Securitatea Economică În Republica Moldova

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE
DEPARTAMENTUL DE ISTORIE A ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ŞI

ARHEOLOGIE
Garbuz Dorin
Securitatea Economică în Republica Moldova în perioada

1991-2019
SPECIALITATEA- 224.1 ISTORIE
Teză de licență
Şef Departament: ___________Ion Eremia, doctor habilitat
Conducător Ştiinţific: ___________Rotaru Liliana, doctor
Autorul: ___________Garbuz Dorin
Chişinău 2019
Cuprins:
Lista abrevierilor..............................................................................................................................3
Introducere......................................................................................................................................4
Capitolul I: Securitatea Economică: noțiune, esență și importanță...............................................6
1.1 Termenul de securitate economică............................................................................................6
1.2 Securitatea Economică a „Marelor State”.................................................................................9
Capitolul II: Securitatea Republicii Moldova în sfera economică: între două blocuri politico-
economice......................................................................................................................................18
2.1 Sistemul economic moldovenesc.............................................................................................18
2.2 Interesele Naționale a Republicii Moldova în sfera economică. Sferele și componentele

securității economice a Republicii Moldova.................................................................................21
2.3 Criteriile și indicatorii securității economice. Evaluarea stării securității economice a

RM.................................................................................................................................................27
2.4 Pericolele și sursele de pericol a securității economice din Republica Moldova. Direcțiile
principale spre sigurarea securității economice a țării...................................................................36
Concluzii........................................................................................................................................43
Bibliografie....................................................................................................................................44
2
Lista Abrevierilor
1. SUA – Statele Unite ale Americii
2. URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
3. PIB – Produsul Intern Brut
4. NAFTA – North American Free Trade Agreement
5. RM – Republica Moldova
6. ONU – Organizația Națiunilor Unite
7. UE – Uniunea Europeană
8. BNS – Biroul Național de Statistică
9. VAB – Valoarea Adăugată Brută
10. UE – Uniunea Europeană
11. CSI – Comunitatea Statelor Independente
12. DCFTA – Deep and Comprehensive Free Trade Area
3
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. În lumea contemporană, securitatea prezintă o tematică

extrem de cotroversată. Asigurarea acesteia devine din ce în ce mai complicată dat fiind faptul
diversităților globale apărute de-a lungul timpului. Securitatea economică, reprezentând una
dintre cele mai importante componente a securității naționale, necesită o atenție suplimentară.
Studierea securității economice ține nemijlocit de studiul societății, nu doar de cititul
documentelor și analizarea unor factori, fără a face referință la viața cetețenilor. Pentru
Republica Moldova, aceasta are o atracție aparte. Aceasta constă în aceea că de-a lungul
existenței țării (din 1991) nu a fost observată o dezvoltare efectivă. Succedarea nesfârșită a
Guvernelor incapabile sau corupte la conducerea țării a dus la stagnarea permanentă a acesteia și
la o involuție treptată. Odată cu scurgerea timpului, Moldova rămâne din ce în ce mai mult în
urma statelor europene, până chiar și globale. Mai mult de atât, Republica Moldova este, practic
unicul stat din Europa care nu a atins nivelul economic înregistrat în 1990. Faptul dat denotă că
perioada post-sovietică este caracterizată prin aspecte și mai negative decât din timpul acesteia.
Din punct de vedere istoric, securitatea economică este unul dintre factorii cheie ce contribuie la
anumite schimbări, este unul dintre factorii ce rămân în istorie, care are capacitatea de a schimba
cursul acesteia.
Cadrul cronologic se referă la perioada de existență a Republicii Moldova, și anume 1991-2019

cu atenție deosebită oferită perioadei 2004-2019 dat fiind absența documentelor publice înainte
de perioada anului 2004.
Scopul și obiectivele. Scopul prezentei lucrări nu constă însuși în denumirea fiecărui aspect
economic în parte pe perioada 1991-2019, acest lucru este imposibil de realizat în cadrul unei
teze de licențe. De asemenea, am evitat teriotizarea profund economică a acestei teze, încercând
să o păstrez la modulul istoriei. Scopul acestei lucrări constă în demonstrarea, pe bază de fapte
istorice, a lipsei securității economice din Republica Moldova. De asemenea, în baza treptelor
trecute de economia Republicii Moldova și de eficiența acesteia la etapa actuală, am încercat să
concluzionez cu ideea că viitorul țării nu este pierdut, acesta depinde de populația autohtonă, și
de factorul cel mai important în această privință, care constă în aderarea, într-un final, la UE sau
aflarea în continuare în cadrul Uniunii Vamale. Această lucrare a avut câteva obiective: definirea
termenului de securitate economică; caracterizarea securității economice pe scurt a unor state
puternice din punct de vedere politico-economic; definirea sistemului economic moldovenesc și
explicarea absenței acestuia; denumirea pericolelor pentru Republica Moldova și metodele de
lichidare a acestora; denumirea unor aspecte a securității economice cărora Ministerul Economiei
trebuie să atragă o atenție deosebită.
4
Izvoarele istorice. Izvoarele utilizate pentru abordarea științifică în prezenta teză de licență sunt
documente elaborate și publicate oficial de către Ministerul Economiei al Republicii Moldova.
Acestea conțin date analitice a perioadelor de activitate a ministerului în diverse sfere economice
cum ar fi industria, agricultura, finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, problema șomajului și
a sărăciei etc. Informațiile prezentate de către Minister în documentele menționate au servit drept
un material foarte important pentru formularea tezei date. Un mare minus a fost lipsa
documentelor și a rapoartelor de activitate a insituției ce datează înainte de anul 2004. De
asemenea, ca surse au folosit unele articole din ziarele americane și rusești care prezintă anumite
date istorico-analitice în domeniul economiei globale. Pentru crearea unor cunoștințe la nivelul
securității economice a unor state au fost vizitate și site-urile oficiale ale acestora, care deși sunt
vagi în detalii sau concepte, din motive evidente, prezintă o cantitate impunătoare de informație
privitor la securitatea economică, tratate sau înțelegeri în sfera dată care au ajutat esențial la
analiza sferei economice.
Istoriografia. La etapa istorigrafie, referitor la tematica securității economice a Republicii

Moldova, se poate de spus că aceasta este foarte săracă. В.В. Сакович este unicul autor care a
scris despre securitatea economică a țării noastre. În lucrarea sa „Национальная безопасность
Республики Молдова” el dedică un compartiment întreg securității economice, în care prezintă,
într-o formă detaliată, aspectele securității economice a statului precum și situația gravă în care
acesta se află. Сакович denotă faptul că libertatea economică a Republicii Moldova este extrem
de puternic amenințată de către Rusia, precum și că problemele politice a țării este unul dintre
factorii primordiali ce stau în calea dezvotării social-economice a acesteia. Cu referire la
economia Republicii Moldova scrie și Sergiu Ion Chircă în lucrarea sa Sisteme economice în
timp și spațiu. Acesta, fiind economist de specialitate și având experiență în domeniul economiei
țării, expune transparența sistemului economic moldovenesc, în esența absenței acestuia.
Concluzia finală a lui Chircă constă în aceea că Republica Moldova își are locul de drept alături
de UE, de România, și că această simbioză va duce, efectiv, la dezvoltarea sociol-economică a
țării. Pe parcursul cercetării au fost studiate și alte lucrări în domeniul economic, care prezintă nu
într-atât aspecte ale securității, cel puțin nu direct, ci acțiuni ce pot distruge cadrul economic sau
sisteme, precum și consecințele acestora asupra societății. Pentru formarea cunoștințelor la nivel
general în sfera social-politico-economică am studiat Politici publice complexe de Igor
Munteanu, Avuția Națiunilor de Adam Smith (una dintre lucrările fundamentale a economie),
Doctrine și economiști celebri de Dumitru Moldovanu etc., toate creând un limbaj și un spirit
critic corespunzător.
5
CAPITOLUL I: Securitatea Economică: noțiune, esență și importanță
1.1 Termenul de securitate economică
„Securității economice, la nivelul securității naționale, i se atribuie rolul primordial. Cum

arată experiența mondială, doar un sistem stabil a asigurării securității economice poate servi ca
garanție suveranității și independenței statului, unei dezvoltări socio-economice stabile și
ambițioase.”1
La momentul de față, lucrul dat poate fi dovedit de o serie de state cum ar fi Norvegia,
Suedia, Islanda, Olanda etc. Aceste state deși nu dispun de cantități enorme de zăcăminte
naturale, de un teritoriu impunător, de armată ultradezvoltată etc. se mențin la un nivel economic
destul de înalt2, mulțumită sistemului economic implimentat și a politicii economice duse de
minesterul de economie.
„Categoria securitatea economică, în sensul de astăzi, pentru prima dată a fost folosită în
SUA. SUA a fost primul stat din lume unde asigurarea securității economice a fost ridicată la
rangul celor mai importante sarcini de stat. Această sarcină pentru prima dată a fost pusă în fața
administrației americane în anul 1934, în timpul crizei economice, în discursul nou alesului
președinte american F.D. Roosevelt către națiune, care a primit denumirea de Noul Curs. Anume
în acest document a fost folosit termenul de national economic security. ”3
După cum cunoaștem din manualele de istorie, Noul Curs a devenit colacul de salvare a
SUA. A fost planificat în trei etape (recuperare, revenire și reformă). Punerea în practică a
acestui plan s-a dovedit a fi extrem de benefică, SUA fiind primul stat ieșit din criza economică.
La etapa zilei de astăzi, SUA este pe locul doi în economia globală, întrecută în anul 2017 de
către China. Aceasta ne vorbește despre faptul că acordarea unei atenții deosebite securității
economice va duce garantat la succes și la afirmarea statului pe plan mondial.
„La momentul de față practic toate țările de pe globul pământesc când analizează
înrtrebările securității naționale, o atenție deosebită acordă securității economice. În țările
Occidentale, securitatea economică este văzută prin prisma stabilității, durabilității,
competitivității, eficienței și globalizării. Statele Occidentale, în momentul formării teoriei și
practicii securității economice pun accentul pe integrarea economiilor naționale în sistemul
relațiilor economice mondiale în contextul procesului de globalizare, participarea comună la
ciclul de reproducere, formarea veniturilor mondiale. În viziunea specialiștilor americani,
securitatea economică trebuie să răspundă, cel puțin, la două condiții:
1
В.А. Сакович. Национальная безопасность Республики Молдова. Chișinău 2016, p.237
2
https://www.imf.org/external/ (vizitat la 19.03.2019)
3
В.А. Сакович. Национальная безопасность Республики Молдова. Chișinău 2016, p. 237-238
6
- conservarea independenței economice a țării, abilitatea acesteia de a lua decizii privind
dezvoltarea economiei în interesul propriu;
- oportunități de păstrare a nivelului de trai al populației deja realizat și de a contrubui la

îmbunătățirea acesteia.”4
În viziunea mea, teoria expusă de specialiștii americani este mai logică cât și mai
benefică. Pentru ca un stat anumit să dispună de o securitate economică puternică este necesar ca
din punct de vedere economic aceasta să nu depindă de alte state, ci să fie în colaborare cu
acestea. La același nivel, este colosal de punctat faptul că nivelul de trai a populației este un
factor vital pentru securitatea economică a statului. În momentul în care cetățeanul este mulțumit
din punct de vedere al binestării proprii cât și statale, acesta va depune un efort mai mare pentru
a păstra această situație.5 Vom vorbi mai detaliat despre aceste lucruri în capitolul doi.
„Tractările securității economice a cercetătorilor ruși sunt fuzionate în trei grupuri: autorii
primului grup formulează sensul securității economice drept un set de condiții, care apără
economia statului atât de pericolele exterioare, cât și de cele interioare; autorii celui de-al doilea
grup fac legătura dintre securitatea economică și acel nivel de economie a statului care le permite
să apere părțile vitale a acesteia; iar autorii celui de-al treilea grup prin securitatea economică
înțeleg posibilitatea economiei de a asigura nevoile sociale eficiente la nivel național cât și
internațional. Ce ține de cercetătorii moldoveni, aceștia tractează securitatea economică drept
accesul la resurse, finanțe și pieți de desfacere, necesare pentru menținerea bunăstării și a puterii
în stat.”6
Cele menționate mai sus, sunt, de factum, lucrurile de care Replublica Moldova, la etapa
actuală duce lipsă. Pentru a afirma că Republica Moldova dispune de securitate economică, este
vital ca aceasta să bifeze lucrurile sus menționate. Această idee va fi dezvoltată în capitolul doi.
Ce ține de specialiștii ruși, aceștia nu pot ajunge la un numitor comun, problema fiind în aceea că
securitatea economică, ar trebuie să întrunească toate cele trei grupe. După părerea mea,
specialiștii ruși sunt aproape de a defini securitatea economică. Problema este în aceea că
conceptul de securitate economică este luat la o scară mică de către specialiștii ruși. Pentru a
demonstra afirmația dată, o să-mi permit să utilizez un concept expus de un mare om de afaceri,
eseist, om de știință în domeniul economiei: stabilitatea este un lucru care poate distruge ființa
umană precum și statul în întregime; necesitatea de a aduce lucruri noi pe lume, de a crea, de a
descoperi și de a îmbunătăți este vitală pentru păstrarea interesului și pentru a asigura
4
5
Adam Smith. Avuția Națiunilor. Publica 2011
6
В.А. Сакович. Национальная безопасность Республики Молдова. Chișinău 2016, p. 240
7
continuitaea omenirii, chiar dacă la mijloc, rata riscului poate fi extrem de ridicată. 7 Ideea dată se
atribuie ideal, în viziunea mea, domeniului securității economice. Astfel, la nivel de noțiune,
consider că specialiștii americani sunt cel mai aproape de adevăr. Îmbunătățirea continuă a
nivelului de trai este aspectul cel mai important a unei lumi prospere, moderne, care tinde spre
un viitor.
„Pe de altă parte, existența a mai multor definiții și tractări a asigurării economice
dovedește faptul că nu există o regulă unică, efectivă în definirea entității nici a asigurării
securității naționale în sfera economică. Analiza abordărilor științifice existente asupra
conceptului și asigurării securității economice conduce la concluzia că esența securității
economice a statului în condițiile moderne este o astfel de stare, dinamica sismelor politice și
social-economice, a relațiilor sociale cetățean-stat-societate, care permit obiectiv să determine și
efectiv să realizeze scopurile și interesele politice și social-economice.”8
Aproximativ toate statele lumii funcționează pe principii diferite, anume în sfera

