul ministrului și parchetul, procurorii au fost
sufocați de puterea nemărginită a Ministerului Afacerilor
Interne, care se regăsește și în varianta actuală a legii.
Vom intra pe amendamente pentru a face toate acele
corecturi.
Din păcate, ați justificat absența de la Comisia pentru
buget de posibilitatea votului pe anumite amendamente, dar
știați dinainte să propuneți întrunirea acelei comisii că acest
proiect este pe ordinea de zi. Deci știați dinainte și oricum
știm cu toții că e o mascaradă, pentru că veți respinge toate
amendamentele...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
...în bloc, cum ați făcut-o și până acum. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Cristescu.
Vă rog.
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
Mă uit de o oră și jumătate cine sunt moraliștii din
Parlament. Pur și simplu, un grup infracțional organizat, pe
numele lui USR, condus de cine altul, din umbră, decât de un
penal pe numele lui Barna?! (Aplauze.)
O voce din sală:
Bravo!
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
Mă uit și la „ministrul nulitate” de la justiție, Stelică, care
are și un certificat de handicapat – nu trebuie să-l prezentați,
că se vede! – (Râsete. Aplauze.), mă uit la penalii din USR,
continuăm cu Clotilde Armand, Coliban, de la Brașov,
cercetat de DNA, Năsui, copil de securist. A furat tac-su la
Motorola o grămadă de bani! (Aplauze.)
Ăsta e USR-ul, care vine și ne învață pe noi... (Gălăgie.
Aplauze.)
O voce din sală:
Bravo!
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
Ce anume să ne învețe un grup de penali, un grup
infracțional organizat, condus de Barna, care a furat 6
milioane de euro de la persoanele cu dizabilități?!
Nu vă e rușine?! Nu vă e rușine, măi, hoților care sunteți?!
Nu vă e rușine să veniți să dați lecții de moralitate?!
Uitați-vă, băi, la voi, uitați-vă! O mână de hoți sunteți! Asta
sunteți și veniți să ne dați lecții de moralitate, măi?!
Să vă fie rușine!
Să vă fie rușine! (Gălăgie.)
O voce din sală:
Bravo!
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):
Ai lins clanța la Petrov! Ai lins clanța la Băsescu!
Ai trecut la partidul condamnaților penal după ce ai lins
clanța la Băsescu?!
Domnul Nicolae-George Simion:
Aș dori să fac un apel la calm... (Râsete. Aplauze.) și la
domnul Cristescu (Aplauze.), și la domnii de la USR, pentru
că nu este o atmosferă tocmai de dat exemplu în țară ce se
întâmplă aici.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Andronache, vă rog.
Domnul Gabriel Andronache:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doar câteva cuvinte despre această lege, pentru că e
cazul să fac din nou apel să ne întoarcem la subiectul pe
care îl dezbatem.
Vorbim despre o nouă lege privind organizarea judiciară.
Demersul Guvernului României își propune să înlocuiască
actuala reglementare și este bine să subliniem câteva
aspecte importante.
Această lege, ca de altfel și celelalte două, a fost
elaborată cu toate autoritățile relevante în domeniu, aspect
pe care reprezentanții acestor autorități l-au subliniat la
dezbaterile generale din comisie. Este evident faptul că
soluțiile la care au ajuns împreună sunt cuprinse în proiectul
de lege.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Totodată, în situația în care anumite aspecte au trebuit a
fi corectate, ele se regăsesc corectate prin amendamentele
admise în comisie.
De aceea, vă îndemn pe toți să susțineți și să votați
această propunere legislativă.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Drept la replică, domnul Năsui.
Vă rog.
Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):
Motorola!
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:
Aceasta e adevărata față a PSD-ului, un traseist care
lingea clanțele la turnătorul Petrov, acum câțiva ani, care a
venit la voi în partid și se preface acum că este mare luptător
pentru dreptate. (Aplauze.)
Familia mea n-a furat absolut nimic, lucrul acesta este
absolut clar! Și, dacă vreți să vedeți cine sunt cu adevărat fiii
Securității, ăia pe care i-ați pus pe locul 1 pe liste, în
București, la Parlament, și aveți plin de ei în toate structurile
statului, atunci votați Legea de deconspirare a Securității, să
vedem și noi o dată pentru totdeauna cine au fost securiștii
din ’89 și care sunt legăturile lor de rudenie cu politicienii din
actuala clasă politică.
Până atunci, ăsta este PSD-ul! Îl vedeți, înjură, e grobian,
așa se comportă!
Și acum ceva timp era lingău de clanțe în alt partid! Și știți
ce? În momentul când veți pleca de la guvernare va face fix
la fel. Asta este imaginea politicii, așa cum o afișați
dumneavoastră!
Să vă fie rușine! (Aplauze. Gălăgie.)
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
Am uitat să spun un lucru foarte important mai înainte.
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):
Nu ne interesează!
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
Vorbește un partid care a păgubit românii și România cu
un miliard de euro, comandând 120 de milioane de doze de
vaccin...
O voce din sală:
Bravo!
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
...și ne mai costă 200 de milioane să le distrugem!
Cine? Barna a semnat, epilatoarea Mihăilă și Vlăduț
Voiculescu, care se culcă la șase seara, că n-are serviciu!
Băi, chiar nu vă e rușine, băi, ipocriților?! Securiștilor!
Hoților care sunteți! Băi, chiar nu vă e rușine, băi?! (Aplauze.
Gălăgie.)
O voce din sală:
Bravo!
Domnul Radu-Mihai Cristescu:
O să vă ia lumea cu pietre, băi!
Ați pus românii să plătească un miliard de euro pentru hoțiile
voastre, băi, la Ministerul Sănătății! Nenorociților care sunteți!
Cum vă rabdă pământul, mă?! Cum vă rabdă pământul?!
43
Mă uit și la Stelică, la zero, Barna – hoțul, Coliban,
Clotilde Armand, Fritz. Ăștia sunteți voi, mă! Niște hoți care
faceți pe moraliștii! (Aplauze. Gălăgie.)
Și am uitat să vă spun: nu mai intrați câte doi în cabina de
baie să vă pupați pe guriță! (Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Liderii de grup, vă rog!
Invit liderii de grup.
Vă rog. (Consultări.)
Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):
Îi inviți târziu! Trebuia să-i inviți mai devreme!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Ultima intervenție, domnule Stelian Ion, vă rog. Drept la
replică.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
E foarte trist că vă reprezintă și îl aplaudați pe un astfel de
personaj grobian, așa cum s-a văzut, care nu face decât să
arunce cu imprecații, cu jigniri nefondate.
Eu înțeleg că v-a reapărut roșul în obraji de bucurie că o
să puneți justiția sub papuc. Sunteți revigorați, sunteți agitați
și vă bucură foarte mult lucrul ăsta.
Este păcat, pentru că „portavocea”, „trâmbița” pe care am
auzit-o mai devreme este, de fapt, portavocea și trâmbița
PNL-ului, PSD-ului, care fac tot posibilul, cumpărând presa,
partea importantă a presei, votând tot felul de legi nenorocite,
fac tot posibilul să facă din România un regim iliberal din ce
în ce mai aproape de alte regimuri pe care le vedem în jur.
Este purtătorul dumneavoastră de cuvânt de astăzi domnul
Cristescu. Vă reprezintă. Probabil că sunteți mândri să vă
puneți în piept un astfel de ecuson! (Aplauze. Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Lupu Andrei.
Vă rog.
După care intrăm în dezbateri.
Domnul Andrei-Răzvan Lupu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Asta e o bătaie de joc! Asta nu e o dezbatere despre o
lege care există de 20 de ani și pe care o revizuim o dată în
20 de ani.
Stimați colegi din opoziție,
Din păcate, am picat într-o capcană cu toții, luându-ne
după domnul de acolo, care numai despre justiție nu
vorbește, în loc să dezbatem despre justiție.
Am două mesaje simple. Unul pentru majoritate. Pentru
că nu sunteți în stare, stimați colegi din majoritate, să
dezbateți aplicat pe această lege, aș vrea să vă anunț acum
că colegii mei din Parlamentul European au inițiat dialogul cu
comisarul pentru justiție și cu vicepreședintele pentru stat de
drept, care vor face un apel, pe care veți fi obligați să-l
onorați, pentru a discuta aceste legi chiar acolo, cu Comisia
și cu Parlamentul European.
Și voi face în același timp un apel și către colegii din
opoziția parlamentară.
Haideți să dăm dovadă de înțelepciune! Atâția câți
suntem! Și împreună să folosim singurele mijloace pe care le
avem și deja vă anunț: noi, în cadrul REPER, am inițiat
redactarea unei obiecții de neconstituționalitate asupra
tuturor celor trei proiecte. N-am vreo emoție că vor sta
 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
deoparte sau că majoritatea ne va lua în calcul vreun
amendament.
Vă invit pe toți să redactăm împreună aceste obiecții, să
le susțină la Curtea Constituțională.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
La titlu dacă sunt intervenții?
Nu.
Adoptat.
La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenții?
Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):
Da.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Da?
Admise, domnule Stelian!
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
70 marginal, referitor la art. 21 alin. (6).
Este vorba despre repartizarea unor judecători la Înalta
Curte, de la unele secții către alte secții, prin mica înțelegere.
Nu e corectă o astfel de procedură. Trebuie să se folosească
procedura tragerii la sorți, pentru că altfel, la mica înțelegere
cu anumiți judecători, poți să-i muți de la o secție la alta după
cum îți dorești și să stabilești în felul acesta niște completuri
care să dea soluții așa cum îți convine.
Deci propunem eliminarea amendamentului admis în
raport la marginal 70.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vot pentru marginal 70, amendament admis.
150 de voturi pentru, 77 contra, o abținere.
Amendamentul a rămas admis.
Mai aveți intervenții până la 100?
Vă rog.
Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):
Incompetentule!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Domnule președinte, vă reprezintă acest personaj?
Vă rog! Păi, nu... Îmi face semn să continui, dar în
condițiile în care...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Susțineți amendamentul, domnule deputat!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
...urlă ca un descreierat e greu să continui. (Aplauze.
Vociferări.)
Măcar dacă ar avea ceva articulat de spus, dar în afară
de înjurături și alte prostii nu e în stare.
Marginal 102, art. 30 alin. (1)...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Eram la 100. Până la 100, domnule deputat!
Haideți, continuați acum cu 102!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Da.
Mă refer la marginal 102, art. 30 alin. (1).
Acest alineat se referă la modalitatea de...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Repetați!
Domnule deputat...
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Poftiți?
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
...luați-o încet!
Spuneți-mi la ce marginal sunteți!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
102.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Păi, eram până la 100! N-am ajuns la 102, dar continuați
acum!
Nu vă duceți la 30! Explicați exact ce susțineți!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Am spus că prin această lege se diminuează foarte mult
puterile colegiilor de conducere ale tuturor instanțelor. În
speță vorbim de colegiul de conducere al Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Se propune în proiect și prin acest amendament s-a votat
ca acest colegiu să aibă putere de decizie doar cu privire la
problemele generale, nu pe toate aspectele care țin de
funcționarea Înaltei Curți.
Este un regres și de aceea vă propunem eliminarea
acestui amendament.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Înainte de a propune la vot eliminarea amendamentului
de la marginal 102, o să vă spun că de la 1 la
100 amendamentele au rămas admise toate.
Mergem cu vot pe 102 acum, amendament admis.
Vă rog, vot.
Cu 151 de voturi pentru, 74 contra și 4 abțineri,
amendamentul a rămas admis.
De la 102 până la 200 dacă mai sunt intervenții?
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La marginal 115 s-a adăugat în comisie reglementarea ca
votul președintelui în colegiu să fie decisiv în caz de paritate
de voturi.
Este din nou o sporire a puterii președintelui Înaltei Curți,
cu care nu suntem de acord. Solicităm eliminarea
amendamentului.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
115 vot – amendamente admise.
150 de voturi pentru, 74 contra, 3 abțineri.
Mai departe.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La marginal 150 se stabilește ca tragerile la sorți cu privire
la desemnarea unor judecători și procurori să fie
reglementate prin Regulamentul de organizare și funcționare
al Înaltei Curți.
Noi spunem că aceste chestiuni trebuie reglementate în
mod transparent de lege, nu prin regulamente interne.
Solicităm respingerea amendamentului.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022 45
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Stelian-Cristian Ion:
Vot pentru amendamentul de la marginal 150, La anexa nr. II, la amendamente respinse, marginal 5.
amendament admis. S-a eliminat, din păcate, din proiectul inițial reglementarea
149 de voturi pentru, 74 contra, 4 abțineri, un coleg nu referitoare la grupul de management strategic format din
votează. ministrul justiției, format din președintele CSM, președintele
Amendamentul a rămas admis. Înaltei Curți și procurorul general.
Mai departe, până la 200, domnule deputat. Este o chestiune apreciată. Activitatea acestui grup
Domnul Stelian-Cristian Ion: strategic este apreciată în monitorizarea în cadrul MCV. Din
păcate, aceste articole nu se mai regăsesc în proiect.
Am trecut. Ne apropiem de final, la 663... Acest grup strategic trebuie să existe, trebuie să aibă
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: reglementare legală...
Așteptați să ajungem acolo! Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stelian-Cristian Ion: Domnule deputat, suntem la anexa nr. 2, la amendamente
...la admise, dacă nu mai au colegii. admise. Nu am ajuns la respinse încă.
