ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANŢE
CATEDRA BĂNCI ȘI ACTIVITATEA BANCARĂ

REFERAT
TEMA: ACORDUL DE ASOCIERE RM-UE.
PROBLEME ȘI EFECTE.

la disciplina universitară
“Geoeconomie”

Autor:
Student: Ursu Ion gr. FB 172 ,
învățământ cu frecvența redusă

____________________
(semnătura)
Coordonator ştiinţific:
prof.Cocoş Iacob

____________________
(semnătura)

Chişinău 2019,
 CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................................3

Capitolul I. Noțiuni generale despre Acordul de Asociere ….……………………4

1.1. Principii de bază și elementele cheie…….……………….……………………...…4
1.2. Conținutul Acordului de Asociere.............................................................................5
Capitolul II. Suportul financiar acordat de UE pentru implementarea
Acordului……………………………………………………………………………………….8
2.1. Prevederi Finale și Instituționale……………………………………………………8
2.2. Cooperarea Financiară……………………………………………………………….10
2.3. Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA)…………...…11
Capitolul III.Beneficiile și riscurile asocierii…………………………………………13
ÎNCHEIERE................................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................17
 INTRODUCERE
Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie 2014, iar la 2 iulie l-a și
ratificat. Documentul în cauză este de o complexitate copleșitoare, practic neexistînd domenii ale
activităţii politice și social-economice la care să nu se refere. Aceasta înseamnă că Republica
Moldova va trebui să-și modernizeze toate 8Prevederile Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană. Ghid sferele vieţii politice și social-economice, apropiindu-se de
standardele UE, în aproximativ 10-15 ani. Este adevărat, în acest proces, Republica Moldova va
fi asistată de UE, inclusiv prin intermediul instrumentelor politice, tehnice și financiare. Acest
angajament va necesita un efort conjugat, devotament și dedicaţie, atît din partea clasei politice,
cît și din partea cetăţenilor Republicii Moldova. Anume necesitatea acestui efort a fost invocată
de Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a vizitat Republica Moldova în
ajunul semnării Acordului de Asociere, îndemnînd clasa politică și cetăţenii Republicii Moldova
la coeziune naţională în procesul european. Îndemnul respectiv nu poate avea însă rezonanţa
așteptată într-o societate divizată, mai cu seamă că o confruntare directă a argumentelor dintre
părţile angajate în promovarea proiectului european și a celui de alternativă – eurasiatic – a cedat
terenul în favoarea circulaţiei unor mituri legate de asocierea Republicii Moldova la UE.
Acordul de Asociere urmareste să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a
Republicii Moldova, prin cooperarea cât mai amplă într-un șir vast de domenii de interes comun,
inclușiv în domeniile de bună guvernare, justiție, libertate și securitate, integrare comercială și
cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management
financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile,
dezvoltarea instituțională, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă. Acordul are scopul de a
accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi integrarea graduală a Moldovei
pe piaţa comunitară. Prin urmare, atat UE, cat și R. Moldova și-au asumat o serie de
angajamente. Astfel, Acordul va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre Părți, și în
special pentru dezvoltarea comerțului și investițiilor, precum și va stimula concurența, care
constituie factori hotărâtori pentru restructurarea și modernizarea economiei. Partile s-au declarat
„DORITOARE să realizeze integrarea economică treptată în piața internă a UE precum este
prevăzut în prezentul Acord, intre aliați, prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și
Cuprinzătoare (DCFTA), ca parte integrală a prezentului Acord.
Capitolul I. Noțiuni generale despre Acordul de Asociere
1.1. Principii de bază și elementele cheie
De la bun început s-a hotărât ca Acordul să se fundamenteze pe o abordare inovativă și
ambițioasă, să includă DCFTA și din punct de vedere al conţinutului să depășească Acordul de
Parteneriat și Cooperare. Acordul reflectă importanța strategică a relațiilor UE-Moldova, oferind
asociere politică și integrare economică. AA conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme
regulatorii și aranjamente de cooperare mai extinse decât cele din acordurile tradiționale, fiind
cuprinzător și acoperind toate sectoarele de interes. Acordul reprezintă o bază pentru dezvoltarea
relațiilor UE-Moldova fără a prejudicia posibilele evoluții în sensul Tratatului Uniunii Europene.
O atenție specială se acordă implementării şi aplicării prevederilor AA, inclusiv prin stipularea
termenelor clare şi stabilirea unui cadru instituțional și administrativ adecvat, creând astfel
premisele necesare pentru o implementare eficientă.
Acest Acord ambițios reprezintă o modalitate concretă de a explora dinamica relațiilor moldo-
comunitare și se concentrează pe susținerea reformelor cheie, pe dezvoltare și creștere
economică, guvernare și cooperare în sectoare precum energia, transportul, protecția mediului,
industrie și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), protecție socială, drepturi egale,
protecția consumatorului, educație, cercetare şi inovaţii, cooperare culturală etc.
> Valori și Principii: valori comune, în mod special democrația și statul de drept, respectul
pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, buna guvernare, economia de piață și
dezvoltarea durabilă;
> O cooperare sporită în ceea ce ţine de politica externă și de securitate, concentrată pe
aspecte regionale, arme de distrugere în masă (WMD), neproliferare și dezarmare, prevenirea
conflictelor și managementul crizelor;
> DCFTA, care depășește aranjamentele clasice ce țin de comerțul liber, prevede nu doar
deschiderea reciprocă a piețelor pentru majoritatea bunurilor și a serviciilor, dar și presupune o
armonizare graduală cu normele și standardele UE pentru comerț și pentru sectoarele ce țin de
comerț, precum standarde și reguli de evaluare a conformității, reguli sanitare și fitosanitare,
drepturile proprietății intelectuale, facilitarea comerțului, achizițiile publice și concurenţa;
reglementări stricte ce țin de comerțul cu produse energetice, inclusiv investițiile, tranzitul și
transportul;
> Justiție, Libertate și Securitate, în baza Planului de Acțiuni pentru Liberalizarea Vizelor,
cuprinzând condiții pentru consolidarea statului de drept, protecției datelor cu caracter personal,
gestionarea migrației, acțiuni eficiente pentru a lupta împotriva spălării banilor și finanţării
terorismului, a drogurilor ilicite, combate crima organizată terorismul;
> Cooperare sporită în aproximativ 25 de sectoare, inclusiv energia, transportul, mediul,
cooperarea privind politicile industriale și de antrepriză, finanțele publice, stabilitatea
macroeconomică, legislația corporativă, băncile, asigurările și alte servicii financiare, societatea
informațională, tehnologiile informaționale și telecomunicații, agricultura și dezvoltarea rurală,
afaceri maritime şi pescuit, mineritul, cooperarea în domeniul științei și a tehnologiei, cooperarea
în spațiu, protecția consumatorului, cooperarea socială, sănătatea publică, educația, cercetare şi
inovaţii,cooperarea în domeniul cultural și audio-vizual, cooperarea societății civile, cooperarea
la nivel regional și transfrontalier, etc. Cooperarea se va desfăşura în baza armonizării graduale
la acquis-ul comunitar și unde este relevant, de asemenea la normele și standardele
internaționale.

