Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA NAIONAL DE APRARE "CAROL I"

FACULTATEA DE SECURITATE IAPRARE

Diplomaia economica

Col.conf. univ.dr.Constantin Popescu

STUDENT
Cojan Nicusor

BUCURETI

1.Notiuni introductive asupra diplomatiei economice

1
1.1.Diplomatie deschisa si secreta evolutii caracteristice

Din cele mai vechi timpuri, diplomatia in formele ei clasice, << deschisa>> si
<<secreta>> - a fost si continua sa fie unul dintre cele mai importante instrumente de
promovare si realizare a politicii externe a statelor. Marii imparati ai Romei Augustus,
Vespasianus, Antonius Pius, Marcus Aurelius si Pertinax, ca si Claudius, Nero, Othon,
Vitelius, Commodus, Heliogabal si Caracalla regii Angliei si Frantei, imparatii, tarii Rusiei,
toti marii sefi de stat au recurs la serviciile diplomatiei si ale diplomatilor pentru cunoasterea
obiectivelor politice declarate sau secrete ale aliatilor sau dusmanilor si elaborarea sau
adaptarea propriilor orientari de politica externa, in scopul apararii intereselor proprii cu o
eficienta sporita in concertul continental si mondial 1.

Karl W. Deutsch observa ca dintotdeauna diplomat ia deschisa s-a imbinat cu


diplomatia secreta si se pare ca trimisii diplomatici avand adesea de transmis:1.atat un
mesaj public;2.cat si unul confidential 2. Diplomatii au un rol important in convorbirile
diplomatice, iar argumentele lor au un caracter specific pentru a asigura solutii adecvate.

In zilele noastre diplomatia are un caracter deschis,discutiile sunt directe, iar


diplomatia economica a trecut pe primul plan. Aceasta se datoreaza in mod special relatiilor
de import-export, a schimburilor comerciale, a cooperarii si a confruntarii
economice.Concomitent cu diplomatia economica se extinde continuu si diplomatia culturala,
diplomatia parlamentara, relatiile dintre tari fiind in continua expansiune. In acelasi timp,
multe state practica atat diplomatia deschisa, cat si transparenta, insa exista si state care
doresc sa isi mentina pozitia de lider in anumite domenii si recurg la mijloace care nu
corespund declaratiilor de prietenie, mijloace precum: interceptari de convorbiri
guvernamentale, incercari de a obtine informatii economice si politice confidentiale etc.

Fara sa fie confundate, diplomatia oficiala si cea secreta au constituit, fete ale
aceleiasi politici, pentru asigurarea infaptuirii unor interese majore ale statelor, insa metodele
folosite au fost diferite in functie de scopurile tarilor. Cu toate progresele pe care le-a
inregistrat stiinta, evolutia relatiilor diplomatice, nici astazi nu exista hotare bine demarcate
intre ceea ce tine de diplomatia oficiala si ceea ce tine de diplomatia secreta. Granita dintre

1 Preluare din : http://www.lumeam.ro/nr10_2000/diplomatie.html; Prof.Univ. Dr. Dumitru


Mazilu

2 Preluare din : http://www.lumeam.ro/nr10_2000/diplomatie.html; Prof.Univ. Dr. Dumitru


Mazilu

2
cele doua tipuri de diplomatie, se regaseste de fapt, la liziera elementului confidential, care
este astazi recunoscut de toti cercetatorii si oamenii politici, ca un atribut al diplomatiei 3.

Exista practici care demonstreaza inegalitatea , unele tari au pozitii privilegiate, in


defavoarea altora, care nu << vor putea fi niciodata acoperite de calitatea actului
diplomatic>>4. O diplomatie trebuie sa fie deschisa popoarelor, tuturor fortelor politice, sa
promoveze relatii pasnice si de buna vecinatate. Mentionez ca diplomatia secreta, este un
ansamblu de practici care ascund adevarul, recurgand la mijloace ilicite pentru atingerea
scopurilor.

Daca diplomatia viitorului ar fi bazata pe o stransa colaborare intre state, care adopta
optiuni independente de dezvoltare economica si sociala, in deplina concordanta cu interesele
si aspiratiile nationale, ea nu s-ar putea concretiza in dominatia unor state asupra
celorlalte.Pentru viitor, diplomatia trebuie sa fie o diplomatia publica, care sa rid ice la
rangul de imperativ fundamental respectul aspiratiilor de pace si dreptate, atat de puternice in
epoca noastra 5. In general, in lucrarile referitoare la diplomatie, aceasta este prezentata ca
fiind activitatea care asigura infaptuirea obiectivelor politicii lor externe.

Intre afirmatiile de mare valoare in ceea ce priveste diplomatia, regasesc si


urmatoarea apreciere: diplomatia se gaseste intotdeauna in raport invers proportional cu
politica de forta. Orice triumf al conceptului de forta a adus zambete la adresa diplomatiei,
caricaturizata in neputinta, inutilitatea si caracterul decorativ al diplomatului 6.

Relatiile dintre diplomatia oficiala si diplomatia secreta a fost marcata de


personalitatile unor oameni politici, de ambitia si inteligenta sau chiar naivitatea lor, astfel
ca de multe ori informatiile furnizate de serviciile de informatii au fost lasate nevalorificate,
iar alteori ambitia unor state a avut efecte dezastruase, cum ar fi razboaiele. Imbinarea
diplomatiei oficiale cu diplomatia secreta reprezinta o problema care tine de momente
istorice, de tipul de guvernare, de anumite grupari politice sau de grupurile de interese, in
cel mai rau caz, acestea detinand si o pozitiei dominanta in stat.

3 Victor Duculescu Diplomatia Secreta, Partea I-a, pag.5

4 Victor Duculescu Diplomatia Secreta, Partea I-a, pag.5

5 Victor Duculescu Diplomatia Secreta, Partea I-a, pag.6

6 Mircea Malita Diplomatia. Scoli si Institutii., pag.6

3
Din toate aceste motive diplomatia oficiala si diplomatia secreta sunt, din punct de
vedere juridic, concepte antagoniste 7, insa diplomatia viitorului trebuie sa tina cont de
egalitatea intre popoare, trebuie sa promoveze spiritul negocierilor, sa elimine orice forme
ale diplomatiei secrete.Concluzia este ca, popoarele trebuie sa lupte pentru eliminarea
vechilor practici si a vechilor metode politice, condamnate de istorie, orientand diplomatia
spre indeplinirea sarcinii sale reale.