Când solicitați să luați cuvântul măcar...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Până la 200 dacă mai sunt intervenții?
Nu. Păi, anexa nr. II e cu respinse. Am trecut de admise.
Adoptate. (Vociferări.)
De la 201 la 300 dacă mai sunt intervenții?
Nu. Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Adoptate. Așa scrie în raport! (Vociferări.)
De la 301 la 400?
Nu. Domnul Stelian-Cristian Ion:
Adoptate. Ai fost deștept, dar nu ți-a ieșit! Sau ai încercat să fii
Mergem de la 401 până la 676. deștept! Ai încercat!
Vă rog, domnule Stelian Ion.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Da. Continuați, domnule deputat!
La 663, corectându-se parțial o anomalie majoră
referitoare la reglementarea poliției judiciare, s-a stabilit totuși Domnul Stelian-Cristian Ion:
ca această poliție judiciară să fie reglementată prin ordin
comun al procurorului general cu ministrul afacerilor interne. Vreau să spun că uneori caii mor de drum lung și proștii
Chestiunea poliției judiciare trebuie reglementată prin de grija altuia! (Vociferări.)
lege, pentru că e o chestiune de interes public. Trebuie să Marginal 22.
știm cu toții, prin lege, în mod transparent, în urma unor Bun! Suntem la anexa nr. II, respinse, da?
dezbateri în Parlamentul României, care sunt regulile Domnule președinte?!
aplicabile poliției judiciare. Domnule președinte, ce supuneți la vot?
Vă solicităm revenirea asupra acestui amendament, vot Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
contra și un vot „pentru” la amendamentele admise.
Respinse, pardon! Ce solicitați! Răbdare!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 663, amendament admis. Păi, solicităm să discutăm anexa nr. II, amendamente
Vot, vă rog. respinse.
145 de voturi pentru, 75 contra, o abținere. Avem la marginal 5 amendament.
Amendamentul a rămas admis.
Trecem mai departe. Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Anexa nr. 1. Da, spuneți!
Vot pentru anexa nr. 1, vă rog. Marginal cât aveți?
140 de voturi pentru, 71 contra și 4 abțineri.
Adoptată. Domnul Stelian-Cristian Ion:
Anexa nr. 2. 5.
Vot, vă rog.
Doamna Oana Murariu (din sală): Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Avem amendamente! 5, de la amendamente respinse, da?
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Stelian-Cristian Ion:
Apăsați dacă aveți amendamente! Și am argumentat până acum de ce este necesar ca în
Vă rog! lege să se regăsească reglementări cu privire la grupul de
Vă rog! management strategic.
Opriți votul! Vă rog să supuneți la vot acest amendament, pentru a
Susțineți amendamentul! introduce...
 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 5 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 72, contra – 150, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 22.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
O secundă, domnule deputat!
După amendamentele admise, de la 1 la 676, în spatele
acestor amendamente, există două anexe – anexa nr. 1 de la
amendamente admise și anexa nr. 2 de la amendamente
admise.
Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Sunt anexe la lege!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Da, trebuie supuse la vot!
Le-am supus la vot, m-ați oprit, m-ați zăpăcit de cap!
Haideți să reluăm votul pe anexa...
Acest amendament l-am respins.
Reluăm votul pe anexa nr. 2 de la amendamente admise.
(Vociferări.)
Vot, vă rog, pentru anexa nr. 2.
145 de voturi pentru, contra – 69, abțineri – 4.
Anexa nr. 2 de la amendamente admise, așa cum am
spus și prima dată, este adoptată.
Pe respinse, vă rog, doamnă deputat.
Doamna Oana Murariu:
Mulțumesc, domnule președinte.
La marginal 11, care se regăsește și la marginal 40, ca
idee, este vorba de principiile distribuirii aleatorii a dosarelor
și principiul continuității.
În proiectul de lege se prevede că prin regulamentul de
organizare și funcționare a instanțelor se vor stabili criterii în
funcție de care să funcționeze aceste principii.
Amendamentul nostru vizează ca aceste criterii să fie
fixate direct prin lege, astfel încât să nu se mai întâmple ceea
ce se întâmplă în prezent. Adică principiul continuității
completului de judecată este doar în teorie. Să-ți intre într-un
dosar cinci-șase judecători până la o soluție finală, asta nu
este justiție!
Vă rugăm să votați pentru.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 11, amendament respins.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 75, contra – 148, 5 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Doamna Oana Murariu:
Marginal 13.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 13.
Vă rog.
Doamna Oana Murariu:
Privește serviciul de comunicare electronică a actelor de
procedură.
Proiectul inițial a prevăzut că instanțele pot să
reglementeze acest serviciu de comunicare electronică a
actelor de procedură.
Amendamentul nostru vizează ca instanțele să o facă, să
nu mai lăsăm la latitudinea lor, dacă vrem să avem
digitalizare.
Într-adevăr, în comisie s-a intervenit și există un
amendament care înglobează ceea ce privește digitalizarea,
în general, dar din punctul nostru de vedere ar trebui să
existe prevedere expresă strict cu privire la acest serviciu;
lucrurile ar fi mult mai clare.
Dacă vrem digitalizare, votați pentru acest amendament.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 13, amendament respins.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 71, contra – 143, 7 abțineri, un coleg nu
votează.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La 23 marginal se prevede în propunerea noastră ca
desemnarea judecătorilor în completurile de recursuri în
interesul legii și pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la
Înalta Curte să fie stabilită prin tragere la sorți. E o chestiune
foarte importantă, aceea de a nu forma aceste completuri cu
mâna.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 23 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 71, contra – 143, 5 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnule Coarnă, aveți amendamente de susținut?
(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)
Te rog.
Doamna Oana Murariu:
Mulțumesc frumos.
La marginal 37, care merge mână în mână cu marginal
38, față de forma proiectului de lege în ceea ce privește
convocările adunărilor generale ale judecătorilor de la Înalta
Curte de Casație și Justiție, amendamentul nostru prevede
reguli mult mai clare de convocare, cine prezidează ședința.
În măsura în care nu adoptăm acest amendament, rămâne
aleatoriu, astfel încât prin regulamentul de organizare și
funcționare vor putea stabili niște reguli care să nu ducă
neapărat la democratizarea acestui proces.
Vă rugăm să votați pentru.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 37, amendament respins.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 76, contra – 144, 5 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 39.
Am considerat că ar trebui menținută în legislație acea
normă care dă posibilitatea președintelui Înaltei Curți să
verifice legalitatea mandatelor de interceptare, într-o variantă
care, bineînțeles, să fie constituțională.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
În urma unei decizii a Curții Constituționale și-a încetat
aplicabilitatea acel articol, dar el trebuie îmbunătățit și
reintrodus în legislație.
Vă solicităm să votați acest amendament.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 39, amendament respins.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 77, contra – 142, abțineri – 4.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe, domnule deputat.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 40.
Este foarte importantă modalitatea schimbării membrilor
completurilor de judecată.
Dacă schimbi fără a avea niște norme predictibile
cunoscute de toată lumea membrii completurilor de judecată,
e foarte posibil să direcționezi acolo unde trebuie anumite
dosare și lucrul acesta trebuie evitat.
Solicităm admiterea amendamentului prin care spunem
foarte clar în ce cazuri se pot schimba membrii completurilor
de judecată, și anume numai atunci când e vorba de
incompatibilitate sau absență a judecătorului, nu și în alte
situații stabilite ulterior, prin tot felul de regulamente.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 40, amendament respins.
Vot, vă rog.
77 de voturi pentru, 135 contra, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La 53 marginal...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Până la 50 dacă mai aveți?
Dacă nu, o să-i dau cuvântul domnului Muncaciu, că mai
are și dumnealui câteva de susținut.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La 53.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Muncaciu, vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Mulțumesc.
La mar...
O voce din sală:
Care marginal?
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnule președinte, vă rog eu frumos, nu se poate așa
ceva!
Marginal 6. (Vociferări.)
Ori se...
Domnule președinte, vă rog eu frumos! (Râsete.
Vociferări.)
Nu înțeleg de ce râdeți!
Este un gest de grădină zoologică, pe cuvânt!
Deci la marginal 6, orice persoană are dreptul să
cunoască informațiile legate de statutul procurorilor și de
comunicațiile din justiție.
47
De aceea, noua propunere reprezintă un regres
inacceptabil de la accesul liber al cetățenilor la informațiile
care privesc justiția, instituind în realitate o excepție
consistentă de la aceasta sub pretextul îmbunătățirii calității
textului.
Deci vă rog să votați acest amendament.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 6 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 32, contra – 144, abțineri – 43.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe, domnule deputat.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Marginal 47.
În cazul completului pentru soluționarea recursului în
interesul legii și al completului pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, dacă nu se întrunește majoritatea de două
treimi din numărul judecătorilor se acordă un nou termen
pentru întocmirea unui raport suplimentar.
Introducerea noului articol este necesară, deoarece există
astfel de situații în practică, care nu pot fi deblocate decât
prin soluție legislativă.
Vă rog să votați acest amendament.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 47. La respinse sunteți, domnule Muncaciu?
Sunteți sigur?
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Da.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Bine. OK!
Marginal 47 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 24, contra – 172, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Până la 50 nu mai aveți, da?
De la 50 la 100?
Vă rog, susțineți.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Marginal 50, 51.
La 50. Componența secțiilor și completelor specializate...
Aici este vorba de faptul că nu avem suficienți judecători
care să fie specializați și atunci există o recomandare în
acest amendament ca judecătorii să adopte încă o
specializare pentru a putea fi completele de judecată
elaborate, adică făcute.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 50 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
E marginal 50, da!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Voturi pentru – 30, contra – 176, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe, domnule deputat.
51 ați spus, da?
 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Nu, restul sunt mai târziu!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Te rog, Oana!
Doamna Oana Murariu:
Marginal 52.
Este o regulă de procedură simplă, clară și care ar trebui
adoptată.
Este vorba ca colegiile de conducere ale instanțelor să
aibă un număr impar de membri, astfel încât atunci când se
votează să nu existe situații de paritate de voturi, astfel încât
să fie necesar să venim cu alte norme ca să depășim acest
impas. Normă de procedură clară, tehnică. Ar trebui să avem
un vot pentru.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 52, de la amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 72, contra – 141, 3 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnule Stelian Ion, vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 53.
Este vorba despre componența colegiilor de conducere.
Am spus deja că se reduc multe atribuții ale colegiilor de
conducere, dar pe lângă asta se umblă și la modul în care
sunt compuse aceste completuri de conducere.
În prezent se compun aceste colegii de conducere din
președinte și mulți membri aleși ai instanțelor și parchetelor.
Propunerea legislativă schimbă optica și acești membri
aleși sunt din ce în ce mai puțini.
Noi propunem, la 53 marginal, ca pentru curțile de apel și
tribunale să fie o compunere formată din președinte și din
șase judecători, aleși pentru 3 ani. E foarte important, pentru
ca decizia să aparțină judecătorilor din acele unități – curți de
apel și tribunale.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 53, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
70 de voturi pentru, 128 contra, două abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Aveam și altele asemănătoare. Nu reiau, pentru că e clară
voința puterii.
56 marginal.
Colegiile de conducere inițiază procedura de revocare a
membrilor CSM.
Este foarte important ca membrii CSM, odată aleși, să
poată să și răspundă mai ales pentru modalitatea în care își
exercită atribuțiile, potrivit legii sau regulamentului.
Din păcate, în varianta actuală lucrul ăsta este aproape
imposibil.
Magistrații aleși în CSM nu vor răspunde pentru această
modalitate de respectare a atribuțiilor legale și
regulamentare.
Solicităm admiterea articolului.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 56, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 48, contra – 136, abțineri – 23.
Amendamentul a rămas respins.
Vă rog.
Doamna Oana Murariu:
Marginal 59.
Este vorba despre subiectul extrem de sensibil al
auditărilor externe ale sistemului de repartizare aleatorie a
dosarelor. Pentru că am văzut în spațiul public în ultima
perioadă probleme în acest sens, cel puțin acuzații.
Proiectul prevede că aceste auditări au loc doar sub
aspect tehnic, or, nu înțelegem de ce să nu aibă loc din mai
multe puncte de vedere. De ce să nu fie o auditare generală,
având în vedere că vorbim despre chestiunea sensibilă a
distribuirii aleatorie a dosarelor, care poate fi alterată, să
spunem așa, și nu în interesul bunei funcționări a justiției.
Vă rugăm să votați pentru.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 59, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 53, 161 contra, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Titi Stoica.
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Mulțumesc.
Dragi colegi,
Foarte simplu, noi vă propunem, la marginal 61, ca cei doi
asistenți judiciari: unul să fie numit la propunerea
confederațiilor patronale, iar celălalt la propunerea
confederațiilor sindicale.
Dacă tot ați făcut o comisie specială pentru a trece pe
repede-nainte aceste legi importante ale justiției, dacă tot ați
invitat reprezentanții puterii judecătorești doar de fațadă,
orice amendament tehnic susținut de către aceștia nu a fost
luat în considerare, ați venit cu draftul de la minister și v-ați
ținut de el cu dinții, măcar acest lucru cred că este de
bun-simț și poate fi votat; nu implică niciun alt fel de
modificări.
Vă mulțumesc și vă rog mult să votați pentru.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 61 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
25 de voturi pentru, 144 contra, 48 de abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Coarnă.