1.2. Conținutul Acordului de Asociere

Negocierile privind Acordul de Asociere au fost încheiate în iunie 2013, după 15 runde de
negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind DCFTA. După parafarea Acordului la
Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc pe 29 noiembrie 2013, au fost
parcurse un şir de etape tehnice adiţionale (în special traducerea), necesare pentru pregătirea
semnării Acordului de Asociere, inclusiv DCFTA, în 2014. Acordul de Asociere UE-Moldova
are aproximativ 850 pagini și cuprinde:
> Un Preambul ce reprezintă partea introductivă a Acordului, ce precizează scopul și esenţa
acestuia;
> Șapte titluri - Principiile Generale; Cooperarea Politică și Politica Externă şi de Securitate;
Justiţie, Libertate și Securitate; Cooperarea Sectorială și Economică; Comerțul și aspecte ce țin
de Comerț (DCFTA); Cooperarea Financiară inclusiv clauze Anti-Fraudă, precum și Prevederile
Instituționale, Generale și Finale;
> Anexe ce includ referinţe precise la legislația UE ce urmează a fi preluată de Moldova, cu
termene exacte de implementare;
> Protocoale.
Preambul reprezintă o selecţie a celor mai importante aspecte în cooperarea moldo-comunitară,
confirmând intenţia părţilor de a dezvolta o relație apropiată și de durată. Preambulul prezintă
referințe importante la valorile comune și alte elemente cheie care „dau tonul” întregului Acord.
Printre acestea se numără următoarele:
> O referință la valorile comune care stau la baza funcţionării UE – și anume democrația,
respectul drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statul de drept.
> O referință privind recunoașterea Moldovei ca fiind o țară europeană cu o istorie și valori
comune cu cele ale Statelor Membre UE.
> O referință la aspirațiile europene ale Moldovei. UE salută alegerea europeană a Moldovei,
inclusiv angajamentul de a dezvolta o democrație durabilă și o economie de piață.
> O recunoaștere a faptului că asocierea politică și integrarea economică a Moldovei în cadrul
UE depinde de progresul în implementarea AA, precum și de rezultatele obținute de Moldova în
asigurarea respectului faţă de valorilor comune și progresul în convergența cu domeniile politice,
economice și legale ale UE.
Titlul I: Principiile Generale
Acest Titlu definește principiile generale care vor forma baza politicilor interne și externe ale
Asocierii dintre UE și Moldova și anume:
> Respectul pentru principiile democratice, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul
de drept.
> Promovarea respectului pentru principiul suveranității și al integrității teritoriale,
inviolabilitatea hotarelor și independență, precum și combaterea proliferării armelor de
distrugere în masă. De asemenea, principiile unei economii de piață, buna guvernare, lupta cu
corupția, lupta împotriva diferitor forme de crimă organizată trans-națională și a terorismului,
promovarea unei dezvoltări durabile sunt importante pentru consolidarea relațiilor dintre UE și
Moldova și vor sta la baza acestei cooperări.

Titlul II: Dialogul politic și reforme, cooperarea în domeniul politicii externe și de