1.2.Informatii macroeconomice
In ultimii ani Romania a inregistrat o evolutie din punct de vedere economic, atingand o
crestere economica semnificativa. Astfel, in 2006 a crescut produsul intern brut cu 7.8% in
primele 9 luni, determinat de cresterea investitiilor, a crescut si productivitatea muncii cu
11.2%, rata somajului s-a redus la 5.1%. Banca Nationala a finalizat procesul de liberalizare a
contului de capital, prin asigurarea de la 1 septembrie 2006 a accesului liber al rezidentilor si
nerezidentilor la operatiunile pe piata monetara, iar unul dintre efecte este reprezentat de
convertabilitatea monedei noastre nationale.
Pentru anul 2007, se previzioneaza o crestere a PIB la 6.4% ( 390.3 mld. lei) o reducere a
inflatiei la 4% si se doreste o mai buna colectare a veniturilor care sa permita finantarea
proiectelor majore de dezvoltare. In perioada imediat urmatoare Romania trebuie sa aiba in
vedere o mobilizare eficienta care sa absoarba fondurile comunitare, cu rolul de a sustine
programe ambitioase de investitii in domenii precum infrastructura, educatie, sanatate,
cercetare si modernizare in agricultura.
Comisia Nationala de Prognoza preconizeaza pentru 2007 urmatoarele: exporturi de bunuri
30.200 mil. eur/ versus 25.850 in 2006; importuri de bunuri (CIF) 49.780 mil eur; importuri
de bunuri (FOB) 45.950 mil eur.
La 28 aprilie 2004, Guvernul Romaniei a transmis oficial candidatura Romaniei pentru
aderarea la OCDE. In perioada 2003- iulie 2004, statul roman a asigurat co-presedentia
Investment Compact ( initiativa a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est) alaturi ce
OCDE si Austria, fiind prima tara din regiune care a avut aceasta calitate.

1.3 Definire a diplomatiei economice si linii de actiune


Diplomatia economica reprezinta functia de politica externa care face legatura intre
demersurile politicii externe si bunastarea economica a cetatenilor unei tari. Aceasta, are ca
obiectiv utilizarea tuturor instrumentelor de politica externa pentru promovarea intereselor
economice ale tuturor intreprinzatorilor romani si in aceasi masura a statului roman.
Diplomatia economica reprezinta cadrul eficient de cooperare institutionala, in vederea
realizarii demersurilor legate de promovarea obiectivelor economice ale Romaniei in
strainatate.
In cadrul Ministerului de Afaceri Externe functioneaza Directia de Diplomatie Economica,
care este interfata intre reprezentantele diplomatice ale Romaniei in strainatate, mediul de

7 Victor Duculescu Diplomatia Secreta, Partea I-a, pag.5

4
afaceri si alte institutii cu atributii pe plan economic.In cadrul acesteia, mentionez
principalele obiective: promovarea intereselor economice romanesti in strainatate, cooperarea
cu organizatii economice internationale, cooperarea interinstitutionala pe linie economica si
oferirea unor expertize economice in cadrul MAE.
Prin promovarea intereselor economice romanesti, vreau sa specific urmatoarele actiuni:
lobby pentru facilitarea expansiunii firmelor romanesti in strainatate, medierea informatiilor
si a contactelor necesare pentru oamenii de afaceri romani, facilitarea dialoguilui intre
oamenii de afaceri romani si misiunile diplomatice straine la Bucuresti, organizarea de
intalniri cu reprezentanti ai mediului de afaceri pentru identificarea tipurilor de sprijin
necesar, organizarea de seminarii, conferinte si alte reuniuni, elaborarea unei strategii,
precum si a unui plan de actiune in scopul promovarii intereselor economice ale Romaniei si
distribuirea de informatii cu caracter economic pentru mediul de afaceri8 .
O alta linie de actiune a Directiei de Diplomatie Economica este reprezentata de cooperarea
cu organizatii economice internationale. Mentionez in aceasta directie: coordonarea
ansamblului activitatilor desfasurate de Romania pe langa Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica, promovarea intereselor romanesti pe langa organizatii economice
internationale ( FMI, Grupul Bancii Mondiale, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare), monitorizarea rapoartelor elaborate de diferite organizatii economice
internationale, a calificativelor de tara si o latura activa cu rezultate eficiente a prezentei
reprezentantilor Romaniei pe langa organizatiile cu caracter economic.
Despre cooperarea interinstitutionala pe linie economica, specific intre principalele actiuni:
perfectarea sistemului informational economic intre Directia Diplomatie Economica si
mediul de afaceri, consolidarea relatiei interministeriale in vederea sprijinirii componentei de
reprezentare economica externa, precum si participarea in cadrul comisiilor si grupurilor de
lucru interministeriale pe probleme economice.
Diplomatia economica presupune sprijinirea reprezentantilor economici externi, pentru a face
fata mediului de afaceri si competitivitatii la nivel international. Astfel, activitatea
personalului cu atributii economice trimis in strainatate este organizata sub forma de Birou al
consilierului economic in cadrul misiunilor diplomatice ale Romaniei in strainatate, sau
Birouri Comerciale proprii in tari sau centre comerciale care prezinta interes pentru Romania.
Specific faptul ca atributiile si competentele personalului MEC din reteaua de reprezentare
externa sunt stabilite prin Hotararea nr.738/03.07.2003, privind organizarea si functionarea
Ministerului Economiei si Comertului si privesc activitatile specifice de diplomatie
economica, pe aspectele comertului exterior, cooperare economica, investitii si de integrare
economica europeana.
Abordez ca aspect important al diplomatiei economice problema extinderii companiilor
romanesti in regiune si mentionez ca o tara nu este competitiva atata timp cat nu este
caracterizata de o economie deschisa, caracterizata prin cresterea ponderii exportului si
importului in produsul intern brut. Ea presupune o eliminare treptata a barierelor
protectioniste, o liberalizare a intregii economii pentru a permite concurenta interna si
internationala. De asemenea, deschiderea unei economii se face odata cu impulsionarea

8 Preluare de pe : http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=26644&idlnk=1&cat=3

5
fluxurilor de capital financiar, de capital fix, a fluxurilor bilaterale cu restul lumii de bunuri si
servicii, odata cu promovarea schimburilor informationale cu alte tari9.
Doar pe plan international, putem cunoaste performanta unei tari si rezultatele obtinute in
anumite domenii, iar marile nereusite au avut la baza dezvoltarea de sine, bazata pe resurse
interne fara apelarea la oportunitatile oferite de restul lumii. O tara se poate integra in
circuitele economice prin doi pasi: statul respectiv se poate implica mai mult pe piata
mondiala si prin lupta pentru castigarea unor segmente mai consistente de piata pentru
produsele in exces. Pot preciza ca, in ultimii ani , politicile guvernamentale ale Romaniei s-
au axat doar pe cresterea atractivitatii prin crearea conditiilor de imbunatatire a mediului de
afaceri si pe promovarea exporturilor.

