Di.P. nr.

69
14 iulie 2020

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Plenul Parlamentului Republicii Moldova,

Doamnei Zinaida GRECEANÎI,

Președintele Parlamentului Republicii Moldova

MOŢIUNE DE CENZURĂ

asupra activității Guvernului Republicii Moldova

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art.

106 din Constituția Republicii Moldova, art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului,
înaintăm prezenta moțiune de cenzură asupra activității Guvernului.

MOTIVAREA

Guvernul învestit la data de 14 noiembrie 2019, a încălcat, pe toată perioada

activității sale și în repetate rânduri legislația în vigoare, Constituția Republicii
Moldova, subminând suveranitatea și securitatea financiar-economică a țării. Guvernul
a admis violarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, încălcând
principiile statului de drept, valorile consfințite în Constituția Republicii Moldova și
instrumentele internaționale.

În condițiile stării de urgență, Guvernul și-a depășit vădit competențele

constituționale subminând Parlamentul, urmărind de fapt ca prin starea de urgență
declarată să fie înlăturat controlul parlamentar asupra activității Executivului.

Pe cale de consecință, la data de 17 martie 2020 a fost declarată stare de urgență

prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 și în aceeași ședință plenară au fost operate

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
modificări la art. 4, 20, 22, 24 și 25 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de
urgență, de asediu și de război.

Urmând calea intereselor de grup și nu a celor naționale, Guvernul a derogat de la

aplicarea legilor organice și ordinare încălcând mai multe prevederi constituționale.
Prin urmare, încercând să ocolească controlul Parlamentar asupra proiectelor de lege
prin care, chipurile, se încearcă instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a
agenților economici, Executivul și-a angajat răspunderea, promovând în cel mai cinic și
josnic mod interesele unei clientele controversate de business din sfera puterii,
instituind măsuri specifice pentru comerțul în regim Duty-Free. Și toate acestea, cu
scopul de a facilita activitățile infracționale cu țigări prin raioanele de est ale Republicii
Moldova (Regiunea Transnistreană). Ținem să amintim că actualului Guvern i s-au
comunicat de la SIS pe larg prin scrisori informative și date operative pericolul legat
existența unor rețele criminale de contrabandă, scheme care au fost considerabil
demontate pe timpul Guvernului Blocului ACUM prin intervenții hotărâte din partea
MAI, însă reluate de curând, în perioada mandatului Guvernului actual.

Mai mult, încălcând prevederile legale și constituționale, Guvernul condus de PM

Ion Chicu a pus la cale o nouă schemă de delapidare a banului public, prin încheierea
unui Acord de finanțare cu Federația Rusă, document care nu a parcurs procedurile
legale de elaborare a textului din partea Republicii Moldova, nu a fost negociat într-o
procedură corespunzătoare în interesul statului nostru, iar semnarea acestuia a fost
aprobată fără a fi supus negocierilor cu participarea specialiștilor și a tuturor
autorităților abilitate. Cu alte cuvinte, Acordul conținea clauze care amenințau
securitatea financiar-economică a Republicii Moldova, suveranitatea națională și statul
de drept. Pentru toate aceste încălcări sesizate de Opoziție, Acordul asumat și promovat
de Guvern a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.

Pe lângă încălcările constituționale și depășirea vădită a atribuțiilor, Guvernul a

eșuat, practic, la toate capitolele de activitate.

