Sunteți pe pagina 1din 13

Misiunile diplomatice

Misiunea diplomatic este definit ca ,,organul unui subiect de drept internaional, instituit in mod permanent sau temporar, pe lang un alt subiect de drept internaional, in scopul meninerii de relaii diplomatice intre cele dou entiti. In conformitate cu prevederile art. 2 din Convenia de la Viena din 18 aprilie 1961 ce face referire la relaiile diplomatice, misiunea diplomatic se infiineaz prin acordul care intervine intre cele dou entiti, ca urmare a stabilirii relaiilor diplomatice intre ele. Tot printr-un acord de voin se va stabili i rangul misiunilor. Desemnarea membrilor unei misiuni diplomatice se face de statul acreditant, conform dreptului su intern. Numirea (acreditarea) efului de misiune se face in urma agrementului, care reprezint acordul prealabil al statului de reedin. In acest caz, potrivit art. 4 din Convenia de la Viena, statul acreditar nu este obligat s motiveze neacordarea acestuia. Referitor la restul personalului diplomatic al misiunii i al personalului administrativ i tehnic, art. 7 din Convenia de la Viena prevede c statul acreditant are libertatea deplin de a alege i nu are nevoie, in principiu, de acordul prealabil al statului acreditar.

Crearea i intrarea in funcie a reprezentanei diplomatice


In conformitate cu prevederile art. 2 din Convenia de la Viena din 18 aprilie 1961 ce face referire la relaiile diplomatice, misiunea diplomatic se infiineaz prin acordul care intervine intre cele dou entiti, ca urmare a stabilirii relaiilor diplomatice intre ele. Tot printr-un acord de voin se va stabili i rangul misiunilor. Desemnarea membrilor unei misiuni diplomatice se face de statul acreditant, conform dreptului su intern. Numirea (acreditarea) efului de misiune se face in urma agrementului, care reprezint acordul prealabil al statului de reedin. In acest Noiunea, categoriile i organizarea misiunilor diplomatice Permanente Misiunea diplomatic permanent este organul specializat al statului sau al unei entiti cu personalitate internaional, creat in mod permanent pe lang un alt stat sau alt entitate cu personalitate internaional, cu consimmantul acestora, cu scopul de a asigura realizarea i meninerea relaiilor diplomatice. Statul care trimite misiunea diplomatic se numete stat acreditant, iar cel care primete se numete stat acreditar. Practica statelor i a organizaiilor a dus in timp la apariia mai multor categorii de misiuni diplomatice permanente, atat in cadrul diplomaiei bilaterale (mai ales), cat i in cadrul diplomaiei multilaterale. In diplomaia bilateral intalnim urmtoarele categorii de misiuni diplomatice: 1. Ambasada care in legile salice i burgundiene, cuvantul ambaxia avea sensul de sarcin sau misiune, este misiunea diplomatic cea mai important, cu rangul cel mai inalt i cea mai des utilizat astzi in practica statelor. Ea este condus de un ambasador (eful misiunii), care aparine primei clase in ierarhia diplomatic. In cazuri excepionale, ambasada poate fi condus i de un insrcinat cu afaceri interimar (ad-interim) sau permanent. 2. Nuniatura Apostolic este misiunea diplomatic echivalent ambasadei, specific Sfantului Scaun (Vatican), care indeplinete nu numai funcii diplomatice, ci i funcii ecleziastice. Este condus de nuniul papal, care

este echivalent clasei ambasadorului, sau de pronuniu. 3. Legaia este misiunea diplomatic cu rang imediat dup ambasad i este condus de ministru, denumit i trimis extraordinar i ministru plenipoteniar sau ministru rezident, care face parte din clasa a doua in ierarhia diplomatic. In lipsa acestuia, legaia poate fi condus de insrcinatul cu afaceri ad-interim sau permanent. In prezent, numrul legaiilor este mic, tendina general fiind de ridicare a lor la rangul de ambasade. Chiar i acolo unde se mai folosesc, legaiile nu se deosebesc de ambasade din punct de vedere al competenelor, ci numai din punct de vedere al precderii personalului diplomatic al acestora. 4. Internuniatura este misiunea diplomatic echivalent legaiei, specific sfantului Scaun. eful acesteia este internuniul, care corespunde clasei diplomatice a ministrului plenipoteniar. 5. Inaltul Comisariat este misiunea diplomatic aprut in contextul procesului de decolonizare, vechea funcie de guvernator fiind transformat in aceea de reprezentant diplomatic cu denumirea de inalt Comisar i o intalnim in fostele colonii engleze. Aceast practic a aprut i in varianta francez, cu denumirea de inalt Reprezentan, respectiv inalt Reprezentant. In cadrul diplomaiei multilaterale intalnim urmtoarele categorii de misiuni diplomatice: Reprezentanele permanente sau delegaiile permanente acreditate de un stat pe lang o organizaie internaional guvernamental. Misiunile permanente ale organizaiilor internaionale pe lang state.