economiei. Politica fiecărui stat în parte este extrem de diferită, iar politica dusă de un stat este
colosal de vitală pentru economia acestuia. Este fundamental de menționat faptul că din
manualele de istorie, încă de pe băncile școlare am studiat că apusul la foarte multe state a fost
cauzat, inclusiv, de latura economică. Să ne amintim de URSS, perioada contemporană, care, în
goana sa după putere, ambiții etc. a suferit un uriaș și poate chiar catastrofal colaps. Sistemele
economice diferă de la stat la stat. Totuși, este necesară o definire universală, optimă pentru toate
statele lumii a securității economice. Realizând un studiu a conceptelor economice, am ajuns la
formularea unei proprii noțiuni: securitatea economică a unui stat trebuie să răspundă de
asigurarea unei vieți depline din punctul de vedere social-economic a oricărui cetățean în
conformitate cu necesitățile acestuia și cu cerințele prezentului, de o independență totală din
punct de vedere economic precum și apărarea intereselor economice naționale proprii, de
asigurarea statului cu resurse suficiente pentru modernizarea treptată și permanentă a acestuia și
desigur de participarea la maxim a statului în cadrul economiei mondiale. În cazul în care,
securitatea economică a oricărui stat va îndeplini cerințele/sarcinile date atunci, după părerea
mea, statul dat va fi unul în permanentă dezvoltare iar nivelul securității naționale va fi cel mai
ridicat. În cazul dat, este obligator de menționat că pentru un astfel de succes, politica dusă de
statul X trebuie să fie la același nivel, în sensul în care, securitatea economică poate, și va fi rapid
înăbușită de o slabă sau chiar absentă securitate politică. Interdependența dintre acestea este
foarte strânsă, punctul meu de vedere fiind că existența uneia fără de cealaltă nu există. Posibil,
7
Nassim Nicholas Taleb. Antifragil, București 2014
8
В.А. Сакович. Национальная безопасность Республики Молдова. Chișinău 2016, p. 241, 249
8
ca aceste două să fie singurile ramuri a securității naționale, fără de care, un stat nu poate exista
în cel mai rău caz, iar pe de altă parte, nu-l poți numi nici independent, nici suveran.
1.2 Securitatea economică a „Marelor State”
La etapa actuală, marele state sunt SUA, Federația Rusă, China, Marea Britanie și
Japonia.9 Aceste state dispun nu doar de un sistem economic eficient, o securitate economică
modernă dar și duc o politică pe măsură, astfel încât, influența acestora este covârșitoare. Deși
are multe lacune, am să-mi permit subiectiv să afirm sau să enunțez că SUA este cel mai puternic
stat în zilele de astăzi. Această concluzie o putem face din nenumăratele date publice oficiale
postate pe diverse site-uri, unele chiar dâandu-ne cu lux de amănunte situația actuală.
„SUA au una dintre cele mai bogate și mai diversificate economii din lume. Președintele
Donald Trump și-a îndeplinit angajamentul de a-și reduce obligațiile în domeniul legislației
fiscale și a semnat un proiect major de lege privind reforma fiscală la sfârșitul anului 2017, dar a
adoptat și politici comerciale protecționiste. Deși a deținut o majoritate redusă în Congres până
în 2019, Partidul Republican nu a reușit să îndeplinească alte promisiuni precum dezmembrarea
Actului accesibil. Cu controlul asupra Camerei Reprezentanților care trece la Partidul Democrat,
perspectivele pentru o legislație majoră care afectează politica economic s-au diminuat. Deși
serviciile reprezintă aproximativ 80% din PIB, SUA rămâne cel de-al doilea cel mai mare
producător mondial de produse industriale și lider în cercetare li dezvoltare.”10
Perioada de după alegerea lui Trump se caracterizează prin una plină de reforme, nu
neapărat unele benefice și eficiente. Politica dusă de acesta este deseori numită „politica unui om
nebun”, majoritatea fiind de părerea că este nimic mai mult decât un om de afaceri, nicidecum un
politician. Și deși din punct de vedere economic până la momentul de față pare că face față,
reformele propuse de acesta nu ajung chiar la estimările prezise. Trump totuși, în opinia ziarelor
de gardă americane cum ar fi Financial Times sau The Guardian, a venit la putere în situații nu
atât de complicate cum ar fi fost venirea lui G.W. Bush în 2001.
„Administrația Bush a contribuit la stoparea recesiunii cu o politică fiscal expansionistă.

Imediat după intrarea în funcție în ianuarie, președintele George W. Bush a început să lucreze cu
Congresul pentru a reduce taxele. Reducerile fiscal au fost introduse treptat până în 2009, prea
lent pentru a stimula economia. Creșterea economică a fost de 1% în 2001. Aceasta a crescut la
1,8% în 2002 și 2,8% în 2003. Pentru a rezolva acest lucru, Congresul a adoptat Legea de
9
https://improb.com/top-powerful-countries-in-the-world/ (vizitat la 12.04.2019).
10
https://www.heritage.org/index/country/unitedstates (vizitat la 12.04.2019).
9
reconciliere a salariilor și a reducerii impozitului pe venit în 2003. Obiectivele sale au fost
accelerarea reducerilor fiscale și acordarea de pauze pentru întreprinderi.”11
Pe practica SUA este, în viziunea mea, imposibil de imaginat o securitate economică care
să asigure cerințele sus menționate. Dimensiule colosale a influenței americane care a început să
crească treptat încă de la sfârșitul Primului Război Mondial s-a lăsat, desigur, cu lacune enorme
în crearea relațiilor de prietenie. Regimul American, deși este unul „democratic”, multe națiuni,
popoare, regiuni etc. au văzut în acesta un lucru negativ, care, mai mult sau mai puțin, îi
privatizează, pe fiecare în parte, de ceva anume. Pe scurt, securitatea economică a SUA este
perindată de cele mai multe și mai grave periocole. În acest sens, putem vorbi deschis de
terorism, o sferă în care economia americană investește foarte mult. Terorismul, pe care
americanii încearcă să-l combată de câteva decenii, poate afecta economia SUA prin diverse
metode cum ar fi: căile de transport, căile de comunicare, structurile organizatorice, energetica
etc. Acestea, în lumea americană, pot afecta structura economică a statului extrem de grav, și pe
o perioadă îndelungată.12
„Venirea lu Obama la Casa Albă a însemnat prelungirea reabilitării economiei americane.

Obama are merite enorme și a îmbunătățit semnificativ viețile americanilor, practic din toate
punctele de vedere. Ceea ce ține de economie, acesta a încheiat recesiunea din 2008 cu ajutorul
unui pachet de stimulare economică în valoare de 787 miliarde $; a modernizat industria
constructoare de mașini în martie 2009; la data de 23 martie 2010 a realizat reforma sănătății,
reformă în urma căreia economia americană a avut de câștigat; în decembrie 2010, Obama și
Congresul au convenit asupra unui stimulent suplimentar sub forma unei reduceri de impozit de
858 miliarde $; la data de 28 august 2012, administrția Obama a anunțat noi standarde privind
eficiența consumului de combustibil, care, până în anul 2025, avea să salveze șoferilor 1.7
trilioane $; a anunțat reducerea emisiei de carbon ți trecerea la energia regenerabilă; la data de 4
octombrie 2015, echipa Obama a discutat parteneriatul Trans-Pacificului, care avea să devină cel
mai mare aranjament de liber schimb, înlocuind astfel NAFTA; în timpul celor două mandate,
Obama a creat peste 16 miliane locuri de muncă.”13
Analiștii și istoricii americani, precum și cei din străinătate, îl plasează pe Obama în top
10 cei mai importanți președinți americani. În ultimele două decenii, economia americană a avut
de suferit din cauza mai multor factori cum ar fi terorismul, șumajul, clima etc. Totuși, la ziua de
astăzi, economia SUA este în topul mondial, conducând în unele dintre cele mai importante
11
https://www.thebalance.com/2001-recession-causes-lengths-stats-4147962 (vizitat la 14.04.2019).
12
https://www.dhs.gov/sites/default/files/publications/critical-five-shared-narrative-ci-national-prosperity-2015-
508.pdf (vizitat la 14.04.2019).
13
https://www.thebalance.com/what-has-obama-done-11-major-accomplishments-3306158(vizitat la 14.04.2019).
10
sfere, precum ar fi PIB-ul, detașat în fața Chinei: SUA – 21.401.230, China – 15.543.710
(IMF).14 Astfel, economia SUA este una destul de rigidă, care continue în permanență să se
dezvolte, să asigure un trai decent cetățenilor statului (la o anumită scară) ceea ce ne sugerează
că securitatea economică americană este una eficientă, care continue să progreseze, în pofida
pericolelor din exterior și interior.
„Timp de 16 ani de președenție a lui Vladimir Putin, Rusia s-a transformat într-o țară
dezvoltată cu o puternică bază social-economică. Acum, mulță oameni uită că în 1999, datoria
externă a Rusiei era de 140% din PIB, statutul armatei era critic, Nordul Caucazului era bântuit
de război... Putin a reușit să scoată țara din criză și să adune în viitor toată puterea de a face un
salt înainte, în special în sfera economică.”15
Perioada URSS avea, eventual, să apună, cauzele acesteia fiind diverse. Unul dinte cele
mai importanete roluri, a jucat economia. După cum ne spune istoriografia occidentală, precum
și cea rusă, URSS-ul practic nu avea cale de scăpare, astfel încât politica comunistă dusă de
sovietici înnăbușea economia țării.16 Statul nu putea să lupte cu ajutorul metodelor învechite
împotriva globalizării și a capitalismului care era în plină putere și continuă ascensiune. Situația
social-economică a statului era, pe drept spus, deplorabilă, chiar dacă autoritățile sovietice
încercau prin diferite metode să ascundă acest lucru, greșeala lor fiin repetată de istoriografia
rusă contemporană privitoare la această temă. Venirea lui Putin la putere și ideile reformatoare
ale acestuia, avea să ofere noului stat format o perioadă de respiro, pentru ca în scurt timp, mai
mult sau mai puțin, să se reîntoarcă la reputația unui stat puternic social-economic.
„Opoziționerii, economiștii și specialiștii au afirmat că succesele obținute în țară nu vor

conduce decât la creșterea prețurilor la energie. În realitate, totul s-a dovedit a fi greșit. Când
Putin a venit la putere, primul lucru pe care l-a făcut a fost să limiteze influența oamenilor de
afaceri și a băncilor asupra puterii, sub Elțin, aceștia fiind cei ce dictau legile, acționând doar în
propriul interes. Apoi, președintele a stabilit controlul asupra fluxurilor financiare, ceea ce a
făcut posibilă reducerea și limitarea spălării banilor în străinătate. Pentru a sprijini
întreprinzătorii ruși, el a stabilit cea mai scăzută rată a dobânzii la impozitul pe venit în Europa
și, de asemenea, a acordat o mare atenție dezvoltării „afacerilor mici”. Trebuie de menționat
faptul că creșterea economică în primul an după ce Vladimir Putin a ajuns la putere a fost de
6,8%.”17
14
http://worldpopulationreview.com/countries/countries-by-gdp/ (vizitat la 20.05.2019).
15
https://inosmi.ru/economic/20170315/238876400.html (vizitat la 17.04.2019).
16
В.В. Зюзин. Внутренние и внешние факторы распада СССР – величайшей геополитической катастрофы
века
17
11
Fără îndoială se poate de spus că în absența lui Putin, Federația Rusă posibil avea doar să
se afunde din ce în ce mai mult în prăpastia social-economică. Este imposibil de trecut cu
vederea creșterea economică uriașă per an de 6,8%, atinsă de administrația Putin. Acesta, practic,
lichidând, sau minimalizând influența oligarhilor asupra economiei naționale, a scos factorul cel
mai important care putea să dăunze asupra securității economice rusești. De asemenea, stabilind
controlul asupra fluxurilor financiare, a oprit spălarea de bani, căile de îmbogățire ușoare și
ilegale a oligarhilor ruși, o acțiune extrem de benefică și eficientă pentru economia unui stat. O
altă componentă importantă a economiei sunt afacerile mici, promovarea acestora de către Putin
poate aduce la ridicarea eficienței economice anuale cu câteva prcente, lucru care, eventual, la
creșterea economică anuală este extrem de vitală.
„S-a observat creșterea industriei și utilizarea maximă a capacității de producție. În

același timp, președintele a stabilit obiective noi: dublarea PIB-ului, creșterea cotei din industria
extractivă și dezvoltarea de tehnologii înalte. Tendințele pozitive în agricultură și-au întărit
pozițiile. În 2001, producția de cereale s-a dublat față de 1998, ajungând la 82 milioane de tone,
iar în 2015, producția de cereale în Rusia a fost de 100 milioane tone. În ultimii 16 ani, creșterea
anuală a producției agricole a ajuns la 3,3%.”18
Politica dusă în zilele noastre de către ruși, deși este una oficial democrată, aceasta are
foarte multe aspecte care nu se conformă democrației. Deși PIB-ul anual este în continuă
creștere, economia Rusiei nu se bazează pe înaltele tehnilogii, precum și nici pe folosirea la
maxim a industriei extractive. Economiștii internaționali susțin că teritoriul uriaș, gigantic al
Federației Ruse este extrem de bogat în zăcăminte naturale, iar exploatarea la maxim a acestora,
împreună cu o politică corectă de utilizare a finanțelor pe seama acestora ar putea, într-un termen
de zece ani cu ușurință să plaseze Rusia în top 3 cele mai dezvoltate state din punct de vedere
economic, posibil chiar și în fruntea acestui top. Comparativ cu anul 1998, agricultura, efectiv, a
evoluat impresionant. La ziua de astăzi, este unul din principalii exportatori de produse
cerealiere, în special grâul, care este vast cultivat, în mare parte în regiunea europeană a
teritoriului rus. Cu toate acestea, Rusia este nevoită să importe destul de multe produse agricole,
dat fiind faptul că teritoriul imens precum și climatul divers este un impediment puternic pentru
asigurarea cu 100% a necesităților populației ruse.
„Vladimir Putin a acordat o atenție deosebită problemei șomajului în țară. În 2000, nivelul
său era de aproximativ 11%, în prezent a scăzut la 8,5%. Autoritățile competente au ajuns la
concluzia că este necesar să se reacționeze în timp util la schimbările de pe piața muncii, motiv
18
Ibidem (vizitat la 17.04.2019).
12
pentru care rata șomajului a scăzut la un nivel acceptabil. Pentru comparație, poate fi menționată
rata șomajului în unele țări europene: 10,5% în Franța, 12,4 % în Italia și 22,7% în Spania.”19
Federația Rusă în acest sens, deși a creat pe parcursul ultimelor două decenii un număr
impunător de locuri de muncă, acestea totuși nu sunt suficiente pentru a diminua situația
șomajului la indicii corespunzători. Posibil că situația dată poate fi găsită în centrele social-
economice, adică orașele mari cum ar fi Mscova, Sankt-Petersburg, Kazan, Novosibirsk, Rostov-
pe-Don etc. dar, situația în cea mai mare parte a federației pare a fi ceva mai gravă. Cel mai
important aspect ce ne poate confirma teoria dată ar fi aceea că Federația Rusă este un centru
economic, un conglomerat care atrage cetățeni a altor state din împrejurimi cum ar fi Republica
Moldova, Ucraina, Polonia, Belorusia, Armenia, Kazahstan, Mongolia, China etc. Astfel, situația
reală la moment este aceea că persoanele care pleacă în Rusia cu scopul de a găsi un loc de
muncă mai bun decât în propria țară și nu se întorc, sau se întorc p scurt timp, apoi pleacă înapoi
enotă faptul că aceștia lucrează pe teritoriul statului dat. Aceasta duce la lipsirea cetățenilor ruși
de locuri de muncă. Astfel, putem ferm afirma că cifra străinilor muncitori pe teritoriul
Federației Ruse este de cîteva milioane, milioane de ruși fiind astfel șomeri. Putem deci
concluziona că rata reală a șomajului este „puțin” diferită de cea expusă public.
„Este demn de remarcat faptul că datoria externă a Rusiei de astăzi este de aproximativ
515 miliarde de dolari, dar datoriile statului sunt de 270 miliarde de dolari sau 25% din PIB.
Tebuie remarcat faptul că datoria externă americană a crescut la 19 trilioane de dolari și este
egală cu 110% din PIB-ul acestei țări.”20
Se pare că Putin a luat calea președintelui român a secolului trecut, Ilie Ceaușescu, care a
fost capabil să elibereze România, în peioada anilor ’80, de datoriile externe. „Spre sfârșitul
anului 1989, România avea deja acumulat un capital de cca trei miliarde de dolari, însă banii au
fost introduși în Iraq, Iran și Egipt pentru consolidarea bazei de materie primă și obținerea de noi
dobânzi. ... Dacă acei bani ar fi fost investiți în economia națională pentru ameliorarea condițiilor
de viață și dacă Ceaușescu ar fi acceptat democratizarea, situația ar fi fost poate alta.” 21
Experiența lui Ceaușescu ar trebui să fie o lecție pentru genrațiile ulterioare de președinți sau
dictatori. Putin merge pe o cale asemănătoare cu cea a președintelui român, în sensul că investiții
enorme se fac în armată după cum acesta a ținut să menționeze în discursurile sale din februarie a
ultimilor doi ani, deși regiunile din Est de Ural sunt în situație de criză social-economică.
Finanțele rusești sunt necesare a fi investite în industrializarea și infrastructurizarea Estului,
precum și a îmbunătățirii regiunii europene. Folosind exprimarea autorului, „trebuie remarcat” că
19
20
21
Sergiu Ion Chircă. Sisteme economice în timp și spațiu. Editura Arc, Chișinău, p. 92
13
economia SUA este cu mult mai inovativă și eficientă comparativ cu cea rusească, aceasta
adeverindu-se și prin PIB-ul american, care este de aproximativ 15 ori mai mare decât cel rusesc,
prin nivelul de trai al americanilor comparativ cu cel al cetățenilor ruși precum și nivelul de
infrastructură american. În discursurile sale, Donald Trump afirmă că diminuarea datoriei
externe este unul dintre scopurile principale pus pe perioada președenției sale, iar deciziile destul
de detașate luate de acesta va duce la o diminuare sporită.
„În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a producției industriale. În 1998,
indicele producției industriale a scăzut cu 48 % față de 1991. Cu toate acestea, măsuerile luate de
președinte au condus la creșterea rapidă a industriei naționale. Până în 2008, țara a reușit să
recupereze o parte semnificativă din pierderile suferite de la prăbușirea Uniunii Sovietice,
atingând 85% din nivelul din 1991. În primul trimestru al anului 2010, ritmurile de creștere a
producției industriale din Rusia erau inferioare doar celor din Japonia. În ciuda crizei actuale, o
serie de specialiști se așteaptă la o creștere rapidă a producției industriale în Rusia, care va
ajunge la 15-20% pe an.”22
Industria rusească este într-o permanentă dezvoltare, cu unele aspecte, pe alocuri, de