Gestionarea proastă a crizei social-economice

Deputații, semnatari ai prezentei moțiuni, insistă asupra faptului că Guvernul a

gestionat și administrează extrem de prost criza social-economică cauzată de
pandemie. Șocurile economice generate de stoparea bruscă a economiei impun pierderi
semnificative agenților sectorului privat și public, aruncând țara într-o recesiune
2
economică majoră. Acest Guvern nu a înțeles problemele esențiale care-au lovit
sectorul privat și, fără a urma exemplul statelor europene, a mimat o anumită
preocupare pentru business, fără a face efortul financiar, administrativ și strategic de a
diminua șocurile economiei reale. Ar fi fost de așteptat ca un Guvern influențat de
PSRM și PD să recurgă în mod prioritar la instrumente de asistență financiare din
partea statului, acordând susținere imediată de urgență segmentelor vulnerabilizate de
restricțiile impuse în perioada stării de urgență, incluzând ca politici prioritare oferirea
de asistență de criză celor mai vulnerabile pături sociale afectate, precum și agenților
economici, care au ajuns în pragul falimentului. Deciziile guvernului au șocat însă prin
lipsa de perspicacitate, lipsa de empatie cu grupurile cele mai vulnerabile, gestionând
resursele limitate ale guvernului de o manieră birocratică, ineficientă și obtuză.

Soluțiile propuse de Guvern au reprezentat, de fapt, un fel de șoc fără terapie

pentru foarte multe sectoare ale economiei, care au avut de suferit cel mai mult de la
restricțiile crizei pandemice, de la sistarea activităților de producție și comerciale, dar și
a răcirii economiei mondiale, în primul rând pe segmentul IMM: sectorul HoReCa,
comerțul nealimentar și producere conexă, companiile de transport, fabricile de textile,
întreprinderile din zonele economice libere, fermieri etc. De menționat că deși la
mijlocul lunii martie autoritățile au sistat activitatea unei părți considerabile de
întreprinderi, fără a le oferi vreun sprijin, majoritatea patronilor au achitat salariile
pentru martie angajaților săi și continuă cu dedicație să caute resurse pentru a
remunera măcar parțial zeci de mii de angajați, care stau forțat acasă.

În aceste condiții, businessul a așteptat un răspuns pe potrivă din partea statului.

Angajatorii și angajații din ramurile afectate au sperat că statul va contribui financiar
solidar cu oamenii de afaceri pentru a remunera cel puțin parțial angajații aflați în
șomaj tehnic sau în condiții de staționare a întreprinderii cel puțin pentru o perioadă
de 2-3 luni. De asemenea, era de așteptat ca statul să asigure amânarea achitării
impozitelor, a contribuțiilor sociale și a celor medicale cu cel puțin 6 luni, a plăților
serviciilor comunale cu 3 luni și clarificarea rapidă a procedurii juridice privind
confirmarea circumstanțelor de ”forță majoră” în condițiile stării de urgență, ceea ce ar
fi ajutat esențial cetățenii individuali și agenții economici în procesul reeșalonării
creditelor și contractelor de chirie a spațiilor comerciale sau de producție. Aceste
măsuri ar fi însemnat un pachet consistent de măsuri anti-criză în economie, care ar fi
permis un termen suficient de confortabil de relaxare mediului privat sub aspectul
3
revitalizării sau profilării businessului. Asemenea propuneri punctuale și argumentate
au venit de la opoziție.

În ciuda condițiilor necesare și suficiente în Republica Moldova de a crea ”consens

național anti-criză”, actualul Guvern, condus de PM Ion Chicu, a acționat iresponsabil
și total ineficient în sfera recuperării social-economice, demonstrând abilități slabe de a
administra un guvern, incompetență crasă a guvernării în timp de criză pandemică, iar
dincolo de aceste calități nerecomandabile unui PM, Dl Ion Chicu a demonstrat rea-
voință, neglijență față de nevoile reale ale populației și mediului de afaceri, pe de o
parte, preferând să răspundă exclusiv intereselor clientelare ale câtorva grupuri
economice, aflate în raza sa de atenție.