Un aspect important a fost total neglijat, acesta presupunand crearea conditiilor pentru
dezvoltarea investitiilor romanesti in strainatate. Un exemplu important este acela ca in top
25 al companiilor multinationale din Europa Centrala si de Sud-Est, Romania figura incepand
cu 1998 doar cu SNP Petrom, care ulterior a fost privatizata cu grupul austriac OMV. Prin
acest exemplu sustin ipoteza enuntata mai sus, conform careia nivelul unei tari si al
economiei acesteia se masoara pe plan international si prin talia companiilor multinationale
cu capital autohton care isi desfasoara activitatea in alte tari. In concluzie, daca Romania
doreste sa devina importanta pe plan international, ea trebuie sa faca mari eforturi pentru ca
acele companii autohtone sa fie prezente cu filiale si in alte tari.

2.Rolul diplomaiei economice in economia extern


Diplomaia economic reprezint funcia de politic extern care face legtura ntre
demersurile politicii externe i bunstarea economic a cetenilor unei tri. Aceasta, are ca
obiectiv utilizarea tuturor instrumentelor de politic extern pentru promovarea intereselor
economice ale tuturor ntreprinzatorilor romni i n aceai msur a statului romn.
Diplomaia economic reprezint cadrul eficient de cooperare institutional, n vederea
realizrii demersurilor legate de promovarea obiectivelor economice ale Romniei n
strintate.
n cadrul Ministerului de Afaceri Externe funcioneaza Direcia de Diplomaie
Economic, care este interfaa ntre reprezentntele diplomatice ale Romniei n strintate,
mediul de afaceri i alte instituii cu atribuii pe plan economic. n cadrul acesteia,
principalele obiective: promovarea intereselor economice romneti n strintate, cooperarea
cu organizaii economice internaionale, cooperarea interinstituional pe linie economic i
oferirea unor expertize economice n cadrul MAE.
Prin promovarea intereselor economice romnesti, vreau s specific urmatoarele
aciuni: lobby pentru facilitarea expansiunii firmelor romnesti n strintate, medierea
informaiilor i a contactelor necesare pentru oamenii de afaceri romni, facilitarea
dialoguilui ntre oamenii de afaceri romni i misiunile diplomatice strine la Bucureti,

9 Preluare de pe: http://www.neogen.ro/desprenoi/?


1=1&desprenoi_p=press&wtd=detail&idpr=645

6
organizarea de intlniri cu reprezentani ai mediului de afaceri pentru identificarea tipurilor
de sprijin necesar, organizarea de seminarii, conferine i alte reuniuni, elaborarea unei
strategii, precum i a unui plan de aciune n scopul promovrii intereselor economice ale
Romniei i distribuirea de informaii cu caracter economic pentru mediul de afaceri10.
O alt linie de aciune a Direciei de Diplomaie Economic este reprezentat de
cooperarea cu organizaii economice internaionale. Menionez n aceast direcie:
coordonarea ansamblului activitilor desfurate de Romnia pe lng Organizaia pentru
Cooperare i Dezvoltare Economic, promovarea intereselor romnesti pe lng organizaii
economice internaionale ( FMI, Grupul Bncii Mondiale, Banca European pentru
Reconstructie i Dezvoltare), monitorizarea rapoartelor elaborate de diferite organizaii
economice internaionale, a calificativelor de ar i o latur activ cu rezultate eficiente a
prezenei reprezentanilor Romniei pe lng organizaiile cu caracter economic.

Despre cooperarea interinstituional pe linie economic, specific ntre principalele


aciuni: perfectarea sistemului informaional economic ntre Direcia Diplomaie Economic
i mediul de afaceri, consolidarea relaiei interministeriale n vederea sprijinirii componenei
de reprezentare economic extern, precum i participarea n cadrul comisiilor i grupurilor
de lucru interministeriale pe probleme economice.
Diplomaia economic presupune sprijinirea reprezentanilor economici externi,
pentru a face fa mediului de afaceri i competitivitii la nivel internaional. Astfel,
activitatea personalului cu atribuii economice trimis n strintate este organizat sub forma
de Birou al consilierului economic n cadrul misiunilor diplomatice ale Romniei n
strintate, sau Birouri Comerciale proprii n tri sau centre comerciale care prezint interes
pentru Romania. Specific faptul c atribuiile i competentele personalului MEC din reeaua
de reprezentare extern sunt stabilite prin Hotrrea nr.738/03.07.2003, privind organizarea i
funcionarea Ministerului Economiei i Comerului i privesc activitile specifice de
diplomaie economic, pe aspectele comerului exterior, cooperare economic, investiii i de
integrare economic european.
Abordez ca aspect important al diplomaiei economice problema extinderii
companiilor romneti n regiune i menionez c o ar nu este competitiv atta timp ct nu
este caracterizat de o economie deschis, caracterizat prin creterea ponderii exportului i
importului n produsul intern brut. Ea presupune o eliminare treptat a barierelor
protecioniste, o liberalizare a ntregii economii pentru a permite concurena intern i
internaional. De asemenea, deschiderea unei economii se face odat cu impulsionarea
fluxurilor de capital financiar, de capital fix, a fluxurilor bilaterale cu restul lumii de bunuri i
servicii, odat cu promovarea schimburilor informaionale cu alte ri11.
Doar pe plan internaional, putem cunoate performana unei ri i rezultatele
obinute n anumite domenii, iar marile nereusite au avut la baza dezvoltarea de sine, bazat

10 Preluare de pe : http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=26644&idlnk=1&cat=3

11 Preluare de pe: http://www.neogen.ro/desprenoi/?1=1&desprenoi_p=press&wtd=detail&idpr=645

7
pe resurse interne fr apelarea la oportunitile oferite de restul lumii. O ar se poate integra
n circuitele economice prin doi pai: statul respectiv se poate implica mai mult pe piaa
mondial i prin lupta pentru catigarea unor segmente mai consistente de pia pentru
produsele n exces. Pot preciza c, n ultimii ani , politicile guvernamentale ale Romaniei s-au
axat doar pe cresterea atractivitatii prin crearea conditiilor de mbuntire a mediului de
afaceri i pe promovarea exporturilor.
Un aspect important a fost total neglijat, acesta presupunnd crearea condiiilor pentru
dezvoltarea investiiilor romneti n strintate. Un exemplu important este acela ca n top
25 al companiilor multinaionale din Europa Centrala i de Sud-Est, Romnia figura ncepnd
cu 1998 doar cu SNP Petrom, care ulterior a fost privatizat cu grupul austriac OMV. Prin
acest exemplu sustin ipoteza enuntata mai sus, conform careia nivelul unei ri i al
economiei acesteia se msoara pe plan internaional i prin talia companiilor multinaionale
cu capital autohton care ii desfoara activitatea n alte ri. n concluzie, dac Romnia
dorete s devin important pe plan internaional, ea trebuie s fac mari eforturi pentru ca
acele companii autohtone s fie prezente cu filiale i n alte ri.

