TEMA 1

ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND TRAFICUL DE DROGURI

UNITĂȚI DE CONȚINUT:

1. Consideraţiuni generale privind traficul de droguri.

2. Cantitatea (proporţiile) drogurilor în prevederile legale.
3. Sănătatea publică - valoarea socială fundamentală apărată împotriva infracţiunilor legate
de traficul de droguri

TERMENI-CHEIE: trafic, droguri, consum, cantitate, sănătate publică

1. Consideraţiuni generale privind traficul de droguri

În ultimele trei decenii traficul de droguri constituie un subiect de maximă actualitate atât în Republica
Moldova, cât și în alte state. În perioada de tranziție și de post-tranziție, traficul de droguri și consumul
asociat acestuia afectează tot mai multe cercuri ale societății, perturbând atmosfera morală și psihologică
din comunitate, lăsând o amprentă nefastă asupra economiei. Influențând toate sectoarele societății,
traficul de droguri nu doar subminează sferele politice, culturale, sociale și economice ale societății
moldave și ale societății românești, ci și comportă un pericol grav pentru democrație, pentru viitorul
națiunii, precum și pentru împlinirea speranțelor a milioane de oameni. Drogurile distrug legăturile
sociale ale indivizilor și ale familiilor, pauperizează populația și contribuie la formarea și extinderea
criminalității organizate.
Proliferarea „afacerilor” cu droguri contribuie la creşterea fenomenului infracţional. Aceasta o confirmă
datele statistice. Astfel, în Republica Moldova: în 2019 au fost înregistrate 1052 infracțiuni legate de
droguri, cu 22,13% mai puține decât în anul precedent 1; în 2018 au fost înregistrate 1316 infracțiuni
legate de droguri, cu 7,25% mai puține decât în anul precedent 2; în 2017 au fost înregistrate 1227
infracțiuni legate de droguri, cu 11,24% mai puține decât în anul precedent 3. Numărul persoanelor
condamnate pentru infracțiuni legate de droguri este de: 920 în anul 2018; 751 în anul 2017; 606 în anul

1
Analiza infracțiunilor. Decembrie 2019. Ministerul Afacerilor Interne. Disponibil:
https://mai.gov.md/ro/date-statistice
2
Analiza infracțiunilor. Decembrie 2018. Ministerul Afacerilor Interne. Disponibil:
https://mai.gov.md/ro/date-statistice
3
Analiza infracțiunilor. Decembrie 2017. Ministerul Afacerilor Interne. Disponibil:
https://mai.gov.md/ro/date-statistice
 2016.4 Pentru comparație, în ceea ce priveşte traficul de droguri, în România a fost înregistrat următorul
număr de fapte penale având ca obiect, principal sau secundar, acest tip de infracţiune: 807 în anul
20185; 871 în anul 20176; 756 în anul 20167. Numărul persoanelor condamnate din dosarele penale în
care traficul de droguri a constituit obiectul principal a fost de: 562 în anul 2018 8; 691 în anul 20179;
672 în anul 201610.
Actualitatea unei cercetări științifice dedicate aspectelor de drept ale infracţiunilor legate de traficul de
droguri în legislaţia Republicii Moldova şi în alte legislaţii se datorează faptului că traficul de droguri
nu are frontiere geografice, reprezentând o amenințare reală pentru fundamentul existențial al oricărei
națiuni. Prevenirea și combaterea traficului de droguri denotă o relevanță deosebită în contextul
proceselor de integrare europeană și de extindere a Uniunii Europene, care se desfășoară în paralel cu
expansiunea reţelelor criminalităţii organizate transnaţionale. Traficul de droguri subminează
credibilitatea autorităților naționale și a altor instituții politice, compromite stabilitatea sistemelor
financiare, economice și politice, atât la nivel național, cât și internațional. Actualitatea unei astfel de
cercetări științifice se datorează și lipsei unor criterii suficient de clare pentru determinarea conținutului
noțiunii de „trafic de droguri”, precum și al unei serii de concepte asociate acestei noțiuni. În special,
vorbim despre conceptele de „etnobotanice”, „analogi”, „substituți”, „substanțe psihoactive”, „efecte
psihoactive” etc.