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc, domnule președinte.
În România respectarea Constituției, a supremației sale și
a legilor este obligatorie.
Și atunci, nr. crt. 1, art. 1: „Organizarea judiciară
reprezintă ansamblul de principii și reguli care guvernează
funcționarea instanțelor judecătorești și parchetelor în
activitatea judiciară, în scopul garantării respectării
Constituției României, republicată, și realizării drepturilor și
libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției
ca serviciu public.”
Amendament propus: „Organizarea judiciară reprezintă
ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
instanțelor judecătorești și parchetelor în activitatea judiciară,
în scopul garantării respectării Constituției României,
republicată, a supremației acesteia și realizării drepturilor și
libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției
ca serviciu public.”
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 1 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 29, contra – 174, 11 abțineri.
Respins.
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc.
Nr. crt. 2.
E vorba de art. 2, e vorba de enumerarea instanțelor, care
trebuie să reflecte ierarhia acestora, instanțele militare fiind
instanțele specializate nesituate ierarhic deasupra
judecătoriilor.
Și atunci am propus un schimb acolo: „Înalta Curte,
Curtea de Apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii,
instanțe militare.” E o problemă de formă.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 2 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
30 de voturi pentru, 172 contra, 12 abțineri.
Amendament respins.
Mai departe.
Domnul Dumitru Coarnă:
Nr. crt. 4.
Aici vorbim de noțiunea de autoritate constituțională, care
nu este nici definită, nici clară.
Forma inițiatorului: „Ministrul justiției exercită autoritatea
constituțională sub care își desfășoară activitatea procurorii,
în limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.”
Amendamentul propus: „Ministrul justiției exercită
autoritatea asupra activității procurorilor, prevăzută de
art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, doar în
limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.”
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 4 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
27 de voturi pentru, 165 contra, 10 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Continuați!
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc.
Nr. crt. 8.
Aici vorbim de o completare a tuturor garanțiilor
consacrate constituțional în ceea ce privește realizarea
justiției. Și atunci când o să ajungem fiecare în fața
instanțelor de judecată o să vă gândiți bine la ce votăm.
La art. 9 am propus un alineat nou, (3)...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
8 sau 9, domnule deputat? Pe care îl susțineți?
Domnul Dumitru Coarnă:
Nr. crt. 8, am spus.
49
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Asta înseamnă să-l supun votului.
Domnul Dumitru Coarnă:
N-am înțeles!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Să-l supun la vot.
Mă lăsați sau doar îl citiți?!
Domnul Dumitru Coarnă:
Păi, să-l citesc întâi!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Și îl mai supun la vot, că ați trecut la 9?! Asta vă întreb!
Domnul Dumitru Coarnă:
Nu, am zis nr. crt. 8...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vot pentru marginal 8 – amendamente respinse.
Domnul Dumitru Coarnă:
Domnule președinte, vă rog eu frumos, lăsați-mă, că
atunci...
Haideți că am venit aici, am țipat, am urlat, am înjurat, am
jignit o oră și nu discutăm...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule deputat...
Domnul Dumitru Coarnă:
Păi, lăsați-mă să citesc amendamentul!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Ați citit 8. Ați trecut la 9!
Vreți să votăm 8?
Domnul Dumitru Coarnă:
Nu, am zis nr. crt. 8, art. 9!
Haideți să fim serioși! E o chestiune de comunicare.
Și am spus că la nr. crt. 8, art. 9, am introdus un nou
amendament, alin. (3): „Justiția se realizează cu respectarea
egalității de arme dintre părțile în proces, respectarea
independenței instanțelor și a judecătorilor, a principiului
separării puterilor în stat și a forței obligatorii a hotărârilor
judecătorești definitive ale instanțelor.”
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vot, marginal 8 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
32 de voturi pentru, 164 contra, 4 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Mai departe.
Domnul Dumitru Coarnă:
Nr. crt. 9. E vorba de art. 10.
Vorbim de: „Arhitectura și amenajarea interioară a sălii de
judecată, respectiv poziționarea judecătorului, procurorului și
a avocaților în sala de judecată în vederea exercitării rolului
lor în cadrul procesului vor reflecta independența și
imparțialitatea judecătorului și rolul procurorului, al avocatului
și al celorlalți participanți în proces.”
Articolul 10, amendamentul propus de mine, sună în felul
următor: „Arhitectura și amenajarea interioară a sălii de
 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
judecată, respectiv poziționarea judecătorului, procurorului și
a avocaților în sala de judecată în vederea exercitării rolului
lor în cadrul procesului vor reflecta independența și
imparțialitatea judecătorului și principiul egalității de arme
între părțile din proces.”
Știți că termenul de „parchet”... Știți ce înseamnă parchet,
nu?! În sală avem parchet. Procurorii, în toate sistemele de
drept civilizate, stau jos, pe parchet, egalitate de armă cu
părțile în proces. De acolo avem și titulatura de „parchetul de
pe lângă judecătorie”, „parchetul de pe lângă tribunal”. Ei
trebuie să locuiască acolo cum au titulatura – pe parchet, ca
să avem egalitate de arme. Ați observat că sala de judecată,
arhitectura ei, nu este reglementată în logica pe care v-o
spun eu acum.
Toți vorbim la cafea, în pauză, că la noi nu e în regulă,
dar, când votăm, votăm invers.
Haideți să-i așezăm acolo...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 9, da?
Domnul Dumitru Coarnă:
Haideți să-i așezăm acolo unde trebuie, conform titulaturii!
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași sau Parchetul de
pe lângă Tribunalul Județean Călărași. Deci jos pe parchet!
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 9 – amendamente respinse.
Vot, vă rog.
40 de voturi pentru, contra – 149, o abținere.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Dumitru Coarnă:
La nr. crt. 10. Aici am propus să eliminăm acest alin. (2).
Pentru că – e extrem de simplu – vorbim de o prevedere care
are vicii de neconstituționalitate.
Potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, organizarea și
funcționarea instanțelor se reglementează prin lege organică.
Astfel că legea de instituire a stării de asediu sau de urgență,
respectiv legea de încuviințare a stării se instituie de
Președintele României.
Care nu este organică, potrivit Constituției, nu poate
reglementa activitatea de judecată!
Deci nu putem să reglementăm noi prin lege organică.
Lucrul acesta este prevăzut în Constituție.
Și vorbim că această stare este instituită de Președintele
României, potrivit Constituției.
Am propus eliminarea alin. (2) de la art. 12, nr. crt. 10.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 10, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
34 de voturi pentru, 160 contra, 5 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Continuați!
Domnul Dumitru Coarnă:
Da.
Nr. crt. 12, art. 15.
Vedeți că aici e o capcană... (Vociferări.)
Câteva... Am multe, dar nu..., n-am timp, că a urlat
domnul Radu o jumătate de oră. O să mă opresc la acesta,
pentru dumneavoastră, da? (Vociferări.)
Am multe făcute, dar dacă noi am stat să ne înjurăm
aici !
Adică cine nu are amendamente vine și înjură. Și după
aceea consumăm timpul și spunem că avem o lege proastă!
Deci nr. crt. 12.
Atenție la formulare!
Inițiator: „Transcrierile susținerilor verbale din timpul
procesului efectuate în mod automat prin intermediul
tehnologiei informației, dacă o astfel de tehnologie a fost
implementată la nivelul instanței...”.
Eu am propus să trimitem părților înregistrările, nu
transcrierile.
Dacă știți diferența între transcriere și înregistrare, când o
să vi se pună la dispoziție transcriere trunchiată și făcută în
sensul de a... – mergeți pe un culoar judiciar, la Jilava, la
Rahova, depinde, Poarta Albă, fiecare prin ce zonă locuiți, să
nu spuneți de ce ați votat pentru transcrieri.
Corect, legal și moral este să înaintăm înregistrările și
transcrierile susținerilor verbale, nu doar transcrierile. Pentru
că eu am văzut foarte multe transcrieri falsificate, folosite
altfel decât legea a prevăzut.
Reglementarea accesului la înregistrări video și audio ale
ședințelor în condițiile regulamentului de ordine interioară al
instanțelor judecătorești și pentru realizarea corectă a
dreptului la apărare.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 12, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 42, contra – 153, o abținere.
Amendamentul a rămas respins.
Continuați!
Domnul Dumitru Coarnă:
Și am promis că mă opresc. Mai am unul.
Sunt mai multe, dar o să mă opresc la nr. crt. 15, art. 18
alin. (3).
Amendamentul propus de mine: „Deliberarea, redactarea
și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60
de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic
justificate, instanța poate amâna succesiv pronunțarea,
fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. În toate
cazurile, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu
pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea
dezbaterilor.”
Aici avem un lucru extrem de simplu – unificarea
termenului de pronunțare a hotărârii cu cel de redactare, atât
în procesul penal, unde există reglementare expresă în
Codul de procedură penală, cât și în procesul civil, potrivit
garanțiilor cerute de Decizia CCR nr. 233/2001.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 15, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
33 de voturi pentru, 158 contra, 10 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Stimați colegi, înainte de a continua, salutăm prezența
delegației Grupului interparlamentar de lucru
Azerbaidjan–România din Parlamentul Republicii
Azerbaidjan, condusă de domnul Azay Guliyev, președintele
grupului, care efectuează în aceste zile o vizită în România.
(Aplauze.)
Domnule Stelian Ion, vă rog.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022 51
Domnul Stelian-Cristian Ion: Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
63, marginal. Este articolul care se referă la infirmarea Marginal 71, amendamente respinse.
soluțiilor procurorilor. Vot!
Propunem ca, pe viitor, la fel cum este și acum în 40 de voturi pentru, contra – 131, 25 de abțineri.
legislație, aceste soluții și măsuri ale procurorilor să poată fi Amendamentul a rămas respins.
infirmate doar de procurorul ierarhic superior, direct ierarhic (Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)
superior, nu și de procurorul general, procurorul-șef DNA, Vă rog!
șeful DIICOT. Este o ingerință foarte periculoasă cea care se Doamna Oana Murariu:
face prin acest proiect și dăm posibilitatea astfel procurorilor
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
numiți – știm foarte bine, printr-o procedură eminamente
Marginal 73. În ceea ce privește regulile de convocare și
politică – să infirme toate actele procurorilor din subordine, funcționare ale adunărilor generale ale procurorilor din cadrul
până la cel mai jos nivel. Lucrul acesta... Parchetului General. Menționez că aceste reguli se regăsesc
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: și la marginal 75, pentru DIICOT, și 80, pentru DNA. Voi
susține doar 73 și voi solicita vot doar pentru 73.
Marginal? Propunerea noastră, amendamentul nostru vizează ca
regulile să figureze expres în lege – convocare, majorități, vot
Domnul Stelian-Cristian Ion: și așa mai departe –, iar nu prin regulamentele parchetelor,
Este marginal 63. respectiv, am susținut și anterior, ale instanțelor.
Lucrul acesta, așa cum v-am spus mai devreme, a fost Este mai clar, mai previzibil. Sunt norme tehnice de bună
criticat de Comisia de la Veneția, într-un aviz din 1996. Și, funcționare. Nu vedem de ce nu ați vota pentru. (Vociferări.)
dincolo de intențiile unor procurori-șefi, care pot fi bune, vă Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
spun că dacă la un moment dat în funcția de procuror
general, procuror-șef DNA, DIICOT vor ajunge persoane Marginal 73, amendamente respinse.
care vor vrea să manipuleze dosare, să manevreze dosare Vot, vă rog.
vor putea face acest lucru și vor afecta întreaga activitate a Domnul Muncaciu.
39 de voturi pentru, 138 contra, 23 de abțineri, un coleg
acestor unități de parchet. nu votează.
De aceea, este foarte periculos. Amendamentul a rămas respins.
Avem remedii prin procurorul ierarhic superior, direct
ierarhic superior, și prin accesul la instanța de judecată... Voci din sală:
O voce din sală: Nu se aude! Nu se aude!
Ai manipulat dosarul Barna! Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnul Stelian-Cristian Ion: Păi, stați, că nu mi-au dat drumul. Acum mi-au dat drumul.
(Râsete. Vociferări.)
...este suficient. Nu trebuie ca procurorii numiți politic să Deci marginal 69.
meargă pe toate dosarele procurorilor, până la cel mai jos
nivel. (Vociferări.) O voce din sală:
O voce din sală: Care marginal?
Cum ai ascuns tu dosarul lui Barna! Omul e liber, uite-l Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
acolo! Este vorba de art. 80.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
O voce din sală:
Ați finalizat?
Care marginal?
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Da.
69.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
O voce de la PSD:
Marginal 63, respinse.
Vot, vă rog. A fost votat deja. (Râsete. Vociferări.)
43 de voturi pentru, 132 contra, 23 de abțineri. Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Amendamentul a rămas respins.
Continuați! „Adjunctul...”.
Acest amendament este foarte important pentru a asigura
Domnul Stelian-Cristian Ion: independența de factorul politic a procedurilor de investigare
a judecătorilor.
71, marginal. Este vorba de compunerea Colegiului de Este necesară completarea art. 80 cu acest alineat, pe
conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte. care vi-l citesc acum.