securitate
În cadrul acestui Titlu, Acordul de Asociere prevede intensificarea dialogului politic UE-
Moldova și cooperarea în vederea convergenței graduale în sectoarele acoperite de Politica
Externă și de Securitate Comună (PESC și Politica de Securitate şi Apărare Comună (PASC).
> Titlul II vizează aspecte precum obiectivele dialogului politic, dialogul și cooperarea privind
reformele pe plan naţional, precum și cele ce ţin de politica externă și de securitate.
> Acordul prevede mai multe platforme pentru desfăşurarea dialogului politic, Consiliul de
Asociere UE- Moldova fiind cel mai înalt nivel al desfășurării acestuia. Dialogul politic va avea
scopul inter alia:
>> de a aprofunda asocierea politică și de a spori convergența și eficiența politicilor, inclusiv a
celei de securitate;
>> de a promova stabilitatea şi securitatea internațională bazate pe un multilateralism eficient;
>> de a consolida cooperarea și dialogul privind securitatea internaţională şi managementul
conflictelor, în mod special pentru a aborda provocările și amenințările cheie la nivel global și
regional;
>> de a încuraja o cooperare practică și orientată spre rezultate pentru a consolida pacea,
securitatea și stabilitatea pe continentul European;
>> de a consolida respectul pentru principiile democratice, statul de drept și buna guvernare,
drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților naționale,
nediscriminarea persoanelor ce aparțin minorităților și respectul pentru diversitate, și de a
contribui la consolidarea reformelor politicilor interne.
Titlul III: Justiție, Libertate și Securitate
Acoperă aspectele ce țin de statul de drept și respectul drepturilor omului; protecția datelor cu
caracter personal; cooperarea în domeniul migrației, azilului și a managementului frontierelor;
mobilitatea; cooperarea în lupta împotriva drogurilor ilicite, crimei, corupției şi spălării banilor;
cooperarea în contracararea terorismului și cooperarea judiciară.
> UE și Moldova s-au angajat prin Acordul de Asociere să-și consolideze dialogul și cooperarea
în domeniul migrației, a azilului și a managementului frontierei. Importanța introducerii unui
regim de călătorie fără vize pentru cetățenii Moldovei, la momentul potrivit, în condițiile în care
o mobilitate bine administrată și securizată este recunoscută de Acord.
> De asemenea, în Acord este reflectat angajamentul pentru combaterea crimei organizate și a
spălării banilor, pentru reducerea aprovizionării cu stupefiante și a cererii pentru drogurile ilicite,
intensificarea cooperării în lupta împotriva terorismului.
Titlul IV: Cooperare economică și sectorială
Acoperă teme ce țin de cooperarea economică și anume cele ce vizează dialogul economic,
managementul finanțelor publice și controlul financiar, politici fiscale şi cooperare în sectorul
vamal, statistica, precum și o cooperare sectorială extinsă în peste 25 sectoare, atît în
sectoaretradiţionale precum transportul, energetica, protecţia mediului, precum şi în cele noi ca
minerit, afaceri maritime şi pescuit, cooperarea transfrontalieră și regională. De asemenea, Titlul
respectiv reconfirmă principiile şi modalităţile de participare a Moldovei la Agențiile și
Programele Comunitare.
Titlul V: Comerț și aspecte ce țin de Comerț (DCFTA)
UE este cel mai important partener comercial al Moldovei, acoperind circa 45% din comerțul
extern al țării. O integrare economică mai aprofundată prin intermediul DCFTA va reprezenta un
impuls puternic pentru creșterea economiei țării. Fiind un element principal al Acordului de
Asociere, DCFTA va crea oportunități de afaceri în Moldova și va promova o modernizare
economică reală și integrarea în UE. Rezultatul direct al stabilirii Zonei de Comerţ Liber şi
Aprofundat cu UE este faptul că în Moldova cetăţenii vor beneficia de produse şi servicii de o
calitate şi o siguranţă sporită, iar producătorii vor fi susţinuţi în accesarea într-un mod mai
eficient şi deschis pieţele internaţionale.
> Astfel Titlul DCFTA din Acordul de Asociere este dedicat Comerțului și aspectelor ce ţin de
Comerț. Integrarea economică urmează a fi realizată prin Stabilirea unei Zone de Comerţ Liber
Aprofundat şi Cuprinzător.
> DCFTA, prin intermediul inclusiv a unui proces mai extins de armonizare legislativă, va
contribui la avansarea integrării Moldovei pe Piața Internă a UE. Aceasta include eliminarea
majorității taxelor și a barierelor în comerțul cu bunuri, prestarea serviciilor și în circulaţia
capitalului şi a investițiilor.
> DCFTA va oferi un nou mediu pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre UE și Moldova.
Noi oportunități comerciale și de investiții vor fi create pentru a stimula concurenţei. Toate
aceste elemente reprezintă factori cheie pentru restructurarea și modernizarea economică a
Moldovei. Mai mult decât atât UE şi alţi parteneri internaţionali s-au angajat să susţină Moldova
în promovarea celor mai costisitoare reforme pe care le implică DCFTA, prin asistenţă financiară
şi tehnică. Odată ce va fi implementat, DCFTA va duce pe termen lung la o creștere combinată a
PIB-ului Moldovei de până la 5,4%
Capitolul II. Suportul financiar acordat de UE pentru implementarea
Acordului
2.1. Prevederi Finale și Instituționale
AA prevede o structură instituțională de cooperare, ajustată specificului relaţiilor dintre UE şi
Moldova.
> Cel mai înalt nivel va fi reprezentat de Consiliul de Asociere UE-Moldova, care se poate
întruni în diverse formate. Este important de menţionat că Consiliul de Asociere va putea lua şi
decizii cu caracter obligatoriu în baza consensului ambelor părți.
> Consiliul de Asociere va fi asistat în realizarea sarcinilor sale de către Comitetul de Asociere.
Acesta, la rândul său, poate crea Sub-comitete pentru a implementa cooperarea sectorială.
Întrunindu-se într-un format special, Comitetul de Asociere va examina aspectele specifice
DCFTA.
> Acordul de Asociere mai prevede și o platformă de cooperare instituţionalizată pe dimensiunea
parlamentară, în mod special prin stabilirea Comitetului Parlamentar de Asociere. Acesta va fi un
forum al membrilor Parlamentului European și al membrilor Parlamentului Moldovei.
> Un alt element important al AA este promovarea întrunirilor sistematice a reprezentanţilor
societăţii civile. Astfel, va fi stabilită o Platformă a Societății Civile, care va putea oferi
recomandări Consiliului de Asociere. În Titlul respectiv mai sunt incluse o serie de prevederi
menite să asigure implementarea corectă a Acordului de Asociere, care vizează inter alia:
> Armonizarea graduală a legislației Republicii Moldova la normele și standardele UE.
Conceptul dat este important în contextul anexelor AA care prevăd legislaţia UE care urmează a
fi preluată de Moldova în anumite termene specifice, de pînă la 10 ani după în intrarea în vigoare
a Acordului > Armonizarea dinamică care reflectă caracterul dinamic al legislației UE care nu
este statică, ci se dezvoltă în continuu. Astfel, procesul de armonizare va fi unul dinamic și va
ține pasul cu principalele reforme din UE, dar într-un mod echilibrat, luând în considerare
capacitatea Moldovei de a implementa aceste norme.
> Monitorizarea, mecanism prin intermediul căruia părțile vor evalua realizarea angajamentelor
stabilite în Acordul de Asociere. Procesul de monitorizare va avea o importanță aparte pentru
DCFTA, deoarece rezultatul pozitiv al acestuia va fi precondiția unei deschideri mai avansate a
pieței UE pentru agenții economici din Moldova. Monitorizarea va include evaluările procesului
de armonizare a legislației Moldovei la actele UE (și acolo unde va fi aplicabil, la instrumentele
internaționale).
> Mecanismul de Soluționare a Litigiilor care va fi aplicat dacă unele obligații din cadrul AA nu
vor fi îndeplinite de către una dintre Părți. Pentru capitolul ce ține de DCFTA este stabilit un
Mecanism de Soluționare a Litigiilor specific comerțului inspirat de mecanismul de soluționare a
litigiilor reglementat de OMC.
> Durata Acordului de Asociere UE-Moldova este nelimitată. Textul AA este tradus în cele 24
de limbi ale statelor membre ale UE.
Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi
integrarea graduală a Moldovei pe piaţa comunitară. Acordul privind crearea Zonei de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi
servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative
şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. In același timp, UE tinde să
aprofundeze dialogul cu R. Moldova și cooperarea în domeniile ce vizează mobilitatea, migrația,
azilul și gestionarea frontierelor barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi
armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. In același timp, UE tinde să
aprofundeze dialogul cu R.Moldova și cooperarea în domeniile ce vizează mobilitatea, migrația,
azilul și gestionarea frontierelorîn spiritul cadrului de politică externă a UE privind migrația în
scopul cooperării în domeniul migrației legale, inclușiv a migrației circulare și combaterii
migrației ilegale, precum și așigurării implementării eficiente a acordului de readmișie, dar și
acordarea regimului fără vize pentru cetățenii RepubliciiMoldova, Libera circulație în Schengen
devenind de asemenea o prioritate pentru politica internă și externă a statului. Schimbări
conșiderabile au fost făcute la capitolul privind migrația ilegală, inclușiv readmișia. În scopul de
a stabili un control asupra fluxurilor migratorii care patrund prin segmentul transnistrean al
frontierei moldo-ucrainene, necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite șase
birouri regionale ale Biroului de Migrație și Azil. Unul din obiectivele de baza ale AA il
constituie susținerea și sporirea cooperarii în domeniul justiției, libertății și securității cu scopul
de a consolida statul de drept și respectarea drepturilor omului și ale libertăților Fundamentale