2.1.Funciile diplomaiei economice

n accepiunea sa de activitate de purtare a raporturilor unui stat cu un alt stat sau


grupuri de state, prin mijloace sau ci oficiale, diplomaia indeplinete o multitudine de
funciuni, care ar putea fi sintetizate dup cum urmeaz:

Reprezentarea
Dreptul de reprezentare este inerent suveranitii. Prin urmare numai statele suverane
pot trimite ageni diplomatici care s le reprezinte n raporturile cu alte state sau cu alte
instituii cu personalitate juridic internaional. Pierderea suveranitii duce automat la
pierderea dreptului de reprezentare. De altfel, nc Hugo Grotius releva ca numai titularii
suveranitii pot trimite soli, adic s se fac reprezentai, i ca ,,regii care au fost ns biruii
ntr-un rzboi solemn, i li s-a rpit domnia, au pierdut, mpreun cu celelalte prerogative
ale acestuia, i dreptul de a trimite soli". Vechiul concept dup care agenii diplomatici erau
reprezentanii personali ai suveranului a fost n mare msur depit astzi, att de practica
relaiilor intenaionale contemporane, ct i de evoluia tiinei politice. Astzi, agenii
diplomatici nu mai sunt identificai cu persoana fizic a guvernanilor; ei reprezint statele
care i-au acreditat. Convenia de la Viena din 1961 privind relaiile diplomatice plaseaz pe
primul loc ntre funciile unei misiuni diplomatice pe aceea de ,,a reprezenta statul acreditant
n statul acreditar" (articolul 3, alinatul a). Acest lucru este firesc deoarece, atunci cnd statele
ntr n legturi reciproce, asigurarea meninerii acestor legturi, dezvoltarea unor relaii
normale, de colaborare, presupune n primul rnd existena unor reprezentani ai lor care
trebuie s intre n interaciune.
Ca principala funcie a misiunii, aceasta este ncredinat n primul rnd efului de
misiune, dei i ali ageni diplomatici pot ndeplini funcii de reprezentare. Dat fiind ca
reprezentarea nseamna n practica substituirea celui care a dat mandatul de reprezentare, este

8
evident c diplomaia reclama oameni bine pregtii, cu sim de responsabilitate i druire
total ndeplinirii instruciunilor primite.
Reprezentarea impune, de asemenea, respectarea unor reguli de ceremonial, norme de
curtoazie i politee, menite s asigure un cadru propice dialogului ntre reprezentanii
statelor, ca i respectarea egalitii n drepturi dintre state.

Aplicarea i nfptuirea politicii externe a statului

Politica extern a unui stat este totalitatea obiectivelor i metodelor pe care guvernul
acelui stat le elaboreaz n relaiile cu alte state, inclusiv atitudinea fa de problemele
internaionale. Diplomaia are funcia de a servi aceste scopuri, metode i mijioace.
Diplomaia nu elaboreaz politica extern; ea este o tehnic sau un instrument de punere n
practic a acestei politici.
O consecin a acestor axiome este ca aparatul diplomatic al unui stat - ministerul de
externe, misiunile diplomatice - nu fixeaz scopurile politicii externe ale acelui stat. El este
chemat ca, prin ntreaga sa activitate, folosind instrumentele i specificul activitii
diplomatice, s realizeze i s pun n valoare politica extern a statului pe care l reprezint.

Protecia intereselor statului i ale cetenilor si

i aceast funcie este expres definit n Convenia de la Viena din 1961, care, la
articolul 3, aliniatul b, prevede funcia misiunii diplomatice de ,,a ocroti n statul acreditar
interesele statului acreditant i ale cetenilor si, n limitele admise de Dreptul Internaional".
Protecia cetenilor unui stat n strintate a fost n mod tradiional considerat ca
fiind o funcie a consulilor. Cu amalgamarea administrativ crescnd n tot mai multe state a
serviciilor consulare cu cele diplomatice, aceast distincie rigid se estompeaza din ce n ce
mai mult.
De aceea, Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice stabilete n mod
explicit c o misiune diplomatic poate ndeplini i funcii consulare, care includ eliberarea
de paapoarte, nregistrri de nateri, cstorii i decese, alte funcii notariale, n limitele
permise de legislaia i practica statului acreditar.
n ceea ce privete protecia pe care diplomaia este chemat s o asigure intereselor
statului acreditant n statul acreditar, ea trebuie exercitat n termeni generali, urmrindu-se n
principal aspecte privind:
pstrarea bunului renume, a demnitii i onoarei statului acreditant n statul acreditar;
urmrirea ndeplinirii ntocmai, cu buna credin, a nelegerilor ncheiate ntre statul
acreditant i cel acreditar.
n aceast categorie de ndatoriri intr, spre exemplu, efectuarea de demersuri i
proteste, dac este cazul, atunci cnd se produc violri ale frontierei, spaiului aerian sau
9
mrii teritoriale din partea statului acreditar, pronunarea de discursuri de ctre oficialiti ori
publicarea de cri, emisiuni de radio sau televiziune, sau articole de pres susceptibile a fi
atribuite unor oficialiti, i care prin tonul lor violent, agresiv sau tendenios pot aduce
prejudicii statului acreditant i relaiilor sale cu statul acreditar. Desigur, aici intervine puterea
de discernmnt a efului misiunii diplomatice sau a agenilor diplomatici, pentru a deosebi
un act tendenios de actele de libera expresie a persoanelor, n condiiile libertii presei i a
separrii puterilor n statele democratice.
n ceea ce privete persoanele i bunurile lor, protecia diplomatic pornete de la
temeiul c cetenia este legtura care unete o persoan cu un stat anume, ceea ce genereaz
obligaii i drepturi reciproce, ntre care i acela de a pretinde protecia persoanei, atunci cnd
aceasta se afl n afara teritoriului trii sale.
Protecia diplomatic este aciunea prin care un stat preia pe contul su o revendicare
a unui cetean al su i o prezint ca pe propria sa revendicare unui alt stat, care ar amenina
sau viola dreptul acelui cetean iar acesta s-ar afla n imposibilitatea de a-i valorifica singur
drepturile.
Protecia diplomatic a cetenilor statului acreditant n statul acreditar trebuie s se
execute n limitele admise de Dreptul Internaional. Principalele condiii ca aceast protecie
s se poat executa sunt:
actul impotriva cruia ceteanul solicita protecie s aib un caracter internaional ilicit;
ceteanul s nu aib i cetenia statului acreditar;
ceteanul s fac dovada c a epuizat toate posibilitile oferite de legislaia statului
acreditar pentru a primi repararea daunelor care i-au fost provocate de actul mpotriva
cruia se plnge.