Am spus și aici, această compunere trebuie să asigure
prezența unui număr important de procurori aleși. Și am O voce de la PSD:
propus să fie format Colegiul de conducere din procurorul A fost votat deja.
general, prim-adjunct și cinci procurori aleși de adunările
generale ale parchetului, pe o perioadă de 3 ani de zile, Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
pentru ca deciziile importante să fie luate într-o astfel de „Adjunctul procurorului-șef al Secției de urmărire penală și
compunere reprezentativă pentru Parchetul de pe lângă criminalistică îndeplinește rolul și atribuțiile de procuror
Înalta Curte. ierarhic superior pentru procurorii anume desemnați pentru
 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați și este numit
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție pe baza desemnării acestuia de către
plenul Consiliului Superior al Magistraturii în aceleași condiții
ca și procurorii anume desemnați cu investigarea
infracțiunilor săvârșite de magistrați.”
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 69, amendamente respinse.
Vot, vă rog. (Vociferări.)
25 de voturi pentru, 170 contra, 10 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnule Stelian Ion, vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La 74, marginal. Este vorba despre vechimea pentru a
putea fi numiți la DNA, la DIICOT...
O voce din sală:
Barna, la DNA!
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Suntem la capitolul DIICOT acum.
Sunt cele două parchete specializate, care ar trebui să
funcționeze după reguli identice. Și de aceea am propus
pentru selecția pentru DIICOT o vechime de 8 ani, fără a fi
inclusă și vechimea INM.
Considerăm că în felul acesta lărgim baza de selecție.
Este..., ceea ce facem, demersul nostru, este răspunsul la un
semnal de alarmă pe care parchetele specializate l-au tras
mai de mult. Dacă nu procedăm în această manieră, aceste
parchete specializate se vor sufoca în curând, pentru că nu
au de unde să selecteze membri.
Respectăm și deciziile Curții Constituționale în felul
acesta și nu venim cu soluții temporare, puse în dispozițiile
tranzitorii, așa cum prevede proiectul actual, ci cu soluții care
vor funcționa pe un termen lung.
Vă rog să votați acest amendament, pentru a da
posibilitatea ca DIICOT – și, ulterior, la alte amendamente,
DNA – să funcționeze în parametrii normali.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 74, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 61, contra – 133, 3 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Vă rog, continuați.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
75. Compunerea Colegiului de conducere al DIICOT.
Propunem ca acesta să fie compus din procurorul-șef, din
adjunct și din cinci procurori aleși, pentru 3 ani de Adunarea
generală a DIICOT.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 75, amendamente respinse.
Vot!
Voturi pentru – 40, contra – 134, 22 de abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Eu revin la 86, marginal.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Doamna Murariu, vă rog.
Doamna Oana Murariu:
Marginal 85. Este vorba despre conducerea Institutului
Național al Magistraturii, care, conform proiectului, revine
directorului INM.
Noi propunem conducerea să fie a Colegiului științific al
INM.
Mult prea mult au fost înlăturate aceste colegii de
conducere și mult prea mult s-a pus puterea în mâna unui
singur om. Ba chiar, în cadrul Inspecției Judiciare, a fost
înlăturat complet colegiul de conducere și puterea rămâne în
mâna unui singur om.
Nu este corect, nu este oportun. Ce oportun, este un
dezastru să fie așa!? (Vociferări.)
Propunem ca, inclusiv în cadrul INM, colegiul de
conducere să fie cel care decide și are conducerea.
Mulțumim.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 85, amendamente respinse.
Vot!
42 de voturi pentru, 133 contra, 26 de abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian Ion.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
În continuarea celor spuse de colega mea, la 86 marginal,
apreciem că desemnarea judecătorilor și procurorilor în
Consiliul științific al INM ar trebui să se facă de colegiile de
conducere ale instanțelor și parchetelor, și nu de CSM. Tot în
ideea de democratizare și de a lăsa judecătorii și procurorii
să-și desemneze reprezentanții în acest Consiliu științific, cu
un rol foarte important în trecut, din ce în ce mai redus prin
proiectul de lege, din păcate.
86 marginal.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
86, da?
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Da.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
86, marginal, da?
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Da.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
86, marginal, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
62 de voturi pentru, 133 contra, 6 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
92, marginal. Propunem ca directorul INM să aibă doar
conducerea pentru chestiunile curente ale Institutului
Național al Magistraturii; pe chestiunile generale conducerea
să revină, așa cum am spus mai devreme, Consiliului
științific.
Este un sistem care a funcționat o perioadă foarte lungă
de timp. Nu ne impune absolut nimeni o modificare și nu ne
impun nici considerentele de ordin practic.
De aceea, o schimbare a filosofiei de funcționare a INM
acum nu vădește decât dorința de influențare a activității
acestui Institut Național al Magistraturii, din păcate.
Solicităm admiterea amendamentului.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022 53
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Stelian-Cristian Ion:
Marginal 92... 98, marginal. Am propus ca atribuțiile INM în domeniul
concursurilor și examenelor să fie realizate prin intermediul
Domnul Stelian-Cristian Ion: Consiliului științific, pentru a întări rolul acestui Consiliu
Da. științific.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
...amendamente respinse. Marginal 98, amendamente respinse.
Vot, vă rog. Vot!
40 de voturi pentru, 141 contra, 25 de abțineri. 44 de voturi pentru, 150 contra, 25 de abțineri.
Amendamentul a rămas respins. Amendamentul a rămas respins.
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
La 94, marginal. Un amendament de bun-simț, spunem Domnul Stelian-Cristian Ion:
noi. Membrii Consiliului științific să nu mai poată avea 104, marginal. Reglementarea prin lege a poliției judiciare.
calitatea de membri ai partidelor politice. Pentru că acest Este foarte important să avem reglementări stabilite de
consiliu este format și din profesori. Și din formatori INM, dar noi, de Parlament; nu prin ordin comun al unui ministru sau
și din profesori. Este foarte important să facem această al procurorului general, ci prin lege.
precizare, pentru a nu fi în situația în care membri ai unor Este importantă introducerea în acest proiect de lege a
partide politice pot activa în cadrul Consiliului științific al INM, unui articol. Am propus un articol cu 11 alineate, care
pot denatura toată activitatea acestui Consiliu științific.
reglementează activitatea poliției judiciare astfel încât
94, marginal.
unitățile de parchet să aibă la dispoziție acești polițiști de
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: poliție judiciară, care au o singură subordonare, față de
procurorul-șef, nu dublă subordonare, față de procuror și față
94, marginal, amendamente respinse.
de șeful din poliție, pe linie administrativă, din MAI. Pentru că
Vot!
dacă nu intervenim pe această chestiune și nu întărim rolul
63 de voturi pentru, 140 contra, 3 abțineri.
procurorului și nu îi dăm instrumente, această dublă
Respins.
Doamna Murariu, vă rog. subordonare, existentă și în prezent, în multe cazuri, va
denatura multe dosare penale.
Doamna Oana Murariu: Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):
96, marginal. Este vorba despre declanșarea procedurii
Al lui Barna! Dosarul penal al lui Barna!
de ocupare a funcțiilor vacante și în cadrul INM.
Avem istoric în sistemul judiciar prin vacantarea posturilor Domnul Stelian-Cristian Ion:
și neorganizarea concursurilor și interimate perpetue.
Ei bine, prin aceste proiecte de lege s-a mai intervenit, dar Uitați-vă la DNA și DIICOT... (Vociferări.), au polițiști de
nu peste tot. În cadrul INM nu s-a intervenit. Considerăm că poliție judiciară, nu atât de mulți pe cât ar trebui să aibă, dar
este o omisiune. Motiv pentru care, din nou, nu vedem au polițiști de poliție judiciară, care le fac mai eficiente decât
rațiunea pentru care să nu adoptați acest amendament. celelalte unități de parchet!
Dacă permitem ca pe linie ierarhică, pe linie
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: administrativă, din Ministerul de Interne să se trimită un
Marginal 96, amendamente respinse. polițist de poliție judiciară la alte activități decât acelea de
Vot! efectuare a actelor de urmărire penală – la controale prin
66 de voturi pentru, 146 contra, 3 abțineri. piețe, pentru a amenda zarzavagii sau pentru tot felul de alte
Amendamentul a rămas respins. activități sau li se cer de șefii din poliție dosare, chipurile, să
vadă din punct de vedere administrativ cum își desfășoară
Doamna Oana Murariu: activitatea, dar, de fapt, se uită în acele dosare și, iată, apar
Marginal 97. Din nou este vorba despre Consiliul științific informații din dosarele penale în spațiul public –, dacă
al INM, care nu poată să aibă rol consultativ în ceea ce permitem pe mai departe să se întâmple aceste lucruri vom
privește conducerea INM. Consiliul științific trebuie să aibă avea control politic pe dosare și ineficiență totală în dosarele
rolul de conducere a INM, ceea ce propunem noi prin acest penale.
amendament. Dacă asta se dorește se va vedea la vot, în cele ce
Vă rugăm să votați pentru. urmează.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal cât aveți? Marginal cât aveți?
Doamna Oana Murariu: Domnul Stelian-Cristian Ion:
97. Marginal 104.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban: Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Marginal 97, amendamente respinse. Marginal 104, amendamente respinse.
Vot! Vot!
44 de voturi pentru, 143 contra, 23 de abțineri. 49 de voturi pentru, contra – 150, 27 de abțineri.
Amendamentul a rămas respins. Amendamentul a rămas respins.
Domnul Stelian Ion. Doamna Murariu.
 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Doamna Oana Murariu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Marginal 122. Mi se pare un amendament foarte
important. De ce? Pentru că discutăm despre Legea privind
organizarea judiciară și discutăm despre două situații
reglementate expres:
1. înființarea tribunalelor specializate;
2. înființarea de sedii secundare ale instanțelor.
Pentru prima situație s-a reglementat modalitatea. Adică
prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al CSM.
Pentru a doua situație, adică înființarea sediilor secundare
ale instanțelor, avem vid legislativ.
Amendamentul nostru propune exact aceeași procedură,
adică înființarea prin ordin al ministrului justiției, cu avizul
conform al CSM.
Fără amendamentul acesta avem doar în teorie
posibilitatea să înființăm sedii secundare ale instanțelor; în
practică, o să rămână un text de lege neaplicat.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 122, amendamente respinse.
Vot!
62 de voturi pentru, 146 contra, 6 abțineri.
Amendamentul a rămas respins.
Stimați colegi, supun votului toate amendamentele
respinse, de la 1 la 126, mai puțin cele discutate deja.
Vot!
70 de voturi pentru, 151 contra, 3 abțineri.
Amendamentele au rămas respinse.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Pe procedură, domnule Simonis, vă rog.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Domnule președinte,
Așa cum au anunțat mai devreme, având în vedere că s-a
epuizat timpul necesar dezbaterii amendamentelor pe PL-x
441/2022, vă propun și vă cer să supuneți votului următorul
program pe care plenul să-l aprobe, și anume: 30 de minute –
pauză; în aceste 30 de minute comisiile – Comisia pentru
muncă și Comisia pentru buget, finanțe – se vor reuni și vor
elabora raportul pentru Proiectul de aprobare a Ordonanței
nr. 115; mandatul din partea plenului Camerei să fie același,
și anume eliminarea majorării pentru parlamentari; urmând
ca în 30 de minute, adică la 13.05, să continuăm dezbaterile
pe acel proiect; urmând ca la finalul dezbaterilor să intrăm în
votul final.
Vă rog să supuneți votului această propunere de
program.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Supun votului propunerea domnului Simonis: prelungirea
programului de lucru, cu 30 de minute pauză și la ora 13.05 –
dezbateri pe proiectul de lege.
Vot!
196 de voturi pentru, 8 contra, 4 abțineri.
Adoptată.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Mai vreau și eu o intervenție scurtă pe procedură.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Pe procedură, vă rog.
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:
Stimați colegi,
Înainte de această pauză, vă anunț că USR și Forța
Dreptei depun o moțiune simplă împotriva ministrului
Cîmpeanu, moțiune care se numește „România educată să
fure. Sorin Cîmpeanu face școala de rușine”.
Sorin Cîmpeanu trebuia să plece de mult, dar iată că ieri
am văzut o nouă investigație de presă care arată că este
lupul pus paznic la oi de către domnul Iohannis și susținut de
către PSD și PNL.
USR și Forța Dreptei depun această moțiune simplă.
(Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Simion, vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
Eu nu știu ce mandat a putut să dea domnul Simonis, dar
salariile trebuie înghețate și pentru primari, nu doar pentru
parlamentari.
A fost un vot aici. Nu se pune problema ca doar ale
parlamentarilor, iar restul bugetarilor de lux să treacă așa, să
scape, cum ar veni. (Aplauze. Vociferări.)
PAUZĂ
*
* *
DUPĂ PAUZĂ
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Rog liderii să-și invite colegii în bănci, putem începe.
1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative; PL-x 525/2022.
Suntem în procedură de urgență.
Din partea Guvernului?
Nu ia nimeni cuvântul.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, pentru
prezentarea raportului.
Vă rog.
Domnul Adrian Solomon:
Stimați colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022,
care reglementează acordarea, prin excepție de la
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
130/2021, începând cu luna august 2022 a unei pătrimi din
diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.
153/2017 pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021,
precum și acordarea, începând cu luna august 2022, pentru
personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în
aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel,
inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în
grade/trepte profesionale și pentru personalul care
avansează în gradația corespunzătoare tranșei de vechime
în muncă în perioada ianuarie–iulie 2022 a unei pătrimi din
diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.