2.2. Cooperarea Financiară

Asistența bilaterală acordată de UE Republicii Moldova a crescut foarte mult în ultimii ani,
demonstrând una dintre cele mai ridicate rate de asistență per capita din regiune. Așa cum este
ilustrat mai jos, aceasta a continuat să crească în ultimii ani în special începând cu anul 2010. De
asemenea, în baza rezultatelor pozitive atinse în cooperarea cu UE, Republica Moldova a
beneficiat şi de un supliment de fonduri în cadrul Programului de Cooperare și Integrare a
Parteneriatului Estic (EaPIC), în conformitate cu principiul mai mult pentru mai mult.
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
Planificat 40 62.3 57 66 78.6 122 100 525.9
(milioane euro)

Uniunea Europeană este cel mai mare donator din Moldova. Conform statisticilor curente, 246
proiecte finanțate din asistența externă, dintre care 84 de UE sunt implementate în Moldova Cu
titlu aparte menţionăm Programul de Dezvoltare a Capacităţilor Instituţionale, care oferă suport
direct în pregătirea pentru și implementarea viitorului Acord de Asociere. Această Program
include mai multe instrumente: Twinnng, Proiecte TAIEX și Sigma, asistență tehnică și
echipament. Programul promovează buna guvernare și o responsabilitate sporită a instituțiilor
publice din Moldova față de cetățeni, prin armonizarea progresivă la standardele și cele mai bune
practici europene. În sprijinul procesului de reformare a instituţiilor publice din Moldova, au
venit şi 15 experţi internaţionali de nivel înalt care activând zi de zi alături de funcţionarii din
autorităţile publice moldoveneşti au contribuit la transferul experienţei şi celor mai bune practici
europene. Un alt instrument cheie în oferirea asistenței comunitare este așa-numitul Program de
Suport pentru Politicile Sectoriale conform căruia în bugetul naţional sunt direct transferate sume
de bani semnificative pentru reformarea unui anumit sector, în conformitate cu criteriile şi
mecanismul stabilit în comun cu UE ("Susținere Bugetară "). Cele mai recente programe
implementate prin respectivul mecanism sunt:
-În 2010, Programul de Susținere a Politicilor pentru Stimularea Economică a Zonelor Rurale cu
un buget de 59 milioane euro care contribuie la dezvoltarea economică durabilă a zonelor rurale
din Republica Moldova;
În 2011, Programul de Susținere a Politicilor pentru Reforma Sectorului Energetic din Moldova
(42.6 milioane euro), care are scopul de a ajuta Moldova să atingă obiectivele Strategiei
Energetice, concentrându-se pe Planul de Acțiuni privind Eficiența Energetică (care include
promovarea eficienței energetice și energiei regenerabile). În cadrul acestui Program se
realizează un proiect cu un impact major - Energie și Biomasă, grație căruia sisteme moderne de
încălzire pe bază de biomasă au fost instalate în 139 de școli, grădinițe, centre comunitare și alte
spații din mediul rural. Noile sisteme de încălzire au facilitat crearea a mai mult de 250 locuri de
muncă, precum și la lansarea a zeci de noi afaceri ce produc combustibil pe bază de biomasă sub
forma de pelete și brichete.
-În 2012, Programul de Susținere a Politicilor pentru reformele din Sectorul Justiției (60
milioane euro). Obiectivul principal al acestei inițiative este de a susține Guvernul Moldovei în
implementarea Strategiei Reformei Sectorului Justiției și a Planului de Acțiuni corespunzător și
să dezvolte o justiție accesibilă, eficientă, independentă, transparentă, profesională, cu o înaltă
responsabilitate față de societate, în conformitate cu standardele europene, care asigură statul de
drept și protecția drepturilor omului.
*Din bugetul pentru 2013, vor fi susţinute programe de dezvoltare în sectorul Educației
Vocaționale și pentru susținerea Implementării Planului de Acțiuni pentru Liberalizarea
Regimului de Vize.
- Priorități pentru susținerea financiară ce va fi acordată de UE în noul cadru financiar pentru anii
2014-2020 vor constitui domeniile Agricultura şi Dezvoltarea Rurală, Reforma Poliţiei şi
Managementului Frontierei.
2.3. Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA)
DCFTA reprezintă un nou instrument comercial care depășește conceptul tradițional de
liberalizare a comerțului, bazat pe două elemente cheie. Primul, prevede liberalizarea comerțului
prin eliminarea taxelor vamale, a cotelor de import și a altor bariere procedurale, legale și tehnice
în fața comerțului; inclusiv noi reglementări liberalizate privind investițiile și serviciile.
Al doilea aspect ţine de preluarea normelor și standardelor UE, asigurând astfel premisele pentru
o integrare aprofundată pe piața comunitară, care de altfel este şi cea mai mare la nivel mondial,
cu 500 milioane de consumatori și o valoare nominală a PIB-ului de circa 20 de trilioane de
dolari SUA. Adițional, este prevăzută instituirea unor comitete la nivel de experţi pentru a
asigura un dialog și o cooperare eficientă între părți în diferite domenii prevăzute de acord.
Acordul acoperă un număr mare de sectoare care vor fi afectate în mod pozitiv:
Accesul pe piață: liberalizarea majoră a taxelor de import, pe termen lung circa 95% din taxe
vor fi reduse la zero, iar pentru restul poziţiilor, taxele fie sunt reduse, fie este stabilită o cotă
pentru exportul fără taxe. Taxele scăzute vor conduce la o mai mare concurenţă şi respectiv la
scăderea prețului pentru consumatori și la mai multe importuri. În timp, noile tehnologii
importate vor conduce la o productivitate mai înaltă, la salarii mai mari și la creșterea generală a
sectorului prin noi oportunități de angajare. S-a estimat că exporturile din Moldova spre UE vor
crește cu 15 şi 16% pe termen scurt și respectiv lung, importurile crescând doar cu 6 și respectiv
8 procente. Aceasta presupune că DCFTA va duce la o relativă îmbunătățirea a balanţei
comerciale a Republicii Moldova. Partea cea mai mare a acestei creșteri este determinată de
reducerea barierelor Sanitare şi Fitosanitare şi a Barierelor Tehnice. Beneficiile se preconizează a