modernizare. Administrația Putin implimentează anual noi metode de dezvoltare, aprobă noi
politici, întocmesc noi reforme în anumite sfere a economiei. Pentru o dezvoltare a întegului stat,
din punct de vedere social-economic, în deceniul curent a început promovarea și încurajarea
populării zonelor de Nord-Est a Rusiei, regiuni care se deosebesc prin absența orașelor sau a
centrelor industriale. Aceste zone sunt slab populate, fiind folosite în prima perioadă a secolului
trecut pentru deportări. Zonele date sunt friguroase astfel fiind complicat de a le popula, sunt
lipsite de căi de transport terestru, excepție fiind doar cele comerciale.
„Rusia depune toate eforturile pentru a scăpa de dependența de petrol. În martie 2016,
veniturile din sectorul petrolului și gazului au reprezentat 34% din bugetul rusesc, restul
provenind din alte sectoare ale economiei. Până în 2016, veniturile bugetare din vânzarea de
energie au fost mai mari de 50 %. În plus, Rusia a reușit să sporească vânzările în alte industrii.
În primul rând, se referă la produsele de echipament militar, nave civile și maritime, precum și
echipamente de construcție, îngrășăminte și energie nucleară utilizate în scopuri pașnice.”23
Observăm că iarăși zăcămintele naturale au un rol extrem de important în economia

rusească. Acest lucru, la etapa actuală, joacă un rol desigur negativ. Luând în considerație
tendințele globale de a minimaliza utilizarea resurselor naturale cu scopul de a înceta procesul de
încălzire globală, în scurt timp, acestea, precum gazul natural sau petrolul vor deveni inutile. Din
22
23
14
aceste considerente, economia rusească va avea puternic de suferit. Șefii de stat la moment se
confruntă cu această problemă globală, iar minimalizarea resurselor naturale este cea mai logică
alegere, chiar dacă va însemna pierderea a miliarde sau chiar trilioane de dolari pentru anumite
state, cum ar fi Rusia sau Emiratele Arabe. Rusia astfel încearcă să dezvolte alte sfere
industriale, să evolueze din alte puncte de vedere, pentru a păstra un nivel social-economic înalt.
Punctele forte ale Federației Ruse sunt desigur echipamentul militar, construcția navelor
maritime și aeriene, energia nucleară, de care aceasta dispune cu surplus etc.
Menționarea Chinei ar însemna a face o referință asupra războiului economic 24 dintre

aceasta și SUA care are loc la etapa actuală. Complexitatea acestei probleme este una
extraordinară și care necesită un studiu amănunțit, dat fiind faptul că economiștii evită să se
pronunțe asupra acestei probleme, singurii curajoși fiind reporterii care studiază problema la un
nivel superficial. În ultimii doi ani, termenul de război economic este folosit din ce în ce mai des,
persoana care acordă maxim atenție acestui subiect fiind noul președinte american Donald
Trump.25 Acesta, prin intermediul interviurilor precum și a altor metode publice de informare,
menționează, practic, în permanență importanța succesului economic. 26 China, fiind un mare
centru industrial, și-a ridicat economia, începând din perioada anilor ’60, pe baza conceptului
producției în cantitate. La etapa curentă, pilonul principal al acestui război economic este lupta
pentru supremația comercială.27 Este însă extrem de important să menționăm că China se axează
mai mult pe cantitate, și nu pe calitate. Tendința de a echilibra raportul cantitate-calitate apare de
abia în secolul curent, pe când raportul dat pentru americani a fost echilibrat încă din primele
decenii a secolului trecut. Cu alte cuvinte, politica de prducere chineză se bazează pe un logou
simplu: mult și ieftin. Aceasta nu înseamnă neapărat că este și un lucru bun. Eficiența acestei
politici a fost atinsă doar datorită faptului că omul contemporan dorește să capete un anumit
obiect, utilaj etc. doar pentru a-l avea, nu neapărat să-l folosească, fie din cauză că este necesar,
dar nu dispune de finanțe pentru o piesă originală. Deși pare straniu și absurd de menționat acest
lucru, chinezii au făzut pe seama acestei gândiri contemporane miliarde de dolari.
Secolul XXI are un început promițător, dar în același timp, primejdios. Banii devin din ce
în ce mai doriți, moralitatea persoanelor ce tind spre bani decade, lucrul dat înrăutățind situația.
Vorbind în primul capitol despre faptul că bunăstarea cetățenilor este o componentă vitală a
securității economice, vedem că aceasta este respectată în puține state ale lumii, printre care se
24
https://www.theguardian.com/business/live/2019/may/23/trade-war-china-us-fight-panasonic-huawei-business-
live (vizitat la 19.04.2019).
25
https://piie.com/blogs/trade-investment-policy-watch/trump-trade-war-china-date-guide ( vizitat la 24.04.2019).
26
https://www.newyorker.com/news/q-and-a/a-political-economist-on-how-china-sees-trumps-trade-war (vizitat la
24.05.2019).
27
https://piie.com/blogs/trade-investment-policy-watch/trump-trade-war-china-date-guide ( vizitat la 24.04.2019).
15
enumără Norvegia, Suedia, Islanda, Olanda, Elveția, Danemarca etc. și alte câteva state
asemănătoare acestora. Sa menționat greșeala întrepinsă de Ceaușescu la sfârșitul anilor ’80 ai
secolului trecut, și cred că este important de menționat faptul că istoria nu este cercetată, iar
evenimentele sunt cu ușurință date uitării. Această afirmare se bazează pe structura economică
organizatorică mondială și situația cetățenilor de rând, precum și situația catastrofală pot spune
din Republica Moldova, dar despre aceasta mai detaliat în capitolul doi.
Economia Mondială este extrem de fragilă practic, dat fiind faptul că există prea multe
circumstanțe neprevăzute care pot să destrame economia fină din prezent.
Existența antifragilului28 explicat de Taleb este cea mai vitală chestiune practic a
securității economice. Cetățeanul de rând/muncitorul care este mereu înecat în politicile egoiste a
oamenilor cu putere ajunge, involuntar, pe treapta cea mai joasă a lanțului economic. Este
important de subliniat că absența, cel puțin pe o perioadă de câteva zile, a acestei categorii
sociale, ar însemna pierirea claselor de la putere, părerea mea, nu neapărat să fie împărtășită de
cineva. Ideea este că moneda, banul a ajuns să controleze rațiunea umană, să o manipuleze după
bunul plac. Egoismul a ajuns la o cotă record, totuși posibilă de răbdat, după cum vedem practic
în orice regiune a globului, inclusiv și Republica Moldova. Ideea dată nu este extrapolată doar de
Taleb. Ideea că economia unui stat se duce de râpă din cauza oamenilor de la putere, a celor ce în
scopuri egoiste întocmesc sistemele economice a fost promovată și de alți specialiști. Succesul
economic al unui stat se bazează pe instituțiile economice adecvate, existența cărora este
asigurată de un sistem politic pluralist deschis, în care, la rândul său, există concurență pentru
funcțiile politice și deschidere către noi lideri politici. 29 Vedem încă odată că legătura dintre
politică și economie este extrem de strânsă. Statul nu se poate bucura de o economie puternică,
fructuoasă dacă politica dusă de lideri și de instituțiile economice sunt la un nivel scăzut, De
asemenea, din aceste considerente are de pierdut și populația autohtonă.
28
„ Și așa ajungem la cel mai mare factor fragilizator din societate, și anume evitarea riscului de „a ne pune pielea în
joc”. Unii dintre noi devenim antifragili pe spinarea altora, obținând avantaje din volatilitate, variații și dezordine și
expunându-i pe ceilalți la riscurile neplăcute ale pierderilor ori daunei. Și această antifragilitate cu prețul fragilității
altora este ascunsă. Dată fiind orbirea față de antifragilitate de care suferă cercurile intelectuale de tip Harvard-
sovietic, această asimetrie este arareori identificată și, până acum, nu a fost niciodată analizată. Mai mult, așa cum
am descoperit pe parcursul crize financiare care a debutat în 2008, aceste riscuri explosive pentru alții sunt
camuflate cu ușurință din cauza creșterii în complexitate a instituțiilor modern și a chestiunilor politice. În timp ce în
trecut persoanele cu rang și statut social erau singurele care își asumau riscuri, care suportau consecințele negative
pentru acțiunile lor – iar aceia care făceau asta de dragul altora erau eroi –, astăzi se petrece exact contrariul.
Asistăm la ascensiunea unei noi clase de eroi negative, mai precis de birocrați bancheri, membri ai AIV (Asociația
Internațională a Vanitoșilor) care participă la întâlnirile de la Davos și de universitari cu prea multă putere, dar fără
riscuri reale și/sau răspundere. Ei fac sistemul, iar cetățenii plătesc prețul. În nici o perioadă istorică nu s-a întâmplat
ca atât de mulți neasumători-de-riscuri, adică personae care nu se expun personal, să exercite un control atât de
mare. Regula etică de bază este următoarea: Să nu dobândești antifragilitate cu prețul fragilității altora.” Nassim
Nicholas Taleb. Antifragil, București 2014, p.18
29
Daron Agemoglu, James A. Robinson. De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei.
Editura LITERA, București 2015
16
Scopurile persoanelor din umbră, a celor care manipulează în mod egoist economia
statului, chiar și a lumii, nu au trecut neobservate. Aceste personalități au primit „porecla” de
asasin economic.30 Chestia dată a fost adusă la cunoștința lumii întregi însăși de către un asasin
economic, John Perkins, care, în lucrarea sa, cu lux de amănunte descrie această lume ascunsă,
acțiunile întrepinse de aceștia precu și consecințele la care au adus escrocheriile asasinilor
economici. În opinia mea acesta este un alt factor estrem de periculos pentru economia globală,
pentru securitatea nu doar economică ci și a oricărui gen de securitate. Aceste persoane pot fi
găsite, fără îndoială, și pe teritoriul Republicii Moldova, care deja de două decenii distrug din
interior acest stat, în favoarea „acelor familii bogate” despre care vorbește Perkins.
30
„Asasinii economici sunt prfesioniști extrem de bine plătiți, care escrochează țări din lume pentru sume care ajung
la trilioane de dolari. Ei direcționează bani de la Banca Mondială, de la agenția SUA pentru Dezvoltare
Internașională, precum și de la alte organizații străine de ajutorare către seifurile corporațiilor-gigant și către
buzunarele acelor câtorva familii de bogătași care controlează resursele naturale ale planetei.” John Perkins. Noile
Confesiuni ale unui Asasin Economic. Litera, București 2016
17
CAPITOLUL II: Securitatea Republicii Moldova în sfera economică: între două blocuri
politico-economice.
2.1 Sistemul economic moldovenesc
„Sistemul economic este o modalitate proprie (națională) de organizare și funcționare a

economiei unei țări, bazată pe anumite particularități și principii specifice ale proprietății,
mecanismelor și modelelor economice, repartizării și consumului cu un anumit mod de viață și
instituții corespunzătoare.”31
Problema, și adevărul tragic, constă în aceea că la etapa zilei de astăzi RM nu dispune de

un sitem economic funcțional. Aceasta poate fi observată însuși prin aceea că sistemul economic
nu este reflectat în cel social32, situația populației autohtone fiind aproape de limita critică.
„Chiar dacă înainte de criza mondială PIB-ul a crescut anual cu 4-6 la sută, ceea ce nu e
rău, trebuie să spunem că o mare parte din produsul intern brut se formează din banii trimiși de
către cei care muncesc la negru peste hotare. ... La ora actuală, statul moldovenesc încurajează
mai mult cooperativele de tip colhoznic. De aici și consecințele care le suportă agricultura R.
Moldova. Deși are condiții necesare, importă în cantități mari fructe, legume și alte produse
agricole.”33
Două considerente a economiei RM care necesită o atenție deosebită. În cazul primeia, se