Motivele pentru care o persoan se poate afla pe teritoriul unui stat strin sunt
multiple. n general, aceasta se datorete desfurarii unor activiti economice, comerciale,
industriale, stiinifice, turistice, legturi familiale etc. Indiferent de motiv, ns, ieind de sub
jurisdicia sa naional, din momentul n care intr pe teritoriul unui alt stat, un cetean se
supune jurisdiciei acestui stat, beneficiind de toate drepturile fundamentale pe care acesta le
recunoate propriilor ceteni, cu excepia drepturilor politice.
Acest regim de tratament este acceptat astzi, practic, la scara universal. De aceea,
eventualele discriminri n prejudiciul strinilor, cum ar fi violarea drepturilor lor, negarea
accesului n justiie, daune care nu au primit reparaiile cuvenite s.a. nceteaza de a ine de
jurisdicia intern a statului vizitat i intr n domeniul Dreptului Internaional, dnd
posibilitatea statului de origine s acioneze pentru restabilirea legalitii.
Demersurile diplomatice pentru exercitarea proteciei pot fi oficiale sau oficioase,
adic neoficiale, in functie de modalitatea in care aceasta protectie se poate asigura cat mai
eficient. Daca pe nici una din aceste ci nu se ajunge la o soluionare satisfctoare, ne aflm
n prezena unui diferend internaional ntre statul acreditar i cel acreditant, care se cere
soluionat potrivit mijioacelor specifice de reglementare pe cale pasnic a diferendelor dintre
state.

10
Uneori, protecia diplomatic a drepturilor cetenilor a dat natere la complicaii
internaionale, ceea ce a determinat consacrarea regulii, evocate mai sus, privind epuizarea de
ctre persoana lezat a tuturor cilor de recurs interne, juridice i administrative, pe care
legislaia statului n care s-a produs lezarea le pune la dispoziia persoanelor fizice. Principiul,
de origine cutumiara, a fost consacrat ntr-una din entinele Curii Internaionale de Justiie.
De asemenea, rile latino-americane au inclus o clauz n acest sens n Tratatul american
pentru reglementarea panic a diferendelor, sau Pactul de la Bogota, din 30 aprilie 1948.
Declaraia Adunrii Generale a ONU din 1982 privind reglementarea pe cale panic a
diferendelor cuprinde i ea clauza epuizrii cilor de recurs interne.
n condiiile de astzi, recurgerea la protecia diplomatic a co-naionalilor devine din
ce n ce mai puin frecvent, datorit perfecionrii legislaiei i avansului pe care statul de
drept l cunoate n tot mai multe ri ale lumii.

Negocierea

Printre funciile misiunii diplomatice, Convenia de la Viena o prevede pe aceea de ,,a


duce tratative cu guvernul statului acreditar" (articolul 3, aliniatui c).
Negocierea este poate una din cele mai importante funcii ale diplomaiei, n ndeplinirea
menirii sale de a pune n practic politica extern. Dintre toate procedeele, negocierea este
fr ndoial cea care se identifica cel mai mult cu diplomaia, n aa msur nct, adesea, un
,,bun negociator" este sinonim cu un ,,bun diplomat".
n esen, negocierea este confruntarea dintre voinele suverane cu scopul de a ajunge
la un acord n problemele de interes comun, pe cale panic i pe calea compromisurilor de o
parte i de alta. Unul din marii juriti romni care s-au ocupat de teoria i metodologia
negocierilor, distinge trei faze: prima faz a pre-negocierilor, care ncepe prin stabilirea
contactului ntre pri - o faz extrem de important n special n situaiile de tensiune in care
prile au suspendat orice raporturi ntre ele; n aceast faz ntre reprezentanii prilor au loc
ntlniri, discuii, schimburi de preri, astfel nct prile s ajung s-i cunoasc reciproc
poziiile;
faza a doua a negocierilor propriu-zise - n care prile se angajeaz efectiv n identificarea
acordului n problemele care fac obiectul negocierii, care a fost precis stabilit; este faza n
care ,,o aciune politic se transform ntr-un act de drept internaional;
faza a treia a post-negocierilor - n care se discuta textul acordului care reglementeaz
diferendul sau nelegerea intervenit ntre pri n problema negociat.
Este o certa evoluie n conceptul de negociere, n raport cu cel enunat de
Machiavelli, pentru care obiectul negocierii era obinerea pe toate cile a avantajului maxim,
fr a ine seama de prejudiciul pe care l-ar putea suferi cealalt parte. De aici i faima
proast a diplomatilor, care mai are i astzi reverberatii, ca experi n arta inducerii n eroare,
n ascunderea adevrului n fraze mesteugite, oameni cu dou fee s.a.
Conceptul contemporan de negociere cuprinde elementul de tranzacie, de acomodare
i salvgardare a intereselor ambelor pri, cu scopul de a se obine rezultate durabile.

11
Rezultatele unei negocieri n care o parte profit de o poziie momentan mai puternic sau
de o conjunctur favorabil, pentru a impune acceptarea de ctre cealalta parte a unei anumite
rezolvri, nesocotindu-i interese fundamentale, nu pot fi dect precare. Este de asteptat ca la
proxima ocazie care se va ivi, partea lezat s repun n discuie rezultatele negocierii. Ori, un
asemenea tip de negocieri nu poate dect s conduc la instabilitate n relaiile internaionale.
Desigur, nu exist o formul pentru succesul negocierii, care s fie aplicabil ca un
panaceu negocierilor n general, data fiind varietatea extrem a subiectelor de negociere, ca i
a prilor care intra n negociere. Maniera de negociere depinde n mare msura de
negociator; ea este eminamente personal i subiectiv. Cu toate acestea, un negociator
trebuie s ntruneasc un numr de condiii eseniale pentru a ncheia cu succes o negociere,
ntre care:
stpnirea temeinica a subiectului negocierii, inclusiv a istoricului fiecrei probleme, prin
studierea amanunit a dosarului problemelor ce urmeaz a fi negociate;
cunoaterea inteniilor profunde ale partenerului de negociere, pentru a putea distinge ntre
pretexte i dificulti reale ale acestuia, ca i informarea ct mai complet asupra
personalitii celui cu care se poart negocierea - temperament, reacii previzibile, orizont
cultural, argumente la care este sensibil s.a.;
asigurarea unei documentri corespunztoare, asupra tuturor aspectelor subiectului supus
negocierii;
asigurarea serviciilor unor consilieri i experi pentru diversele aspecte ale subiectului de
negociere;
prezentarea cu claritate a poziiilor propriului guvern; aprarea lor cu fermitate, atunci
cnd sunt n joc interese majore, i capacitatea de a discerne poziiile susceptibile de
compromis i concesii, pentru a veni n ntmpinarea aspiraiilor legitime ale celeilalte pri.
Rezultatele negocierii se consemneaz, de regula, ntr-un document. Dac negociatorii au
mputernicirile necesare, el poate fi semnat pe loc, la ncheierea negocierii. Dac nu au
asemenea mputerniciri, negociatorii pot conveni adoptarea ad referendum a documentului,
adic sub rezerva aprobrii lui de ctre fiecare dintre guverne.
Ar mai trebui facu distincia ntre negocieri i discuii. Negocierile presupun un acord
prealabil ntre pri de a cuta mpreun soluia unei probleme date. Discuiile diplomatice
sunt doar un contact verbal, o confruntare de idei sau un schimb de preri, care nu urmresc
neaparat realizarea unui acord.