fi mai mari pentru Moldova, deoarece armonizarea la standardele UE, nu doar va deschide de
facto piața UE pentru exportatorii din Moldova, dar va duce la accesul sporit al produselor din
Moldova pe piețele țărilor terțe, atunci când producătorii Moldoveni se vor conforma la
standardele UE. În mod special în sectorul agricol, care este unul extrem de important,
eliminarea taxelor va duce la creșterea exporturilor din Moldova spre UE, în special a zahărului,
cerealelor și grînelor (o creștere de 30%), precum și a altor produse agroalimentare. Doar
anumite produse agricole (în mare parte produse de origine animalieră, zahăr şi cereale), care
sunt considerate produse sensibile pentru piaţa UE, vor fi supuse monitorizării fluxurilor
comerciale din Republica Moldova. Această monitorizare vine să asigure că importurile
produselor clasificate ca fiind moldoveneşti, corespund capacităţii de producere a ţării şi nu are
loc eludarea taxelor prin exportul produselor de o altă origine decât cea moldovenească. În ceea
ce privește importurile pe piaţa din Republica Moldova, eliminarea imediată a taxelor este
prevăzută pentru majoritatea produselor. Liberalizarea treptată (între 3 şi 10 ani) este prevăzută
pentru anumite produse sensibile pentru piaţa autohtonă (în mare parte produse agricole, ca
vinurile, anumite produse agricole prelucrate, anumite produse din carne şi fructe/legume, de
asemenea unele produsee industriale-textile/îmbărăcăminte). Pentru o serie de produse accesul
nu va fi liberalizat, fiind administrate cote tarifare (TRQ). Aceste produse includ carnea de găină
şi cea de porc, unele produse lactate, produse procesate din carne, zahăr. Exportul produsele
industriale din Moldova în UE de asemenea va beneficia de reducerea taxelor, începând cu data
intrării în vigoare a Acordului.
Prestarea serviciilor: Liberalizarea și armonizarea legislativă în sectorul comerţului cu servicii
va avea un impact pozitiv. Se așteaptă ca armonizarea cu practicile UE va duce la un nivel
crescut al Investiţiilor Străine şi respectiv la creşterea standardelor de muncă şi a salariilor.
 Concurenţa: Aproximarea instituțională și legală a regulilor ce ţin de concurenţă şi ajutor de
stat va îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Moldova, care în schimb va duce la
prețuri mai mici, calitate şi siguranţă mai înaltă a produselor și serviciilor împreună cu o alegere
mai mare pentru consumatori. În ceea ce privește alinierea la reglementările privind ajutorul de
stat, se așteaptă că acestea vor consolida mediul de afaceri intern graţie investițiilor externe
sporite. Fluxul adițional de investiţii va facilita în continuare modernizarea economiei Moldovei,
restructurarea afacerilor, crearea locurilor de muncă.
Achizițiile publice: Armonizarea reglementărilor privind achizițiile guvernamentale cu
standardele UE va spori eficiența investițiilor publice prin accesarea ofertelor mai ieftine şi mai
competitive, fiind posibilă realocarea resurselor către cele mai eficiente companii. Deschiderea
accesului participării UE la licitațiile publice din Moldova va duce mai departe la scăderea
costurilor și la o potențială sporire a calității lucrărilor publice, a ofertelor și a serviciilor.
Drepturile de proprietatea intelectuală (DPI): În domeniul drepturilor proprietății
intelectuale, reformele care vor fi implementate în contextul DCFTA au drept scop crearea unui
mediu deschis inovaţiilor, inclusiv prin oferirea unei protecţii eficiente a DPI. Moldova s-a
angajat să armonizeze legislația sa cu acquis-ul comunitar, inclusiv în partea ce ţine de protejarea
Indicaţiilor Geografice şi a Denumirilor de Origine. Respectarea cu mai multă strictețe a
cerințelor în lupta împotriva produselor contrafăcute și a pirateriei, va duce la o creștere a
securității companiilor ce desfășoară activități comerciale în Moldova, astfel consolidând
investițiile în diverse sectoare ale economiei.
Reglementări tehnice: Normele tehnice diferite reprezintă un impediment cheie pentru
exporturile din Moldova în UE. Astfel, ajustarea reglementărilor tehnice la cele ale UE va avea
un impact multidimensional asupra economiei. Un prim direct efect va fi reducerea costurilor
companiilor ce țin de trecerea procedurilor de evaluare a conformității. Odată cu implementarea
prevederilor DCFTA va fi instituit un mecanism de recunoaştere reciprocă a procedurilor de
evaluare a conformităţii astfel reducându-se costurile de promovare a produselor. Conform
estimărilor pentru produsele agricole reducerile ar putea atinge 50%, iar pentru cele industriale
35%. Indirect, beneficiile vor rezulta din faptul că companiile vor fi stimulate să investească în
calitate şi tehnologii noi pentru a fi competitivi. Îmbunătățirea calităţii va avea un impact pozitiv
suplimentar asupra nivelului de sănătate a populației.
Măsurile sanitare și fitosanitare: Armonizarea legislaţiei în acest sector va avea cel mai mare
impact asupra sectorului agro-alimentar, or în prezent un şir de produse din Moldova, cum ar fi
cele de origine animală, nu pot fi exportate în UE din cauza nerespectării acestor standarde.
Odată cu implementarea standardelor UE, va fi facilitat exportul nu doar pe piaţa UE, dar şi în
raport cu ţările terţe, iar consumatorii locali vor avea acces la produse de o calitate şi siguranţă
europeană. Impactul social al DCFTA Se preconizează ca DCFTA să producă un impact major şi
în plan social, contribuind la reducerea sărăciei inclusiv prin crearea noilor oportunităţi de
angajare atât pentru personalul calificat, cât şi cel necalificat. Pe termen mediu se prognozează o
reducere a exodului forţei de muncă ca rezultat al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi creşterii
salariilor, în particular în mediile rurale.
Liberalizare asimetrică, dar și beneficii asimetrice Costurile care vor rezulta din necesitatea
de reformare şi modernizare vor fi pe deplin compensate de beneficii pe termen lung. În plus,