Categoriile misiunilor diplomatice i rangul/clasa efului de misiune


Misiunile diplomatice se impart in urmtoarele categorii: 1) Misiuni diplomatice permanente de tip clasic a) art.14 Convenia de la Viena prevede c: Ambasada, condus de un ambasador extraordinar i plenipoteniar care face parte din prima clas diplomatic, reprezint practic categoria general utilizat de toate statele; b) Nuniatura Apostolic este denumirea misiunii diplomatice a Sfantului Scaun, echivalentul ambasadei, condus de un nuniu, care are rangul de ambasador; c) Inaltele Comisariate, echivalente ale ambasadelor, sunt folosite in relaiile Marii Britanii cu statele membre ale Commonwealth-ului sau ale Franei cu o serie de state din comunitatea francofon. Ele sunt conduse de un inalt comisar, rang din prima clas diplomatic, respectiv, cea a ambasadorilor; d) In conformitate cu art.14 din Convenia de la Viena, Legaia, misiune diplomatic de rang inferior ambasadei, este condus de ministru plenipoteniar sau trimis extraordinar, care fac parte din cea de-a doua clas diplomatic; e) Internuniatura Apostolic este echivalentul Legaiei, fiind condus de un internuniu, corespondentul ministrului plenipoteniar sau a trimisului extraordinar; f) O categorie aparte o reprezint Birourile Populare, entiti care aparin Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste i care funcioneaz in diverse state ale lumii in rol de ambasad. Aceste birouri nu au in conducerea lor un ambasador, ci un colegiu conductor. In acest caz nu se prezint scrisori de acreditare i nu se cere agrementul. In rile arabe reprezentanele libiene

sunt numite birouri freti. 2) Misiuni sau reprezentane diplomatice permanente de tip nou, acreditate pe lang ONU i alte organizaii internaionale guvernamentale. Aceste misiuni pot fi conduse de ctre reprezentani diplomatici din prima clas/rang, respectiv ambasadori, din cea de-a doua clas/rang de ageni diplomatici (minitri plenipoteniari, trimii extraordinari) sau din cea de-a treia clas/rang de ageni diplomatici, cea a insrcinailor cu afaceri, cei cu titlu permanent (en pied), respectiv, insrcinai cu afaceri ad interim (a.i.). 3) Misiuni diplomatice cu caracter temporar (denumite i misiuni ad-hoc), sunt trimise intr-un stat strin pentru a indeplini o anumit insrcinare precis (de exemplu participarea la anumite solemniti, la negocierea unor tratate etc.).

Funciile misiunii diplomatice


Potrivit prevederilor art. 3 al Conveniei de la Viena din 1961 cu privire la relaiile diplomatice, misiunile diplomatice trebuie s contribuie prin activitatea lor la dezvoltarea unor relaii panice intre state i la strangerea legturilor de colaborare dintre ele in domeniul economic, cultural i tehnicotinific. Pe lang aceast funcie general acestea indeplinesc i funcii speciale: a) reprezentarea statului acreditant pe lang statul acreditar; b) protejarea, in statul acreditar, a intereselor statului acreditant i ale cetenilor si in limitele admise de dreptul internaional; c) negocierea cu guvernul statului acreditar; d) informarea, prin toate mijloacele licite, asupra condiiilor i evoluiei evenimentelor in statul acreditar i raportarea celor aflate guvernului statului acreditant; e) promovarea de relaii amicale i dezvoltarea relaiilor economice, culturale i tiinifice intre statul acreditant i statul acreditar. In indeplinirea funciilor sale, in conformitate cu art. 4 din Convenia de la Viena), reprezentana diplomatic are obligaii fa de statul pe teritoriu cruia ii desfoar activitatea: s respecte legile i dispoziiile statului acreditar, fr ca prin aceasta s se aduc atingere privilegiilor i imunitilor de care se bucur membrii unei reprezentane diplomatice; s nu se amestece in treburile interne ale statului acreditar; s nu foloseasc localurile reprezentanei in alte scopuri decat cele ale indeplinirii funciei reprezentanei diplomatice. Statul acreditar are i el anumite obligaii destinate s asigure buna funcionare a reprezentanei diplomatice. Astfel, in baza art. 25 din Convenia

Structura misiunii diplomatice


Funciile misiunii sunt reflectate de structura acesteia, modelul de mai jos fiind valabil chiar dac in anumite circumstane ele sunt indeplinite de o singur sau un numr restrans de persoane: conducerea misiunii/eful misiunii; seciile politic, economic, cultural, pres, consular; biroul ataatului militar; biroul ataatului de afaceri interne; secretariatul, contabilitatea i arhivele; comunicaiile i alte servicii tehnice; personalul de serviciu.