153/2017 pentru anul 2022 și cel din luna iulie 2022.
Raportul comun al celor două comisii propune plenului
Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu
amendamente.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
A fost adoptat de Senat în 21 septembrie 2022.
Face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog să faceți propuneri pentru timpul de dezbateri,
domnule președinte.
Domnul Adrian Solomon:
Două minute.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Două minute – timp de dezbateri.
Vot, vă rog.
(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia
cuvântul pe procedură.)
Voturi pentru – 172, 65 contra.
Adoptat.
Din partea grupurilor dacă sunt intervenții?
Domnule Simion, vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
Ați făcut un artificiu de imagine, ați introdus parlamentarii
în toată această ordonanță de urgență ca să se uite, de fapt,
cui vreți să dați sporuri.
În afară de parlamentari, trebuiau eliminați și primarii,
consilierii locali, președinții de consilii județene și consilierii
județeni. Pentru că nu e un moment potrivit; o să creăm falii
în societate. Tot mai mulți oameni sunt nemulțumiți. Sunt
oameni cu salarii de 1.500 de lei, cu pensii de 1.000 de lei,
cu ajutoare de handicap de 395 de lei și 500 de lei.
Știu că aveți obligații față de colegii de partid. Ne-am
abținut foarte mult și n-am dat curs provocărilor din Comisia
pentru muncă. Dar respingeți acest proiect de lege!
(Vociferări.)
O să ajungem, inclusiv pe noi, pe colegii voștri din județe,
să ne alerge lumea pe stradă; gândiți-vă bine, vă dați
beneficii vouă, camarilei de partid, clientelei politice!
Votați împotriva acestui proiect de lege! (Aplauze.
Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Roman Florin, PNL, vă rog.
(Domnul deputat Ringo Dămureanu solicită să ia
cuvântul.)
Domnule Dămureanu, avem procedură de urgență.
Domnul Florin-Claudiu Roman:
Niciunul dintre cei care suntem aici nu a fost ales
vreodată în calitate de parlamentar uninominal, ci am fost
aleși pe listele unor formațiuni.
Cineva încearcă să spună astăzi că ceea ce au ales
oamenii în mod direct nu este reprezentativ. Eu cred că este
o foarte mare greșeală.
Așa cum s-a atacat Biserica, așa cum se atacă Armata,
așa cum se atacă administrația publică locală, oamenii aleși
direct de cetățeni; este o foarte mare greșeală!
Opriți atacul la instituțiile importante și democratice ale
statului român!
Vreau să vă spun doar câteva lucruri.
Cei care au fost în administrație știu că până în 2017
salariul unui primar era 1.500 de lei. Le plângea cineva de
milă? Spunea cineva că primarilor li se face o nedreptate?
Nu. (Vociferări. Gălăgie.)
După ce astăzi votăm o lege prin care facem ceea ce
trebuie, reparăm o discriminare care spune că toți bugetarii
55
din 2018 până în 2022 trebuie să ajungă la un nivel...
(Vociferări.) egal, astăzi ce facem? Venim și îi atacăm pe
aleșii locali.
De ce să-i atacăm pe aleșii locali? Pentru că fac apă?
Pentru că fac drum? Pentru că fac canal? Pentru că fac
dispensare? Pentru că fac educație? Pentru că...? Pentru că
la ora 12.00 le bate omul în poartă și le spune: „domnule
primar, am o problemă...” (Vociferări.), „domnule primar, am
o problemă legată de justiție, am o problemă legată de
prefectură, am o problemă legată de sănătate?” (Vociferări.
Gălăgie.)
Domnul Antonio Andrușceac (din sală):
Pentru că trebuie să fie solidari cu românii care sunt
săraci!
Domnul Florin-Claudiu Roman:
Cei care astăzi îi jigniți pe primari, vorbind de maniera
aceasta la adresa lor, să știți că, de fapt, îi jigniți pe toți cei
care i-au votat, inclusiv colegi de-ai dumneavoastră.
Prin urmare, eu, cu toată încrederea, voi vota astăzi,
pentru că nu trebuie aleșii locali, cei aleși direct, discriminați
doar pentru că – e o vorbă, vulpea care nu ajunge la struguri
spune că sunt acri – toți cei care nu aveți primari spuneți
astăzi că primarii nu sunt buni.
Ba sunt buni, că de-asta au fost aleși!
Mergeți și candidați uninominal, măsurați-vă valoarea
politică și veți vedea cât veți valora!
Dreptate pentru primarii din România!
Doamne-ajută! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, suntem în procedură de urgență, avem un
singur vorbitor de grup.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Pambuccian, vă rog. (Vociferări.)
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Doi de grup!
Domnul Varujan Pambuccian:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar deja se adună; an după
an, același tip de atac la nivelul fundamentelor democrației.
Și-mi aduc aminte că atunci când am ieșit în 1989 am ieșit
pentru că nu mai voiam dictatură.
Dacă observați, tot ce ține de persoane alese este atacat;
tot ce ține de persoane numite este protejat. Pentru că toți
speră că vor reuși să folosească acele persoane numite ca
să-și regleze conturile cu adversarii politici. Din jocul acesta
nu câștigă nimeni. Din jocul acesta, singurul lucru care poate
să câștige este, la un moment dat, în final, o dictatură, prin
care am mai trecut o dată și pe care nu mai vreau să o văd.
Nici eu și nici urmașii mei. (Vociferări.)
Aici nu este o chestiune legată de venituri, pentru că
Parlamentul, primarii, tot ce înseamnă persoane alese sunt
atacate sistematic, din rațiuni populiste, politice, sperând că
atacul acesta va aduce voturi. E o chestiune facilă, puerilă și
care are ca singur final acesta.
Avem un exemplu. Avem un exemplu celebru: cu felul în
care a căzut Republica de la Weimar și felul în care a fost
ascensiunea naziștilor.
 56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Mă uit în Europa și văd că lucrurile acestea încep să
semene al naibii de bine cu perioada aceea.
Mă uit la ce au dus toate discursurile acestea prostești,
neomarxiste, care au creat reacția aceasta de respingere în
rândul populației și care acum își găsise un adăpost în zona
exact opusă, dar la fel de extremistă.
Domnul Antonio Andrușceac (din sală):
Păi, nu vă mai place democrația, în cazul acesta?
Domnul Varujan Pambuccian:
Zona rațională a societății începe să se subțieze din ce în
ce mai mult, fiind atacată hulpav de cei care speră că vor
trage avantaje prin aburirea aceasta continuă a oamenilor.
O voce de la USR:
Timpul! Timpul!
Domnul Varujan Pambuccian:
Sigur, România e o țară mai puțin importantă în Europa,
din păcate, dar de multe ori scânteia normalității poate să
sclipească și într-un asemenea loc, atunci când normalitatea
dispare din locurile aparent mai importante.
Să nu lăsăm în niciun fel ca formele acestea care duc în
final la dictatură în absolut niciun context să se manifeste!
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Andronache, pe procedură, vă rog.
Domnul Gabriel Andronache:
Domnule președinte,
Vă mulțumesc pentru că respectați regulamentul, însă vă
solicit o excepție, dată fiind importanța acestei dezbateri, și
anume să existe doi vorbitori pentru fiecare grup
parlamentar.
Mulțumesc.
O voce de la AUR:
Fără excepție!
Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):
Cu acordul liderilor, că nu hotărăște președintele.
Domnul Gabriel Andronache (din sală):
Președintele organizează.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Dămureanu, din partea AUR, vă rog.
Domnul Ringo Dămureanu:
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Am văzut câtă rumoare a stârnit în rândul opiniei publice
acel vot, practic, în Camera de reflecție, în Senat, și am
constatat câtă îngrijorare există în rândul populației pe
această temă.
Personal, mă bucuram astăzi, când cineva propunea să
reducem la una Camerele Parlamentului, pentru că iată ce
erori s-ar putea face. Este bine că avem două Camere și că
putem să avem mintea românului de pe urmă.
AUR a votat împotriva acestui proiect de lege.
Și nu este vorba doar de asta, de un vot politic, dar vă
spun, cu toată onestitatea, că este un proiect perfid și vă rog
foarte mult să reflectați asupra lui.
Pornim, de fapt, de la acei salariați de la primăriile sub
3.000 de locuitori care sunt, majoritatea, la limita minimului
pe economie. Dar această lege nu garantează sub nicio
formă că lor le crește salariul cu 5 bani. Din contră, efectele
pe care le prognozăm sunt scăderea salariului lor și mai mult
sau chiar concedieri în acele instituții. De ce? Ceea ce este
imperativ a fi în această lege, dacă va fi votată, este că va
crește salariul primarului, obligatoriu, al viceprimarului,
obligatoriu, indemnizațiile consilierilor, obligatoriu, dar bugetul
este același. Așa că trageți și dumneavoastră concluzia că
acei oameni pentru care, vezi Doamne, astăzi moare de
compasiune Parlamentul nu vor fi decât victimele directe ale
acestei legi.
Admiteți cu toții că acea lege, Legea nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului bugetar, este defectuoasă.
Vă transmit mesajul miilor și miilor de lucrători din
administrația locală care cer ca această lege să prevadă
salarii și pentru ei.
Este nedrept ca legea românească să nu prevadă salarii
pentru lucrătorii din primării, ci să transforme acel principiu
antic – „legea sunt eu” – în dreptul primarului de a propune
ce salariu dorește el și de a da afară personal cât dorește.
Deci haideți să corectăm cu adevărat legea!
Haideți să avem reflecția în ultimul moment în care o
putem face, să respingem această lege in integrum, să nu
mărim salariile. Este destul timp dacă vreți s-o facem, dar,
când o facem, s-o facem pentru toată lumea. Nu mărim la
unii care au mult, luăm de la cei mulți și săraci și dăm la cei
puțini și bogați!
Vă rog să reflectați și să votați împotrivă, vă rog din toată
inima.
Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Manea Cătălin.
Domnul Cătălin-Zamfir Manea:
Da.
Mulțumesc, domnule președinte.
O să fiu foarte scurt.
Stimați colegi,
Eu cred că am ajuns într-un moment – terminus, l-aș
numi.
Cel puțin în ultimii ani de zile, mai mulți colegi
parlamentari au reușit – cu succes, spun eu – să
decredibilizeze total această instituție numită Parlamentul
României.
Spunea cineva: aveți grijă, că pe stradă riscați să fiți
bătuți!
Nu știu de ce unii au impresia că sunt mai buni sau mai
drepți – unii dintre colegii de aici, din sală – decât ceilalți
colegi.
Eu... (Vociferări.) eu îmi amintesc...
Domnul Antonio Andrușceac (din sală):
Că sunt mai buni, de aceea.
Domnul Cătălin-Zamfir Manea:
Nu există.
Îmi amintesc că atunci când o parte dintre distinșii noștri
colegi erau la guvernare n-aveau niciun fel de reacție; în
momentul în care au ajuns în opoziție, e logic, asta e treaba
opoziției, dar este ilogic să decredibilizeze această instituție.
Nu poate Parlamentul României să devină instituția cu
cea mai mică încredere.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Sigur, în altă ordine de idei, administrația publică locală
trebuie ajutată, că până la urmă cred că trebuie să depășim
discursurile publice, lozincile, populismele și să dăm un
sprijin mai consistent celor care într-adevăr au grijă acolo, la
firul ierbii, de cei mai necăjiți oameni din țara asta – primarii și
serviciile publice pe care le coordonează.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnule deputat Csoma Botond, vă rog.
Domnul Csoma Botond:
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Cred că într-o societate democratică principiul
subsidiarității este un principiu fundamental.
Principiul subsidiarității înseamnă că foarte multe dintre
deciziile pe care le luăm într-o societate democratică trebuie
să fie luate aproape de cetățeni.
Administrațiile publice locale sunt acele instituții publice
care sunt foarte aproape de cetățeni.
În cele mai multe cazuri, cetățenii din localitățile
României, când au o problemă, merg la primărie. Cu toate
problemele pe care le au, nu neapărat numai cu acele
probleme care intră în competența acestor instituții.
Cred că prin acest proiect de lege reparăm o inechitate
care există de ceva vreme în această țară... (Vociferări.), nu
poate să existe o diferență în serviciul public, în administrația
publică și nu poate să fie o diferență între administrația
publică centrală și administrația publică locală!
Și nu trebuie să vorbim, stimați colegi, și să-i
anatemizăm... (Vociferări.)
Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):
De ce ați băgat șopârla la Senat? Spune!
Domnul Csoma Botond:
...și să-i împroșcăm cu invective pe aleșii locali – pe
primari, pe viceprimari, pe președinții de consilii județene și
pe vicepreședinții consiliilor județene – și trebuie să avem în
vedere acele persoane care sunt în serviciul public și care
lucrează în aceste primării și care nu sunt persoane alese...
(Vociferări.), cărora nu am putut să le mărim salariile, pentru
că, potrivit legii, salariul acelui angajat nu poate să
depășească salariul viceprimarului, respectiv cel al
vicepreședintelui consiliului județean.
Și cred că această problemă este rezolvată.
Și nu este adevărat ceea ce un antevorbitor a spus; se
vor mări aceste salarii, pentru că există această posibilitate.
Și nu...
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Minte AUR, nu?
