Relatiile Turcia - UE

Diplomatia negocierelor

Macovei Inga TIDE-151

Obiective:

Evaluarea parcursului European a Turciei.

Analiza relatiile comerciale intre Uniunea

Europeana si Turcia

Identificarea argumentelor pro & contra a

relatiei UE Turcia

Diplomatia negocierilor UE-Turcia in

contextul problemei migratiei

Traim astazi un punct de cotitura in relatiile

dintre Uniunea Europeana si Turcia. O Turcie
stabila si democrata, in pace cu vecinii sai este
un obiectiv pe care trebuie sa-l sustinem in
mod activ, atat in Europa cat si in Turcia. Iata
de ce demaram astazi negocierile de aderare cu
aceasta tara.

(Declaratia Presedintelui Comisiei europene

Jose Manuel Barroso, referitoare la
deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia,
Bruxelles, 3 octombrie 2005)

Inca din 1963, Turcia a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeana, dar dupa lovitura de
stat militara Uniunea Europeana a nghetat relatiile.

n 1987 Turcia a facut oficial cerere de aderare, dar dupa 10 ani a fost respinsa din cauza situatiei
drepturilor omului.

Turcia a fost oficial recunoscuta ca membru candidat la Uniunea Europeana in decembrie 1999, iar
in decembrie 2002 Consiliul European a anuntat ca daca Turcia va indeplini criteriile de la
Copenhaga pana la finalul anului 2004, redeschiderea negocierilor va fi posibila.

Cererile UE au vizat in primul rand urmatoarele:

1. Folosirea amendamentelor constitutionale privind libertatea cuvntului si abolirea pedepsei cu
moartea.
2. Limitarea influentei politice a armatei, acordarea de drepturi mai largi de folosire a limbii
minoritatii kurde, si ajungerea la un acord n litigiile teritoriale cu Grecia si n chestiunea Ciprului.

Din 1995 a devenit functionala Uniunea vamala, ceea ce a facut ca Turcia sa ocupe
locul al saptelea in cadrul schimburilor comerciale cu Uniunea

Negocierile pentru aderare au inceput in 2005, in acest moment fiind deschise doar
13 capitole si doar un capitol inchis temporar, cel legat de Stiinta si Cercetare

Summit UE-Turcia: Acord privind un ajutor de 3 miliarde de euro din partea UE

pentru Turcia

Uniunea Europeana a redeschis discuiile cu Turcia privind

conditiile economice pentru aderare, capitolul 17 al negocierilor
de aderare

Date

Evenimente

12 septembrie 1963

Semnarea Acordului de Asociere (Acordul de la Ankara), acesta include

perspectiva aderrii.

23 noiembrie 1970

Semnarea protocolului de stabilire a unui calendar de eliminare a tarifelor i a

cotelor pe bunuri.

6 martie 1995

Formarea uniunii vamale ntre Uniunea European i Turcia

12 decembrie 2002

Consiliul European afirm c UE va deschide negocierile cu Turcia fr

ntrziere, de ndat ce Turcia a satisface criteriile de la Copenhaga.

3 octombrie 2005

Deschiderea din cele ase capitole ale acquis-ului "dreptul de stabilire i

libertatea de a furniza servicii", "Legea societ ilor comerciale", "servicii
financiare", "Societatea informaional i media", "statistici" i "control
financiar ".

5 noiembrie 2013

Deschiderea Capitolul 22 "Politica regional i coordonarea instrumentelor

structurale".