a) eful misiunii coordonator al Seciei politice a misiunii diplomatice Convenia de la Viena din 1961 cu privire la relaiile diplomatice prevede c eful misiunii diplomatice este diplomatul insrcinat de statul acreditant pentru a aciona in aceast calitate. efii misiunilor diplomatice aparin unor ranguri sau clase diferite. Ei sunt numii i acreditai de statul cruia ii aparine misiunea diplomatic (statul acreditant) in statul de reedin (statul acreditar) potrivit unei proceduri speciale. eful misiunii este rspunztor pentru toate problemele legate de misiune. El poate s delege diferite funcii personalului misiunii, dar este singurul responsabil, atat fa de propriul guvern, cat i fa de guvernul pe lang care este acreditat, pentru conducerea misiunii. eful misiunii acord atenie deosebit urmtoarelor aspecte: indeplinirea obiectivelor politico-diplomatice care revin misiunii; transmiterea ctre guvernul rii gazd a opiniilor propriului guvern asupra problemelor importante de interes comun sau implicand o politic comun; in asemenea cazuri acioneaz drept canal de comunicaie intre cele dou guverne; elaborarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice i economice .a. semnificative din ara de reedin; informarea guvernului i a altor instituii i organisme din ara de reedin asupra unor aspecte ale politicii interne i externe ale rii sale; cunoaterea i stabilirea de relaii cu persoane cu influen in statul in care este acreditat; frecventarea unui cerc de relaii cat mai larg i cat mai variat posibil, pentru a putea indeplini sarcinile prezentate mai sus. b) Cancelaria In statele care au adoptat acest sistem, eful cancelariei este in mod obinuit responsabil pentru dou funcii importante: a) coordonarea activitii misiunii i b) supravegherea administrrii misiunii. In alte state, aceste sarcini revin adjunctului efului de misiune (primului colaborator), sau sunt incredinate altor membri ai personalului diplomatic al misiunii. eful cancelariei asigur, totodat, rezolvarea cu promptitudine a corespondenei. Una dintre cele mai importante sarcini ale efului Cancelariei este intocmirea unor fie documentare coninand toate informaiile locale pe care orice nou ef de misiune sau membru al personalului ar trebui s le cunoasc la sosirea la post. Asemenea fie conin in mod obinuit: organizarea MAE al rii gazd, precum i a altor departamente i instituii cu care misiunea intreine relaii; problemele de care se ocup fiecare secie in parte; cum se poate obine o intrevedere, ce persoane sunt abordabile etc.; o scurt prezentare a rii gazd i a situaiei politice interne la zi; un repertoar coninand probleme de interes practic pentru membrii personalului (inlesniri de ordin medical, de cltorie, informaii despre clim, locuine, obiceiuri i srbtori, coli, biseric etc.); in mod normal aceste informaii sunt trimise in ar, la Direcia General de Resurse Umane i la Direcia de Spaiu din MAE pentru ca viitorii membrii ai misiunii s se poat informa; o list a personalitilor, incluzand persoane deosebite avand influen in sferele politice, economice, culturale, administrative, militare etc. c) Secia economic Se ocup, in mod deosebit, de dezvoltarea relaiilor economice i a celor comerciale dintre cele dou ri. Sarcina diplomatului responsabil cu

activitatea economic a misiunii diplomatice este aceea de a susine prin toate mijloacele posibile interesele economice ale propriului stat; de a-i sprijini pe oamenii de afaceri aflai pe teritoriul statului acreditar, de a rspunde cu promptitudine la toate intrebrile specifice i, in general, de a furniza toate informaiile de baz care s permit rii sale s elaboreze o strategie i o politic economic i comercial adecvate, iar oamenii de afaceri s poat evalua avantajele pieii locale. El studiaz in special schimbrile privind tarifele vamale, regulamentele de import, cele privind contingentarea precum i organizarea licitaiilor; sftuiete pe eful misiunii asupra oricrui act sau schimbare de politic economic i comercial ce se poate dovedi util sau in detrimentul intereselor propriei ri. Transmite, periodic, in Centrala MAE date privind conjunctura pieii locale, nivelul produciei economice in diverse sectoare, posibiliti de import/export etc. d) Secia cultur-pres Diplomaia cultural a devenit astzi unul dintre mijloacele cele mai eficiente de cunoatere i apropiere a statelor fapt pentru care diplomaii responsabili cu problemele de cultur i pres trebuie s cunoasc bine situaia din ara de reedin in aceste domenii, pentru a putea s fie in msur s identifice canale de comunicare eficiente. De asemenea, diplomaii cu sarcini culturale i de pres trebuie s fie experi in domeniile lor de activitate din propria ar. Diplomatul responsabil cu activitatea cultural este principalul coordonator al aciunilor culturale majore desfurate de misiunea diplomatic in statul acreditar (expoziii tematice din domeniul istoriei, literaturii, artei .a) i face propuneri de imbuntire permanent a cadrului juridic bilateral, dar i urmrete derularea la timp a aciunilor culturale convenite de cele dou state prin Acordul Cultural sau prin Programul de Aplicare a Acordului Cultural. De asemenea, ine la zi documentarul constituit la misiune pe problematica de pres principalele cotidiene, lista principalilor ziariti i a formatorilor de opinie, relaiile utile ale misiunii in domeniu etc. El informeaz statul acreditant asupra evoluiei politice interne pe baza analizei presei locale. e) Secia consular Conform prevederilor art. 3 din Convenia de la Viena din 1961 privind relaiile diplomatice, nici o dispoziie a prezentei Convenii nu poate fi interpretat ca interzicand misiunii diplomatice exercitarea funciilor consulare. Zona de competen teritorial a Seciei consulare nu coincide, intotdeauna cu intregul teritoriu al statului acreditar, datorit faptului c in anumite zone statul acreditant are infiinate, cu acordul autoritilor competente, consulate generale, consulate, viceconsulate sau agenii consulare. De asemenea, este posibil ca pe teritoriul statului acreditar s funcioneze unul sau mai multe consulate onorifice ale statului acreditant. Diplomailor incadrai la secia consular indeplinesc dou mari categorii de funcii: a) ale misiunii diplomatice de reprezentare i ocrotire a intereselor statului i conaionalilor si, de promovare a relaiilor prieteneti i de cooperare intre statul trimitor i statul de reedin i de informare prin mijloace licite cu privire la evoluia vieii politice, economice, comerciale, culturale i tiinifice din statul acreditar; b) funcii specifice privind reprezentarea, protecia i asistena acordat conaionalilor aflai pe teritoriul statului de reedin i in unele domenii cu caracter civil sau comercial.