Remarcăm următoarele acțiuni/inacțiuni ale Guvernului, care au contribuit

substanțial la degradarea situației social-economice din țară:

- Guvernul Chicu și-a asumat abuziv răspunderea politică în vederea promovării

unor scheme obscure sub paravanul pachetului de legi privind susținerea populației
și a antreprenorilor. După eșecul lamentabil de la Curtea Constituțională, dar și sub
presiunea criticilor meritate din partea opoziției și a societății, actualul Guvern a
renunțat la ideea restabilirii comerțului cu mărfuri accizate în rețeaua de magazine
”Duty-Free” de la intrarea în RM, a renunțat și la încercarea prelungirii cu 1 an a
facilităților pentru comercializarea țigărilor;

- Actualul Guvern a negociat execrabil, neprofesionist, cu partenerii săi politici

din Federația Rusă, Acordul de împrumut, care, dacă ar fi intrat în vigoare ar fi pus
în pericol serios siguranța economică și interesele economice ale Republicii Moldova;

- Executivul condus de Ion Chicu a sabotat relațiile cu Uniunea Europeană, fapt

care a condus la pierderea tranșei a treia din asistența macroeconomică în valoare
de 40 mln. euro, o sumă foarte importantă în condițiile deficitului bugetar acut și a
crizei social-economice;

- Guvernul condus de Ion Chicu nu a elaborat nici până astăzi niciun plan serios
de contracarare a efectelor recesiunii economice, limitându-se la niște conferințe cu
mesaje contradictorii și alte câteva reacții în mass media, lăsând salvarea
businessului privat în liberă cădere, ignorându-și competența și atribuțiile directe de
prevenire și atenuare a unei crize sistematice, care afectează bunăstarea cetățenilor
Republicii Moldova și pot distruge serios potențialul de creștere economică, legat
înainte de toate de capacitatea mediului de afaceri private de a supraviețui crizei;

4
 - Domeniile economiei naționale care au suferit cel mai mult de la criza
pandemică au fost neglijate și tratate cu dispreț de actualul PM Ion Chicu, iar
salariații din aceste sfere de activitate au fost lăsați pe deplin în voia sorții, întrucât
statul a refuzat să achite cel puțin parțial alocația minimă pentru șomaj tehnic, așa
cum s-a procedat în multe alte țări europene. Businessul mic și mijlociu a fost blocat
și lăsat de izbeliște;

- Putem afirma fără tăgadă că prin acțiunile sale, Guvernul condus de Ion Chicu
a provocat premeditat deciziile companiilor private de a-și trimite angajații în șomaj
oficial, obținând astfel un efect invers decât cel scontat de alte țări europene de a crea
un mediu de responsabilitate comună între business și stat (shared responsibilities);

- Executivul blochează rezolvarea problemei constatării circumstanțelor de

”forță majoră” de către Camera de Comerț și Industrie prin refuzul său categoric de a
aproba modificarea la legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie în vederea
unor ajustări de ordin tehnic a Codului civil actualizat. Prin urmare, agenți
economici nu pot confirma legal existența impedimentelor naturale pentru
exercitarea datoriilor și riscă să între în insolvență;

- Guvernul a refuzat de la începutul oficial al stării de urgență (17 martie) să

extindă politica statului de protecție socială și pentru deținătorii de patente rămași la
propriu fără surse de existență, chiar dacă aceștia achită regulat contribuțiile sociale.
Abia după 2 luni de la sistarea activității acestora, la insistența Opoziției, s-a luat
decizia de a le aloca până la 30 iunie o indemnizație unică în valoare de 2775 lei;

- Achizițiile publice în domeniul procurării echipamentului de protecție au fost

organizate fără transparența necesară și, deseori, în detrimentul intereselor
producătorilor autohtoni, care nu erau informați la timp despre licitații. Au avut loc
mai multe achiziții nejustificate a echipamentelor de import la prețuri exagerate.
Putem presupune că numărul record de medici infectați se explică inclusiv prin
deficiențe incalificabile în procesul procurării echipamentelor de protecție;

- În condițiile unui deficit bugetar acut, guvernul a propus două programe de

subvenționare a ratelor la credite și de rambursare a TVA, care în mare parte este o
risipă iresponsabilă de bani comisă în vederea susținerii multor agenți economici
care nu au avut pierderi în urma pandemiei, ci din contra, au avut venituri mai mari;