unele costuri vor fi împărțite cu UE, deoarece aceasta este dispusă să ofere asistenţa tehnică şi
financiară Republicii Moldova. Pe termen scurt, se preconizează ca DCFTA să ducă la o creștere
a produsului național cu 71 milioane euro pentru UE și 75 milioane euro pentru Moldova. Pe
termen lung, schimbarea estimată a produsului național pentru Moldova se va dubla, adică va
ajunge la 142 milioane. În termeni relativi, pentru UE aceste schimbări la nivelul produsului
național se traduc printr-un procent neglijabil de 0% a PIB-ului. Pentru Moldova schimbările
sunt mult mai profunde, deoarece creșterea produsului național se traduce într-o creștere a PIB-
ului cu 3,2% pe termen scurt și 5,4% pe termen lung. Pentru Moldova, UE reprezintă un partener
comercial mult mai important, decât este Moldova pentru UE, aceasta fiind un rezultat al
diferenţei mărimii şi capacităţii pieţelor în termeni de calibru economic, UE fiind cu mult mai
mare. Din aceste considerente, un acord DCFTA între cele două părți va avea un impact mai
mare asupra Moldovei, decât asupra UE.
Capitolul III.Beneficiile și riscurile asocierii.
Acordul va aduce un șir de beneficii tangibile Republicii Moldova. Cu trecerea timpului,
Acordul de Asociere va duce la îmbunătăţirea considerabilă a vieţii cetăţenilor moldoveni, în
special, prin fortificarea instituţiilor democratice, a stabilităţii politice, economice și
instituţionale, dar și printr-o economie mai puternică și prosperă. Calculele prezic o creștere
economică anuală de aproximativ 5,4%. Nu există temei de îngrijorare privind eventualele
dificultăţi economice. Dimpotrivă, Republica Moldova va beneficia de noi oportunităţi
comerciale și va avea un acces mai ușor la piaţa UE – cea mai mare din lume. Acordul va
permite economiei Republicii Moldova să atingă standardele de competitivitate ale UE și, prin
urmare, să-și găsească, treptat, locul său în economia mondială. Aceasta va deschide noi
oportunităţi nu doar în spaţiul comercial al UE, dar și în spaţiul comercial global, avînd în vedere
recunoașterea normelor și standardelor UE la nivel mondial. Sectoarele cele mai sensibile vor
beneficia de perioade de tranziţie 88Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova -
Uniunea Europeană. Ghid lungi, pentru a asigura adaptarea armonioasă a economiei Republicii
Moldova la noile condiții.
• Reforme și beneficii. Condiţiile pentru comerţ cu bunuri și servicii, dar și condiţiile pentru
companii vor fi îmbunătăţite imediat, atît pentru UE, cît și pentru Moldova, facilitînd astfel
comerţul și investiţiile. Acest lucru este important mai ales pentru Republica Moldova, care are
nevoie de investiţii pentru creșterea economică. Odată cu intrarea în vigoare a ZLSAC,
întreprinderile moldovenești vor avea acces imediat pe piaţa UE, ceea ce va face Moldova mai
atractivă pentru investitorii locali și străini. Beneficiile suplimentare ale Moldovei vor depinde
de reformele care vor permite ţării să atingă standardele UE și să încurajeze competitivitatea,
ridicînd capacitatea agen- ţilor economici de a participa masiv pe piaţa UE. Companiile
exportatoare moldovenești vor fi, probabil, printre beneficiarii imediaţi ai Acordului de Asociere.
Dar și ceilalți cetăţeni vor fi printre beneficiarii imediaţi ai acestui tip de asocieri, întrucît
bunurile importate din UE vor fi mai ieftine. Pe termen mediu și lung, Acordul va impulsiona
investiţiile, va contribui la crearea unor companii noi și la modernizarea unor sectoare ale
economiei prin intermediul reformelor, în promovarea cărora Moldova este asistată de UE.
Standardele securităţii alimentare și a produselor de consum vor face mai sigură viaţa cetăţenilor
moldoveni. Vor fi create noi locuri de muncă datorită creșterii investiţiilor, care vor avea un
impact pozitiv asupra creșterii salariilor. Finalmente, cetăţenii și afacerile vor beneficia,
deopotrivă, de pe urma transparenţei procesului decizional și vor putea cere socoteală despre
orice problemă referitoare la implementarea Acordului de către autorităţile din RM.
 Prognoze, strategii şi perspective. Experienţa de integrare europeană a ţărilor CSI şi a statelor
din Europa, demonstrează că integrarea economico – geografică este forma necesară de existenţă
a unui stat european. Dar, procesul de integrare are un caracter dual, care este însoţit atât de
efecte pozitive, cât şi negative. Efectele apropierii RM de UE ţin de sfera politicii, economiei şi
vieţii sociale. Din punct de vedere economic menţionăm: eliminarea sindromului de „economie
periferică”, lărgirea accesului pe piaţa europeană comună şi stimularea exportului, creşterea ISD,
intensificarea fluxurilor tehnologice şi know – how managerial. Din punct de vedere politic,
integrarea la UEM semnifică: creşterea gradului de securitate a ţării, condiţii favorabile pentru
reforme politice, adâncirea procesului de europenizare şi modernizarea societăţii noastre. În
aspect social, avantajele principale ar fi: protecţia muncii, sănătate, folosirea resurselor naturale
şi de informaţie. Dar, principala piedică în procesul de aderare nu sunt problemele externe, ci
situaţia internă: structura etnică complexă; divizarea socială, economică şi politică a societăţii;
legislaţia incompletă, etc. Moldova trebuie să demonstreze că poate fi nu numai un consumator
de prosperitate şi securitate, dar şi un furnizor al acestora. Acţiunile concrete care trebuie să fie
realizate în ţară pe termen scurt şi mediu constau în: formularea unor decizii politice ferme de
integrare, crearea cadrului instituţional de integrare, respectarea criteriilor de convergenţă în ceea
ce priveşte politica macroeconomică şi intensificarea transformărilor sistemice
În societate persistă o serie de mituri despre implicațiile semnării Acordului de Asociere cu UE,
care alimentează și reticența populației vizavi de acest proces. În continuare, vom demonta cinci
asemenea mituri.
Mitul nr. 1: Federația Rusă este principala piață de desfacere pentru exportatorii
moldoveni