Observarea i informarea

Aceast funcie a misiunii diplomatice este sintetizat de Convenia de la Viena din


1961 n urmtorii termeni: ,,a se informa prin toate mijioacele licite despre condiiile i
evoluia evenimentelor din statul acreditar i a raporta cu privire la aceasta guvernului statului
acreditant" (articolul 3, aliniatuild).

12
Pentru a putea contribui la dezvoltarea unor raporturi substaniate ntre statul
acreditant i cel acreditar, este extrem de important ca misiunea diplomatic s cunoasc bine
realitatea politic, social i economic local, s fie la curent cu proiectele de dezvoltare ale
guvemului statului acreditar, precum i cu obiectivele i metodele sale de politic externa si,
in general, sa identifice orice evolutii din statul acreditar care ar putea influena, n bine sau n
ru, relaiile cu statul acreditant.
n lumina celor de mai sus, sursele de informare ale agentilor diplomatici sunt n
principal:
convorbiri cu oficialitile statului acreditar, centrale i locale;
vizite speciale n scopuri de informare, la Ministerul de Externe;
urmrirea dezbaterilor parlamentare i a altor manifestri publice la care particip oficialiti
ale statului acreditar, n care acestea iau cuvntul sau iau parte la lucrri;
tirile i comentariile din mijloacele de informare n masa din statul acreditar agentii de
presa, ziare, reviste, radio, televiziune;
ntlniri cu colegii din corpul diplomatic, pentru schimburi de informaii.
n statele democratice, sunt fireti contactele agenilor diplomatici i cu reprezentanii
formaiunilor politice de opoziie, dat fiind ca acestea fie c au fost, fie pot venii oricnd la
guvenare, i, n consecin. sunt interesate n relaiile internaionale ale statului acreditar.
O ndatorire de baz a misiunii diplomatice n exercitarea funciei de observare i informare
este aceea de a raporta informaiile obinute cu maxim obiectivitate, chiar dac ele ar fi
neplcute pentru autoritile statului acreditant, astfel nct s permit acestora evaluri
asupra unor date reale. Dac procedeele folosite pentru obinerea de informaii sunt
anormale, ndeosebi pentru date sensibile, cum ar fi cele cu caracter militar, activitatea ncepe
s semene cu spionajul. Pentru o misiune diplomatic, o asemenea practic este ilegal i
ilicit. Este ns adevrat c, n perioade internaionale mai tulburi, cum a fost perioada
Rzboiului Rece, adeseori statele aflate n tabere opuse au folosit acoperirea diplomatic
pentru agenii lor secrei, dat fiind c, n aceast postur, riscul pe care l au agenii prini este
doar acela de a fi expulzai din statul acreditar.
Ceea ce nu este acceptabil n activitatea normal a exercitrii funciilor diplomatice este
culegerea clandestin de informaii, inclusiv obinerea de informaii de la ageni pltii.

Protejarea relaiilor dintre state

Avnd ca obiectiv statornicirea unor relaii prieteneti ntre state, diplomaia are, de
asemenea, funcia de a aborda ntotdeauna de o maniera pozitiv problemele care apar i de a
nltura dificultile i obstacolele care survin n relaiile dintre dou sau mai multe state.
Aceast funcie se poate realiza punndu-se n valoare toate mijioacele specifice i
avantajele pe care Dreptul Diplomatic le-a creat agenilor diplomatici, care trebuie s
colaboreze i s caute soluii chiar i atunci cnd statele lor se afl pe poziii diametral opuse

13
sau chiar pe picior. de rzboi. Mai mult dect att, diplomaia poate juca un rol preventiv
extrem de important, sesiznd din timp evoluiile care ar putea determina deteriorarea
raporturilor dintre state i cautand soluii care s aplaneze divergenele i nenelegerile nc
din faza lor incipient.
Diplomaia preventiv capt astzi un loc tot mai important n preocuprile statelor,
ndeosebi n cadrul structurilor multilaterale cum sunt Organizaia Naiunilor Unite,
Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa, Uniunea European i Aliana
Atlanticului de Nord. Ea i propune ca, prin msuri practice de bune oficii i mediere, c i
prin ncheierea unor acorduri ntre statele interesate s prentmpine evoluii care ar putea
putea genera n confruntri militare.

2.2.Organele instituionale ale diplomaiei economice


Primirea sefilor de misiune
Misiunea diplomatic este rugat s comunice Ministerului Afacerilor Externe, n
timp util, data sosirii, mijlocul de transport si punctul de intrare n Romnia a noului sef de
misiune pentru a fi ntmpinat conform uzantelor diplomatice.
La sosirea la post, sefii de misiune sunt salutati n Bucuresti, la gara sau aeroport, n
numele ministrului afacerilor externe, de directorul Protocolului sau de adjunctul acestuia.
Dac sosirea/plecarea sefului de misiune are loc n zilele de sambt sau duminic, srbatori
sau alte zile n care oficial nu se lucreaz precum si dup orele 22.00 sau inainte de orele
08.00, acesta va fi salutat de un functionar al Directiei Protocol.