14 decembrie 2015

Deschiderea capitolul 17 "Politica economic i monetar".

n Recomandarea sa din 6 octombrie 2004, Comisia European consider c Turcia satisface suficient criteriile
politice
i economice de la Copenhaga i recomand, prin urmare, deschiderea negocierilor de aderare, condiionate,
cu aceast ar. Negocierile se vor axa pe trei piloni principali:

A ) Primul pilon, referitor la cooperarea viznd consolidarea i susinerea

procesului de reforme n Turcia, n special perspectiva respectrii continue a
criteriilor politice de la Copenhaga
Atenia UE se orientez ntr-un mod esenial asupra progreselor realizate n domeniul
reformelor politice. Aceasta se face n baza unui parteneriat pentru aderare revizuit, relevnd
prioritile procesului de reform. n fiecare an, ncepnd cu sfritul anului 2005, un examen
general va pune n eviden realizrile n planul reformelor politice. n acest scop, Comisia va
prezenta un prim raport la sfritul lunii decembrie 2005.
Comisia poate, printre altele, cu majoritate calificat, s recomande suspendarea negocierilor
n caz de violare grav i continu a principiilor libertii, democraiei, respectului drepturilor
omului i libertilor fundamentale, al Statului de drept, principii pe baza crora este fondat UE.

B) Al doilea pilon, care abordeaz de o manier specific negocierile de aderare cu Turcia

Acestea se vor derula n cadrul unei Conferine interguvernamentale, care include toate statele
membre ale UE.
Pentru fiecare capitol de negociere, Consiliul trebuie s fixeze criteriile de referin pentru nchiderea provizorie a
negocierilor, mai ales un bilan al satisfacerii punerii n practic a acquis-ului comunitar. Este necesar ca
obligaiile legale decurgnd din armonizarea cu dispozitivele comunitare s fie ndeplinite nainte de ncheierea
negocierilor pe capitolele avute n vedere. Pot fi estimate chiar i perioade lungi de tranziie, necesare.

C) Al treilea pilon prevede un dialog politic i cultural susinut ntre popoarele

statelor membre ale UE i Turcia.
Acest dialog se va concentra pe diferenele de cultur, religie, probleme legate de migraie, cele relative la
drepturile minoritilor i terorism.
Societatea civil este actorul principal al acesteui dialog, iar UE are sarcina de a mijloci comunicarea.

A) Prioritile pe termen scurt:

acestea poart att asupra dialogului politic susinut, ct i asupra criteriilor
politice, economice i de transpunere a acquis-ului comunitar;
democraia i statul de drept, care includ consolidarea administraiei
publice prin intermediul reformelor, relaia dintre societatea civil i armat,
sistemul judiciar, politica mpotriva corupiei;
drepturile omului i protecia minoritilor, implicnd respectarea legislaiei
internaionale n domeniu;
drepturile civile i politice, care presupun prevenirea i combaterea torturii i
a relelor tratamente, accesul la justiie, libertile de exprimare, de asociere i
de ntrunire panic, libertatea religioas;
drepturile economice i sociale, care privesc drepturile femeilor i ale copiilor,
cele sindicale, drepturile i protecia minoritilor, drepturile culturale, situaia
din estul i sud-estul Turciei;

B) Prioritile pe termen mediu:

criteriile economice referitoare la privatizri, reforma

sectorului agricol, regimurile de pensionare i de securitate
social, educaie i sntate;
aptitudinea de asumare a obligaiilor stabilite n procesul
aderrii n domeniile comunitare, ca i prin parteneriatul de
aderare particularizat.

Export pe tari, mii USD

Sursa: Institutul National de Statistica a Turciei, (TurkStat)

Import pe tari, mii USD

Sursa: Institutul National de Statistica a Turciei, (TurkStat)

ISD, mil. USD

Total
FDI

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

19.137

14.747

6.250

6.260

6.260

12.400

9.226

12.530

Sursa: Institutul National de Statistica a Turciei, (TurkStat)

In %
Olanda
Numar total de companii cu capital strain inregistrate
in turcia 41 131 (2014):

23,1

Marea britanie

12,9

Rusia

9,0

Azerbaidjan

8,8

Germania

8,5

Luxembourg

6,8

Italia

6,0

SUA

4,0

Franta

3,4

19 228 companii din statele UE

11 000 din Orientul Mijlociu
3 000 din Asia (China, Coreea de sud)
1 500 SUA
Altele..