Domnul Csoma Botond:
...nu trebuie să avem o abordare de luptă de clasă și să-i
asmuțim pe oameni împotriva administrațiilor publice locale,
pentru că nu rezolvăm nimic în acest fel, stimați colegi.
UDMR va vota acest proiect de lege.
Mulțumesc. (Aplauze.)
57
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Doamna Țoiu, vă rog.
Doamna Oana-Silvia Țoiu:
Coaliția de guvernare a nedreptății renunță și astăzi, și pe
viitor la votul românilor. Pentru că nu poate să treacă nevăzut
ce faceți astăzi – puneți din nou politicienii pe primul loc.
În România dacă ești student și copiezi ești dat afară de
la curs sau exmatriculat; dacă ești ministrul educației
plagiator rămâi în fruntea ministerului.
În România, dacă ești părinte de elev în sat care vrea să
meargă la liceu, cu bursa tăiată de același ministru, dacă n-ai
banii pentru transportul acesta plătit privat, trebuie să-ți
amintești că din banii aceia o să fie plătite majorări la
vicepreședinții de consilii județene, la președinții de consilii
județene.
Într-o țară în care unu din trei angajați are salariul minim
pe economie, duce acasă un pic peste 1.500 RON, astăzi, ce
ați votat în Comisia pentru muncă și ce votați în plen sunt
măriri de 1.700 RON, 1.900 RON doar pentru cei care sunt
deja în frunte la salarizare.
Este foarte important să spunem clar aici că noi nu ne
opunem la actualizarea din salarizarea unitară. La fel cum
știm foarte bine că sunt salarii mici în mediul public, care
trebuie crescute. De exemplu, în educație. Dar oricând, chiar
și astăzi, salariile care au nevoie să fie crescute pentru că
sunt prea mici pot fi crescute fără acest amendament.
Ce creșteți astăzi sunt salariile demnitarilor și ale celor
care au deja salarii foarte mari în mediul public, din taxe
plătite de angajații din privat, unde unu din trei duce acasă
salariul minim.
Este o coaliție a nedreptății.
Și în același timp ignorați soluțiile corecte pe care le-am
propus noi de-a lungul timpului, inclusiv diminuarea taxării
muncii. (Aplauze. Vociferări.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Seidler.
Domnul Cristian-Gabriel Seidler:
Această lege se dezbate în procedură de urgență.
(Vociferări.) Dar care e urgența? Că în iunie, când ați votat
toți din coaliția aceasta, sigur, cu corectarea unei erori
materiale, atunci vi se părea că e urgent. Între timp, USR a
atacat la Curtea Constituțională nedreptatea pe care voi ați
votat-o aici și Curtea Constituțională ne-a dat dreptate.
(Vociferări.)
Acum suntem în procedură de urgență. Dar oare n-am
putea dezbate în procedură de urgență eliminarea pensiilor
speciale, despre care vorbiți doar cu jumătate de gură și doar
atunci când sunteți întrebați... (Vociferări.), dar pe care,
teoretic, le susțineți, nu-i așa? (Vociferări.)
Ei, nu se poate, pentru că acolo e vorba despre tăierea de
privilegii pentru voi și ai voștri.
Acum, această lege este discutată în procedură de
urgență din nou, pentru că, de fapt, e vorba despre bani.
Pentru voi și ai voștri. (Vociferări.) Pentru viceprimari, primari,
vicepreședinți de consilii județene... (Vociferări.), președinți
de consilii județene și ai voștri angajați din aceste instituții.
Pentru că majoritatea, cu câteva puține excepții de oameni
care țin în picioare acele instituții... (Vociferări.), majoritatea
oamenilor de acolo sunt pilele, relațiile și cunoștințele
voastre. Acesta e adevărul și știți foarte bine.
 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Se vede dacă ne uităm la listele de nume ale celor
angajați... (Vociferări.) cum sunt rude cu primarul, de foarte
multe ori.
O voce de la PSD:
Fritz e bun?
Domnul Cristian-Gabriel Seidler:
Plângeți pe umerii angajaților și ai primarilor, și ai
viceprimarilor. (Vociferări.)
Salariul mediu în România e de aproape 4.000 de lei net,
aproape. Un viceprimar de comună cu peste 10.000 de
locuitori primește în momentul de față 5.500 de lei în mână.
(Vociferări.) E prea puțin? (Vociferări.) Toți angajații din acea
primărie pot primi până în 5.500 de lei net în mână. Mai mult
decât salariul mediu din România. (Vociferări.)
Ia explicați-le angajaților și angajatorilor din sectorul public
cât mai trebuie să plătească ei în plus... (Vociferări.) ca să
susțină creșterile voastre salariale? (Vociferări.) Cât? Și până
când? (Vociferări.)
Suntem astăzi aici pentru că USR v-a oprit la Curtea
Constituțională. (Vociferări.)
Și vom fi mereu aici și vă vom pune piedici de fiecare dată
când veți încerca... (Vociferări.) doar pentru o categorie...
(Vociferări.), a voastră, de privilegiați, să creșteți veniturile.
(Vociferări.)
Creșteți veniturile la toți românii, haideți cu scăderea
taxării pe muncă, haideți cu zero taxe pe salariul minim! Dar
nu sunteți în stare! Nici măcar pe un sfert din salariul minim
nu sunteți în stare!
Singurul lucru de care sunteți în stare este să creșteți
privilegiile și să duceți prin asta nedreptatea până în culmile
socialismului pe care îl reprezentați! (Vociferări.)
Cu regret, pentru toată coaliția... (Vociferări.), îmbuibare
este cuvântul de ordine al acestei dezbateri! (Aplauze.
Vociferări. Gălăgie.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Turcan Raluca, vă rog.
Doamna deputat!
Doamna Raluca Turcan:
Dragi colegi,
Doamnelor și domnilor,
Eu cred că orice om cinstit în această țară, atunci când se
confruntă cu inflație, cu creșteri de prețuri la facturi, își
dorește o majorare salarială. Întrebarea este: care este
prioritatea unui stat responsabil în sprijinirea celor care se
confruntă cu dificultăți?
Și cred că un stat responsabil are datoria să-i sprijine în
primul și în primul rând pe cei vulnerabili și, de asemenea, în
politica economică a țărilor dezvoltate, pe cei care sunt mai
aproape de decizia politică, și anume autoritățile locale.
(Vociferări.)
De asemenea... (Vociferări.), cred că la Senat s-a greșit.
Și, din nefericire, pentru că s-a greșit la Senat și au fost
majorate salariile parlamentarilor și miniștrilor, în spațiul
public s-a creat percepția că Parlamentul este preocupat
doar de propriul buzunar. Greșit! În Camera Deputaților am
corectat, prin vot, această greșeală a Senatului. Dar asta nu
înseamnă că dacă ești cinstit în această țară, atunci când ai
creșteri de prețuri, nu te uiți și la salariu.
Aș vrea să mai menționăm un lucru. Niciodată, mai ales
într-o situație dificilă economic, nu trebuie puși cap în cap,
anatemizați între ei, angajații din sectorul privat și angajații
din sectorul public. Cred că și unii, și alții sunt oameni și
merită să fie mai bine plătiți pentru muncă de calitate.
De aceea, au început negocierile tripartite pentru a crește
salariul minim și, indirect, toate celelalte salarii, dar în
condițiile de creștere a inflației, dar și de sustenabilitate a
acestor salarii, de către mediul privat, concomitent cu
dezvoltarea investițiilor.
Dacă vrem ca România să iasă din criză, atunci
preocuparea zero trebuie să fie investiții și locuri de muncă
din ce în ce mai bine plătite.
Și în sectorul public există angajați cu salarii mici, spre
care trebuie să ne uităm, pentru că și ei au creșteri de prețuri,
și ei au inflație, și ei au facturi mărite.
De aceea, din perspectiva salarizării angajaților în
sectorul bugetar, prioritatea unu – pentru că zero o reprezintă
investițiile – trebuie să fie o nouă lege a salarizării în sistemul
bugetar.
Avem deadline, în PNRR, martie anul viitor, finalizarea
Legii salarizării în sistemul bugetar.
Dar până atunci, dacă sunt oameni care se confruntă cu
creșteri de prețuri, ne uităm la ei?
Dacă Guvernul a dat o ordonanță de urgență, nu este
firesc, prin analiză temeinică și vot pe amendament, să-i
ajutăm pe oamenii care au probleme financiare? (Vociferări.)
Asta înseamnă o decizie politică responsabilă și chibzuită –
dacă poți să ajuți, atunci, să ajuți.
Și, de aceea, Partidul Național Liberal a votat îndreptarea
erorii de la Senat, în care au fost băgați în prim-planul
atacurilor publice și al..., dacă vreți, al unei preocupări
justificate din perspectiva priorității pe care și-ar da-o
parlamentarii, ei pentru ei.
Și pentru că am corectat această nedreptate de la Senat,
vom merge cu această ordonanță, astfel încât orice persoană
care poate să primească un sprijin în confruntarea cu
prețurile, cu inflația, cu facturile să primească un sprijin.
Orice român merită să câștige mai bine.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Simonis.
Vă rog.
Domnul Alfred-Robert Simonis:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
În primul rând, am senzația că opoziția încearcă să facă
un mare scandal, astfel încât oamenii să nu mai înțeleagă
nimic, pentru că, așa, amestecându-le pe toate și urlând și în
stânga, și în dreapta, s-ar putea să nu se mai înțeleagă ce se
întâmplă astăzi.
Aș vrea să aduc câteva clarificări.
În primul rând, ceea ce s-a întâmplat la Senat a fost o
eroare. A fost o eroare pe care astăzi am îndreptat-o, iar
parlamentarii au fost eliminați din legea care prevedea
majorări ale indemnizațiilor acestora. Erori s-au mai făcut în
Cameră și în Senat atunci când USR a votat, de exemplu,
pentru pensii speciale la Consiliul Concurenței și cei care nu
mă cred pot vedea votul PL-x 326/2017, atunci când tot USR
a votat pentru pensii speciale la Consiliul Concurenței și au
spus că a fost o eroare. AUR a votat la Senat această lege
cu majorarea salariilor parlamentarilor și au spus că a fost o
eroare. Tot AUR împreună cu USR au ajutat la constituirea
unei majorități în aceste clipe, în timp ce ne certam la
această tribună, și au reușit să închidă CET-ul Paroșeni și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
minele Lupeni și Lonea, în timp ce aceștia plâng pe umerii
românilor pentru că s-a închis Complexul Mintia. (Vociferări.)
Ăsta e adevărul!
Ne veți spune săptămâna viitoare că a fost o nouă eroare.
Dacă le acceptăm pe ale dumneavoastră, acceptați-le și
pe ale noastre!
Haideți să vorbim puțin despre cine sunt primarii aceștia
și care e cuantumul salariilor sau creșterea pe care astăzi o
vom vota! Ca să fim corecți. Cea mai mare creștere din
România o va avea primarul dumneavoastră, Nicușor Dan,
dar și aceea va fi de aproximativ 1.000 de lei net, la salariul
domniei-sale. (Aplauze.)
Avantajul pentru toți ceilalți angajați ai Primăriei Capitalei
și ai celorlalte primării din România este că odată cu salariul
lui Nicușor Dan vor crește și salariile acestora. Altfel nu se
poate, oameni buni, pentru că știți că angajații din primării
sunt direct legați de salariul viceprimarului, care nu poate fi
mai mare decât al primarului. Odată cu salariul primarului și
al viceprimarului cresc salariile și în administrațiile publice
locale.
O să veniți să-mi spuneți că de ce, că sunt prea mari. Și
l-am auzit aici pe domnul Seidler, care ne spunea că sunt
5.500 de lei salariile în primării.
Eu știu că dumneavoastră sunteți prin eprubete făcuți și
locuiți în bule (Vociferări.), dar să știți că femeia de serviciu
de la o comună de sub 3.000 de locuitori nu câștigă 5.500 de
lei, domnilor! Nu câștigă 5.500 de lei în mână femeia de
serviciu, portarul sau șoferul sau funcționarul simplu. Nici
măcar consilierul primarului nu câștigă atât! De aceea, nu
atât despre primari și viceprimari e vorba, cât despre
funcționari.
Dar să ne referim puțin și la conducere, la primari și
viceprimari.
Oameni buni, vreți administrații publice locale
performante, vreți oameni care vin din privat să candideze
pentru funcția de primar și aceștia să nu fie plătiți?
Spunea un înțelept în sală, înainte să intrăm, următorul
lucru: „Îmi e teamă de demnitarii care nu vor salariu! Pentru
că nu știu din ce trăiesc, pentru că nu știu ce fac altceva pe
lângă atribuțiile de primar, consilier local, viceprimar,
președinte de consiliu județean!” (Aplauze.)
Ați vehiculat la tribuna Parlamentului constant, în aceste
luni, atunci când s-a vorbit de PNRR – și sunt foarte mulți
bani pentru administrațiile locale în PNRR –, când s-a vorbit
de „Anghel Saligny”, ați spus că primarii nu știu ce fac cu
banii!
Oameni buni, haideți să-i plătim, ca să avem certitudinea
că nu le plâng copiii acasă de foame și se pot ocupa de
administrațiile lor, de comunele lor!
Vreți administrații publice de calitate, vreți servicii de
calitate, vreți ca primarul și viceprimarul să se ocupe de
comunitate? Plătiți-i, oameni buni, că altfel se vor ocupa de
cu totul și cu totul altceva!