Unul din principalele argumente invocate împotriva semnării Acordului de Asociere cu UE în

favoarea aderării la Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” este faptul că Federația Rusă
este principala piață de desfacere pentru producătorii autohtoni. În realitate, argumentul este unul
fals, iar pentru a ne convinge vom face referință la datele statistice disponibile. Într-adevăr,
analiza la nivel de țări sugerează faptul că cel mai important partener comercial al Republicii
Moldova în derularea exporturilor este Federația Rusă (30,3% din exporturi în 2012). Totuși,
circa două treimi din aceste exporturi sunt de fapt re-exporturi. Spre deosebire de re-exporturile
în UE sau Turcia, care implică tranzacții de tip lohn, re-exporturile în Federația Rusă nu
contribuie substanțial la crearea de noi locuri de muncă și nici la dezvoltarea economică d
Mit demontat: Piața rusească este una importantă, însă nu crucială pentru economia
moldovenească. Mai mult decât atât, potrivit estimărilor econometrice, eventualele fluctuații
economice din UE au un impact de circa două ori mai persistent asupra economiei moldovenești
față de fluctuațiile din spațiul CSI. Totodată, în baza unui model gravitațional al comerțului
exterior al Republicii Moldova concludem că companiile exportatoare moldovenești au devenit
mult mai profund ancorate în economia comunitară pe parcursul anilor 2010-2012 în comparație
cu 2007-2009.eoarece acestea nu implică activități intense de procesare
Mitul nr. 2: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza pierderea pieței CSI
Pierderea pieței rusești este un alt argument fals, deseori utilizat în calitate de sperietoare pentru
a compromite dezideratul semnării Acordului de Asociere cu UE. Adevărul este că Acordul de
liber schimb aprofundat și cuprinzător, care este parte componentă a Acordului de Asociere, este
compatibil cu alte acorduri de liber schimb de care beneficiază Republica Moldova. Din acest
context, nu face excepție nici Acordul de liber schimb cu țările CSI. Astfel, în urma semnării
Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea exporta fără taxe vamale atât în UE, cât și în
CSI. Mai mult decât atât, în acest caz va intra în vigoare și Acordul de liber schimb cu Turcia,
care la moment este a treia după importanță piață de desfacere pentru exporturile moldovenești.
Mit demontat: Acordul de Asociere cu UE va crea premisele necesare pentru diversificarea
piețelor de desfacere a producătorilor autohtoni și nu implică pierderea altor piețe. Evident, pe
termen scurt există riscul aplicării de către Federația Rusă a unor restricții la importul de vinuri,
fructe sau alte produse din Moldova. Însă, acestea nu se vor menține pe o perioadă lungă de timp,
având în vedere caracterul lor politic și existența Arbitrajului OMC unde oricând pot fi contestate
asemenea practici. Nu în ultimul rând, impactul restricțiilor respective tinde să diminueze în timp
datorită reorientării producătorilor spre alte piețe, iar embargoul aplicat în ultimii ani de către
Rusia la importul de vinuri și fructe din Moldova servește drept exemplu elocvent în acest sens.
Mitul nr. 3: Economia din raioanele de est ale Republicii Moldova va avea de pierdut în
urma semnării Acordului de Asociere cu UE
Într-adevăr, semnarea Acordului de Asociere cu UE ar putea implica o serie de costuri pentru
economia regiunii transnistrene. Riscurile majore țin de eliminarea tarifelor vamale aplicate de
autoritățile regiunii, care la moment constituie în medie circa 7,3%, față de 4,6% aplicate pe
restul teritoriului Republicii Moldova. Prin urmare, liberalizarea politicii tarifare ar putea cauza
reducerea veniturilor bugetare ale regiunii cu circa 6%-10% și ar putea expune companiile locale
la un șoc competitiv major.
Mit demontat: În pofida costurilor și riscurilor existente, creșterea oportunităților de export și
ameliorarea climatului de afaceri urmează să contribuie cu circa 3%-5% la creșterea economiei
regionale pe termen lung.
Mitul nr. 4: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va „distruge producătorul autohton”
Mitul este alimentat de necesitatea eliminării de către Republica Moldova a tarifelor vamale la
importurile din UE și Turcia, fapt ce ar putea expune producătorii autohtoni la o concurență
acerbă cu mărfurile importate. Însă, argumentul respectiv este unul fals atât din punct de vedere
tehnic, cât și conceptual.
Din punct de vedere tehnic, politica tarifară a Republicii Moldova este deja relativ liberalizată,
cele mai mari tarife vamale fiind aplicate la importul de produse agricole, pentru care sunt
prevăzute perioade de tranziție de până la 10 ani. Deci, Acordul de Asociere nu va obliga
autoritățile de la Chișinău să elimine imediat tarifele vamale, ci va oferi o perioadă de timp
suficientă pentru a permite companiilorautohtone să se modernizeze și să produca mai eficient și
mai calitativ. Din punct de vedere conceptual, autoritățile trebuie să fie mai mult preocupate de
consumatorul autohton, decât de producătorul autohton. La moment, sub paravanul „protejării
producătorului autohton” diverse companii reușesc să lobeze în favoarea instituirii unor tarife
vamale protecționiste. Însă prețul acestor măsuri este plătit de consumatori prin intermediul unor
prețuri mai mari și produse mai puțin calitative. Problema este relevantă în special pentru
industria agroalimentară. Acordul de Asociere urmează să reechilibreze balanța în favoarea
consumatorilor, prin asigurarea unei competiții oneste între producători și asigurarea unor
standarde clare de calitate.
Mit demontat: Este adevărat că unii producători, care se vor dovedi a fi necompetitivi, vor fi
forțați să plece de pe piață. Însă, în așa mod, aceștia vor face loc altor companii capabile să
producă mai calitativ și mai eficient. Totodată, riscul competitiv va fi atenuat de perioadele lungi
de tranziție pentru cele mai sensibile sectoare (agroalimentar). În schimb, majoritatea ramurilor
industriale urmează să beneficieze, iar exporturile – să crească. În schimb, consumatorii vor avea
acces la o gamă mai largă de produse mai calitative și, în același timp, mai ieftine.
Mitul nr. 5: Semnarea Acordului de Asociere cu UE implică aderarea Republicii Moldova
la spațiul comunitar și NATO
În mod indubitabil, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE va apropia
Republica Moldova de valorile europene și va facilita integrarea economică și asocierea politică
a acesteia în spațiul comunitar. Însă, semnarea Acordului nu presupune și acordarea statului de
candidat pentru aderarea la UE, cu atât mai mult la NATO. Mai curând, importanța Acordului de
Asociere și, respectiv, a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE este
determinată de faptul că acesta încununează trecerea la a doua etapă de integrare economică: de
la Preferințele Comerciale Autonome la eliminarea mutuală a tuturor taxelor vamale între părțile
semnatare.