f) Birourile militare. In funcie de importana misiunilor diplomatice acestea se pot subdivide in birou militar propriu-zis, birou naval i al aerului. Practica ataailor militari a fost inaugurat de Austria, Prusia i Rusia, fiind

urmat de celelalte state i dateaz din secolul al IX-lea. Birourile militare sunt conduse de un ataat militar, care face parte din cadrele Ministerului aprrii statului acreditant, dar care, indiferent de gradul su, este subordonat ierarhic efului misiunii diplomatice. Aceast subordonare ierarhic nu impiedic pe ataaii militari s comunice direct cu ministerele in privina problemelor strict militare i in special acelora care se refer la secrete militare. Ataaii militari indeplinesc funcii: a) de observare i informare asupra situaiei militare din ara de reedin; b) de cooperare cu autoritile militare ale rii de reedin, in cadrul acordurilor stabilite intre cele dou state; c) de reprezentare a statului acreditant la ceremoniile oficiale care au loc in ara de reedin (asist la defilri cu ocazia srbtorilor naionale, particip la exerciii i manevre militare la care sunt invitai etc.); d) de consilier tehnic al efului misiunii diplomatice, in domeniile de specialitate tehnico-militar, a cror cunoatere este necesar pentru o just apreciere a situaiilor care fac obiectul analizelor politico-diplomatice. g) Birourile ataailor de afaceri interne constituie modalitatea de realizare a activitii de reprezentare extern a Ministerului Administraiei i Internelor. Biroul ataatului de afaceri interne constituit in cadrul unei misiuni diplomatice a Romaniei in strintate cuprinde ansamblul personalului i mijloacelor afectate postului de ataat de afaceri interne in statul acreditar. Personalul biroului ataatului de interne se compune din ataat de afaceri interne i dup caz ataat adjunct de interne sau ofier de legtur, precum i personal auxiliar. Prin Ataat de afaceri interne se inelege persoana desemnat de ministrul de interne s reprezinte Ministerul Administraiei i Internelor in statul de acreditare. Prin Ofier de legtur se inelege persoana desemnat de ctre ministrul Administraiei i Internelor s execute activiti de cooperare internaional i anumite activiti de reprezentare extern a instituiei, pentru o perioad determinat i pe un anumit domeniu de specialitate, in spaiul de acreditare sau pe lang o organizaie internaional. Prin Personal auxiliar se inelege personalul Ministerului Administraiei i Internelor cu diferite specialiti tehnice din biroul ataatului de afaceri interne, care asigur sprijinirea activitii de reprezentare internaional la posturile din strintate.

Membrii misiunii diplomatice In conformitate cu prevederile art. 15 din Convenia de la Viena, personalul unei misiuni diplomatice se imparte in trei categorii: personalul diplomatic (sau agenii diplomatici); personalul tehnic i administrativ; personalul de serviciu. a) Personalul diplomatic (sau agenii diplomatici) Aceast categorie de personal este alctuit, pe lang eful misiunii, din minitri consilieri, consilieri, secretari I, II, III i ataai. Diplomatul cel mai mare in rang este numit prim colaborator (DHM deputy head of mission) al ambasadorului i coordoneaz activitatea celorlali diplomai aflai la oficiul diplomatic. La acetia se adaug ataaii militari i, de ctre unele state, ataaii de telecomunicaii (cifratorii). b) Personalul tehnic i administrativ

Ca structur este alctuit din: secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, contabili, refereni de specialitate (ex.: personal de execuie cu studii medii la secia consular), cifratori (in sistemul nostru, dup anul 1990, cifratorii sunt posesori de paapoarte diplomatice i anunai la autoritile statului acreditar in calitate de ataai). Membrii personalului tehnic i administrativ sunt posesori de paapoarte de serviciu, recunoscute ca atare de statul acreditar. c) Personalul de serviciu In aceast categorie sunt cuprini oferi, curieri, portari, oameni de serviciu, grdinari, mecanici, muncitori calificai (MC 1 i 2) etc. Trebuie s se fac distincie intre oamenii de serviciul ai misiunii diplomatice i persoanele din serviciu agentului diplomatic: menajerele, personalul care a fost angajat la reedina diplomatului de ctre acesta. Personalul tehnic i administrativ i personalul de serviciu formeaz personalul neoficial al reprezentanelor diplomatice, cu rolul de a-i ajuta pe agenii diplomatici s-i desfoare activitatea in cat mai bune condiii.