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul Zetea.
Vă rog.
Domnul Gabriel-Valer Zetea:
Dragi colegi,
Mi-a fost dat să aud astăzi discuții în Comisiile reunite
pentru muncă și pentru buget, finanțe, unde ar fi trebuit să fie
discuții tehnice, spuse de către unii colegi parlamentari care
59
n-au avut absolut niciodată nicio legătură cu administrația
locală. Îi rog să-i asculte pe cei care totuși au lucrat în
administrația locală și care înțeleg ce înseamnă și munca
primarului, și munca viceprimarului și, mai mult, ce înseamnă
munca aparatului propriu din fiecare localitate.
Sunt 400.000 de angajați în administrația locală din
România. Toți acești 400.000 de angajați au avut salariile
plafonate în ultimii 4 ani de zile.
Într-o primărie de 3.000 de locuitori salariul angajaților de
acolo este plafonat la salariul viceprimarului, care este astăzi
stabilit ca fiind în coeficient de 3 ori salariul minim de acum
câțiva ani de zile, 2.000 de lei. Adică 3 x 2.000 de lei,
6.000 de lei brut. Asta înseamnă 3.000 și ceva de lei, pe care
îi primește cel mai performant angajat dintr-o primărie, adică
secretarul. Ceilalți angajați au 2.000 și ceva de lei,
1.000 și ceva de lei!
Domnule Simion...
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Ia!
Domnul Gabriel-Valer Zetea:
...ați spus că țineți cu românii. Vă pasă de ăștia 400.000
de români, cărora nu le-au crescut salariile în ultimii 4 ani de
zile?! Vă pasă de oamenii aceștia?!
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Dar polițiștii, profesorii, învățătorii?!
Domnul Gabriel-Valer Zetea:
Vă pasă că astăzi, prin această modificare pe care o
facem, ajutăm 400.000 de români?!
N-am pretenții de la USR, pentru că oamenii aceia de la
USR n-au călcat niciodată în vreo primărie de comună. Nu
i-am văzut în Poienile de sub Munte, nu i-am văzut în
Leordina, nu-i văd nici în Cernești, în județul Maramureș,
unde au primari aleși USR și nu-i interesează de comunitățile
lor! Pe dumneavoastră v-am văzut în live-uri, pe
dumneavoastră v-am văzut spunând că vă pasă de români!
Ați stins astăzi lumina în cadrul Comisiilor reunite pentru
muncă și pentru buget! Ați stins lumina, că faceți economie!
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Asta le faceți voi românilor!
Domnul Gabriel-Valer Zetea:
Așa cum ați votat astăzi închiderea CET Paroșeni și a
minei de la Lupeni, ăsta este patriotismul pe care îl clamați?!
Dragi colegi,
Nu crește astăzi salariul Președintelui României,
indemnizația prim-ministrului, indemnizația parlamentarilor
sau a președinților Camerelor, al Senatului sau al Camerei
Deputaților, dar crește salariul bugetarilor, crește salariul
celor din administrația locală, care merită, pentru că merită
fiecare comună oameni care să muncească pentru drumuri,
pentru apă, pentru canalizare, pentru școli, pentru grădinițe,
pentru fonduri europene și pentru asta trebuie să avem
angajați performanți, oameni bine plătiți. (Vociferări.)
Încercați, dragi colegi din opoziție, să fiți și de partea
românilor și să înțelegeți că o bună guvernare înseamnă
creșterea veniturilor românilor! (Aplauze.)
O voce din sală:
Bravo!
 60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Drept la replică, domnul Simion.
Domnul George-Nicolae Simion:
Nu înțeleg supărarea și ipocrizia domnului Zetea.
Sunt 400.000 de români în administrația centrală și locală,
însă dumneavoastră sunteți interesat de camarila de partid,
pentru că nu vă interesează de învățători, nu vă interesează
de polițiști, nu vă interesează de pensionari. Dacă vă interesa
de pensionari veneați aici cu un proiect de lege care urma să
mărească pensiile cu rata inflației, dar ați venit cu un proiect
de lege care îi vizează pe primari și pe cei din subordinea
primarilor. Dacă se mărește! Dacă se mărește! Că e la
latitudinea fiecărui consiliu local dacă se măresc salariile
celor din subordinea primarului!
Așa că nu îmi spuneți mie că vă doare pe dumneavoastră
de români, pentru că trebuia să vă îngrijiți de profesori, de
învățători, de polițiști, de lucrătorii din TESA, de lucrătorii din
sănătate, de cei din mediul privat, de care nu vorbește
nimeni.
De unde să susțină mediul privat salariile mărite ale
președinților de consiliu județean, că din ăștia aveți mulți, nu
e doar Nicușor Dan, nu?! De unde?! De unde o să aveți
bani? Care este sursa bugetară? Ați prevăzut-o? Am votat-o
la începutul anului? N-am votat-o!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul Rusu Daniel.
Vă rog.
Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă n-ar fi de râs, ar fi de plâns.
Am ascultat astăzi de aici, de la tribună, pledoarii pro și
contra unor demnitari.
Până mai ieri, și eu făceam parte din această tagmă a
aleșilor locali, mai exact a primarilor, și vreau să vă spun că
niciodată nu am putut să mă plâng nici de salariile pe care le
luam și nici de beneficiile pe care le aveam în calitate de
primar.
Păi, vreau să vă spun câteva lucruri pe care
dumneavoastră ar trebui să le știți, în calitate de
parlamentari. Ar trebui să știți că primarii beneficiază de o
cantitate de benzină de până la 200 de litri pe lună. Ar trebui
să știți că au gratuitate la telefon, ceea ce aici, în Parlament,
nu aveți. Ar trebui să știți că până la 25% din salariu ar putea
să ia un primar dacă face proiecte viabile și dacă accesează
fonduri europene. Sau nu știți? Sunteți degeaba în acest
Parlament?
Haideți să nu le mai plângem de milă atâta, da?!
Și vă mai spun un singur lucru. Dacă vreți ca efortul
bugetar să fie mai mic, dar traiul să fie mai bun pentru
deputați, pentru primari, pentru viceprimari, pentru tot
aparatul propriu din aceste instituții, tăiați taxele, reduceți
taxele, reduceți impozitele, reduceți TVA-ul și lumea va trăi
mai bine fără un efort substanțial.
Haideți să lăsăm ipocrizia, pentru că o auzim la toate
partidele, începând de la AUR, care „a greșit” și a votat în
Senat altceva, și până la pledoaria finală a domnilor de la
UDMR sau de la PNL.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Alexandru Violeta.
Vă rog.
Doamna Victoria-Violeta Alexandru:
Haideți să fim corecți până la capăt!
Vă doriți să crească salariile primarilor, ale aleșilor locali,
ale celor din administrația locală pentru că de grila de
salarizare a aleșilor depind și celelalte creșteri. Vă doriți
acest lucru!
Problema pe care v-o reproșează oamenii, prima
problemă, este că faceți aceste măriri pe sub masă. Nu aveți
curajul să ieșiți public și să spuneți românilor care sunt la
începutul perioadei reci și care își drămuiesc fiecare bănuț:
„Noi vrem să creștem salariile primarilor și ale aleșilor locali.”
N-aveți curajul! Principala voastră preocupare este să
strecurați pe dedesubt, în proiecte de lege care pleacă cu un
anumit conținut și la care le adăugați tot felul de lucruri,
sfidându-i, practic, pe cei care ne trimit în Parlament să
facem o lege curată cap-coadă. Iar cine are inițiativă
legislativă să crească salariile aleșilor s-o facă bărbătește,
asumându-și de la început că vrea să facă acest lucru și că
prioritatea pentru el este creșterea veniturilor aleșilor,
politicienilor, în fața recuperării creșterii puterii de cumpărare
a românilor.
Faceți-o transparent! N-o mai faceți mișelește, pe sub
masă, pentru că se vede de la o poștă! Ați mai făcut și pe
31 mai același lucru, așa faceți și acum!
Asta este prima mea observație.
Sunteți întotdeauna interesați să băgați pe sub masă și
oamenii văd acest lucru!
Eu sunt un om de dreapta, eu nu mă schimb după cum
mă aranjează mai bine și sunt convinsă că orice primar
competitiv știe că, atâta vreme cât n-ai făcut reforma
administrativ-teritorială și ai comune în România care nu au
venituri proprii, nu au din ce să supraviețuiască, nu au
resurse din care să plătească serviciile, darămite să-și mai
plătească și salariile, nu poți să vii cu o lege care să crească
salariile fără să ai o asemenea discuție, dar nu vreți să facem
lucrurile corect, așa cum este normal. Și dacă ați face
lucrurile corect, cu siguranță, ați ajunge la concluzia că doar
anumiți primari care fac performanță merită, la momentul
potrivit, și în ordinea priorităților acestei țări, și anume mai
întâi pentru cei care au cu adevărat nevoie și abia apoi
pentru clasa politică, în momentul acela se poate face o
discuție, cu siguranță, aplicată.
Închei spunând: cine este corect în această sală știe că
tot ce înseamnă venit public înseamnă taxe, impozite,
contribuții de la cei din mediul privat.
Ați ieșit cumva afară să-i întrebați pe oameni dacă sunt de
acord ca prima prioritate a acestui Parlament astăzi să fie
creșterea salariilor politicienilor, indiferent că este în plan
național sau în plan local?
Nu, nu am nimic cu nimeni și nu ostilizez pe nimeni. Nu
mai amestecați lucrurile, ca și când cineva vrea răul cuiva!
Faceți lucrurile corect! Vine iarna, oamenii abia au din ce
să-și plătească facturile! Pensiile nu le creșteți, n-aveți bani!
Vreți să fac o listă cu toate lucrurile utile pentru oameni la
care spuneți încontinuu: „N-avem resursă bugetară, nu sunt
bani?” Vă dau această listă, dacă ați uitat de ea! Nu aceasta
este prioritatea României! Nu înaintea lucrurilor corecte
pentru această țară, printre care amintesc – și închei –
reforma administrativ-teritorială și performanță inclusiv în
administrația locală. (Aplauze.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
La titlu dacă sunt intervenții?
Nu.
Adoptat.
La articolele admise de la 1 la 10?
Vă rog.
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:
Amendamentul de la numărul marginal 8 este
amendamentul-cheie.
Dacă sunteți de acord să votați acest amendament, atunci
vom repara această injustiție care se face.
Unde este dreptatea atunci când cresc salariile numai
pentru oameni care sunt apropiați de centrii de putere?
Dezbaterea nu este dacă să creștem sau nu salariile, ci
dacă s-o facem pentru toți românii sau doar pentru câțiva,
care sunt apropiați de dumneavoastră.
Dacă voiați să ajutăm toată România, toți românii, pentru
că facturile au crescut pentru toată lumea, nu numai pentru
demnitari și politicieni, prețurile au crescut pentru toată
lumea, nu numai pentru demnitari și politicieni, dacă voiați să
facem lucrul acesta, atunci putem să facem asta printr-o
reducere a taxării muncii, care în România este foarte mare,
mai ales pe salariile mici.
Avem cea mai mare rată de sărăcie în muncă din Uniunea
Europeană, ani la rând, adică de oameni care, deși muncesc
40 de ore pe săptămână, tot sunt în sărăcie sau în risc de
sărăcie.
Prioritatea pentru acest for, dacă vrea să-și reclădească
credibilitatea, este să îi ajute pe oamenii aceștia, să nu mai
fim în acest top rușinos al Europei.
Nu e vorba să nu creștem! Să creștem, dar pentru toți, nu
doar pentru unii! Despre asta este acest amendament.
Votați acest amendament, ca să nu facem această
mojicie, să creștem numai pentru demnitari și politicieni
salariile, într-o perioadă de criză.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Marginal 8 de la amendamente admise.
Vot, vă rog.
156 de voturi pentru, 75 contra, un coleg nu votează.
Amendamentul a rămas admis.
Mai sunt intervenții până la 10?
Nu.
La amendamentele respinse, 1 și 2, dacă sunt intervenții?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Stimați colegi, vot final în 5 minute.
PAUZĂ
* 112 că am făcut o adunare electorală în Zalău.
* *
DUPĂ PAUZĂ
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Rog liderii să își invite colegii în bănci.
Începem cu un vot de control pentru verificarea
cvorumului.
Vot, vă rog.
Haideți să repetăm votul!
Titi, în bancă votezi!
Vot, vă rog.
229 prezenți.
61
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea
componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei
Deputaților; PHCD 68/2022.
Vot, vă rog.
248 de voturi pentru, 3 contra, o abținere și un coleg nu
votează.
Adoptat.
II. Legi ordinare. Adoptări.
2. Proiectul de lege privind declararea bujorului ca floare
națională a României; PL-x 427/2022.
Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație
publică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
180 de voturi pentru, 39 contra, 23 de abțineri.
Adoptat.
Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din
Legea nr. 51....
(Domnul deputat Alin-Costel Prunean solicită să ia
cuvântul.)
Domnule Prunean, explicarea votului?
Vă rog.
Domnul Alin-Costel Prunean:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă ar fi să legiferăm pentru a stabili o zi națională a
ipocriziei cred că am putea să alegem data de
27 septembrie.
Și spun asta după dezbaterile de azi, din plen, și după
anunțurile făcute de o parte a opoziției.