poate de spus că avem aproximativ jumătate din țară plecată peste hotare, iar realitatea este că
până în 2030, procentajul să crească cu mult mai mult. Să presupunem că aceasta va aduce la o
sporire a economiei statului, cel puțin a formării PIB-ului. Cred că dar atunci suntem nevoiți să
ne resemnăm cu ideea că în perioada anilor ’50 ai secolului curent, RM va fi nu mai mult decât
un deșert, lipsit de populație și de vreo perspectivă de viitor. Problema agricolă constă în aceea
că liderii politici consideră că agricultura în RM este o sferă secundară iar finanțarea acesteia va
aduce numai mai multe pagube economice. Această impresie, realistă și incontestabilă aș spune,
este formată în baza situației actuale. Produsele agricole autohtone sunt disprețuite atât la nivel
național, cât și internațional. Cooperativele de tip colhoznic, care nu sunt deloc funcționale în
zilele noastre, nu pot sub nici o formă să asigure prosperitatea agricolă a țării. Până chiar și
Federația Rusă, care în perioada URSS a creat aceste colhozuri, nu mai funcționează pe baza lor
de aproape trei decenii. În acest sens, trebuie să considerăm că liderii noștri sunt persoane care
respectă la maxim tradițiile și obiceiurile, doar că acestea nu sunt ale noastre, și că trebuie să
mergem în pas cu lumea. Până la urma urmei, agricultura este unica cale de prosperitate a RM.
31
Sergiu Ion Chircă. Sisteme Economice în timp și spațiu. Editura ARC, p. 12
32
Ibidem, p. 14
33
Ibidem, p. 14
18
Ar fi absurd, și este șocant faptul că o țară care nu dispune de pământuri bogate, cum ar fi
Japonia, să se plaseze în top 10 state pe bază de PIB, iar RM să ocupe, la ora actuală poziția
13734 din 193 de entități participante. În ultimele două decenii, poziția aceteia s-a îmbunătățit
puțin, dar s-a stopat. În anul 2003, RM îi revenea poziția 145, aceasta urcând 7 trepte în anul
2008, iar în 2013 aceasta coborâse la poziția 140, care conform analiștilor, îi va reveni țării peste
5-6 ani.
„În Republica Moldova însă problema dezechilibrului dintre economia reală și cea
nominală nici astăzi nu este depășită. E un specific național al sistemului. În unele ședințe ale
Guvernului, Parlamentului și Președenției RM deseori se discută despre necesitatea ca Banca
Națională, sistemul bancar nominal să contribuie mai mult și mai eficient la dezvoltarea
economiei reale, care este sub nivelul așteptărilor. Cei care pun problema astfel au perfectă
dreptate. Drept răspuns, reprezentanții economiei nominale, printre care și guvernatorul Băncii
Naționale, recunosc această situație și afirmă că stagnarea economiei reale se datorează, în
primul rând, faptului că în economie nu au loc reforme profunde de structură. Și aceștia, de
asemenea, au perfectă dreptate. Acesta-i situația reală din economia R. Moldova.”35
Și punct. Aici se opresc toate discuțiile la tema economiei RM. O Parte necesită de
finanțare pentru a întocmi reforme, iar cealaltă parte nu finanțează până ce nu sunt vizibile
reforme care într-adevăr să schimbe situația. O banalitate nemaivăzută și o prostie
nemaiîntânlnită. Ajung la ideea că în viziunea liderilor moldoveni, singura cale de afirmare a
țării la nivel global, este aceea de a înjosi și umili la maxim posibil reputația și criza social-
politico-economică. Cu nu prea mult timp în urmă, am fost martori a unei acțiuni magnifice și cu
adevărat uluitoare. Furtul miliardului de dolari, care a avut loc în 2014 a trecut, practic,
neobservat. Ce să mai spunem, nici pedepsit. O astfel de acțiune putea fi trecută cu vederea doar
într-un asemenea stat ca RM, posibil unicul stat. Am putea încheia aici cu fraza că securitatea
economică a țării noastre nu există, și aparent, nu va exista pentru o perioadă îndelungată.
„Este bine cunoscut faptul că responsabilitatea managerială și politică din Republica

Moldova e la un nivel minim, iar instituțiile statului, de cele mai multe ori, apără interesele unor
clanuri, partide aflate la putere, fiind birocratizate și corupte. De aceea în Republica Moldova e
nevoie de o reconstrucție capitală a statului, de o determinare foarte clară a funcțiilor și
responsabilităților lui, precum și de o restructurare a partidelor politice. Dar pentru aceasta
trebuie, mai întâi de toate, formată o elită politică nouă, care să vină cu idei inovatoare
progresiste, și să nu mai fie influențată de ideologia regimului comunist. Doar având un stat de
34
https://ceoworld.biz/2018/12/28/gdp-rankings-of-the-worlds-largest-economies-2019/ (vizitat la 24.05.2019).
35
19
drept, responsabil, transparent și moral, va fi posibilă o schimbare a societății în ansamblu: în
domeniul educației și instruirii, al familiei; climatul va fi favorabil dezvoltării businessului,
consolidării și dezvoltării societății civile în spiritul culturii economice și politice.”36
E posibil ca cea mai mare problemă existentă în RM să fie sistemul politic și corupția care
a pătruns aproape la orice nivel funcțional al statului. În perioada comunistă post-sovietică, cu
toate că economia se baza pe un model învechit, nefuncțional în perioada dată, pericolele
interioare nu erau la nivelul la care sunt astăzi, nici pe aproape. „Curajul” cu care politicienii de
astăzi activează zi de zi este uluitor, precum și importanța acestora în cadrul statului. O idee
asemănătoare cu cea a lui Chircă a fost adusă de către Pamela Hude Smith, la încheierea
mandatului de ambasador SUA în Moldova, la o conferință cu profesori și studenți a
Universității de Stat în martie 2002 37. Aceasta chiar a ținut să menționeze că „Moldova nu va
reuși să prospere dacă nu va lua o decizie fermă de a deveni un stat fără corupție, echitabil, cu
condițiile „unui joc egal” din punct de vedere politic.” Acestea fiind spuse, din 2002 au trecut
deja 17 ani, iar situația, la drept vorbind, s-a înrăutățit exponențial. Deși era urmată o evoluție
politică, aceasta a optat spre involuție; a fost urmată o dezvoltare economică, dar singurul lucru
care s-a dezvoltat a fost, și este, corupția.
„Guvernul Muravschi a avut cel mai bun program de guvernare și realizare a reformelor.
În baza principiului economico-social, a fost elaborat cel mai bun program de privatizare. În acea
prioadă Republica Moldova a avut și unul din cele mai bine organizate ministere – Ministerul
Relațiilor Economice Externe, care în opinia experților străini, activa în corespundere cu
criteriile europene. În perioada guvernării lui Muravschi Republica Moldova nu a avut datorii
externe. Acestea au început să se acumuleze odată cu instituirea Guvernului Sangheli. Tot atunci
a fost stopat și procesul reformelor.”
Primele luni de viață a republicii noi formate au fost cu succes. În opiniile Occidentului,
aceasta a fost unica perioadă în istoria Republicii Moldova când a fost vizibilă tendința acesteia
spre o dezvoltare sporită și atingere a nivelului european de trai, nu doar în sensul cuvântărilor,
care le avem în prezent, ci și a faptelor concrete. „Greșeala primului parlament democratic din R.
Moldova (1990-1994), în opinia noastră, constă în faptul că a votat un prim-ministru (mircea
Druc) fără experiență de guvernare. Deși era o persoană democrată, cu un nivel înalt de cultură,
noului prim-ministru îi mai trebuia totuși o pregătire serioasă în ceea ce privește gestiunea
economiei țării. Trebuie să ținem cont de faptul că forțele comuniste imperiale au declanțat o
luptă deschisă contra primului guvern democratic.” 38 Problema incapacității prim-ministrului o
36
Ibidem, p. 152
37
Ibidem, p. 153
38
Ibidem, p. 173-174
20
avem, aparent, încă de la început. Pe parcursul scurtei istorii a RM, s-au perindat prim-miniștri
care nu au absolut nici o legătură cu politica, economia, iar în anumite cazuri, nici măcar cultura
(să ne amintim personalitatea lui Chiril Gaburici). Aceștia efectiv nu au putut, în unele cazuri
nici nu au dorit, să ajute la dezvoltarea și la evoluția economiei naționale. Singurul prim-ministru
care a încercat să schimbe oarecum situația, deși din anumite cauze politice nu i-a reușit, a fost,
în viziunea mea, Iurie Leancă (2013-2015).
„Actualul sistem economic din Reoublica Moldova este un conglomerat de elemente ale
ultimelor două-trei sisteme economice din istoria civilizației umane.”39
Acesta nu are nici o șansă să devină funcționabil, pe simplu motiv că sistemele date sunt
mult prea învechite. Statele puternic dezvoltate, cum am văzut și în primul capitol, fac reforme
economice și reînnoiesc modelele economice practic la fiecare deceniu, unele chiar mai des.
Acesta este o cerință a lumii contemporane iar nerespectarea acesteia înseamnă înfrângerea
automată. În acest sens, am putea rămâne surprinși de ce Republica Moldova încă nu
împărtășește soarta Titanicului.
2.2 Interesele naționale a Republicii Moldova în sfera economică. Sferele și

componentele securității economice a Republicii moldova.
„Principalele interese economice naționale ale Republicii Moldova în sfera economică

sunt:
1. o majorare semnificativă a ratei creșterii economice și o majorare a competitivității

economice pe piețele interne cât și esterne în baza ajustării sale structurale;
2. schimbarea paradigmei de dezvoltare;
3. o dezvoltare social-economică progresivă a țării pe baza accelerării reformelor politice,

administrative și economice;
4. menținerea dinamicii ridicate a procesului de integrare europeană;
5. menținerea stabilității național-financiare și a sistemului monetă-creditar;
6. restabilirea integrității teritoriale a statului;
7. asigurarea dezvoltării democratice a societății și accelerarea securității sale economice;
8. dezvoltarea și utilizarea cea mai eficientă și completă a potențialului uman, care este
principala resursă a țării;
39
Ibidem, p. 212
21
9. asigurarea accesului nediscriminatoriu al producătorilor moldoveni pe piețele naționale
cât și internaționale de bunuri și servicii;
10. atingerea nivelului de securitate energetică suficient pentru neutralizarea dependenței

externe de aportul de energie;
11. transferul de tehnologii moderne și inovații în economia Moldovei preponderent din

contul investițiilor străine, sporirea eficienței utilizării resurselor creditare din exterior;
12. formarea unei economii inovatoare.”40
Acestea sunt interesele economice a statului la etapa actuală. Dacă să ne abatem puțin de
la problema influenței negative politice asupra economiei statului, Republica Moldova, chiar sub
egida unei administrări puternice și obiective, va avea nevoie nu mai puțin de 10 ani de zile
pentru a depăși problemele acute din prezent. „O analiză diagnostică a constrângerilor pentru
creșterea economică scoate în evidență problemele critice, altfel spus, problemele la care
Republica Moldova este cel mai puternic devansată de către țările comparabile. (...) În esență,
atât timp cât problemele critice rămân a fi nerezolvate, potențialul investițional al economiei
naționale nu poate fi realizat pe deplin. Pe această cale, au fost identificate 7 probleme critice,
transpuse sub aspectul unor obiective strategice pe termen lung, Strategia Națională de
Dezvoltare „Moldova 2020” este edificată pe următoarele priorități de dezvoltare: racordarea
sistemului educațional la cerințele pieței forței de muncă în scopul sporirii productivității forței
de muncă și majorării ratei de ocupare în economie; investiții publice în infrastructura de
drumuri naționale și locale în scopul diminuării cheltuielilor de transport și sporirii vitezei de
acces; diminuarea costurilor finanțării prin intensificarea concurenței în sectorul financiar și
dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor; ameliorarea climatului de afaceri prin
optimizarea cadrului de reglementare și prin aplicarea tehnologiilor informaționale în serviciile
publice destinate mediului de afaceri și cetățenilor; diminuarea consumului de energie prin
sporirea eficienței energetice și utilizarea susrselor regenerabile de energie; sustenabilitatea
financiară a sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;
Sporirea calității și eficienței actului de justiție și combaterea corupției întru asigurarea echității
pentru toți cetățenii.”41
Să analizăm fiecare problemă critică în parte. Cert este faptul că RM este un stat agrar,
economia căruia ar trebui să fie formată în 60% din sectorul agriculturii. La noi există o singură
instituție superioară de învățământ care oferă studii agrare, aceasta însă este lipsită de finanțare,
lipsită de cadre didactice competente, iar studiile agrare au fost întratât de tare înjosite, încât au
40
41
Moldova 2020. Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, p. 6-7
22
devenit mai mult o glumă, și din cauza ratei înalte de corupție din cadrul instituției, viitorii
specialiști văd o oportunitate da a obține pe o cale foarte simplă diploma de studii superioare,
absolut fără nici o intenție a lucra în viitor pe domeniu. Ce ține de sectorul industrial, acesta este,
într-o oarecare măsură, aprovizionat cu resurse umane necesare, doar că eficiența sectorului
industrial este la un nivel scăzut. În perioada primăverii anului 2016 am efectuat practica de stat
a Colegiului Politehnic din Chișinău în cadrul companiei Introscop, care se ocupă cu asamblarea
cablajelor auto pentru automobilele de tip german și italian. Aceasta este unele dintre
principalele aspecte ale industriei din Moldova, și anume asmblarea, și nicidecum producerea.
Țin să menționez că pregătirea personalului se făcea pe o perioadă de două săptămâni, iar printer
cerințele companiei nu se afla studiile superioare în domeniu. O altă latură importantă, negativă,
a acestei companii constă în salariile mizere oferite personalului, deși finanțarea acesteia este de
milioane de dolari anual. Întorcându-ne la primul capitol, putem face referință că conducătorii
acestei companii fac parte din rândul egoiștilor menționați, această concluzie este făcută pe
seama automobilelor de zeci, ba chiar sute de mii de dolari parcate în fața sediului central.
În legătură cu cea de-a doua problemă se poate de spus că, o bună parte a planului propus
a fi executat până în 2020 deja este parcurs. Drumurile naționale au fost reparate, unele încă în
curs de reparare, drept că dacă să ne referim la cele regionale, acestea sunt la etapa anului 2012,
sau chiar a 2011.
120
100
80
stare foarte bună
60 stare bună
stare mediocră
stare rea
40
20
0
2011 2012 2014 2016 2018 2020
Tabelul 1: Prognoza evoluției stării drumurilor naționale în perioada 2011-2020
Conform Tabelului 142 vedem estimările optimiste la început de drum. Am început

studiile în orașul Chișinău în toamna lui 2012, și pentru o lungă perioadă de timp, circulam
destul de des la țară, astfel, șoseaua Chișinău-Hâncești fiind construită în ochii mei. Înteresant
42
Ibidem, p. 20
23
este faptul că la o perioadă de nici cinci ani de zile de când s-au oprit reparațiile, șoseaua a
început să aibă fisuri, iar de curând, acestea capătă teritoriu, în sensul că devin din ce în ce mai
largi, asemănător buzunarelor liderilor politici și a persoanelor responsabile de repararea acestei
porțiuni. Consider că la etapa actuală, Republica Moldova dispune de drumuri foarte bune într-
un procentaj minim, sub 5%, aceasta bazându-se pe calitatea materialului folosit, procentajul
drumurilo bune desigur că este ceva mai mare, dar de asemenea și a celor mediocre, cu un
procentaj minim a celor rele, la navel național, nu și regional.
Pensiile de asemenea sunt o chestiune întrebătoare destul de importantă a Republicii