- În procesul de rectificare a legii bugetului pe anul 2020, Guvernul condus de

PM Ion Chicu nu a ținut cont de prioritățile apărute în starea de urgență și nu a
renunțat la cele mai multe dintre cheltuielile planificate înainte de pandemie, blocând
astfel adaptarea instrumentului financiar-bugetar la circumstanțele crizei. Am
considerat această decizie inadecvată, refuzând astfel optimizarea mai multor
autorități statale (în primul rănd Președinția, SPPS și Cancelaria de Stat), achitarea
5
următoarei tranșe pentru rambursarea miliardelor furate, alocarea nejustificată a
peste 71 milioane lei pentru Arena Națională, construirea ambasadei Moldovei în
Belarus etc. Atragem atenția că o administrare responsabilă a cheltuielilor, definind
prioritățile, ar fi disponibilizat mijloace în valoare de peste 2,3 miliarde lei, care ar fi
fost realocate atât pentru susținerea medicilor și a pensionarilor, cât și a businessului
afectat de pandemie. Mai mult ca atăt, ultima rectificarea a bugetului a avut loc în
forma abuzivă de asumare a răspunderii, cu sfidarea crasă a principiului separației
puterilor, în situația când Parlamentul a fost funcțional

- Guvernul nu a întreprins nicio măsură eficientă privind prevenirea impactului

calamității naturale survenite în urma secetei severe și a înghețurilor din anul 2020.
În pofida solicitării agricultorilor și a opoziției, Executivul nu a prezentat nicio soluție
anticriză privind depășirea consecințelor cataclismelor naturale din anul curent.

- Proasta gestionare a crizei pandemice, inclusiv prin neasigurarea personalului

medical cu echipamentele necesare a dus la infectarea unui număr excepțional de mare
a personalului medical, fapt care atestă fără drept de tăgadă incompetența crasă a
acestui Guvern, incapacitatea sa de a gestiona în mod corespunzător treburile țării,
necesitățile oamenilor! Totodată, echipamentul dispus era des dezinfectat pentru a fi
refolosit și asta denotă faptul că Guvernul nu a intervenit prompt în soluționarea crizei
de echipament și în consecință avem peste 1800 de lucrători medicali care s-au infectat
de Covid-19. Pe parcursul acestei pandemii, Guvernul a avut o poziție inadecvată față
de cadrele medicale, venind cu critici nefondate și impertinente în adresa lor,
acuzându-i în cel mai cinic și nedrept mod că ar fi singurii vinovați de infectare.

Atitudinea Guvernului față de mass-media

Presa liberă și nepartizană reprezintă o garanție a sistemului democratic. Sub

autoritatea actualului Guvern relațiile cu presa s-au deteriorat simțitor. Reacțiile
caustice, refractare la critică, hulitoare față de standardele deontologice ale
reprezentanților presei l-au poziționat pe actualul Prim-ministru Ion Chicu drept un
adversar consacrat al libertății de expresie jurnalistică. Societatea a urmărit
consternată atacurile reprezentanților actualului guvern asupra independenței presei,
declarațiile și criticile dezechilibrate în adresa instituțiilor mass-media, în special
contra Pro TV, alături de Jurnal TV, alte portaluri de știri și posturi private de Radio și
Televiziune. Unii membri ai actualului Guvernul au acuzat patronii unor posturi private
de TV că ar promova calomnios o imagine denaturată a intențiilor guvernării, făcând
aluzii că va face tot posibilul ca aceștia să-și piardă afacerile în Republica Moldova.
Luând în calcul funcțiile și atribuțiile celor care au făcut asemenea declarații publice,
constatăm un abuz și o amenințare directă asupra presei, care a scris articole incomode
și critici nerezonabile asupra politicilor editoriale.