În fine! De azi avem bujorul ca fiind declarat floare
națională a României. Bine că-i bujorul, și nu e trandafirul!
Cu toate astea, cel puțin pentru o vreme, România
rămâne țară a trandafirilor și a săgeților care căpușează
bugetele locale pentru a pune panseluțe peste tot.
Dacă în varianța inițială a proiectului, venită de la Senat,
aveam formulări precum „autoritățile locale vor sprijini” sau
„autoritățile locale vor susține, vor organiza”, după ce a trecut
prin comisiile Camerei Deputaților proiectul de lege s-a
îmblânzit: „Autoritățile locale pot să sprijine, pot să susțină,
pot să organizeze.” Deci nimic pentru bujor!
În concluzie, niciun pericol pentru trandafiri, doar o
amăgire pentru bujori!
Noi, cei care susținem REPER, am votat „abținere” la
acest proiect de lege.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnule Simion, vă rog.
Domnul George-Nicolae Simion:
Mi-au plăcut poezia și metaforele făcute de domnul
deputat Prunean; domnul deputat Prunean, care a sunat la
Înțelegem că toți de la partidul acesta al domnului Cioloș
se ocupă cu delațiuni, erau pârâcioși de mici și acum au o
problemă. Într-adevăr, nu era o prioritate națională
chestiunea aceasta. A, da, oficial le zice avertizori de
integritate! Așa! Nu era o prioritate națională, însă toate țările
au o floare națională.
Am ascultat argumentele celor care susțineau bujorul ca
floare reprezentativă pentru poporul român și de aceea am
votat asta.
Aveam lucruri mai importante de votat în Parlament.
Bine că a venit și vremea bujorului! Nu asta e problema!
Toți românii, de exemplu, trebuie să trăiască mulțumiți și să
 62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
aibă un trai decent, dar în momentul în care îi favorizezi pe
unii care nu sunt la limita sărăciei, în detrimentul altora, care
sunt la limita sărăciei, este o problemă.
La fel cu bujorul, trandafirul, garoafele noastre!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Drept la replică, domnul Prunean.
Vă rog.
Domnul Alin-Costel Prunean:
Cu o zi înainte de evenimentul domnului Simion a fost un
majorat la acel local, unde au fost vreo 50 de tineri. A venit
poliția și i-a trimis acasă. Le-a mai dat și amendă. După 24
de ore a venit Simion cu vreo 600 de oameni după el. A venit
poliția și a plecat acasă.
Asta înseamnă respectarea legii!
Asta înseamnă că suntem egali în fața legii, da?!
Cu prima ocazie sun din nou la 112! (Aplauze.)
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Pârâcioasă mică ce ești!
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
3. Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei
de avocat; PL-x 461/2022; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.
Vot.
179 de voturi pentru, 49 contra, 28 abțineri.
Adoptat.
Domnul Stelian Ion, explicarea votului.
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Curtea Constituțională a declarat un text din Legea
avocaturii ca fiind neconstituțional, pentru că nu erau
explicate criteriile după care anumite condamnări să fie
considerate grave, se lăsa totul la latitudinea organelor,
profesiei, și a impus Parlamentului să stabilească niște criterii
clare în funcție de care infracțiunile în urma cărora survin
condamnări să conducă la cazurile de nedemnitate.
Ce a făcut Parlamentul mai devreme – PSD, PNL? A
limitat foarte mult aria de aplicare a acestui articol. Pentru că,
pe viitor, vor putea deveni avocați sau dacă sunt avocați și au
fost condamnați pentru genul acesta de fapte își vor putea
continua activitatea cei care au săvârșit infracțiuni de lovire
sau alte violențe, bătăușii, violențe în familie, fals material în
înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri private, șantaj, amenințare,
foarte multe infracțiuni din legi penale, legi speciale, cum ar
fi, spre exemplu, Legea nr. 143/2000, referitoare la traficul de
droguri.
Deci pentru PSD și PNL e OK ca avocatura să devină un
coș de gunoi pentru toate rebuturile, care, iată, trebuie să-și
găsească un loc pentru a-și desfășura activitatea
profesională în justiție, să spun așa.
Textul, pe lângă faptul că este scris foarte, foarte prost,
este redactat foarte prost, cu multe repetiții, nu face decât să
enumere limitativ câteva categorii de infracțiuni, însemnând
că toate celelalte infracțiuni sunt permise în avocatură.
Deci o rușine mai mare ca acest text cu greu poate fi
imaginată.
V-am rugat insistent să revenim la comisie, să corectăm
textul, dacă nu v-a plăcut textul propus de noi..., nu ați făcut
acest lucru și va merge, bineînțeles, spre promulgare.
Anunțăm de pe acum că, în cazul în care și alți colegi
doresc să semneze sesizarea la Curtea Constituțională, vom
redacta o asemenea sesizare și vom vedea ce iese în urma
analizei de constituționalitate.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Stoica Ciprian.
Vă rog.
Domnul Ciprian-Titi Stoica:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dragi colegi,
Așa cum v-am atras atenția și la dezbaterea pe acest
proiect de lege, una a fost în comisie, acolo colegii de la PNL
nu au avut curajul să susțină acel amendament, l-au adus
aici, în plen, să-l treacă așa rapid.
Și în al doilea rând eu vreau să vă întreb. Orice om din
această țară și de peste tot din lumea civilizată în momentul
când se angajează la un loc de muncă are nevoie sau i se
cere să prezinte și un cazier curat.
Nu vi s-ar părea normal ca și un avocat care ajunge să
stea în fața unor judecători, unor procurori, să aibă și el un
cazier curat?
Vă rog mult să semnați și această sesizare pentru
neconstituționalitate, fiindcă nu ați fost de acord să întoarcem
acest proiect și să-l facem așa cum trebuie, cu toate că v-am
atras atenția și la cele câteva vicii de procedură în adoptarea
acestei legi.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x
495/2021; lege ordinară.
Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului
de lege.
Vot, vă rog.
204 voturi pentru, două voturi contra, 49 de abțineri.
Adoptat.
5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative; PL-x 525/2022; lege ordinară.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun
adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
168 de voturi pentru, 79 contra, 4 abțineri, un coleg nu
votează.
Adoptat.
Explicarea votului, domnul Apostol.
Vă rog.
Domnul Alin-Gabriel Apostol:
Domnilor parlamentari, trebuie să înțelegem ce am votat
astăzi și pentru asta trebuie să ne uităm la cifre.
26% din angajați câștigă salariul minim pe economie, iar
peste 70% din angajații din România câștigă sub 5.400 de lei
brut.
Un salariat din administrația publică locală are o medie
salarială de 6.338 de lei.
Domnul George-Nicolae Simion (din sală):
Cât?
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Domnul Alin-Gabriel Apostol:
6.338 de lei!
Ați votat pentru voi și ai voștri!
Dar eu vă înțeleg, sincer vă înțeleg de ce ați votat! Pentru
că o parte însemnată dintre ei vă aduc voturile în fiecare
alegere electorală.
USR va ataca la CCR această propunere legislativă,
pentru că și ea este neconstituțională. (Aplauze.)
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Polak Tudor, PNL.
Vă rog.
Domnul Tudor Polak:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și vă mulțumesc și dumneavoastră, stimați colegi, cei
care prin votul dumneavoastră de astăzi v-ați asigurat că
450.000 de oameni pot beneficia în aceste vremuri extrem de
grele de o creștere salarială.
Și să știți, stimați colegi din coaliția AUR–USR, nu sunt
450.000 de oameni angajați pe pile. Sunt 450.000 de
cetățeni români care și ei merită să trăiască mai bine în
aceste vremuri extrem de grele.
Vă mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Domnul Dămureanu.
Vă rog.
Domnul Ringo Dămureanu:
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
AUR, așa cum a promis, a votat împotriva acestui proiect,
acestei legi perfide și nu vreau decât să vă anunț că toate
efectele negative, perverse, ale acestui vot le vom aduce aici,
la P1. Veți vedea câți oameni vor fi concediați din acele
primării sub 3.000 de locuitori, pentru că prin creșterea
obligatorie a salariilor primarilor, viceprimarilor și consilierilor
bugetul – care vă aduceți aminte că este deja adoptat – nu
va permite acele creșteri, iar oamenii își vor pierde locurile de
muncă. Asta trebuie să știți și vă asumați acest efect social.
Dacă trăiți doar de pe spinarea primarilor care vă aduc
voturi, vă rog să vă uitați în oglindă și în ochii oamenilor
cărora le veți închide porțile la serviciul de mâine.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Coarnă Dumitru.
Vă rog.
Domnul Dumitru Coarnă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Acum, știți cum e? La toți ni-i greu, dar nu la toți la fel!
Prețurile la combustibili s-au dublat pentru toți cetățenii
acestei țări.
Prețurile la energie, de șapte ori, de zece ori, pentru toți
cetățenii acestei țări.
Prețurile la gaze naturale de patru ori.
Prețurile la alimentele de bază cu 40%.
Acum, sincer, avem reglementări pe care nu le aplicăm.
Avem Legea nr. 153/2017, pe care am aplicat-o parțial, și
avem categorii întregi din zona publică cărora nu li se aplică
această lege.
63
Avem Legea nr. 127/2019 cu privire la pensionari, pe care
am votat-o, am promulgat-o în Monitorul Oficial, dar nu o
aplicăm.
Sigur că întotdeauna găsim acele artificii pentru oameni
care – dacă privim un pic întreaga societate – nu prea aveau
nevoie, în raport cu pensionarii, în raport cu salariații din
mediul privat și public care au salariul de bază minim brut.
Unu din trei salariați pleacă acasă cu 300 de euro, adică
1.500 de lei. Asta este problema de fond!
Sigur că dumneavoastră, acum, având cei mai mulți
primari, ați votat politic. Ați dat un vot politic pentru a vă
asigura în 2024, dar să știți că, așa cum reglementați la
energie, gaze, combustibili, nu vă mai scapă nici primarii, nici
vecinii primarilor și nici cei din consiliile județene.
Haideți să gândim rațional și să reglementăm pentru toată
societatea românească, nu doar pentru unii!
Domnule Zetea, să știți că eu știu cu ce se mănâncă
administrația locală!
Și vă dau un exemplu. La un control sumar, într-o
primărie, din toți angajații din primărie, doi au rămas fără
dosare penale: femeia de serviciu și viceprimarul. Dar știți de
ce? Viceprimarul era venit de două zile.
Cam asta este problema de fond, dacă tot discutăm în
termenii aceștia că noi nu știm ce înseamnă administrație.
Ba chiar știm, domnule Zetea, și vă mulțumesc.
Eu am votat contra, pentru că încălcăm Constituția, nu
respectăm principiul de drept cu privire la legalitate.
Nimeni nu este mai egal decât altul în drepturi. Totul e să
fim egali în fața legii. Avem legi pe care vi le-am enumerat...
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnul Dumitru Coarnă:
...pe care le-am reglementat și nu le aplicăm.
Mulțumesc.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.
Urmează vot pe legi organice, adoptări.
6. Proiectul de lege privind organizarea judiciară;
PL-x 441/2022; lege organică; procedură de urgență.
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și
Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din
domeniul justiției propune adoptarea proiectului de lege.
Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul
permanent: 1.09.2022; data la care se împlinește termenul
constituțional pentru dezbatere și vot final: 27.10.2022,
potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din
Regulamentul Camerei.
Vot, vă rog.
179 de voturi pentru, 76 contra, 4 abțineri.
Adoptat.
Declar ședința...
(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia
cuvântul.)
Domnul Stelian Ion, explicarea votului.
Vă rog.
Domnul Stelian-Cristian Ion:
Ați votat legea privind oligarhizarea justiției, în acord cu
dorințele președintelui, care, din păcate, astăzi, la un
eveniment DNA, care sărbătorește 20 de ani de la înființare,
susținea în mod ipocrit că susține în continuare lupta
împotriva corupției.
 64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022
Nu susține lupta împotriva corupției! Anul trecut a blocat Merg mai departe legile la Senat, vom încerca să le
legile justiției, care aveau o procedură de numire a corectăm și acolo. Din păcate, am văzut clar în ce direcție ne
procurorilor de rang înalt echilibrată, corectă. Anul acesta îndreptăm. Se pare că nu vreți să se ridice MCV-ul și că toate
transmite semnale eronate, în sensul în care vă doriți vorbele pe care le rostiți sunt doar rodul ipocriziei voastre.
respectarea documentelor internaționale, când, de fapt, nu (Aplauze.)
faceți decât să fugiți de avizele Comisiei de la Veneția.
Domnul Ciprian-Constantin Șerban:
Este o rușine ce se întâmplă în Parlamentul României! Nu
mai putem crede minciunile de la cel mai înalt nivel al Vă mulțumesc.
statului, venite din partea președintelui Klaus Iohannis, legate Declar ședința închisă.
de justiție. Și-a pierdut de mult credibilitatea președintele
Membrii Biroului permanent sunt invitați în sala de
Klaus Iohannis, care nu are nevoie de o justiție care să
ședință.
analizeze toate licitațiile pe bani mulți de cumpărare de
BMW-uri, toate plagiatele și toate faptele care ar putea să
facă obiectul unor analize serioase. Ședința s-a încheiat la ora 15.36.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|451235]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/17.X.2022 conține 64 de pagini. Prețul: 160,00 lei ISSN 1220–4870