Moldova. Planul economic „Moldova 2020”, la etapa actuală, nu a reușit să resolve această
problemă critică. Voi confirma aceasta prin exemplificarea situației actuale a pensiei. Tatăl meu
a devenit pensionar în anul 2014, dar ca o mare parte a cetățenilor cărora le permite sănătatea, a
continuat munca. În 2014, salariul net obținut de acesta era în sumă de 2980 lei, pe când pensia
la început număra 935 de lei. La etapa actuală, salariul net a fost mărit la suma de 4000 de lei, iar
pensia a ajuns la 1800. Pentru a lua comparativ, venitul brut în 2014 consta în jur la 3400 lei iar
în 2019 suma acesta s-a mărit la 4900 lei. Problema zilei de astăzi constă în aceea că cu suma de
aproximativ 5000 lei lunar este imposibil de menținut un statut social decent, nemaivorbind de
faptul că să încerci să o faci cu o pensie de 1800. Consider o absurditate și o batjocură în adresa
întregii națiuni.
Studiind acest document, am observant în nenumărate rânduri că persoanele ce l-au

întocmit au un simț al umorului puternic dezvoltat. Primul lucru care mi-a atras atenția în special
a fost poziționarea problemei cu corupția pe ultimul loc. În cadrul acestui document se putea de
menționat această unică problemă și metodele de combatere a acesteia, restul rezolvându-se într-
o perioadă scurtă de timp fără mari eforturi. Problema corupției este mai veche, și a pătruns în
tate sferele posibile de activitate: medicină, învățământ, instituțiile judiciare (încă de la nașterea
republicii) etc. Pe seama acestei probleme, are de suferit și statul, și populația. În Tabelul 2 43 sunt
expuse obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare în combaterea corupției, și vedem că
acestea sunt extrem de optimiste, precum și s-au dovedit a fi, de-a dreptul, excepțional de
incorecte. Situația s-a înrăutățit și mai mult comparativ cu anul 2012, ne referim necondiționat la
mită. Sistemul a devenit și mai corupt, acest lucru a început să fie mai deschis, de unde și putem
deduce că sistemul judiciar, care în 2012 a fost planificat să fie mult mai riguros și mai sever, s-a
tranformat totalmente într-un teatru de păpuși.
Tabelul 2: Obiective specifice
Indicator Unitatea de 2010 2015 2020
43
Ibidem, p. 57
24
măsură
Sporirea încrederii cetățenilor în justiție % 33 40 60
Ponderea instanțelor judecătorești care % 60 75 100
utilizează integral Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor (publică hotărârile
judiciare și înregistrează în regim audio-video
ședințele de judecată).
Reducerea numărului de cauze judiciare % 60 30 10
amânate și tergiversate
Ponderea litigiilor soluționate pe cale % 10 25
alternativă (extrajudiciară)
Îmbunătățirea indecelui independenței justiției % 4,5 4 3
Freedom House
Reducerea numărului de victim ale corupției % 25 10
Reducerea recidivei % 60 45 30
Sporirea numărului de agenți economici care % cu 40 cu 60
consideră instanțele judecătorești rezonabile,
imparțiale și necorupte
Îmbunătățirea indecelui libertății economice % cu 20 cu 50
La momnentul actual, nivelul încrederii populației în justiție este egal cu 0%, și

nicidecum cu cele 60 pe care le presupuneau analiștii.
„Activitatea de stat pentru asigurarea securității economice constă în: determinarea și

monitorizarea factorilor care subminează sistemul social economic durabil al statului pe termen
lung și scurt; formarea politicilor economice și a transformărilor instituționale care elimină sau
atenuează efectele nocive ale acestor factori în cadrul programului unic de reformă economică.
Componentele securității economice a Moldovei sunt: securitatea monetară, securitatea
producției, securitatea alimentară, securitatea economică externă, securitatea financiară,
securitatea socială, securitatea infrastructurii, securtitatea energetică, securitatea tehnico-
științifică, securitatea investițională, securitatea ecologică, securitatea demografică și securitatea
informațională. În Moldova, în opinia noastră, cele mai importante sectoare ale economiei,
supuse cercetării și monitorizării permanente pot fi atribuite securitatea energetică,
investițională, credit-valutară și alimentară, în domeniul funcționării eficiente a statului – lupta
cu corupția și economia subterană.”44
Deși se spune „activitatea de stat constă în...”, aceasta este practic totalmente muribundă.
Se crează impresia că conducătorii politici, instituțiile de stat, activează într-un alt univers, altă
realitate, unde, posibil că situația este total diferită de a noastră. Vreau să punctez faptul că
Сакович vorbește despre cum aceasta ar trebui să fie, care aspecte și structuri sunt necesare de a
fi întărite. El nu spune că acestea funcționează la etapa actuală, ci menționează că aceste
componente a securități naționale țin să fie restructurate într-o formă eficientă. Economia
44
25
subterană, pe baza căreia s-au îmbogățit foarte multe persoane este o problemă prezentă și în
Republica Moldova. Cei ce vizionează la TV emisiunile de știri observă că din când în când
aceștia difuzează anumite succese a poliției de frontieră în stoparea contrabandei. Dacă aceste
raid-uri ar fi făcute în permanență, cred că ar fi găsite mult mai multe obiecte de contrabandă,
astfel fiind stopată economia subterană, care nu aduce beneficii statului, ci doar anumitor
persoane. Am avut șansa de a trece hotarul de câteva ori, iar faptul că percheziționările în absența
camerelor de luat vederi sunt mult mai nesemnificative nu a fost un lucru de mirat, doar o
confirmare a bănuielilor personale.
„Pentru monitorizarea securității economice, ONU a aplicat din 1990 indicele de

dezvoltare a potențialului uman, care reprezintă un indicator integrat al progresului social.,
securitatea personalității și dezvoltarea sferei sociale. Acesta este recunoscut la etapa actuală ca
cel mai precis, caracterizând dezvoltarea socio-economică a țărilor individuale și potrivite pentru
compararea interstatală. În raportul privind dezvoltarea omului „Bogăția reală a popoarelor: căile
spre dezvoltarea umană” pentru anul 2010, Republica Moldova ocupă locul 99 în baza indecelui
de dezvoltare a potențialului uman și face parte din grupul de state cu un nivel mediu al acestui
indicator.”45
Adam Smith, autorul unei lucrări fundamentale pentru economiști (Avuția Națiunilor) a
spus, efectiv cu mai bine de două secole în urmă, că omul nu funcționează logic. El a
exemplificat concret că un muncitor primește pentru o normă o sumă de 20 de lire, iar zilnic, de
regulă, acesta execută 10 norme, ceea ce înseamnă că pleacă acasă cu 200 de lire zilnic. În
momentul în care antreprenorul decide să mărească plata pentru o normă la 25 de lire,
muncitorul, logic, va fi mai motivat să muncească, ceea ce ar însemna că la sfârșit de zi să
îndeplinescă o medie de 13-14 norme, efectiv să primească mai mult. Smith totuși
concluzionează că muncitorul nu va face acest lucru, ci va întreba antreprenorul câte norme
trebuie să îndeplinească pentru a câștiga aceeași sumă de bani. Necesitățile muncitorului astfel
nu trec limita dată, și nici însăți muncitorul nu dorește mai mult, se simte bine și îi este de ajuns
suma primită. Acest lucru era prezent în societatea occidentală cu mai bine de două secole în
urmă. Ceea ce ne întristează este că o situație similară se întâmplă în prezent, la noi în țară.
Cetățeanul moldovean are o gândire străveche, încă comunistă, care nu-i permite să asume
posibilitatea a ceva mai mult. Generația tânără, are asumite aspecte diferite, și anume că doresc
multe și de toate, dar munca o evită la maxim, ceea ce este similar cu ideea lui Adam Smith.
Poziția 99 care a ocupat Republica Moldova în 2010 este una mult prea optimistă, și la drept
vorbind, ireală. Această afirmație se bazează pe doi factori: în Republica Moldova nu se
45
Ibidem, p. 260-261
26
realizează potențialul uman decât într-un procentaj foarte mic, cea mai importantă cauză fiind
lipsa finanțărilor (putem exemplifica aceasta prin domeniul sportiv, care primește o finanțare
foarte mică comparativ cu toate statele UE); cetățenii nu doresc de a ajunge la potențialul
maxim, ci aleg calea mai ușoară și anume munca la negru peste hotare în țări precum Rusia,
Italia, Spania, Germania, Marea Britanie etc.
2.3 Criteriile și indicatorii securității economice. Evaluarea stării securității

economice a RM.
„În Republica Moldova până în prezent nu a fost elaborată strategia și mecanismul de

asigurare a securității economice. Această problemă este examinată parțial în contextul atingerii
unui anumit nivel de securitate națională. În statisticile oficiale nu există un sistem de niveluri a
securității economice a țării. În pofida acestui fapt, dar și a faptului că Guvernul Moldovei nu
aprobă cei mai importanți indicatori ai securității economice a țării, în tabelul 1.5 (tabelul 3), pe
baza experienței existente și a abordărilor științifice privind evaluarea securității economice în
practica globală, sunt prezentați unii indicatori ai securității economice a Republicii Moldova și
analiza lor. (...) Creșterea decalajului dintre valorile de prag și cele reale a nivelului insuficienței
vorbește despre sărăcia în masă a populației Moldova. Un nivel extreme de scăzut al PIB-ului pe
cap de locuitor, ponderea mizerabilă a ingineriei mecanice în producția industrial, o mică parte
din investițiile în capital fix denotă posibilitățile limitate ale întreprinderilor de modernizare a
fondurilor fixe, ce determină o competitivitate și o eficiență a economiei naționale scăzute, iar
cheltuielile simbolice în domeniul științelor arată, că știința și economia moldovenească sunt
departe de calea inovativă de dezvoltare.”46
În baza tabelului 3 voi prezenta datele statistice a unilor indicatori, comparând nivelurile
Indicator Unitatea de Nivelul limită 2013 2014

măsură
Nivelul sărăciei % <10% 12,7 43,4
Nivelul șomajului înregistrat % <8% 5,1 3,9
Cheltuielile interioare în domeniul % PIB 2%< 0,4 0,38
cercetării și dezvoltării
Proporția produselor inovatoare în 20%< Nu se Nu se
volumul total al producției duce duce
%
cont cont
Ponderea investițiilor în capitalul fix % PIB 25%< 18,5 18,2
46
Ibidem, p. 266-268
27
Rata de actualizare a fondurilor fixe % PIB 5%< 3 3
Excedența comerțului extern, inclusiv % PIB 5%< 2,4 2,3
serviciile
Deficitul bugetului consolidate % PIB <3% 1,7 1,8
Datoria de Stat externă % PIB <25% 16,8 18,2
Datoria de Stat internă % PIB <20% 6,6 6,3
Nivelul rezervelor de aur în lunile de luni de zile 3%< 0,51 0,23
import
Ponderea resurselor energetic proprii în % 30%< 2 2
bilanțul energetic
Ponderea importurilor de produse <30% 35 37
alimentare în volumul diferitor schimburi %
comerciale
Produsul intern brut pe cap de locuitor la 28245 31352
prețurile curente mln. lei
Tabelul 3: Indicatorii de bază a securității economice a Republicii Moldova47
limită în dependență de ani, dacă economia, pe parcursul timpului, a evoluat sau a involuat. O
primă analiză, nu profundă, a acestui tabel ne vorbește despre situația gravă, chiar deplorabilă, a
securității economice din Moldova. Trebuie de menționat că, însuși din tabelul dat, în baza anilor
aleși de autor, vedem o involuție economică colosală, care pe an ce trece, devine din ce în ce mai
groaznică, gen horror scris de Steven King, în rolul principal fiind Republica Moldova și
cetățenii acesteia.
„Conform tuturor standardelor, Moldova este o țară săracă: 27% din populație a trăit în
sărăcie absolută în anul 2004, nivelul bunăstării (cheltuielile de consum ale gospodăriei pe adult
echivalent) constituind mai puțin de 327 lei pe lună. Fiecare al șaptelea cetățean (15%) a trăit în
sărăcie extremă, ceea ce înseamnă că chetuielile de consum echivalente ale acestora se situau sub
pragul sărăciei extreme (258 lei pe lună).”48 Un lucru destul de important pentru economie este
calcularea, la care, eventual, autorii raportului nu trag atenția. Populația Moldovei, deși nu este
mare, oricum constă din câteva milione, ceea ce înseamnă că greșeala efectuată în cadrul unui
document oficial este de neiertat, și anume că fiecare al șaptelea constă 14,3% din populație.
Vedem deci că situația sărăciei în anul 2004 este catastrofală. Indicii prezentați sunt mult sub
nivelul admisibilului. Este imposibil de crezut că o persoană, cetățean a RM, poate să trăiască, de
Ibidem, p. 266
47
Republica Moldova. Ministerul Economiei și Comerțului. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2004.
48
Chișinău Noiembrie 2005, p.5