Argumente
PRO
Turcia este o poarta spre Asia Centrala prin comert si transit de energie si va deveni un
coridor regional de tranzit in cadrul programului de transport european TRACEPA.

Resursele naturale (petrolul si gazele) din bazinul Caspic reprezinta atractia

pentru interesul politic si economic al puterilor din regiune.

Pozitia geopolitic si geoeconomic. Prezenta companiilor vestice in zona si in special

dezvoltarea rutei de transport Baku-Tbilisi-Ceyhan au redus monopolul tranzitului
detinut de Rusia, dar au deschis competitia regionala pentru resurse a economiilor
consumatoare de aceste resurse.

Argumente CONTR
Pozitia strategica a Turciei la intersectia unui numar de state si regiuni importante,
dar potential instabile
Aderarea Turciei va avea impact si asupra relatiilor UE Rusia. Rusia nu va vedea cu ochi
buni eventuala extindere a UE de-a lungul coastelor de sud ale Marii Negre
Turcia este o tara de tranzit pentru multe dintre problemele cu care se confrunta UE
momentan, gen trafic de carne vie, droguri, migratie ilegala precum si aspecte legate de
crima organizata.

Diplomatia negocierilor UE-Turcia in contextul

problemei migratiei
Potrivit proiectului de acord, europenii se angajeaz ca n schimbul
fiecrui sirian expulzat s "reinstaleze" n UE alt sirian din Turcia.
n schimbul eforturilor sale, Turcia va obine o accelerare a
procesului liberalizrii vizelor pentru cetenii turci i o relansare a
negocierilor de aderare, blocate de contenciosul istoric cu Ciprul.
Acest ultim angajament constituie un punct de blocaj pentru Nicosia,
care ar putea amenina un acord cu Ankara.
"Aderarea Turciei la Uniunea European nu este absolut deloc pe
ordinea de zi", a vrut s asigure miercuri Angela Merkel, subliniind c
este necesar ca Europa s rmn ferm n faa Ankarei cu privire la
valorile sale democratice, n contextul n care puterea islamoconservatoare turc este acuzat de o deriv aurotitarist.

Preacordul UE-Turcia n problema

migraiei, criticat dur n
Parlamentul European
Preacordul conine o serie de propuneri avansate
de premierul turc Ahmet Davutoglu, dar despre
care mai multe ziare germane sugereaz c au
fost de fapt pregtite n prealabil mpreun cu
Berlinul, cotidianul Bild vorbind chiar despre un
plan Merkel.

Ceea ce facem noi este s dm

sultanului Erdogan cheile Europei. Cred
c este ceva extrem de problematic, astfel a
rezumat acest preacord liderul grupului
liberal din PE, Guy Verhofstadt

Astfel, Davutoglu a condiionat readmisia migranilor

care pleac din ara sa nspre Europa de preluarea de
ctre UE direct din Turcia a unui numr de refugiai
sirieni egal cu cel al migranilor readmii pe teritoriul
turc. n plus, Davutoglu a cerut suplimentarea cu nc
trei miliarde de euro a ajutorului financiar european
oferit Turciei pn n anul 2018. Rmn de asemenea
valabile solicitrile Turciei privind accelerarea procesului
de integrare european i liberalizarea vizelor pentru
cetenii turci, Ankara dorind s fie deschise rapid cinci
noi capitole de negociere, iar vizele s fie eliminate la
sfritul lunii iunie.

Nu trebuie s amestecm dialogul despre refugiai

cu negocierile de aderare la UE, a atras atenia i
Gianni Pittella, liderul grupului socialist din PE, n
timp ce copreedintele grupului verzilor, Philippe
Lamberts, a vorbit despre un faliment moral.
Desfurm covorul rou pentru un regim care
reduce presa la tcere i i bombardeaz
populaia, a subliniat Lamberts, fcnd aluzie la
conflictul din regiunea kurd.