Corpul diplomatic
Este format din totalitatea agenilor diplomatici, impreun cu membrii familiei lor aflai pe teritoriul statului de reedin, dar in sens restrans din corpul diplomatic fac parte numai efii reprezentanelor diplomatice. Decan al corpului diplomatic devine diplomatul cu cea mai mare vechime in post pe teritoriul statului acreditar, diplomat care aparine clasei intai de reprezentare. In rile catolice, nuniul papal este considerat de drept decan al corpului diplomatic, indiferent dac indeplinete sau nu condiia referitoare la vechime.

Incetarea misiunii diplomatice survine prin: a) ruperea, din diferite cauze, a relaiilor diplomatice. Statul acreditar este obligat s respecte i s asigure protecia localurilor reprezentanei impreun cu bunurile i arhiva ei (art. 45 din Convenia de la Viena). Se poate apela la un stat ter agreat de cele dou pri pentru reprezentarea intereselor pe timpul cat relaiile diplomatice sunt rupte; b) dispariia unuia dintre state (fuziune sau dezmembrare) constituie un alt mod de incetare a activitii unei misiuni diplomatice; c) refuzul de recunoatere a guvernelor nou instalate in unul din cele dou state; d) suprimarea din motive bugetare; Incetarea funciei unui agent diplomatic se produce prin: e) pensionare; f) demisie; g) deces; h) rechemare in central de ctre statul acreditant; i) declararea agentului diplomatic, de ctre statul acreditar, ca persona non grata (art. 9 din Convenia de la Viena). Funciile i activitatea misiunilor diplomatice Potrivit Conveniei de la Viena, din anul 1961, funciile misiunilor diplomatice constau, in special, in: 1. Funcia de a reprezenta statul acreditant in statul acreditar. Este i cea mai veche funcie a misiunilor diplomatice, eful misiunii fiind cel care reprezint statul su in plenitudinea relaiilor sale diplomatice, prin modaliti foarte variate de participare la viaa public a statului acreditar.

2. Funcia de ocrotire in statul acreditar a intereselor statului acreditant i ale cetenilor si, in limitele admise de dreptul internaional. Este o funcie tradiional a misiunilor diplomatice, realizat prin cereri de informare i asisten, prin proteste i prin invocarea rspunderii internaionale, ori chiar prin indeplinirea unor funcii consulare. Principala instituie creat in realizarea acestei funcii este protecia diplomatic, respectiv dreptul statului acreditant de a proteja propriii ceteni i dreptul acestora, cand se afl in strintate, de a cere protecie, dar in limitele impuse de dreptul internaional, adic fr ca aceste acte s constituie ameninri la adresa statului acreditar i fr folosirea forei sau a amestecului in treburile interne. 3. Funcia de a duce tratative cu guvernul statului acreditar. Denumit i funcia de negociere, reprezint aspectul esenial al activitii misiunii diplomatice in aprarea intereselor statului acreditam. De altfel, in rezolvarea diferendelor dintre state, negocierea este cel mai la indeman i cel mai eficient mijloc diplomatic de soluionare. Negocierile pot fi oficioase (doar contacte de cunoatere a inteniilor prilor, fr a le angaja) sau oficiale (inceput de angajare), directe (intre eful misiunii i eful statului) sau indirecte (intre eful misiunii i ministerul afacerilor externe ori alte autoriti ale statului acreditar). Mai mult, potrivit dreptului tratatelor, eful misiunii diplomatice poate negocia i autentifica textul unui tratat fr a fi nevoit s prezinte deplinele puteri. Funcia de negociere nu se limiteaz doar la soluionarea diferendelor i incheierea unor acorduri internaionale, ci ea presupune o activitate intens a efului misiunii pentru explicarea politicii guvernului pe care-l reprezint, pentru consultri in legtur cu diferitele aspecte ale vieii internaionale etc. 4. Funcia de informare prin toate mijloacele licite, despre condiiile i evoluia evenimentelor din statul acreditar i de a raporta cu privire la acestea statului acreditant. Aceasta presupune urmrirea i studierea aspectelor vieii politice, sociale, culturale etc. din statul acreditar, efectele evenimentelor internaionale in acest stat, precum i derularea relaiilor dintre cele dou state. Funcia de informare nu se realizeaz numai intr-un singur sens; inspre statul acreditant, ci i inspre statul acreditar, pentru o cat mai bun cunoatere de ctre acesta a realitilor din statul reprezentat. Activitatea de observare i informare trebuie realizat numai prin mijloacele permise de dreptul internaional, precum contactele oficiale sau oficioase, mass-media, ali diplomai, cetenii, cercurile de cunotine i chiar prieteni. 5. Funcia de promovare a relaiilor de prietenie i de dezvoltare a relaiilor economice, culturale i tiinifice intre statul acreditant i statul acreditar. Denumit i funcia de cooperare, ea poate fi definit ca scop al intregii activiti a misiunii diplomatice, cooperarea fiind astfel definit de Carta ONU i reprezentand astzi un principiu fundamental al dreptului internaional public.