2. Cantitatea (proporțiile) drogurilor în prevederile legale

Potrivit alin. (1) și (2) art. 217 1 și alin. (1) art. 217 4 CP RM, proporțiile mici caracterizează cantitativ
obiectul material al infracțiunii. În dispoziția de la lit. f) alin. (3) art. 217 1 și lit. f) alin. (2) art. 217 4 CP
CP RM, se folosește sintagma „în proporţii mari”. În dispoziția de la lit. d) alin. (4) art. 217 1 și lit. c)

4
Persoane condamnate, dupa tipul infractiunii pe sexe, 2014-2018. Disponibil:
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica
%20sociala__12%20JUS__JUSrev__JUS030/JUS030200rcl.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-
0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774"%20class="link_mail
5
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2019. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_28.11.pdf
6
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2018. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf
7
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2017. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/RN_2017.pdf
8
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2019. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_28.11.pdf
9
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2018. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf
10
Raport naţional privind situaţia drogurilor. 2017. România. Noi evoluţii şi tendinţe. Disponibil:
http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/RN_2017.pdf
 alin. (3) art. 2174 CP CP RM este utilizată sintagma „în proporţii deosebit de mari”. În art. 217 6 CP CP
RM nu sunt circumstanțiate proporțiile substanțelor care constituie obiectul material al infracțiunii.
Aceasta înseamnă că substanțele în cauză se pot caracteriza prin proporții mici, prin proporții mari sau
prin proporții deosebit de mari. O asemenea diferențiere se va lua în calcul la individualizarea pedepsei
stabilite de art. 2176 CP CP RM.

Într-un mod asemănător, secț. 289 din Codul penal al Republicii Cehe prevede, inter alia: „(2) Guvernul
va stipula printr-un act normativ definiţia substanţelor toxice, în sensul secţiunilor 283, 284 şi 286, şi ce
înseamnă o cantitate mai mare de substanţe narcotice, psihotrope şi produse care conţin substanţe toxice”;
(3) Guvernul va stipula printr-un act normativ care sunt plantele şi ciupercile considerate plante şi
ciuperci care conţin substanţe narcotice sau psihotrope şi ce înseamnă o cantitate mai mare de astfel de
substanţe, în sensul Secţiunii 285”. 11 La rândul său, alin. 2 art. 269 din Codul penal al Republicii Lituania
stabilește: „Cantitatea de substanţe narcotice sau psihotrope care trebuie considerate mici, mari şi foarte
mari se determină pe baza recomandărilor aprobate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Lituania”. 12

Cu această ocazie, reiterăm că nici CPCD, nici Guvernul nu au competența de a reglementa infracţiunile,
pedepsele şi regimul de executare a acestora. Totuși, competența de a stabili cantitățile substanţelor
narcotice, psihotrope şi precursorilor nu se subsumează competenței de a reglementa o infracțiune.
Această concluzie se desprinde din: Adresa din Hotărârea CC RM nr. 25 din 13.10.2015 pentru controlul
constituţionalităţii unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea
Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic
ilicit, precum şi cantităţile acestora (Sesizarea nr. 30a/2015): „Curtea a reținut că prin conținutul
sintagmei „listele substanţelor”, cuprinsă la articolul 134 1 alin. (4) din Codul penal, urmează a se înțelege
competența Guvernului de a reglementa atât categoriile substanțelor narcotice și psihotrope, cât și
cantitățile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanțe, fără o reglementare cantitativă, ar lipsi de
esență întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel, inaplicabilă”; 13 pct. 19 din Decizia CC RM nr. 83
din 07.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 95g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor
prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor
narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi a