28
fapt chiar să supraviețuiască cu doar 327 lei pe lună. „În 2009 Republica Moldova a trecut printr-
o perioadă de recesiune economică, înregistrând un declin economic de -6%. Această recesiune a
stagnat reducerea ratelor de sărăcie. În anul 2009 sărăcia absolută în țară a rămas practic la
același nivel ca și în anul 2008, constituind 26,3 %, comparative cu 26,4% în anul precedent.
Astfel, în anul 2009 circa 885,2 mii personae au avut un consum mai mic decât pragul sărăciei
absolute (945,9 lei). În ciuda scăderii economice, incidența sărăciei extreme a constinuat să
scadă de la 3,2% în 2008 la 2,1% în 2009. Numărul persoanelor cu un consum sub pragul
sărăciei extreme (511,5 lei) a constituit circa 71,8 mii persoane.”49 Anul 2009 a fost un an de
cotitură pentru țara noastră. Lovitura de stat întreprinsă la data de 7 aprilie 2009 a avut un effect
nu doar politico-social, dar și economic. Bulversările petrecute în acea zi s-au lăsat cu amprente
negative pentru o perioadă mai îndelungată de timp. În această situație, s-ar putea de spus că în
primul an de revoluție, mari schimbări nu pot fi aștepate, dar, după cum vedem în zilele noastre,
se pare că am schimbat un rău pe un și mai mare rău. În tabelul 450 sunt prezentațăi indicatorii
sărăciei pentru perioada 2006-2009. Nu este observată o puternică diferență între acești ani,
nivelul sărăciei scăzând puțin după care acesta din nou devine mai grav. Problematica sărăciei în
perioada comunistă consta lipsa investițiilor din exterior, iar economia Moldovei nu făcea pași
spre dezvoltare, nici spre involuție, ci mai mult o perioadă de stagnare continuă, în care,
administrația comunistă nu a acordat mare atenție populației, și în genere economiei.
49
Republica Moldova. Ministerul Economiei. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009. Chișinău 2010,
p.10
50
Ibidem, p. 10
29
Tabelul 4: Indicatorii sărăciei în anii 2006-2009
2006 2007 2008 2009
Pragul absolute al sărăciei (lei) 747,4 839,3 945,9 945,9
Rata sărăciei absolute 30,2 25,8 26,4 26,3
Profunzimea sărăciei absolute 7,9 5,9 6,4 5,9
Severitatea sărăciei absolute 3,0 2,1 2,3 2,0
Pragul sărăciei extreme (lei) 404,2 453,9 511,5 511,5
Rata sărăciei extreme 4,5 2,8 3,2 2,1
Profunzimea sărăciei extreme 1,0 0,5 0,5 0,4
Severitatea sărăciei extreme 0,4 0,2 0,1 0,1
„În ultimii doi ani nivelul sărăciei în Republica Moldova s-a redus semnificativ. Dacă în
2009 circa 26,3% din cetățeni erau săraci, în 2010 numărul acestora s-a redus până la 21,9%, iar
în 2011 până la 17,5%. Astfel, pe parcursul ultimilor doi ani au fost scoși din sărăcie peste 300
mii locuitori. (...) Statul dispune de miljloace financiare pentru a reduce sărăcia din țară, însă
sumele prestațiilor de asistență socială nu întotdeauna ajung în buzunarul celor săraci.
Comparând suma transferată de stat către familiile vulnerabile și suma necesară săracilor pentru
a ieși din sărăcie, se observă că suma ajutorului social pentru 2011 depășește suma necesară
săracilor pentru a ieși din sărăcie. În 2011 suma anuală a ajutorului social transferată de stat
familiilor vulnerabile a constituit 330,1 milioane lei, o sumă care depășește suma de 252
milioane lei necesară săracilor pentru a ieși din sărăcie. Reiese că, în primul rând statul este
capabil să diminueze nivelul sărăciei din țară, în al doilea rând pentru aceasta trebuie să
îmbunătățească metodele de evaluare a bunăstării familiilor în vederea excluderii erorilor de
sistem, și orientării mai eficiente a mijloacelor financiare ale statului direct către cei săraci.”51
Cum am spus și mai sus, aparent, cei ce întocmesc aceste documente oficiale, duc lipsa
doar de principia morale, nu și de simțul umorului. Perioada 2010-2011 a fost, de asemenea,
caracterizată printr-un val de emigrări mult mai mari decât în anii precedenți. Este un lucru
extreme de important de menționat, astfel încât, peste hotare au plecat persoanele care făceau
parte din lista celor săraci, chiar sub nivelul critic. Aflându-mă încă în satul natal în perioada
menționată, îmi aduc aminte cum mulți locuitori ai satului, inclusiv săraci (colegi de clasă,
cunoscuți) au plecat peste hotare la muncă la negru (Rusia, Italia, Germania etc.), la întoarcere,
aceștia deja nemaifiind săraci. Un alt aspect care stârnește râsetul cu lacrimi ar fi aceea că statul,
într-o anumită formă, învinuește asistența socială de nerespectarea codului civil și a codului etic.
Afirmația sus menționată precum că statul acordă bani pentru lichidarea sărăciei dar banii nu
51
Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Raport privind sărăcia în Republica Moldova 2010-2011, Chișinău
2012, p. 11-12
30
ajung la săraci este, în viziunea mea, cea mai bună glumă posibilă. Sunt cunoscut cu mai multe
persoane care activează în cadrul asistenței sociale și nivelul de trai al acestora este unul
satisfăcător. Printre aceștia, nu sunt persoane care să se fi îmbogățit pe seama statului, cum că
aceștia acordă mai mult decât necesarul. Este total invers, până chiar și salariile asistenților
sociali sunt mizere comparabil cu alte domenii de activitate din Republica Moldova. Desigur că
am auzit cazuri și precum că un anumit asistent social nu s-a comportat conform codului etic,
dar, făcând calculele și ajungând la o diferență de aproximativ 80 milioane lei acordați de stat,
care dacă nu au ajuns la săraci, efectiv că trebuiau să ajungă la asistenții sociali, conform celor
spuse în document, atunci, asistenții sociali din întreaga țară până în perioada curentă trebuiau să
meargă toți la volanul mașinilor BMW, Mercedes etc., lucru care este departe de realitate. Ceea
ce uimește și mai mult este că în continuare se menționează „Totuși, ajutorul social este cea mai
eficientă prestație socială pentru combaterea sărăciei” 52. Acest lucru sună ca și cum: nu e bine să
furați, dar vă înțelegem. Pentru perioada de după anul 2014, nu au fost postate informații
esențiale în domeniul sărăciei din Republica Moldova.
„Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională, în octombrie
2015, a constituit 4564,9 lei şi s-a majorat cu 5,9% faţă de luna similară a anului 2014 în termeni
nominali, dar s-a diminuat cu 6,4% în termeni reali. Mărimea minimului de existență pentru
semestrul I 2015 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1724,9 lei, fiind în creștere față
de semestrul I 2014 cu 3,4%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul III al
anului 2015 au constituit în medie pe o persoană 2006,2 lei, în creștere față de aceeași perioadă a
anului 2014 cu 12,2% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1%. Cheltuielile medii lunare
de consum ale populației pentru trimestrul III al anului 2015 au constituit în medie pe o persoană
2137,7 lei, fiind în creștere față de trimestrul III al anului 2014 cu 16,7% în termeni nominali, iar
în termeni reali – cu 5%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2015 a fost de 1166,6
lei și s-a majorat cu 7,1% față de aceeași dată a anului 2014 în termeni nominali, iar în termeni
reali - s-a micșorat cu 4,9%. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BNS) în populația
activă) la nivel de țară în trimestrul III 2015 a înregistrat 3,3%, fiind la același nivel ca și în
trimestrul III 2014.”53
Este evident lucrul că diferența dintre nominal și real este destul de semnificativă, ceea ce
dăunează însuși reputației și exactității rapoartelor. „Cîştigul salarial mediu nominal al unui
salariat din economia naţională pentru trimestrul III 2017 a constituit 5809,1 lei şi s-a majorat cu
11,1% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 3,4%.
52
Ibidem, p. 12
53
Informație operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la
31.12.2015), p. 2-3
31
Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în medie pe lună
pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%. Veniturile
disponibile lunare ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană
2224,4 lei, în creștere față de trimestrul III a anului 2016 cu 6,9% în termeni nominali, iar în
termeni reali – în scădere cu 0,5%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru
trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere față de aceeași
perioadă a anului 2016 cu 4,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,6%.
Valoarea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2017 a fost de 1495,72 lei și s-a majorat cu
17,1% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului (proporția
șomerilor (conform BNS) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul III 2017 a
înregistrat 3,4%, fiind cu 0,5 p.p. mai ridicată față de trimestrul III al anului 2016. La oficiile
forței de muncă în perioada ianuarie-noiembrie 2017 au fost înregistrați 38,3 mii șomeri, fiind cu
14,4% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.”54
Observăm aceleași diferențe dintre nominal și real. Comparativ cu anul 2015, se simte o
îmbunătățire a salariului mediu pe țară precum și o scădere a nivelului șomajului.
Cum a fost menționat anterior, un factor important în acest sens îl are emigrarea, care deși
aduce un raport destul de important în economia statului, nu este unul pozitiv. Pe seama
finanțelor aduse de către cetățenii care lucrează peste hotare situația social-economică a țării nu
devine mai bună. În opinia mea, aceasta chiar se înrăutățește deoarece pentru a dezvolta un stat,
este în primul rând nevoie de cetățenii acesteia, este un lucru comun, un efort comun.
Un alt indicator extrem de important al securității economice este PIB-ul. „Produsul

intern brut (PIB) s-a diminuat esențial. În anul 2009 PIB a însumat 60 mild. lei, micșorându-se
față de anul 2008 cu 6,5% (în prețuri comparabile). Descreștere semnificativă a fost înregistrată
în construcții – cu 27,6%, industrie – cu 19,4%, agricultură- cu 10,9 % și transport și comunicații
– cu 7%. Diminuarea PIB-ului a fost condiționată, în general, de reducerea cererii externe la
bunurile industriale produse în Moldova, micșorarea volumului remitențelor de peste hotarele
țării și așteptările negative privind perspectivele dezvoltării economice a țării.”55
„Produsul intern brut s-a diminuat neesențial. PIB în anul 2012 a însumat 87,8 mild. lei,
micșorându-se față de anul trecut cu 0,8%. Această situație a fost condiționată, în general, de
diminuarea cererii externe la bunurile fabricate în Moldova și slăbirea celei interne din contul
consumului final. Cea mai semnificativă influență asupra descreșterii PIB au avut valoarea
adăugată brută (VAB) creată în agricultură, gradul de influență asupra PIB fiind negative (-
54
31.12.2017), p. 2-3
55
Informație operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova în anul 2009, p. 1
32
2,9%).Totodată, influență pozitivă asupra PIB a avut VAB creată în comerțul interior (+0,6%),
transportul și comunicații (+0,3%), în alte activități de servicii (+0,8%) și în industrie
(+0,15%).”56
„În ianuarie-septembrie 2017 s-a înregistrat o dinamizare a activității economice. Astfel,

Produsul intern brut a însumat 109,4 mild. lei, majorându-se față de aceeași perioadă a anului
trecut cu 3,8%. Creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, cum ar fi comerț cu
ridicata și cu amănuntul, agricultura, industria, construcții etc., a contribuit pozitiv la creșterea
PIB. Totodată, activitățile administrție public și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ;
sănătate și asistență social au avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării
externe a condiționat creșterea investițiilor publice, iar majorarea remitențelor a influențat
pozitiv consumul. Ca rezultat, a sporit cererea internă. Evoluțiile favorabile din sectoarele
economiei naționale sunt determinate și de dinamica pozitivă în țările UE – principalul partener
comercial al țării noastre. Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și
evoluția anemică a economiei Federației Ruse, care influențează economia Moldovei prin
exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții.”57
Pentru o concluzie mai eficientă, vom utiliza tabelele puse la dispoziție de Ministerul de
Economie. În cadrul acestora, putem face o analiză mai concretă a situației Produsului intern brut
din Republica Moldova.
În % faţă de
În preţuri curente, Gradul de
PIB pe categorii de resurse şi Structura, % perioada respectivă
mil. lei influenţă, +/-
de utilizări a anului precedent
2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009
RESURSE
Valoarea adăugată brută 51774 50449 82,3 84,0 106,8 93,6 5,6 -5,3
agricultura 5544 5063 8,8 8,5 141,1 89,1 4,1 -1,0
industria 8737 7818 13,9 13,0 100,7 80,6 0,1 -2,7
servicii 38802 38573 61,7 64,2 103,3 96,4 -2,0 -2,2
serviciile intermediarilor
financiari indirect măsurate -1309 -1005 -2,1 -1,7 126,8 70,9 -0,6 0,6
Impozitele nete pe produs şi
import 11148 9594 17,7 16,0 113,1 93,0 2,2 -1,2
PIB 62922 60043 100,0 100,0 107,8 93,5 7,8 -6,5
UTILIZĂRI
Consumul final 71451 67738 113,6 112,8 105,7 94,0 6,4 -6,8
Formarea brută de capital 24683 14261 39,2 23,8 106,8 62,8 2,6 -14,6
formarea brută de capital fix 21391 13491 34,0 22,5 102,2 68,7 0,8 -10,6
Exportul net -33212 -21956 -52,8 -36,6 102,4 71,7 -1,2 14,9
Tabelul 5: Evoluția PIB în anii 2008-200958
56
57
31.12.2017), p. 3
58
33
Astfel observăm în baza tabelului 5 că datele expuse de Ministerul Economiei sunt
ecplicate prin scăderi, pe alocuri drastic, a anumitor indicatori de importanță maximă în
dezvoltarea PIB-ului țării. Cel mai important factor fiind agricultura, acesta suportă o scădere nu
prea mare, dar totuși extreme de importantă pentru economia statului.
În % faţă de Gradul de
În preţuri perioada respectivă influenţă (+/-),
PIB pe categorii de resurse şi Structura, %
curente, mil. lei a anului precedent %
de utilizări
2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012
RESURSE
Valoarea adăugată brută 68390 73319 83,0 83,5 106,3 98,8 5,2 -1,0
din care:
agricultura 10095 9586 12,3 10,9 105,2 76,7 0,6 -2,9
industria 11518 12308 14,0 14,0 110,2 100,5 1,4 0,1
servicii 48551 53172 58,9 60,6 105,4 103,0 3,2 1,8
serviciile intermediarilor
financiari indirect măsurate

-1774 -1747 -2,2 -2,0 101,2 99,6 0,0 0,0
Impozitele nete pe produs 13959 14528 17,0 16,5 109,6 101,3 1,6 0,2
PIB 82349 87847 100,0 100,0 106,8 99,2 6,8 -0,8
UTILIZĂRI
Consumul final 96091 102954 116,7 117,2 107,3 100,9 8,5 1,0
Formarea brută de capital 19904 20537 24,2 23,4 113,1 97,2 3,0 -0,6
din care:
formarea brută de capital fix 19179 20540 23,3 23,4 113,0 100,4 2,9 0,1
Exportul net -33646 -35644 -40,9 -40,6 112,1 102,7 -4,7 -1,2
Tabelul 6: Evoluția PIB în anii 2011-201259
Comparativ între anii 2011-2012 este observată o regresie a PIB-ului, în baza factorilor
prezentați, precum și o atenție mai mare acordată industriei și serviciilor, și nu agriculturii, care
tinde în ultimii ani spre o perioadă de stagnare de lungă durată. Comparativ însă cu 2009, PIB-ul
a trecut printr-o îmbunătățire nu prea mare. Luând în considerare noua guvernare, pro-
Europeană, așteptările cetățenilor erau mult mai mari. În perioada de 3 ani de zile, posibilitățile
Republicii Moldova, sub o guvernare de acest tip, erau, mai mult sau mai puțin, nelimitate.
Uniunea Europeană a fost mai mult decât doritoare de a ajuta și a face investiții în sume colosale
spre dezvoltarea țării. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza absenței unui program reformator
credibil, capabil să atragă investițiile din exterior.
59
34
În % faţă de
perioada
În preţuri curente, mil.
Gradul de
Structura, % respectivă a
PIB pe categorii de resurse şi lei influenţă, +/-
anului
de utilizări
precedent
2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017

RESURSE
Valoarea adăugată brută 83738,4 91919,0 85,2 84 103,8 103,3 1,3 2,8
Impozitele nete pe produse 14542,2 17525,3 14,8 16,0 100,8 107,0 0,1 1,1
PIB 100, 100,

98280,6 109444,3 0 0 103,3 103,8 3,2 3,8
UTILIZĂRI 105, 104,
Consumul final 103503,2 114693,9 3 8 102,7 103,8 2,9 4,0
Formarea brută de capital 22904,7 27222,8 23,3 24,9 x x 1,8 3,4
formarea brută de capital

fix 21452,8 23769,1 21,8 21,7 95,5 105,1 -1,1 1,1
Exportul net -28127,3 -32472,3 -28,6 -29,7 x x -1,3 -3,6
Tabelul 7: Evoluția PIB în 9 luni 2016-201760
Indicii folosiți în analiza PIB-ului au fost, evident, simplificați, lichidând agricultura,

industria și serviciile. Este foarte important de menționat că PIB-ul este, efectiv, în creștere. Cu
toate acestea, Republica Moldova rămâne a fi un stat slab dezvoltat, consider că nici nu poate fi
atribuit statelor în curs de dezvoltare, dat fiind faptul că principala resursă naturală disponibilă, și
anume bogăția pământului, nu este valorificată decât în 45-50% din capacitatea acesteia. Un alt
factor care necesită o îmbunătățire este sectorul serviciilor, anume o atenție deosebită s-ar
necesita de acordat turismului, care poate să aducă finanțe impunătoare anual. Problema
turismului moldovenesc constă de asemenea în lipsa de finanțare, zonele turistice fiind, în cea
mai mare parte în stare nesatisfăcătoare. Rețelele de drumuri naționale au fost reparate pe
parcursul ultimilor ani, și încă sunt pe cale de reparare. Cu toate acestea, capitala Republicii
Moldova dispune de drumuri catastrofale, pe alocuri, creând impresia că drumurile de țară sunt
mai inovatoare și mai perfecționate. Centrul Chișinăului, o zonă importantă din punct de vedere
cultural, precum și turistic, este presurată cu gropi, ceea ce aduce o reputație corespunzătoare.
2.4 Pericolele și sursele de pericol a securității economice din Republica