Imunitile, privilegiile i facilitile diplomatice


Convenia de la Viena din 1961 stabilete o sum de reguli care acord un statut juridic specific atat misiunii diplomatice, cat i personalului misiunii, cu precizarea c in practica statelor sunt aplicabile i alte reguli, in funcie de particularitile concrete ale acestora.

Imunitile diplomatice
Imunitile diplomatice reprezint tratamentul pe care statul acreditar il

acord misiunilor diplomatice i personalului acestora, exprimat prin exceptarea de la jurisdicia penal i civil a acestui stat.

Fundamentul imunitilor diplomatice Sunt prevzute i enumerate in coninutul articolelor 29-39 din Convenia de la Viena. Aceste imunitile i privilegiile recunoscute membrilor misiunilor diplomatice, care au ca obiect s permit exercitarea funciilor lor fr ca autoritile locale s poat s le aduc ingrdiri. Articolul 41 din Convenia de la Viena prevede in contrapartid, obligaii fa de statul acreditar. Membrii misiunilor diplomatice au datoria de a respecta legile i reglementrile statului acreditar i de a nu se amesteca in treburile sale interne, iar localurile misiunilor nu trebuie utilizate in scopuri incompatibile cu regulile i obligaiile activitii diplomatice. De asemenea, in conformitate cu coninutul articolului 42 al Conveniei, agenii diplomatici nu trebuie s exercite profesii sau alte activiti remunerate in vederea obinerii unui catig personal pe teritoriul statului acreditar. De asemenea, statul acreditar are obligaii precise stabilite de Convenia de la Viena prin articolele 25-27. Potrivit acestor reglementri el trebuie s acorde misiunii toate facilitile pentru indeplinirea funciunilor sale. El trebuie, in mod special, s asigure membrilor misiunii toat libertatea de deplasare i de circulaie. O rezerv exist totui pentru zonele unde accesul este reglementat sau interzis din raiuni de securitate naional. Articolul 47 al Conveniei prevede interdicia unor msuri discriminatorii intre state. El admite totui ca nediscriminatoriu dreptul statului acreditar de a aplica restrictiv o dispoziie determinat, pentru c ea este in acelai mod aplicat misiunii sale de statul acreditant, ca i practica urmat de unele state de a se face beneficiarele, prim cutum sau pe cale de acord, ale unui tratament reciproc mai favorabil decat il cer dispoziiile Conveniei. In fine, statul acreditar trebuie s asigure securitatea localurilor misiunii, s evite ca linitea acesteia s fie tulburat sau s-i fie afectat demnitatea (art. 22). Privilegii i imuniti Regulile privind privilegiile i imunitile sunt precizate in mod detaliat de ctre Convenia de la Viena, fcandu-se, o distincie intre diversele categorii de personal al misiunilor diplomatice (diplomai, personal tehnicoadministrativ i de serviciu). In conformitate cu art. 17 din convenie aceste imuniti sunt recunoscute diplomailor i familiilor lor, dar i personalului administrativ i de serviciu. Personalul organizaiilor internaionale beneficiaz, de asemenea, de imuniti acordate prin conveniile aplicabile acestor organizaii. (O.N.U., Consiliul Europei, Comunitile europene etc.).

Articolele 29-41 din Convenie fac referire la Dispoziiile privind imunitile diplomatice. Imunitile diplomatice sunt concretizate in trei categorii: a) Imunitatea de jurisdicie; b) Inviolabilitile; c) Exceptarea de la obligaia de a depune ca martor Imunitatea de jurisdicie, adic scoaterea de sub aciunea legii penale sau civile a statului acreditar a misiunii diplomatice, personalului misiunii i a membrilor lor de familie. Misiunea diplomatic se bucur de imunitate de jurisdicie civil i administrativ, pentru c nu se poate pune problema rspunderii penale a