11
Codul penal al Republicii Cehe / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Cehia-RO.html
12
Codul penal al Republicii Lituania / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Lituania-RO.html
13
Hotărârea CC RM nr. 25 din 13.10.2015 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale
Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice,
psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile
acestora (Sesizarea nr. 30a/2015). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 13-19.
cantităţilor acestora: „[...] Curtea menționează că legislatorul a delegat stabilirea cuantumului substanțelor
narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, deoarece orice
întârziere determinată de parcurgerea procedurii legislative obișnuite ar putea afecta sănătatea sau viața
unui mare număr de persoane, în special a tinerilor”. 14 Fiind de acord cu această concluzie a CC RM, V.
Stati menționează cu drept cuvânt: „Normele care reglementează limitele de cantitate a substanţelor
narcotice sau a substanțelor psihotrope nu reglementează nici o infracţiune. Ele doar contribuie la
reglementarea infracţiunii de la art. 217 CP RM. [...] Această contribuţie este o expresie a interpretării
sistematice a legii penale”.15

Diferențierea răspunderii penale în funcție de cantitatea substanțelor care reprezintă obiectul material al
infracțiunilor legate de traficul de droguri / circulația de droguri este în concordanță cu lit. a) alin. (2) art.
4 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime
privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de
droguri (în versiune consolidată): „Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru ca infracțiunile
menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) să fie pasibile de sancțiuni penale privative de
libertate având o durată maximă de cel puțin cinci până la zece ani, în situațiile următoare: [...]
infracțiunea implică cantități mari de droguri; [...]”. 16

Spre deosebire de România, alte state membre ale UE promovează ideea conținută în dispoziția de la lit.
a) alin. (2) art. 4 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a
dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul
traficului ilicit de droguri (în versiune consolidată).

De exemplu, în Codul penal al Republicii Bulgaria este îmbinat criteriul pericolului pe care îl prezintă
substanța și criteriul cantității de substanțe. In concreto, art. 354a prevede: „(1) Persoana care fără a
deţine o autorizaţie corespunzătoare produce, prelucrează, dobândeşte ori deţine substanţe narcotice sau
analogi ai acestora în vederea distribuirii sau care distribuie substanţe narcotice ori analogi ai acestora se

14
Decizia CC RM nr. 83 din 07.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 95g/2018 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind
aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate
în trafic ilicit, precum şi a cantităţilor acestora. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.
430-439.
15
Stati V. Infracţiuni legate de circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, precum şi a
analoagelor acestora: probleme de aplicare şi interpretare a legii. În: Revista de Ştiinţe Penale, 2007, p.
115-122. ISSN 1812-3392.
16
Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind
elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri
(în versiune consolidată). Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:02004F0757-20171122&from=RO
pedepseşte în cazul substanţelor narcotice de mare risc (sublinierea ne aparține – n.a.) sau analogilor
acestora – cu închisoarea de la doi la opt ani şi amendă de la cinci mii la douăzeci de mii de leve, iar în
cazul substanţelor narcotice de risc (sublinierea ne aparține – n.a.) sau analogilor acestora – cu
închisoarea de la un an la şase ani şi cu amendă de la două mii la zece mii de leve. [...]” (2) În cazul în
care substanţele narcotice sau analogii acestora sunt în cantităţi mari (sublinierea ne aparține – n.a.),
pedeapsa este închisoarea de la trei la doisprezece ani şi amendă de la zece mii la cincizeci de mii de leve.
Persoana care, fără a deţine o autorizaţie corespunzătoare, într-un loc public, dobândeşte sau deţine în
scopul distribuirii sau distribuie substanţe narcotice sau analogi ai acestora, precum şi atunci când
substanţele narcotice sau analogii lor se află într-o cantitate deosebit de mare (sublinierea ne aparține –
n.a.). [...]”.17 Într-un mod apropiat, alin. (1) secț. 2 din Capitolul 50 al Codului penal al Republicii
Finlanda conține textul: „Dacă infracţiunea la regimul substanţelor narcotice [...] are ca obiect o substanţă
narcotică foarte periculoasă sau o cantitate mare de substanţe narcotice”. 18

În alte state membre ale UE este învederat doar criteriul cantității de substanțe.