Vizitele protocolare ale sefilor de misiune la sosirea la post


Dup sosirea sa la Bucuresti, seful de misiune face o vizit directorului Protocolului
Ministerului Afacerilor Externe, care l informeaz asupra uzantelor locale privind ceremonia
prezentrii scrisorilor de acreditare si asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de
sefii misiunilor diplomatice n Romnia.
Cu ocazia acestei vizite, seful de misiune solicita o audient, n legtura cu
prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, la ministrul afacerilor externe sau, n lipsa
acestuia, la un secretar de stat. Ulterior, directorul Protocolului informeaz pe seful de
misiune despre ziua si ora cnd va fi primit de ministrul afacerilor externe sau de secretarul
de stat n vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare.
nsrcinatul cu afaceri titular nmneaz directorului Protocolului copia scrisorii de
cabinet prin care este numit n aceasta functie si a celei de rechemare a predecesorului, n
cazul c acesta nu a depus-o la plecare.
n ziua si ora fixate pentru audient la ministrul afacerilor externe sau la secretarul de
stat, seful de misiune este asteptat si prezentat ministrului de directorul Protocolului. Cu acest
prilej, ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat are o convorbire cu seful de misiune.
eful de misiune nmneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat copiile
scrisorilor de acreditare si ale scrisorilor de rechemare a predecesorului su, n cazul n care

14
acesta nu le-a depus la plecare. Directorul Protocolului informeaz pe seful de misiune de
data si ora fixate pentru audienta la presedintele Romniei n vederea prezentrii scrisorilor
de acreditare.
eful de misiune comunic n prealabil directorului Protocolului numele colaboratorilor si
cu grad diplomatic care urmeaz s-l nsoteasc la ceremonia depunerii scrisorilor de
acreditare; numrul acestora poate fi de 1-3 persoane.
Numirea unui nsrcinat cu afaceri a.., va fi comunicat ministrului afacerilor externe
al trii acreditare printr-o scrisoare sau telegram, de ctre ministrul afacerilor externe al trii
acreditante.

Ceremonia prezentrii scrisorilor de acreditare


n ziua fixat pentru depunerea scrisorilor de acreditare, directorul Direciei Protocol din
Ministerul Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador de la resedinta/
ambasada la Palatul Cotroceni. Deplasarea ambasadorului la Palatul Cotroceni se va face cu
un autoturism pus la dispoziie de Protocolul Presediniei. Colaboratorii care l nsotesc (1-3)
se deplaseaz cu masini ale ambasadei. La intrarea n curtea Palatului Cotroceni, ambasadorul
coboar din masina si este salutat de seful Protocolului Presediniei, care l invita s treac n
revista garda militara de onoare. Aceast ceremonie se desfsoar n acordurile Marsului de
ntmpinare.
Ambasadorul se opreste n dreptul drapelului Romniei si salut printr-o usoar
nclinare a capului, dup care continua trecerea n revista a grzii. Dup trecerea n revista a
grzii militare de onoare, ambasadorul este invitat n masin, unde l asteapt directorul
Directiei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. Odat ajunsi la Palat, ambasadorul si
colaboratorii si sunt condusi ntr-un salon de asteptare n care sunt arborate steagurile
respectivei tri si al Romniei.
Ambasadorul, nsotit de directorul Directiei Protocol din Ministerul Afacerilor
Externe, urmati de colaboratorii ambasadorului, intr n Sala Unirii si se opresc la 4-5 pasi in
fata predintelui Romniei. Sunt prezenti ministrul afacerilor externe sau un secretar de stat si
un consilier prezidential sau de stat.Directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe
se adreseaz presedintelui Romniei cu formula "Domnule presedinte, am onoarea s v
prezint pe Excelenta Sa, domnul .., ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al .. n
Romnia". Ambasadorul l saluta pe presedintele Romniei printr-o usoar nclinare a capului
si se adreseaz cu urmatoarele cuvinte:
"Domnule presedinte, permiteti-mi s v nmnez scrisorile prin care presedintele ..,
Domnul .. m acrediteaz n calitate de ambasador extraordinar si plenipotentiar al .. n
Romnia, precum si scrisorile de rechemare a predecesorului meu".
Ambasadorul se apropie de presedinte pentru a-i nmna scrisorile de acreditare,
precum si scrisorile de rechemare a predecesorului su, dac este cazul. nmnarea se face cu
ambele mini de la o distanta de circa un metru.
Dup primirea scrisorilor, presedintele i strnge mna ambasadorului.

15
Presedintele prezint ambasadorului persoanele oficiale romane care asista la ceremonie. La
rndul su, ambasadorul prezint presedintelui pe colaboratorii si.
Presedintele l invit pe ambasador pentru o fotografie oficiala lng steagul Romniei.
Presedintele are apoi o intrevedere, ntr-un salon contiguu Biblioteca cu noul ambasador.
La intrevedere asista ministrul afacerilor externe/secretarul de stat, consilierul prezidential/de
stat, seful Protocolului Presedintiei si colaboratorii ambasadorului. Directorul Protocolului
Ministerului Afacerilor Externe se retrage ntr-un salon alturat n asteptarea ncheierii
ceremoniei care dureazs circa 15 minute.
Dup terminarea convorbirii, marcata de oferirea unei cupe de sampanie, presedintele
si ia ramas bun de la ambasador. Ambasadorul si colaboratorii si ies din palat si se indreapta
spre masini.

De aceasta dat, autoturismul oficial n care se afl ambasadorul are arborat fanionul
national al trii respective (pe aripa din fata dreapta).
Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe
ambasador pn la resedinta/cancelaria acestuia, unde se poate oferi o cup de
sampanie/cocktail restrans. inuta la ceremonia prezentrii scrisorilor de acreditare este
costum de culoare nchis, uniforma diplomatica sau costum national.

Ordinea de precdere a sefilor de misiune


Ordinea de precdere a sefilor de misiuni diplomatice va fi determinat, pentru ambasadori,
de ziua si ora prezentrii scrisorilor de acreditare presedintelui Romniei, iar pentru
nsrcinatii cu afaceri a.i. de data notificrii la MAE a asumrii conducerii misiunii
diplomatice;
Ziua si ora prezentrii scrisorilor de acreditare de ctre ambasadori sunt stabilite n functie de
ziua si ora prezentrii copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor externe sau
secretarul de stat; Ziua si ora prezentrii copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc n
functie de ziua si ora sosirii la Bucuresti;
Dac n aceeasi zi si la aceeasi or sosesc doi sau mai multi ambasadori - n acelasi avion sau
nav maritim - ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilit pe criterii
alfabetice (denumirea trii) sau prin tragere la sorti.

Absenta sefului de misiune


n caz de plecare temporar din Romnia, seful misiunii trimite o Not Verbal Ministerului
Afacerilor Externe - Directia Protocol - indicnd numele colaboratorului care l nlocuieste pe
timpul absentei sale, n calitate de insrcinat cu afaceri .
De asemenea, seful misiunii notifica n scris Ministerului Afacerilor Externe - Directia
Protocol - ntoarcerea si reluarea functiilor sale;

16
n caz de plecare definitiv sau temporar din Romania a unui nsrcinat cu afaceri,
notificarea nlocuirii acestuia cu un alt nsrcinat cu afaceri se face printr-o scrisoare sau
telegram adresat ministrului afacerilor externe al Romniei de ctre ministrul afacerilor
externe al rii respective.