Ne reamintim că actualul Guvern Chicu a cerut jurnaliștilor ”să renunțe la

propriile opinii în perioada pandemiei Covid-19”, reflectând exclusiv prin prisma
6
comunicatelor de știri eliberate de către autoritățile sanitare ale statului, somând mass
media să renunțe la practica de a verifica din mai multe surse datele furnizate,
informațiile raportate în cadrul conferințelor de presă ale autorităților, instituind de
facto o cenzură oficială asupra presei. Astfel au existat mai multe tentative de a institui
control politic și cenzură de partid, folosindu-se de prevederile conținute în legislația
privind starea excepțională, care ar fi putut permite Guvernului să rechiziționeze
proprietatea posturilor private de TV, sub acuzația de activitate anti-statală. Suntem
profund îngrijorați de tentativele introducerii unei cenzuri de presă, care ar limita
considerabil drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor, sub pretextul
autorizării unui anumit tip de informații oficiale și, respectiv, monopolizarea
adevărului, prin controlul agresiv al instituțiilor media, concertarea acestora în tabăra
afiliată guvernării, care a instituit acest Guvern. Or, toate aceste acțiuni conduc la
subminarea libertății de exprimare.

Abordarile vis-a-vis de politica externa

De la instalarea în funcție Guvernul lui Igor Dodon a promovat o politică externă

incoerenta si arbitrara, lipsită de consistență si predictibilitate. Deși își aroga mai multe
merite în promovarea unei „politici externe echilibrate”, care, in realitate, este o
inventie ruseasca pentru a mentine neschimbata si conservata situatia generala din
Republica Moldova, inclusiv neretragerea trupelor militare ale Federatiei Ruse de pe
teritoriul nostru, acest Guvern a neglijat in mod intentionat parteneriatele strategice cu
Uniunea Europeană și SUA, a diminuat la maxim parteneriatele similare cu România și
Ucraina, orientându-se exclusiv spre integrarea euro-asiatică, cu repercusiuni deosebit
de riscante pentru noi sub aspect economic, social, dar și politic. Actualul Guvern a
pedalat in permanenta pe obiectivul inventat si impus al unei „politici externe
echilibrate”, considerand ca Acordul de Asociere cu UE ar fi un element ce provoaca
,,dezechilibru”, iar Executivul ar trebui să-si orienteze activitatea pe relația unor
angajamente cu Rusia și CSI, ca alternativă de integrare. Acțiunile Guvernului au
demonstrat o distantare efectiva de la angajamentele asumate in cadrul Acordului de
asociere. In atingerea acestui obiectiv, chiar daca nu exista niciun document relevant,
adoptat de Parlament si de Executiv cu referire la reorientarea politicii externe
moldovenesti, guvernul a actionat exclusiv conform indicatiilor lui Igor Dodon, astfel
actionand detrimentar intereselor noastre natioanale, doar ca sa-i satisfaca interesele
electorale si simpatiile personale ale sefului statului.

Politica externă a Republicii Moldova a ajuns în ultimele 8 luni la cheremul

ideologic și discreționar al PSRM-ului, reflectând in exclusivitate ambitiile personale
ale sefului statului. Suntem martorii unei ignorari intentionate ale Parlamentului si
Executivului in aprobarea si implementarea obiectivelor prioritare ale politicii noastre
externe de catre Igor Dodon. Toate aceste actiuni ale sefului statului sunt in flagranta
contradictie cu prevederile constitutionale ce vizeaza responsabilitatile presedintelui in
domeniul politicii externe. Pentru că Ministrii de Externe și șeful statului au devenit
nefrecventabili în Occident, iar vizitele la București și Kiev au devenit absolut

7
imposibile urmare unor declarații iresponsabile si ofensatoare ale președintelui in
adresa statelor vecine noua, acesta a decis reorientarea radicală a politicii externe spre
Rusia si statele ex-sovietice euro-asiatice.

Integrarea europeană a fost si rămâne pentru noi cea mai indicată soluție de
dezvoltare ca stat democratic, întemeiat pe modelul european de prosperitate,
stabilitate si securitate. Anume aceste deziderate trebuie sa fie promovate ca prioritati
strategice de catre diplomația moldoveneasca. Este evident că statutul de observator la
UEA (Uniunea Euro-Asiatică) nu are cum asigura Republicii Moldova cu mari beneficii
economice – cu atât mai mult cu cât cca 70% din exporturile noastre deja ajung pe
piața europeană, iar UE reprezintă principalul susținător al reformelor interne si a
consolidarii institutiilor democratice in Republica Moldova. Noi nu excludem
valorificarea pietei euro-asiatice, dar acesta poate fi lesne realitata in cadrul
raporturilor bilaterale cu aceste state.