Astfel, art. 259 din Codul penal al Republicii Lituania stabilește: „1. Persoana care produce, prelucrează,
achiziţionează, depozitează, transportă sau transmite substanţe narcotice sau psihotrope ilegale în alte
scopuri decât vânzarea sau distribuirea lor în alt mod este pedepsită cu amendă, arest sau cu închisoare pe
o perioadă de până la doi ani. 2. Se consideră că a săvârşit o contravenţie persoana care fabrică,
procesează, achiziţionează, depozitează, transportă sau transmite o cantitate mică (sublinierea ne aparține
– n.a.) de substanţe narcotice sau psihotrope în alte scopuri decât vânzarea sau distribuirea lor în alt mod
şi este pedepsită cu muncă în folosul comunităţii sau măsuri de siguranţă sau amendă sau arest”. 19 În
Codul penal al Republicii Estonia20, § 183 prevede răspunderea pentru manipularea ilicită a unor cantităţi
mici de stupefiante sau substanţe psihotrope, iar § 184 stabilește răspunderea pentru manipularea ilicită a
unor cantităţi mari de stupefiante sau substanţe psihotrope. Secț. 176 din Codul penal al Ungariei conține,
printre altele, următoarele dispoziții: „(3) Pedeapsa este închisoarea de la cinci până la douăzeci de ani
sau închisoarea pe viaţă dacă fapta penală este săvârşită în conexiune cu o cantitate semnificativă de
stupefiante (sublinierea ne aparține – n.a.)”; „(5) Fapta persoanei care oferă sau furnizează o cantitate
mică de stupefiante (sublinierea ne aparține – n.a.): a) reprezintă delict şi se pedepseşte cu închisoare de

17
Codul penal al Republicii Bulgaria / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Bulgaria-RO.html
18
Codul penal al Republicii Finlanda / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Finlanda-RO.html
19
Codul penal al Republicii Lituania / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Lituania-RO.html
20
Codul penal al Republicii Estonia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Estonia-RO.html
până la doi ani în cazul prevăzut în alin. (1); b) se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani în
cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b)-c)”. 21 Nu în ultimul rând, secț. 284 din Codul penal al Republicii Cehe
prevede: „(1) Fapta persoanei care deţine pentru consum propriu o substanţă narcotică din canabis, răşină
de canabis sau orice substanţă psihotropă care conţine tetrahidrocanabinol, izomer, sau varianta
stereochimică a acestuia (THC) într-o cantitate mai mare (sublinierea ne aparține – n.a.), fără a fi
autorizată în acest sens, se pedepseşte cu închisoarea de până la un an, cu confiscarea unui obiect sau a
altui bun de valoare sau cu interzicerea exercitării activităţii. (2) Fapta persoanei care deţine pentru
consum propriu substanţe narcotice sau psihotrope, altele decât cele prevăzute la sub-secţiunea (1) sau o
substanţă toxică într-o cantitate mai mare (sublinierea ne aparține – n.a.), fără a fi autorizată în acest sens,
se pedepseşte cu închisoarea de până la doi ani, cu confiscarea unui obiect sau a altui bun de valoare sau
cu interzicerea exercitării activităţii. (3) Făptuitorul va fi condamnat la pedeapsa cu închisoarea între şase
luni şi cinci ani sau la o pedeapsă pecuniară, în cazul în care comite fapta prevăzută de sub-secţiunea (1)
sau (2) prin operaţiuni de mare amploare (sublinierea ne aparține – n.a.). (4) Făptuitorul va fi condamnat
la pedeapsa cu închisoarea de la doi la opt ani dacă săvârşeşte fapta prevăzută de sub-secţiunea (1) sau (2)
prin operaţiuni de amploare considerabilă (sublinierea ne aparține – n.a.)”.22

Cum se stabilește cantitatea (proporțiile) înlocuitorilor de droguri?