unei persoane morale (juridice). Agenii diplomatici se bucur de imunitate absolut de jurisdicie penal i de imunitate de jurisdicie civil, cu excepia aciunilor imobiliare cand proprietatea este cu titlu privat, aciunilor referitoare la succesiune, aciunilor privind activitatea profesional sau comercial privat a agentului i fa de nici o cerere reconvenional direct legat de cererea principal cand agentul diplomatic insui inainteaz o aciune civil (pentru a asigura egalitatea prilor in proces). De asemenea, agenii diplomatici se bucur de imunitate de executare, dar la care se poate renuna expres. Imunitatea de jurisdicie a unui agent diplomatic in statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicia statului acreditant. Prin urmare, agentul diplomatic nu este scos de sub jurisdicie total, ci numai de sub jurisdicia statului acreditar. Totui, statul acreditant poate renuna la imunitatea de jurisdicie a agenilor diplomatici, dar ea trebuie s fie expres. Renunarea la imunitatea de jurisdicie pentru o aciune civil sau administrativ nu determin automat i inlturarea imunitii privind executarea hotrarilor, pentru aceasta fiind necesar o renunare deosebit. Inviolabilitatea Inviolabilitile, care inseamn imunitatea fa de constrangerea prevzut de lege. Este vorba despre: inviolabilitatea misiunii, respectiv obligaia statului acreditar de a nu permite funcionarilor si s ptrund i s indeplineasc acte de autoritate in localurile misiunii, mijloace de transport i terenuri ale acesteia, mai puin in cazuri excepionale, cum ar fi legitima aprare. Precizm c aceast inviolabilitate opereaz chiar i in timp de conflict armat. Localurile misiunii, mobilierul lor i celelalte obiecte care se gsesc acolo, precum i mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei percheziii, rechiziii, sechestru sau msuri executorii; inviolabilitatea arhivelor, care opereaz asupra tuturor documentelor diplomatice, inclusiv corespondena, indiferent de locul unde se afl, fiind absolut; inviolabilitatea diplomatului, concretizat in exceptarea acestuia de la orice form de reinere sau detenie. Statul acreditar trebuie s-1 trateze cu respectul care i se cuvine i s ia toate msurile corespunztoare pentru a impiedica orice atingere adus persoanei, libertii i demnitii sale; inviolabilitatea reedinei diplomatului, care este aceeai cu inviolabilitatea localurilor misiunii. Inviolabilitatea care ii este recunoscut unui diplomat are ca obiect si permit s se bucure, pe teritoriul unde ii exercit misiunea, in orice moment i oriunde s-ar afla, de libertate fr restricie i de intangibilitate personal in toate ocaziile, iar inviolabilitatea personal este garania esenial a agenilor diplomatici, acesta inainte de toate fiind exceptat de la orice msur de arestare sau de detenie. Articolul 29 al Conveniei de la Viena garanteaz agenilor diplomatici respectul statului acreditar, care este dator s ia toate msurile adecvate pentru a impiedica orice atingere ce ar putea fi adus persoanei, libertii sau demnitii lor.

Privilegiile diplomatice
Reprezint tot un tratament acordat de statul acreditar misiunii diplomatice i personalului acesteia, prin care li se fac unele inlesniri excepionale. Acestea sunt: Libertatea de comunicare. Misiunea diplomatic are dreptul s comunice liber cu guvernul su, cu celelalte misiuni i consulate ale statului

acreditant, putand s foloseasc toate mijloacele de comunicaie potrivite. Aceasta presupune obligaia statului acreditar de a oferi faciliti pentru coresponden i de a respecta secretul corespondenei. Pentru comunicare, misiunea diplomatic poate utiliza numai mijloace legale, fie publice (pot, telefon, fax etc.), fie specifice, precum curierul diplomatic i valiza diplomatic, toate acestea beneficiind de inviolabilitate. In ultimii ani, in cadrul ONU s-au manifestat preocupri pentru codificarea statutului curierului diplomatic i al valizei diplomatice. Astfel, in anul 1991, Adunarea General a hotrat s includ pe ordinea de zi a celei dc-a 47-a sesiuni, Proiectul de articole asupra statutului curierului diplomatic i valizei diplomatice neinsoite de un curier diplomatic, precum t protocoalele adiionale facultative la acest statut, proiect adoptat de Comisia de Drept Internaional Ia sesiunea sa din anul 1989. Proiectul a rmas in aceast faz, nefiind inc adoptat in cadrul Adunrii Generale. Mijloacele de radio-emisie pot fi utilizate numai cu autorizaia statului acreditar. Coletele care compun valiza diplomatic trebuie s poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor i nu pot cuprinde decat documente diplomatice sau obiecte de uz oficial. De asemenea, curierul diplomatic trebuie s poarte un document oficial care s-i ateste calitatea i s precizeze numrul de colete care constituie valiza diplomatic, el bucurandu-se de inviolabilitatea persoanei sale, neputand fi arestat sau reinut. Se pot folosi i curieri diplomatici ad-hoc. De asemenea, valiza diplomatic poate fi incredinat comandantului unei aeronave comerciale, acesta trebuind s poarte un document oficial care s indice numrul coletelor care alctuiesc valiza diplomatic, dar el nu are calitatea de curier diplomatic; Libertatea de micare. Este dreptul agentului diplomatic de a circula liber pe teritoriul statului acreditar, cu posibilitatea acestuia de a declara anumite zone interzise, din motive de securitate a agentului diplomatic sau a statului acreditar; Privilegii de ordin fiscal. Reprezint dreptul misiunii i a diplomailor de a fi scutii de taxe i impozite, cu excepia impozitelor indirecte sau a celor aplicabile bunurilor imobile particulare, veniturilor particulare i taxelor corespunztoare dreptului de succesiune; Privilegii de ordin vamal. Constau in scutirea de taxele vamale care se percep cu ocazia importurilor de bunuri i vizeaz bunurile destinate uzului oficial i chiar personal al misiunii, al diplomailor i membrilor familiilor acestora. Este inclus in acest privilegiu i scutirea de la controlul bagajelor, cu excepia cazului cand exist motive serioase s se cread c acestea conin obiecte care nu beneficiaz de scutiri vamale sau al cror import sau export este interzis. Intr-un asemenea caz, controlul se va face numai in prezena agentului diplomatic sau a reprezentantului su autorizat. Scutirea de impozite Convenia de la Viena stabilete o serie de reguli codificand practica existent in aceast materie. Articolul 23 scutete de impozite localurile misiunii ai cror proprietari sau locatari sunt reprezentanii statului acreditant sau eful misiunii, cu excepia impozitelor sau taxelor percepute ca remuneraie pentru servicii particulare prestate. Aceast scutire nu se aplic atunci cand, potrivit legislaiei statului acreditar, acestea cad in sarcina persoanei care trateaz cu statul acreditant sau cu eful misiunii. Articolul 34 scutete agentul diplomatic de orice impozite i taxe, personale sau reale, naionale, regionale i locale, in afar de: impozitele indirecte care prin natura lor sunt in mod normal incorporate in preul mrfurilor i al serviciilor; impozitele i taxele asupra bunurilor imobile particulare situate pe