La începutul anului Guvernul a autorizat numiri în funcții diplomatice pe lângă

Uniunea Euro-Asiatică a unor pretinsi diplomați, fără autorizarea corespunzătoare a
Comisiei parlamentare de profil a Parlamentului nostru. Ca sa exemplificam, numirea
Oxanei Greceanîi, fiica Președintelui Parlamentului, în calitate de reprezentat al
Republicii Moldova la UEA, este o probă indubitabila de nepotism, iresponsabilitate și
de cheltuieli financiare nejustificate. Orientarea spre Rusia și derivatele sale
geopolitice, CSI, UEA, critica în adresa UE, au fost obiectivele principale, vociferate de
Igor Dodon si Ion Chicu la ultima reuniune a ambasadorilor nostri, convocată de
MAEIE la începutul anului 2020, aceaasta fiind precedată de retragerea din prima linie
a unui grup din cei mai buni ambasadori, care reprezintă performantele diplomației
Republicii Moldova. Moscova a devenit vectorul geopolitic exclusiv spre care s-a
orientat Guvernul, dar, mai ales, seful statului, fapt incontestabil confirmat prin
numărul de vizite ale lui Igor Dodon in capitala Federatiei Ruse.

Cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova este Uniunea

Europeană, care a oferit în ultimii 10 ani, impreuna cu statele sale membre, impreuna
BEI și BERD, peste 1,9 mlrd. euro statului nostru, care actualmente este pus în situația
ingrată de a limita sprijinul său pentru nevoile de dezvoltare ale Republicii Moldova,
deoarece actualul Executiv nu-și onoreaza integral angajamentele asumate in cadrul
Acordului de Asociere, semnat la 27 iulie, 2014. Atitudinea aroganta si chiar
discriminatorie din partea Guvernului si a presedintelui Dodon fata de Uniunea
Europeana, fata de reprezentantii diplomatici ale acesteia la Chisinau, cu referire
speciala la ambasadorii UE, Poloniei si Romaniei, tradeaza fata adevarata a actualei
guvernari vis-a-vis de adevaratii nostri parteneri strategici. Chiar daca unele
conditionalitati au fost indeplinite urmare insistentelor partidelor parlamentare din
opozitie, in continuare persista restante importante mai ales cu referire la Legea
privind sancțiunile pentru spălarea banilor, a Legii privind achizițiile în sectoarele
energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, dar și consultarea publică asupra
proiectului noii strategii priind asigurarea independenței și integrității sectorului

8
justiției. Oricat de mult s-ar stradui actuala guvernare sa mimeze consolidarea
raporturilor cu UE, principalul motiv pentru care Republica Moldova nu va primi in
deplina masura asistența financiara din partea UE este incompetența Guvernului.
Menționăm că la rectificarea bugetului pentru 2020, Guvernul deja s-a grăbit să
excludă 40 mln. euro (800 mln. lei) prevăzute în cea de-a 3 tranșă a asistenței macro-
financiare a UE (50% fiind asistență nerambursabilă), ceea ce confirmă că acest
Guvern a abandonat deplin ideea de a elimina restanțele și a obține până la
expirarea Acordului de credit și de grant încheiate cu UE. Dacă Guvernul s-ar fi
mobilizat să rezolve restanțele identificate mai sus, să promoveze reforma justiției și
instituții democratice, în 6 luni de zile ar fi reușit categoric să devină eligibil pentru
tranșele restante și să revină la un dialog constructiv cu UE, astfel Republica
Moldova ar fi beneficiat de sume importante pentru țară.