În acest plan, atrage atenția nota 3 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006: „Cantităţile
mici, mari sau deosebit de mari ale analoagelor substanţelor stupefiante sau psihotrope corespund
cantităţilor calculate ale substanţelor stupefiante sau psihotrope enumerate”. Este de precizat că această
notă din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006 contravine alin. (8) art. 134 1 CP RM, „[î]n
cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau al altor acţiuni ilegale cu [...] etnobotanice sau analogi [...],
proporţiile acestora – mici, mari sau deosebit de mari – se determină conform cantităţilor mici, mari sau
deosebit de mari stabilite de Guvern”. Liste de etnobotanice și analogi pur și simplu nu există. Mai mult,
nici măcar nu se așteaptă elaborarea unor astfel de liste. În acord cu alin. (7) art. 134 1 CP RM, Guvernul
aprobă, modifică și completează exclusiv listele de substanțe stupefiante, de substanțe psihotrope și de
precursori.

Prevederea din nota 3 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006 mai comportă o carență.
Supra, atunci când am analizat sistemul de control analog, am consemnat că, spre deosebire de legilațiile
Canadei, Republicii Italiene, Republicii Letonia, Marelui Ducat al Luxemburgului, Noii Zeelande și

21
Codul penal al Ungariei / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Ungaria-RO.html
22
Codul penal al Republicii Cehe / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Cehia-RO.html
Statelor Unite ale Americii, legislația Republicii Moldova conține doar definiția noțiunii de analog, nu și
prevederi referitoare la criteriile de raportare a unei substanțe la un grup în care substanțele au o structură
chimică similară. În lipsa unor criterii normative, expertul va stabilii pe căi obscure proporţiile analogilor.

În cazul etnobotanicelor, problema determinării proporțiilor este și mai confuză. Aceasta datorită notei 2
din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006: „Cantităţile includ amestecurile substanţelor
stupefiante şi/sau psihotrope cu precursori, adaosuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal,
făină etc.), aflându-se în orice stare de agregare”. Întrebarea este: odată ce componentele psihoactive
(prafuri, plante, ierburi, diverse părţi de plante, substanțe chimice) alcătuiesc doar o anumită parte din
etnobotanice, de ce componentele care nu implică psihoactivitate (glucoză, crohmal, făină etc.) ar trebui
să conteze la stabilirea cantității de ansamblu a etnobotanicelor?

Cum se procedează în alte state?

Similar cu alin. (8) art. 1341 CP RM, nota 3 la art. 228 din Codul penal al Federației Ruse stabilește:
„Proporțiile considerabile, mari sau deosebit de mari ale analogilor mijloacelor stupefiante și ale
substanțelor psihotrope corespund proporțiilor considerabile, mari sau deosebit de mari ale mijloacelor
stupefiante și ale substanțelor psihotrope, ale căror analogi se consideră”. 23

La rândul său, nota 4 la art. 260 din Codul penal al Georgiei 24 prevede: „Alineatele doi și patru din acest
articol se aplică oricărei cantități de substanță psihoactivă nouă”. Nota 5 la același articol stabilește:
„Circumstanțele agravante prevăzute la alin. (3) (a), 5 (a) și 6 (a) din prezentul articol nu se aplică în
cazul substanțelor psihoactive noi”.

Pentru mai multă claritate, consemnăm că art. 260 din Codul penal al Georgiei prevede, printre altele:

„[...] 2. Fabricarea, producerea, procurarea, păstrarea, transportarea sau expedierea ilegală a unei
substanțe psihoactive noi, [...].

3. Fapta prevăzută la alineatele (1) sau (2) ale acestui articol, dacă fost săvârșită:

a) în proporții mari;

[...] 4. Comercializarea ilegală de droguri, de analogi ai acestora, de precursori sau de substanțe

psihoactive noi, [...].

23
Уголовный кодекс Российской Федерации. Disponibil: pravo.gov.ru/proxy/ips/?
docbody&nd=102041891
24
Criminal Code of Georgia. Disponibil: matsne.gov.ge/en/document/download/16426/157/en/pdf
5. Fapta prevăzută la alineatul 4 al acestui articol, dacă a fost săvârșită:

a) în proporții mari;

[...] 6. Fapta prevăzută de acest articol, dacă a fost săvârșită:

a) în proporții deosebit de mari; [...]”.