Moldova. Direcțiile principale spre asigurarea securității economice a țării.
60
31.12.2017), p. 3-4
35
„Amenințările la adresa securității economice sunt fenomenele și procesele, acțiunile
evidente sau potențiale care complică sau fac imposibilă realizarea intereselor economice
naționale și creează un pericol pentru sistemele social-economic și politic, valorile naționale de
de susținere a vieții națiunii și individuale, încalcă interesele economice ale societății și statului.
(...) Amenințările externe la adresa Republicii Moldova sânt condiționate atât de procesele
obiective ce au loc în economia mondială, cât și de problemele politicii interne (naționale). (...)
Gradul ridicat de dependență de livrările de resurse energetice, uzura semnificativă a fondurilor
principale, în special în sistemul energetic, costul ridicat al bunurilor produse slăbește
competitivitatea agenților economici de produse și servicii moldovenești pe piețele interne și
externe. (...) Amenințările la adresa securității economice a Moldovei în condițiile unui sistem
financiar insuficient dezvoltat și ca urmare a economiei, în general, nu se îndepărtează de reacția
în lanț a crizelor financiare și economice a statelor industrializate. Amenințările externe includ:
dependența reformării economiei Moldovei de creditele străine; dependența bugetului de stat de
sursele externe de finanțare, care deja se apropie de 20%, dependența finanțării externe de
îndeplinirea obligațiilor politice, creșterea datoriei publice externe; creșterea ponderii
organizațiilor de credit financiare străine în sistemul financiar al statului; dependența financiară a
piețelor naționale de cele globale; deficitul balanței de plăți a statului.”61
Ne reîntoarcem la problema datoriilor externe, discutată în primul capitol. La momentul

de față, în baza Biroului Național de Statistică, datoria externă a statului constituie aproximativ
110% din PIB. Între timp, datoria externă a Federației Ruse, care la momentul venirii la
președenție a lui Vladimir Putin constituia 140% din PIB, iar timp de 20 de ani, aceasta a coborât
la doar 20%. În cazul Republicii Moldova este invers, situația datoriilor externe în perioada
primului guvern democrat fiind aproximativ nulă62, iar în perioada de astăzi, aceasta a crescut
neverosimil. Nu este obligator în acest sens să luăm calea lui Ceaușescu, dar situația drastică
creată trebuie să fie redresată. O altă chestiune menționată mai sus a fost promovarea afacerilor
mici și mijlocii, a agenților economici, care aduc un raport destul de important în cadrul
economiei naționale, ar putea aduce dacă Guvernul ar adopta o reformă eficientă privitor la acest
subiect. O analiză scurtă a implimentării programului de stat de susținere a întreprinderilor mici
și mijlocii o să creeze impresia că instituțiile responsabile nu pot adduce o informație diferită
decât cea extrem de pozitivă dictată de anumite persoane. Am avut șansa de a discuta cu mai
multe persoane care au ajuns la rangul de agent economic pe parcursul timpului, deschizând o
întreprindere ce activează într-un anumit domeniu. Descrierea procesului de deschidere a unei
întreprinderi aceștia au dat-o cu lux de amănunte, iar aceasta nu a sunat deloc pozitivă conform
61
62
Sergiu Ion Chircă. Sisteme Economice în timp și spațiu. Editura ARC
36
descrierii instituțiilor de stat. Corupția existentă în domeniul dat, ba chiar obligativitatea la care
te impune aceasta este colosală. Fiecare agent economic descrie acest proces prin exact aceleași
etape, niveluri de mită pe care instituțiile responsabile le cer. Astfel, în dependență de
dimensiunile întrepinderii, suma de bani necesară spre achitarea instituțiilor responsabile cu
scopul final de deschidere a întreprinderii începe de la 10.000 euro și poate ajunge liber la sute
de mii. Aceasta nu aduce nici un beneficiu pentru bugetul statului, ci doar pentru bugetul
anumitor persoane, instituții.
„La etapa actuală Moldova depinde de apropvizionarea cu gaz natural din partea Rusiei
aproximativ cu 100%. Necesitățile țării în petrol și a produselor din petrol practice în totalmente
sunt asigurate din exterior, la prețuri mai mari decât cele globale. Acestea plasează Republica
Moldova într-o dependență de resursele energo-combustibile a Rusiei, Ucrainei, României și a
altor state. În ultimii ani, Guvernul Republicii Moldova a optat pentru integrarea țării în
Comuntatea Energetică Europeană. Unniunea Europeană (UE) susține republica în încercarea sa
de a îndeplini condițiile de implimentare celui de-al treilea pachet energetic. Toți participanții
Comunității Energetice au fost de acord cu amânarea termenilor de implimentare a mai multor
angajamente ale Republicii Moldova până în 2020. Potrivit planului, acest lucru ar trebui să
ofere mai mult timp pentru soluționarea situației în domeniul energetic. În același timp,
acuitatea crizei privind aprovizionarea cu gaze rusești nu scade. În ultimul timp, există o
amenințare constantă de încetare a livrărilor de gaze în Moldova din cauza crizei relațiilor dintre
Ucraina și Rusia.”63
Problema energetică a Republicii Moldova devine din ce în ce mai acută. Relațiile cu

Rusia trec printr-o perioadă destul de grea, iar influența ce o posedă aceasta pe teritoriul nostrum
este, zilnic, în creștere. Acest fact este dovedit nu doar prin excesul prețului la gazul natural și
combustibili, dar de asemenea și embargourilor din ultimii ani. Din aceasta putem deduce faptul
că Rusia tinde o anumită influență și mai mare asupra teritoriului dintre Prut și Nistru. Asta însă
nu înseamnă că și Republica Moldova este în vitală necesitate de resursele rusești.
Aprovizionarea gazului natural și a combustibilului din partea europeană va însemna o
liberalizare de sub piciorul rusesc, și va oferi economiei țării o eficiență semnificativă în
domeniul energetic.
„În general, ca amenințări externe la adresa securității naționale pentru Republica

Moldova pot fi identificate trei grupuri de factori. Primul grup de factori, cum ar fi deteriorarea
condițiilor externe de comerț, atragerea de resurse investiționale pe baza conjucturii nefavorabile
a piețelor mondiale, datorită dinamicii economiei mondiale, procesele de globalizare și
63
37
consecințele și crizei economic-financiare la nivel global. Al doilea grup de factori este asociat
cu acțiunile neprietenoase ale altor state în raport cu Republica Moldova, folosind pârghiile
economice ca presiune. Acestea sunt măsuri descriminatorii privind livrările de vin și agricole pe
piața rusă, cel mai mare preț printe țările CSI pentru furnizările Gazprom-ului a gazului natural și
amenințarea permanent a creșterii acestuia. În 2014-2015 un impact semnificativ asupra
economiei Moldovei l-au avut: agravarea bruscă a situației geopolitice în jurul Ucrainei și
Rusiei, conflictul armat din Ucraina și posibilitatea acestuia de a-i trece hotarele, îrăutățirea
relațiilor economice cu Rusia (în 2013 a fost interzisă livrarea producției vinicole în Rusia, în
iulie 2014 – livrarea fructelor și a legumelor din întreaga țară, din octombrie 2014 – carnea și
produsele din carne). (...) Celui de al treilea grup pot fi atribuite greșelile politice ale conducerii
țării. În condițiile globalizării și concurenței globale pentru dezvoltarea economică a Moldovei,
în special prețul unei greșeli politice este mare. După cum a demonstrat practica politică, asupra
corectării acesteia Moldova nu dispune nici de stabilitatea sistemului politic intern și dezvoltarea
economică, nici de influența politică internațională. Deci, recâștigarea poziției pierdute în
relațiile cu Rusia din 2006 privind livrările de vinuri și produse vinicole pe piața rusă s-a dovedit
aproape imposibilă, prin ce a fost grav prejudiciat cel mai important sector al Moldovei, agenții
economici și însuși bugetul Moldovei.”64
Pentru cea mai mare parte de exsitență a Republicii Moldova, aliatul cel mai apropiat a
fost Federația Rusă. Este evident, la etapa actuală, atașarea rusească față de țara noastră.
Tendințele expansioniste vizează nemărginit teritoriul nostru, o altă explicație a acțiunilor rusești
nu poate fi dată, cel puțin nu una obiectivă care să extrapoleze realitățile politice curente.
Influența rusească este binevenită în republica Moldova, un factor promovator fiind administrația
de la conducere, anume administrația Dodon. În rândurile populației autohtone, procentajul
celora care sunt de părerea că Republica Moldova va avea un viitor prosper alături de Uniunea
Vamală și alături de Rusia este destul de impunătoare, un factor pe drept alarmant și stagnant.
Ce ține de pericolele interne, Сакович oferă o lungă listă a acestora alături de o explicație
minunțioasă. Doresc însă să punctez pericolele interne vitale, lichidarea cărora va aduce
nemijlocit la evouția politică, ulterior la dezvoltarea economiei Republicii Moldova.
Unul dintre pericolele interne este elita financiar-economică care nu gândește după
categoriile de dezvoltare ale Moldovei.65 Această elită creează un deficit economic național,
singurele ramuri ce se dezvoltă fiind acelea care prezintă un interes pentru elita dată. În perioada
octombrie 2018-februarie 2019 am activat în cadrul Nuovo Casino, unul dintre cele două
64
Ibidem, p. 275-276
65
Ibidem, p. 276
38
cazinouri active rămase în Moldova. Nu cu mult timp înainte de alegerile parlamentare care au
avut loc la data de 24 februarie 2019, am avut o întrunire a lucrătorilor din cadrul întreprinderii
date. Monologul a fost ținut de directorul cazinoului, care a ținut să reamintească că cazinoul a
supraviețuit mulțumită personalității lui Vlad Plahotniuc și că acesta are o rugăminte față de
persoanele muncitoare în cadrul companiei. O altă menționare a fost impozitele anuale care
ajung la suma de peste 12 milioane de lei, care conform directorului, ajung în caznaua statului,
afirmație, în opinia mea falsă, acestea ajungând în buzunarul propriu al persoanelor din spate. De
asemenea, în perioada de lucru am observat o categorie de persoane superioară, acea elită care
prezintă pericol pentru economia țării. Țin să menținez că printer aceștia se enumără atât
moldoveni cât și personalități a altor națiuni, cum ar fi ruși, turci și chiar evrei. Unul dintre
clienții de seamă a cazinoului își permitea să piardă în urma jocului sume de peste 150 mii dolari
de câteva ori pe săptămână. Concluzia și calculele le puteți face și singuri. Aceasta este elita
economică a țării noastre.
Un alt pericol care are legătură direct cu cel sus menționat este corupția. „Corupția este
una din problemele centrale, care subminează statul de drept și supremația legii în Republica
Moldova. Nivelul corupției în țară a ajuns factorul primordial a încetinirii și deformării
procesului de dezvoltare, degradarea moralității sociale, nerespăctării drepturilor omului și
prezintă un pericol serios pentru securitatea națională, subminează fundamentele puterii de stat și
afectează negativ dezvoltarea progresului social.66 În baza celor menționate mai sus, concluzia
finală ar fi aceea că lichidarea corupției din Republica Moldova ar fi posibilă doar sub
conducerea unui dictator sau tiran. Aceasta s-a infiltrat atât de adânc în măduva țării încât
tratarea ei ar lua decenii, și neapărat o restructurare totală a instituțiilor responsabile, dat fiind
faptul că acestea sunt cele mai corupte.
„Cel mai important pericol pentru securitatea economică îl constitue dimensiunile

economiei negre. În perioada contemporană, nivelul economiei negre în structura PIB-ului este
mereu în creștere: în 2007 – 21,3% din PIB, în 2011 – 25,% din PIB, în 2013 – mai mult de 30%
din PIB. Republica Moldova ocupă poziția 65 dintr-un total de 91 de state după nivelul de
economie neagră. Producția de contrabandă numără în jur de 270 mln dolari SUA, ceea ce
constitue aproximativ jumătate din comerțul național intern.” 67 După cum am menționat și
înainte, contrabanda este unul din aspectele bine dezvoltate a țării. Aceasta trece în țară atunci
când la hotarele Republicii Moldova nu sunt camere de luat vederi. Conform datelor expuse,
producția de contrabandă trece granița zilnic, în cantități enorme.
66
Ibidem, p. 280
67
Ibidem, p. 280
39
„Amenințările reale la adresa securității economice a Republicii Moldova și factorii de
risc pentru dezvoltarea economică a țării la etapa actuală sunt:
1. reducerea remitențelor de peste hotare și a exporturilor pe piețele principale în direcția

estică, reducerea fluxului de valută și deprecierea leului față de dolarul SUA și euro;
2. deprecierea leului va crea o presiune inflaționistă pe piața internă, iar inflația, la rândul
său, duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor;
3. competitivitatea insuficientă a economiei Republicii Moldova;
4. pierderea piețelor externe;
5. decalajul față de alte țări a ritmului de tranziție a economiei în dezvoltarea tehnologică;
6. imposibilitatea asigurării garantate a economiei statului cu resurse energetic;
7. căderea nivelului bunăstării și a nivelului de trai a populației;
8. ignorarea de către Guvernul Republicii Moldova a preocupărilor businessului cu

costuri suplimentare necesare pentru corespunderea cerințelor Acordului de asociere DCFTA.”68
„Printre prioritățile de dezvoltare, care sunt menite să asigure liberul comerț cu UE, pot fi
evidențiate 3 clauze:
- diversificarea exportului și asigurarea condițiilor favorabile în cadrul comerțului cu toți

partenerii;
- investițiile globale și durabile în modernizarea tehnologică a țării;
- crearea unui fundament instituțional durabil a activității economice.”69
În tabelul 8 sunt prezentate urmările și consecințele aderării la UE/aflării în CSI:
Nr. Aflarea Republicii Moldova în CSI are Aflarea Republicii Moldova în UE