Mit demontat: Semnarea și implementarea Acordului de Asociere creează condițiile necesare

unei integrări mai profunde în spațiul comunitar, însă nu conferă Republicii Moldova în mod
expres statutul de candidat pentru UE sau o perspectivă europeană clară. Perspectivele clare
privind aderarea la UE vor apărea odată cu implementarea unui șir de reforme sistemice menite
să modernizeze sistemul de justiție, să diminueze esențial corupția în toate domeniile și la toate
nivelele și să asigure un climat de afaceri cu adevărat prietenos. Însă, aceasta depinde strict de
voința politică și capacitățile factorilor de decizie locali. Cu toate acestea, implementarea
Acordului de Asociere constituie o premisă importantă în această direcție.

INCHEIERE
Deşi Republica Moldova înregistrează progrese considerabile în comparaţie cu ceilalţi membri ai
Parteneriatului Estic, este necesar fortificarea angajamentelor la nivel naţional privind cursul de
integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, un element principal îl constituie
coordonarea mai eficientă a cooperării dintre instituţiile vizate în procesul de implementare a
reformelor precum şi dintre instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale.
2. Comunicarea reprezintă un instrument definitoriu, care ar ghida societatea în perioada de
convergenţă la politicile europene. O politică de comunicare eficientă ar facilita înţelegerea
proceselor de reformă şi a cadrului legal precum şi ar contribui la o mai bună implementare şi
adaptare la noile standarde de viaţă, dar şi la utilizarea poșibilităţilor oferite de programele
europene specializate.
3. Continuarea negocierilor privind Acordul de Asociere şi DCFTA trebuie să reprezinte o
prioritate astfel încât negocierile să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic
din noiembrie 2013, la Vilnius. De asemenea, Republica Moldova trebuie să-şi îndeplinească
angajamentele asumate odată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană pentru a se
racorda la șistemul de securitate energetică european.
4. Eforturi trebuie depuse pentru continuarea dialogului şi activităţilor de întărire a măsurilor de
încredere între cele două maluri precum şi implicarea autorităţilor din regiunea transnistreană în
procesul de negociere a DCFTA.
5. Chiar dacă susţinerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea
parcursului european al Republicii Moldova precum şi în crearea unei imagini pozitive a ţării în
cadrul Comunităţii Europene, trebuie să ţinem cont de faptul căintegrarea europeană este un
proces continuu de reforme pe interior, nu este doar un vector al politicii externe ci mai cu seama
un vector al politicii interne a statului. Respectarea riguroasă a angajamentelor asumate faţă de
partenerii europeni precum şidialogul onest reprezintă principiile de bază ce trebuie să definească
şi să ghideze parteneriatul cu UE. Doar în aceste condiţii, Republica Moldova ar putea beneficia
pe deplin de principiul „mai mult pentru mai mult” precum şi de susţinerea continuă a UE pe
plan intern şi extern.
Acordul de Asociere oferă în primul rând oportunitatea deschiderii unei piețe de 500 milioane de
consumatori, a căror putere de cumpărare este 5 ori mai mare decât a locuitorilor din Uniunea
Vamală. Semnarea și ratificarea Acordului are ca efect imediat faptul că 91% din produsele
moldovenești vor fi exportate în UE fără taxe. Investițiile necesare pentru restructurarea
agriculturii, vor fi acordate de UE prin Instrumentul de Vecinătate Europeană, iar sumele
aprobate pentru dezvoltarea acestui sector sunt de 110-123 milioane euro pentru garantarea
implementării AA. Prevederile AA prevăd o perioadă de grație de la 3 la 10 ani, timp în care
produsele sensibile (carne, lapte ouă) vor continua să fie importate în RM cu taxe de import.
Astfel, povara fiscală pe care urmează să o suporte producătorii pentru implementarea cerințelor
de siguranță a alimentelor, raportate la perioada de implementare se ridică la circa 500 de euro pe
an. Totodată, armonizarea este garant al unor produse alimentare mai calitative pe piață, deci un
avantaj direct pentru consumator. În concluzie, reiterăm faptul că Acordul de Asociere cu UE nu
va duce la „distrugerea producătorului autohton”, nu va reprezenta un colaps pentru economia
regiunii transnistrene, nu va duce la pierderea pieței CSI pentru exportatorii moldoveni și nici nu
implică aderarea țării noastre la UE și NATO. În schimb, semnarea și implementarea
corespunzătoare a acestui Acord va asigura creșterea economică pe ambele maluri ale Nistrului,
drept rezultat a diversificării piețelor de desfacere pentru companiile locale, a sporii consumului
și investițiilor. Nu în ultimul rând, Acordul setează un complex de standarde și reguli de joc care
deja funcționează în alte țări europene, implementarea cărora este compatibilă cu obiectivul de
modernizare a țării.

BIBLIOGRAFIE
1. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană
http// expert-grup.org/
2. Acordul de Asociere “Ghidul Acordului de Asociere”
http://www.mec.gov.md/
3.Boțan Igor, Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană: Ghid
/ Igor Boțan; Asoc. pentru Democrație Participativă (ADEPT). – Chișinău: Arc, 2014