SUA și UE continuă să solicite din partea Republicii Moldova finalizarea

investigației asupra fraudei bancare, recuperarea banilor furați de catre persoanele
implicate și deferirea lor pe mâna unei justiții independente, ceea ce presupune
limitarea influenței politice asupra organelor de drept și demonopolizarea economiei.
În loc să țină cont de aceste exigențe, am fost martorii unor atacuri verbale
impardonabile atat din partea unor membri ai guvernului împotriva ambasadorilor
străini acreditați în Republica Moldova, cat si din partea sefului statului. Aceste acțiuni
profund reprobabile reduc semnificativ credibilitatea noastră, astfel diminuand
considerabil relațiile Republicii Moldova cu partenerii nostri euro-atlantici.

În aprilie 2020 s-au împlinit 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic cu

România, dar acest parteneriat a fost si este tinut de actuala guvernare la ,,murat” sau
„sub pod”. Proiectele strategice de infrastructură - rețeaua de gaze naturale și cea de
electricitate de înaltă tensiune - sunt în regretabila întârziere de implementare. Deși
România reprezintă principalul nostru partener comercial, deopotriva cu cea mai
importantă piață de desfacere a produselor noastre agricole, iar diplomația romaneasca
se manifestă ca un adevarat si dezinteresat avocat al Republicii Moldova în cadrul UE,
Guvernul, la indicatia expresa a lui Igor Dodon, a făcut totul pentru a diminua relația
strategică cu România. În special, atragem atenția la modul rușinos în care guvernarea
a recepționat, pe ușa din spate, pe sub poduri, ajutoarele consistente, de multe
milioane, acordate de către Guvernul României. De asemenea, nu putem trece cu
vederea nici atacurile badaranesti ale premierului Chicu asupra statului român, asupra
unor oficiali din cadrul Uniunii Europene, în special asupra europarlamentarului
Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul
Parlamentar de Asociere UE – Moldova, care pe parcursul anilor a fost un adevărat
promotor și protector al cetățenilor Republicii Moldova. In continuare exista pretenții
justificate față de modul în care sunt tratați investitorii români în Republica Moldova,
iar reacțiile neprietenoase ale guvernării au fost pe larg reflectate în presa din România.
Aliații ideologici ai guvernului Dodon si Chicu continuă să intoxice relațiile cu
Bucureștiul, iar acest fapt aduce grave prejudiciu relațiilor fratesti dintre cele doua
state.
9
 În consecință:

1. Politica externă reprezintă o mare vulnerabilitate pentru interesele

noastre naționale, ca urmare a deciziilor arbitrare, total lipsite de coerenta,
consecventa si predictibilitate, aceasta fiind supusa interesului strict electoral al
sefului statului si actualei guvernari. Re-orientarea vectorului geopolitic și folosirea
diplomației Republicii Moldova în scopuri strict partizane amenință stabilitatea
angajamentelor Republici Moldova în raport cu principalii săi parteneri strategici
(UE), creând condiții favorabile pentru o re-capturare a statului, aprofundand
diviziunlei sociale și politice în societate si extinzand sărăcia și criza funcționala în
care se găsește statul și cetățenii săi.

2. La vechile amenințări (separatism, subdezvoltare, diminuarea

institutiilor fundamentale ale statului), Republica Moldova se confruntă în acest
moment cu o situație de criză gravă a sectorului de sănătate (pandemia) pentru care
nu are resursele și infrastructura necesară pentru a-și proteja populația, iar
derapajele grave în relația sa cu principalii parteneri pentru dezvoltare la momentul
declanșării epidemiei a influențat foarte negativ răspunsul guvernului la pregătirea
și echiparea adecvată a spitalelor, inițierea tratamentului medical în instituțiile
spitalicești și diminuarea crizei economice.

3. Redresarea radicala a situatiei in domeniul polticii externe poate, dar si

trebuie facuta de catre o noua garnitura guvernamentala, pentru care
implementarea neconditionata a Acordului de Asociere si a celui de Liber schimb,
deopotriva cu consolidarea si extinderea parteneriatelor noastre strategice cu UE,
Romania si SUA, nu este doar o chestiune de onoare, ci, mai degraba, o necesitate
vitala, ce deriva din interesele noastre nationale in directa consonata cu doleanțele
majorității cetățenilor noștri.