Crt. drept consecință: permite:
1 Încălcarea drepturilor omului și instalarea unei Formarea și consolidarea statului de drept și a
democrații primitive. libertăților omului.
2 Perpetuarea sistemului economic de tip Orientarea economiei naționale spre
sovietic. standardele economice europene.
3 Dezvoltarea industriei în funcție de interesul Dezvoltarea industriei în conformitate cu
militaro-industrial al Rusiei. cerințele pieței europene și mondiale și
formarea locurilor necesare de muncă.
4 Obținerea și în continuare a unei valori Obținerea unor valori adăugate maxime, în
adăugate re-duse care nu acoperă nici continuă creștere, ce va acoperi, în amre
necesarul pentru crearea unor unități măsură, necesarul de capital.
68
Ibidem, p. 281-282
69
Ibidem, p. 291
40
economice noi, și nici necesarul celor
existente.
5 Predominarea unui climat de afaceri mai puțin Apariția unui climat de afaceri benefic pentru
favorabil economiei. economie.
6 Lipsa acută a investitorilor străini din Vest. Venirea în țară a capitalului străin avansat.
7 Tărăgănarea reformelor și prelungirea Accelerarea procesului de formare a
perioadei de tranziție; predominarea economiei economiei de piață funcționale
de piață nefuncționale.
8 Emigrarea în masă a tineretului. Micșorarea numărului imigranților și revenirea
acasă a celor plecați peste hotare.
9 Menținerea unui nivel de trai redus, mai ales în Sporirea nivelului de trai al tuturor
râdurile populației băștinașe. locuitorilor, inclusiv al populației băștinașe.
10 Mortalitatea sporită și longevitatea redusă a Micșorarea mortalității, sporirea natalității și
populației drept consecință a niveluli redus de creșterea duratei de viață prin îmbunătățirea
trai. nivelului de trai.
11 Încurajarea mafiei, corupției și menținerea Reducerea la minimum a corupției și mafiei și
dictatului economic al elitei politice-mafiote. înlăturarea dictatului economic al elitei
politice.
12 Îndepărtarea de România (de rădăcinile Apropierea de România și consolidarea
istorice). relațiilor multilateral între cele două maluri ale
Prutului.
13 Falsificarea în continuare a istoriei naționale, Obținerea noilor progrese pe tărâm lingvistic,
degradarea limbii române vorbite și păstrarea istoric și înlăturarea terorismului ideologic
terorismului ideologic. rusesc.
14 Menținerea unui nivel redus de cultură, Ridicarea nivelului de cultură,
slăbirea elementului național și rusificarea occidentalizarea societății și dezvoltarea
continuă. elementului național.
15 Dezintegrarea în continuare a societății. Integrarea minorităților naționale în societate.
Tabelul 8: Efectele reale și posibile pentru Republica Moldova70
Vedem astfel că concluziile experților duc la aceea că viitorul Republicii Moldova

depinde doar de integrarea în Uniunea Europeană, iar Сакович ține să menționeze că acesta are
legătură directă și cu unirea Republicii Moldova cu România. Însuși conform realităților
contemporane reese că UE este o variantă mult mai benefică și eficientă pentru securitatea
economică a Republicii Moldova, a securității naționale în general.
70
41
CONCLUZII
În rezultatul cercetării am ajuns la concluzia că la momentul de față securitatea

economică a Republicii Moldova nu este asigurată. Aceasta este extrem de vulnerabilă, gradul
economiei naționale de independență este la o cotă sub celei critice. Instituțiile economice nu fac
față cerințelor populației autohtone, sistemul economic în vigoare ( care de fapt nu există, este
mai mult genul unui compendiu economic) nu este eficient și nu poate fi atribuit perioadei
contemporane.
Situația social-economică a Republicii Moldova se înrăutățește anual în raport cu statele

lumii. Aceasta este departe în spatele țărilor europene. Problema cea mai acută a Republicii
Moldova, trebuie să cădem de acord, este administrația coruptă, îndreptată spre Est și
direcționată de Moscova. Rezolvarea acestei probleme ar însemna ameliorarea, și ulterior,
creșterea ritmului de dezvoltare economică, a evoluției social-economică și însuși a nivelului de
trai, una din componentele principale a securității economice.
În perioada de cercetare a securității economice, atât la nivel mondial cât și cel național,
am ajuns la concluzia că securitatea economică a Republicii Moldova într-adevăr nu poate fi
asigurată decât prin aderarea la UE și unirea cu România. Crearea unei administrări unice și
comune pentru cele două state cu trecut comun ar însemna apariția unui nou stat puternic pe
harta lumii. Sub o administrație puternică, lipsită de boala corupției, aceasta ar putea deveni în
termen de 20 de ani o nouă Germanie sau a doua Marea Britanie. Unirea celor două semnifică
creșterea sporită a economiei pe bază de agricultură, dat fiind faptul că astfel, produsele
moldovenești vor fi în baza standardelor europene, vor putea fi certificate în laboratoarele
europene, astfel, produsele moldovenești se vor răspândi pe piața europeană și cea globală de
asemenea. Va crește economia pe bază de servicii, infrastructura noii țări devenind una
europeană într-un termen de 10 ani. Industria va avea un efectiv mai mare comparativ cu cel
precedent.
Acestea vor fi posibile pe baza acreditărilor străine, și deși o primă perioadă ar putea fi
anevoioasă, treptat, situația social-economică va deveni una de cel mai înalt nivel. Preconizările
acesteia sunt asemănătoare cu statele nordice din prezent, iar conform statisticii internaționale,
acestea sunt în topul țărilor cu cel mai înalt nivel de trai și cu cel mai înalt nivel a situației social-
economice.
42
BIBLIOGRAFIE
Izvoare:
1. International Monetary Found https://www.imf.org/external/ (vizitat la 19.03.2019).

2. IMPROB. Top 10 most powerful countries in the world 2019 https://improb.com/top-
powerful-countries-in-the-world/ (vizitat la 12.04.2019).
3. 2019 INDEX of Economic Freedom https://www.heritage.org/index/country/unitedstates
(vizitat la 12.04.2019).
4. the balance, 2001 Reccesion, Its causes, impact, and what ended it
https://www.thebalance.com/2001-recession-causes-lengths-stats-4147962 (vizitat la
14.04.2019).
5. US Department of Homeland Security. Role of critical Infrastructure in National
Prosperity. October 2015. https://www.dhs.gov/sites/default/files/publications/critical-five-
shared-narrative-ci-national-prosperity-2015-508.pdf (vizitat la 14.04.2019)
6. the balance, What has Obama done? 14 major accomplishments (vizitat la 14.04.2019).
7. World Population Review. GDP by country 2019
http://worldpopulationreview.com/countries/countries-by-gdp/ (vizitat la 20.05.2019).
8. The Guardian, Wall Street joins market selloff as trade war hits US economy – as it
happend. https://www.theguardian.com/business/live/2019/may/23/trade-war-china-us-
fight-panasonic-huawei-business-live (vizitat la 19.04.2019).
9. Россия сегдня, Экономический рост Росии при президенте Владимире Путине
10. Peterson Institute for International Economics, Trump’s Trade war timeline: an up-to-
date guide https://piie.com/blogs/trade-investment-policy-watch/trump-trade-war-china-
date-guide (vizitat la 24.04.2019).
11. The New Yorker, A political economist on how China sees Trump’s trade war,
https://www.newyorker.com/news/q-and-a/a-political-economist-on-how-china-sees-
trumps-trade-war (vizitat la 24.05.2019).
12. Ceoworld Magazine, GDP Ranking’s of the world’s largest Economies, 2019
https://ceoworld.biz/2018/12/28/gdp-rankings-of-the-worlds-largest-economies-2019/
(vizitat la 29.04.2019).
13. Informație operativă cu privire la evouția social-economică a Republicii Moldova în anul
2009.
14. Informație operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova în
ianuarie-decmbrie 2010.
43
15. Informație operativă cu privire la evouția social-economică a Republicii Moldova în anul
2012.
16. Informație operativă cu privire la evouția social-economică a Republicii Moldova
(conform datelor disponibile la 31.12.2015).
19. Informație privind implimentarea Programului de stat de susținere a întreprinderilor mici
și mijlocii pentru anii 2009-2011.
și mijlocii în anul 2009.
și mijlocii în anul 2010.
22. Ministerul Economiei. Notă informativă. Sărăcia în Republica Moldova în 2009.
Chișinău, iunie 2010.
23. Ministerul Economiei. Notă informativă. Sărăcia în Republica Moldova în 2010.
Chișinău, iulie 2011.
24. Notă informativă. Sărăcia în Republica Moldova în 2014. Chișinău, iunie 2015.
25. Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.685 din 13 septembrie 2012. Raport privind
realizarea Planului de acțiuni privind implimentarea Strategiei de dezvoltare a
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anul 2016.
26. Raportul total privind realizarea Planului de acțiuni privind implimentarea Strategiei de
dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2015-2017.
27. Raport anual de activitate al Ministerului Economiei și Infrastructurii, pentru anul 2017.
28. Raportul de activitate al Ministerului Economiei pentru anul 2016. Chișinău 2017.
29. Raportul anual de activitate al Ministerului Economiei pentru anul 2015.
30. Raport privind implimentarea Foii de parcurs pentru acțiunile Guvernului în vederea
eliminării constrângerilor critice în calea mediului de afaceri 2013-2014 (la situația din
01.02.2014).
01.05.2014).
44
15.05.2014).
31.07.2014).
30.09.2014).
35. Ministerrul Economiei al Republicii Moldova. Raport privind sărăcia în Republica
Moldova. 2012.
36. Ministerul Economiei. Raport privind sărăcia în Republica Moldova. 2014.
37. Raport privind realizarea Planului de acțiuni privind implimentarea Strategiei de
dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anul 2013.
38. Raport privind realizarea Planului de acțiuni privind implimentarea Strategiei de
dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anul 2014.
39. Raportul anual (2014) referitor la Planul de acțiuni privind implimentarea Strategiei de
dezvoltare a comerțului interior în Republicii Moldova pentru anii 2014-2020.
40. Raport privind activitatea Ministerului Economiei în perioada septembrie 2009 –
septembrie 2012. Chișinău 2012
41. Raport privind realizarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii pentru anul 2012.
42. Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Raport privind sărăcia în republica
Moldova 2010-2011. Chișinău 2012.
43. Ministerul Economiei și Comerțului. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2004.
Chișinău, noiembrie 2005.
46. Ministerul Economiei. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009. Chișinău
2010.
47. Raport anual de activitate al Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2018.
48. Moldova 2020. Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020.
45
Literatura:
49. Agemoglu, Daron; Robinson, James A. De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale
prosperității și ale sărăciei. LITERA, București 2015.
50. Chircă, Ion Sergiu. Sisteme Economice în timp și spațiu. Editura ARC
51. Moldovanu, Dumitru. Doctrine și economiști celebri. ARC, Chișinău 2009.
52. Munteanu, Igor. Politici publice complexe. Tehnici și repere. Editura CARTIER,
Chișinău 2016.
53. Perkins, John. Noile Confesiuni ale unui asasin economic. Adevărul șocant despre cum
America a cucerit lumea. LITERA, București 2016.
54. Smith, Adam. Avuția Națiunilor. Editura PUBLICA, 2011.
55. Taleb, Nassim Nicholas. Antifragil. Curtea Veche, București 2014.
56. Сакович, В.А. Национальная безопасность Республики Молдова. Chișinău 2016.
57. Зюзин, В.В. Внутренние и внешние факторы распада СССР – величайшей
геополитической катастрофы века.
46

Securitatea Economică În Republica Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Securitatea Economică În Republica Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

DEPARTAMENTUL DE ISTORIE A ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ŞI

Securitatea Economică în Republica Moldova în perioada

SPECIALITATEA- 224.1 ISTORIE

Şef Departament: ___________Ion Eremia, doctor habilitat

Conducător Ştiinţific: ___________Rotaru Liliana, doctor

Autorul: ___________Garbuz Dorin

Capitolul I: Securitatea Economică: noțiune, esență și importanță...............................................6

1.1 Termenul de securitate economică............................................................................................6

1.2 Securitatea Economică a „Marelor State”.................................................................................9

2.1 Sistemul economic moldovenesc.............................................................................................18

2.2 Interesele Naționale a Republicii Moldova în sfera economică. Sferele și componentele

2.3 Criteriile și indicatorii securității economice. Evaluarea stării securității economice a

1. SUA – Statele Unite ale Americii

2. URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

3. PIB – Produsul Intern Brut

4. NAFTA – North American Free Trade Agreement

6. ONU – Organizația Națiunilor Unite

8. BNS – Biroul Național de Statistică

9. VAB – Valoarea Adăugată Brută

10. UE – Uniunea Europeană

11. CSI – Comunitatea Statelor Independente

12. DCFTA – Deep and Comprehensive Free Trade Area

Actualitatea și importanța temei. În lumea contemporană, securitatea prezintă o tematică

Cadrul cronologic se referă la perioada de existență a Republicii Moldova, și anume 1991-2019

Istoriografia. La etapa istorigrafie, referitor la tematica securității economice a Republicii

1.1 Termenul de securitate economică

„Securității economice, la nivelul securității naționale, i se atribuie rolul primordial. Cum

- oportunități de păstrare a nivelului de trai al populației deja realizat și de a contrubui la

Aproximativ toate statele lumii funcționează pe principii diferite, anume în sfera

1.2 Securitatea economică a „Marelor State”

„Administrația Bush a contribuit la stoparea recesiunii cu o politică fiscal expansionistă.

„Venirea lu Obama la Casa Albă a însemnat prelungirea reabilitării economiei americane.

„Opoziționerii, economiștii și specialiștii au afirmat că succesele obținute în țară nu vor

„S-a observat creșterea industriei și utilizarea maximă a capacității de producție. În

Industria rusească este într-o permanentă dezvoltare, cu unele aspecte, pe alocuri, de

Observăm că iarăși zăcămintele naturale au un rol extrem de important în economia

Menționarea Chinei ar însemna a face o referință asupra războiului economic 24 dintre

2.1 Sistemul economic moldovenesc

„Sistemul economic este o modalitate proprie (națională) de organizare și funcționare a

Problema, și adevărul tragic, constă în aceea că la etapa zilei de astăzi RM nu dispune de

Două considerente a economiei RM care necesită o atenție deosebită. În cazul primeia, se

„Este bine cunoscut faptul că responsabilitatea managerială și politică din Republica

2.2 Interesele naționale a Republicii Moldova în sfera economică. Sferele și

„Principalele interese economice naționale ale Republicii Moldova în sfera economică

1. o majorare semnificativă a ratei creșterii economice și o majorare a competitivității

2. schimbarea paradigmei de dezvoltare;

3. o dezvoltare social-economică progresivă a țării pe baza accelerării reformelor politice,

4. menținerea dinamicii ridicate a procesului de integrare europeană;

5. menținerea stabilității național-financiare și a sistemului monetă-creditar;

6. restabilirea integrității teritoriale a statului;

7. asigurarea dezvoltării democratice a societății și accelerarea securității sale economice;

10. atingerea nivelului de securitate energetică suficient pentru neutralizarea dependenței

11. transferul de tehnologii moderne și inovații în economia Moldovei preponderent din

12. formarea unei economii inovatoare.”40

Tabelul 1: Prognoza evoluției stării drumurilor naționale în perioada 2011-2020

Conform Tabelului 142 vedem estimările optimiste la început de drum. Am început

Pensiile de asemenea sunt o chestiune întrebătoare destul de importantă a Republicii

Studiind acest document, am observant în nenumărate rânduri că persoanele ce l-au

Tabelul 2: Obiective specifice

Indicator Unitatea de 2010 2015 2020

La momnentul actual, nivelul încrederii populației în justiție este egal cu 0%, și