teritoriul statului acreditar, cu excepia cazului in care agentul diplomatic le posed in contul statului acreditant pentru realizarea scopurilor misiunii. drepturile de succesiune percepute de statul acreditar, sub rezerva dispoziiilor paragrafului 4 din articolul 39; impozitele i taxele pe veniturile particulare, care-i au sursa in statul acreditar i impozitele pe capital prelevate asupra investiiilor; impozitele i taxele percepute ca remuneraie pentru servicii particulare prestate; drepturile de inregistrare, gref, ipotec i de timbru in ceea ce privete bunurile imobiliare, sub rezerva dispoziiilor articolului 23 (localuri ale misiunilor). Membrii familiilor diplomailor, personalul administrativ i tehnic i personalul de serviciu beneficiaz de aceleai privilegii fiscale ca i diplomaii. In materie de succesiuni, articolul 39 precizeaz la paragraful 4 c, in caz de deces al unui membru al misiunii sau al unui membru al familiei sale, care nu este cetean al statului acreditar sau nu are reedina permanent in acesta, statul acreditar va permite recuperarea bunurilor mobile ale defunctului, cu excepia celor care au fost achiziionate in ar i care fac obiectul unei interdicii de export. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra bunurilor mobile a cror prezen in statul acreditar nu se datora decat funciei defunctului. In materie vamal, articolul 36 acord scutirea de taxe vamale i alte drepturi conexe, in conformitate cu dispoziiile legislative i reglementrile statului acreditar, asupra: obiectelor destinate uzului oficial i obiectelor destinate uzului personal al agentului diplomatic sau al membrilor familiei sale, care fac parte din gospodria sa, inclusiv efectele destinate instalrii sale. Agentul diplomatic este scutit de controlul bagajului su personal. Dac acesta din urm trebuie s fie examinat deoarece exist suspiciuni c ar putea s conin obiecte care nu beneficiaz de scutire de taxe vamale, deschiderea acestuia nu se poate face decat in prezena agentului diplomatic sau a unui reprezentant autorizat. In termenii articolului 36, familiile agenilor diplomatici beneficiaz integral de scutirile de taxe vamale, in timp ce personalului administrativ i tehnic i se acord aceste exonerri numai pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalri. Articolul 35 al Conveniei de la Viena interzice obligarea agenilor diplomatici la orice prestaie personal, serviciu public de orice natur ar fi el i la orice sarcin militar (rechiziionri, contribuii i incartiruiri). Asigurrile sociale. Extinderea generalizat a regimurilor de asigurri sociale a impus introducerea in Convenia de la Viena a articolului 33 care-i scutete pe agenii diplomatici de dispoziiile privind asigurrile sociale in vigoare in statul acreditar, atunci cand este vorba de servicii prestate statului acreditant. Aceast scutire se extinde, de asemenea, asupra personalului de serviciu particular aflat in serviciul exclusiv al agenilor diplomatici, cu condiia ca acetia s nu fie ceteni ai statului acreditar i s fie supui unui regim de asigurri sociale in statul acreditant sau intr-un stat ter. In celelalte cazuri, agentul diplomatic care are in serviciul su persoane crora nu li se aplic scutirea sus-menionat, trebuie s respecte obligaiile pe care legea statului acreditar le impune celui care angajeaz. Exist, de altfel, convenii privind asigurrile sociale incheiate intre diverse state in ceea ce privete personalul folosit in oficiile diplomatice i consulare. a) Dreptul de a arbora drapelul naional i stema naional, pe localul misiunii diplomatice, la reedina efului misiunii i pe mijloacele de transport ale acestuia.

b) Faciliti de edere. Sunt concretizate in dreptul agentului diplomatic de a fi scutit de la obligaiile de a obine permis de edere pe teritoriul statului acreditar i de a anuna organele de poliie locale despre prezena sa. c) Scutirea de prestaii personale, precum serviciul militar, rechiziii militare etc. d) Scutirea de la obligaiile privind asigurrile sociale, pentru cazuri de accident, boal, deces etc., ceea ce nu exclude posibilitatea diplomatului de a participa voluntar la asemenea sisteme de protecie. e) Exceptarea de la legea privind dobandirea ceteniei statului acreditar, atunci cand acesta aplic principiul jus soli.