Argumentele din domeniul justiției

Justiția este un domeniu esențial de activitate a statului. Deși Guvernul și-a

asumat reformarea sistemului judiciar, constatăm că aceste intenții s-au transformat în
inacțiuni, iar ulterior în fapte ce impută o gravă abatere de la principiile satului de
drept. În toată perioada de activitate a Executivului am sesizat o tentativă de ingerință
în sistemul judecătoresc din partea puterii. Aceste ingerințe au început din momentul
declanșării așa-zisei ,,reforme mici a justiției”, care în fapt presupunea preluarea
controlului politic asupra componenței Consiliului Superior al Magistraturii prin

10
operarea modificărilor parvenite din partea Ministerului Justiției. În încercările de
preluare a controlului politic asupra justiției, anumiți membri ai Guvernului nu se
jenau să facă și declarații publice care confirmau tentativele de ingerință asupra
sistemului judiciar. Mai mult ca atât, contrar prevederilor legale, Ministerul Justiției
susținea deschis convocarea Adunării Generale a Judecătorilor pentru a exercita un
control clar asupra membrilor CSM-ului și, eventual, de a controla o majoritate care să
permită anumitor grupuri din sfera puterii de a influența numirea, promovarea sau
destituirea judecătorilor prin anumite mecanisme elaborate de Ministerul Justiției, fapt
criticat de întreaga societate și trezind îngrijorări majore privind instituirea unui nou
control politic asupra justiției!

Toate acțiunile și declarațiile din ultima perioadă a Ministerului Justiției erau

orientate în direcția subminării statului de drept și desconsiderarea puterii judiciare.
Relatăm în mod special că Guvernul Chicu a renunțat la ideea evaluării judecătorilor și
procurorilor cu participarea experților străini. Iar extinderea numărului de membrii
CSM a avut loc fără consultări cu Comisia de la Veneția, fără respectarea unui consens
în Parlament și cu partajarea politică.

Mai mult, Ministerul Justiției nu-și îndeplinea atribuțiile consfințite în

Constituție și alte Legi cum ar fi boicotarea intenționată a ședințelor CSM-ului sau
neavizării Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al
Federației Ruse, prin care să analizeze compatibilitatea Acordului respectiv cu
prevederile legislației naționale. În consecință, acest acord a fost declarat
neconstituțional.

Guvernul Chicu a demonstrat incapacitate guvernamentală, creând premise

suficiente de aprofundare a crizei în toate sferele vieții sociale, iar încălcarea
sistematică a Constituției denotă lipsa de respect față de ordinea constituțională a
Republicii Moldova, în special prin ignorarea intereselor naționale ale cetățenilor
Republicii Moldova, promovând doar interesele de grup ale persoanelor din jurul
guvernării care aplică scheme criminale, inclusiv de contrabandă, atentând la
securitatea economică a țării.

Pe cale de consecință, ansamblul împrejurărilor determină semnatarii moțiunii

de cenzură să ceară demiterea Guvernului prin exprimarea unui vot de neîncredere
Guvernului.
11
 DISPOZITIVUL

Astfel, în temeiul art. 106 al Constituției Republicii Moldova și art. 116 din
Regulamentul Parlamentului, înaintăm spre examinare Plenului Parlamentului
Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului și exprimăm vot de neîncredere față
de Guvernul Republicii Moldova.

Deputați în Parlamentul Republicii Moldova:

Proiect

HOTĂRÂRE

privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului

12
 În temeiul art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 116-118 din
Regulamentul Parlamentului și art. 13 din Legea cu privire la Guvern,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. - (1) Se adoptă moțiunea de cenzură, exprimându-se vot de

neîncredere Guvernului.

(2) Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului se anexează.

Art. 2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

13