Plecarea definitiv din Romania a sefilor de misiune


La plecarea definitiv din Romania, scrisorile de rechemare pot fi depuse la Presedintele
Romniei fie personal de ctre sefii de misiune, fie de succesorii acestora, odat cu depunerea
scrisorilor lor de acreditare;
Scrisorile de rechemare ale nsrcinatilor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor
externe, fie de ei personal, fie de succesori, odat cu scrisorile lor de cabinet.
efii de misiune care prsesc definitiv Romnia sunt salutati la plecare, la gar sau la
aeroport, de directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau de adjunctul acestuia.
Dac sosirea/plecarea sefului de misiune are loc n zilele de smbt sau duminica, srbatori
sau alte zile n care oficial nu se lucreaz precum si dup orele 22.00 sau nainte de orele
08.00, acesta va fi salutat de un functionar al Directiei Protocol.
Plecarea definitiv a sefului de misiune se notifica de ctre respectiva misiune prin Nota
Verbal n care se mentioneaz data plecrii definitive, dorinta efecturii unor vizite de rmas
bun (la presedintele trii, primul ministru si ministrul afacerilor externe) de a cror perfectare
se ocupa Ministerul Afacerilor Externe - Directia Protocol.
La plecarea definitiv a unui ambasador/sef de misiune, un membru al conducerii
Ministerului Afacerilor Externe (ministrul de externe sau un secretar de stat) ofer un
dejun/dineu n onoarea respectivului sef de misiune.

Obligaiile protocolare ale soiilor sefilor de misiune


Dup prezentarea scrisorilor de acreditare de ctre seful de misiune, sotia acestuia poate
solicita o vizit protocolar de prezentare la sotia ministrului afacerilor externe.
Sotiile sefilor de misiune trimit crti de vizit sotiilor personalittilor romne crora sotii lor
le-au fcut vizite protocolare de prezentare sau le-au trimis crti de vizit.

Prezentarea scrisorilor de cabinet de ctre nsrcinaii cu afaceri titulari la ministrul


afacerilor externe
n ziua si la ora fixate pentru depunerea scrisorii de cabinet, nsrcinatul cu afaceri titular vine
la Ministerul Afacerilor Externe unde este primit de directorul Protocolului caruia i
inmneaz, ntr-o scurt ntrevedere, copia scrisorii de cabinet. Imediat dup aceasta
ntrevedere, directorul Protocolului l conduce la cabinetul ministrului/secretarului de stat.

17
nsrcinatul cu afaceri titular nmneaz ministrului afacerilor externe/secretarului de stat
scrisoarea de cabinet pentru numirea sa si pe aceea de rechemare a predecesorului su, n
cazul c acesta nu a depus-o nainte de plecare. Cu aceasta ocazie are loc o scurt convorbire.
inuta pentru audienta la ministrul afacerilor externe/secretarul de stat a nsrcinatului cu
afaceri titular, pentru depunerea scrisorilor de cabinet, este costum de culoare nchis.

Prezentarea colaboratorilor sefului de misiune


Seful de misiune prezinta pe primul sau colaborator, sosit la post, printr-o vizit pe care o
face directorului Protocolului si directorului de relatii din Ministerul Afacerilor Externe.
Ceilalti membri ai misiunii, cu grad diplomatic, sunt prezentati, la sosirea la post, directorului
adjunct al Protocolului din MAE sau altor colaboratori ai acestei Directii.
Atasatii militari si atasatii comerciali fac vizite de prezentare la Ministerul Aprrii Nationale
si, respectiv, la Ministerul Industriei si Comertului, conform uzantelor respectate n aceste
ministere.

Decanul Corpului Diplomatic


Decan al Corpului Diplomatic este seful de misiune cu grad de ambasador extraordinar si
plenipotentiar, cu cea mai mare vechime la post. n Romania, decan al Corpului Diplomatic
este, din oficiu, reprezentantul Vaticanului - respectiv Nuntiul Apostolic.
Intrarea si iesirea din functie a decanului Corpului Diplomatic se face n mod automat, fr
nicio ceremonie. n absenta acestuia, decan al Corpului Diplomatic devine ambasadorul aflat
imediat dup Nuntiul Apostolic, in ordinea de precadere. Notificarea acestei situatii la
Ministerul Afacerilor Externe - Directia Protocol - intra n practica diplomatic.

R. Finley Delaney noteaz n International Communication in the New Diplomacy ca


exigenele s-au accentuat n ultimii ani n domeniul diplomatic. Factorii de decizie politica
care au neles c diplomaia este o siin n-au precupetit mijloacele implicate de pregatirea
temeinic a diplomailor. Iar investiia facut pentru instrucia unor oameni de elita n acest
domeniu si-a artat efectul. n lucrarea Communication Analyses and Comprehensive
Diplomacy, Bryant Wedge atrage atenia asupra faptului c, n afara unor cunostinte
temeinice n domeniul dreptului si relaiilor internaionale si n domeniile conexe,
diplomaii trebuie s aib talentul de a-si valorifica cunostinele n scopul finalizrii
obiectivelor diplomatice urmrite.
Diplomaia economic a trecut pe primul plan, ca urmare a preponderenei relaiilor de
import-export, a schimburilor comerciale n general si a deplasrii centrului de greutate din
zona politic n sfera afacerilor, a cooperrii si confruntrii economice.
Tactul diplomatic trebuie s nsoeasc toate actele si aciunile intreprinse de corpul
diplomatic. Un diplomat instruit si talentat va avea priceperea s se retrag la momentul
oportun sau s insiste asupra soluiei pentru care are mandat atunci cnd intuieste ca sunt
sanse de reusit.
18
Cunostinele de specialitate - absolut necesare oricrui diplomat de profesie - trebuie
completate de arta acestuia de a le valorifica ct mai bine cu putin, n condiiile n care
cu tactul diplomatic de care trebuie sa dea dovada si prin elegana limbii se impune n
faa partenerilor. n circumstanele actuale, diplomaia economic ocup un loc tot mai
important n relaiile internaionale.
Globalizarea tot mai accentuat a economiei oblig statele s practice o diplomaie care s le
protejeze si promoveze ct mai bine interesele, astfel nct - n acest sistem global care se
structureaz n prezent fiecare popor s-si ocupe locul pe care l merita. Avnd n vedere
dificultile cu care se confrunta fiecare naiune n perspectiva ocuprii unui asemenea loc,
factorii politici de decizie au obligaia s acorde atenia cuvenit negocierilor diplomatice,
folosind n derularea lor cei mai pregiti diplomai.

19