Observăm că art. 260 din Codul penal al Georgiei exclude posibilitatea răspunderii diferențiate în funcție
de proporțiile ce caracterizează analogii și substanțele psihoactive noi: nu contează dacă este traficat
ilegal 1 g de analogi sau de substanțe psihoactive noi ori 10 kg de astfel de substanțe. În ambele cazuri se
va aplica aceeași răspundere. Din aceste considerente, nu este recomandabilă recepționarea modelului
georgian de stabilire a proporțiilor analogilor și ale etnobotanicelor.

Așa cum am menționat anterior, optăm pentru completarea Listei substanţelor psihoactive interzise şi a
plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, aprobate
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79/2006, cu tabelul II 1 „Substanțele psihoactive
interzise cu statut provizoriu”. În acest tabel, pentru fiecare substanță psihoactivă interzisă cu statut
provizoriu urmează a se indica proporțiile mici, mari și deosebit de mari. În acest mod ar putea fi
asigurată respectarea principiului legalității.

Cantitatea mică, cantitatea mare și cantitatea deosebit de mare ar trebui să fie stabilite pentru fiecare
dintre substanțele înscrise în tabelele nr. I-III din anexa la Legea României nr. 143/2000.

3. Sănătatea publică - valoarea socială fundamentală apărată împotriva

infracţiunilor legate de traficul de droguri
Mergând de la general la particular, să ne referim la obiectul juridic generic al infracțiunilor legate de
traficul ilicit de droguri.

I. Hadîrcă nu sprijină opinia expusă de D. Dumitrescu şi V. Bujor, conform căreia sănătatea publică
formează valoarea socială fundamentală apărată împotriva infracţiunilor prevăzute la art. 217, 217 1-2176,
218 şi 219 CP RM.25 După I. Hadîrcă, „nu poate fi ignorat faptul că sănătatea publică este complementară
convieţuirii sociale. Împreună, acestea formează valoarea socială fundamentală ocrotită împotriva
infracţiunilor prevăzute la art. 211-222 CP RM””. 26 Susținem această poziție care se întemeiază chiar pe
denumirea Capitolului VIII din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova – „Infracţiuni

25
Dumitrescu D., Bujor V. Traficul de droguri: reglementări internaţionale şi naţionale. Chişinău: [s. n.],
2004, p. 64. 100 p. ISBN 9975-9835-7-X.
26
Hadîrcă I. Obiectul juridic al infracţiunilor legate de traficul ilicit de droguri şi precursori: controverse
şi soluţii. În: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2008, nr. 1-2, p. 110-117. ISSN 1857-2405.
contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale” – capitol din care fac parte infracţiunile prevăzute la art.
2171, 2174 și 2176 CP RM. Deoarece partea nu poate fi identificată cu întregul, relațiile sociale cu privire
la sănătatea publică şi convieţuirea socială formează obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la
art. 2171, 2174 și 2176 CP RM.

Cel puțin aparent, nu atât de facil este să stabilim obiectul juridic generic al infracțiunilor legate de
traficul ilicit de droguri, care sunt prevăzute de legislația penală română. Or, această legislație este
reprezentată nu doar de CPR din 2009, ci și de legi speciale. Cu privire la infracțiunea de trafic de
produse sau substanțe toxice (art. 359 CPR din 2009), I. Tănăsescu susține: „Dispozițiile art. 359 nu mai
prevăd în conținutul lor termenul de substanțe stupefiante, existent în legea penală anterioară [art. 312
alin. (3)], acesta nu face parte din sintagma „ori a substanțelor toxice”, deoarece pentru acestea există lege
specială [...]”.27 Autorul precitat are în vedere Legea României nr. 143/2000. În viziunea lui O. Chiriță:
„[...] legiuitorul român a preferat incriminarea tuturor infracțiunilor legate de traficul sau consumul de
droguri pe calea legislației speciale. [...] [P]ână la momentul elaborării Legii nr. 143/2000 traficul de
droguri era incriminat în Codul penal. Având în vedere că domeniul de incidență al incriminării era mult
mai restrâns decât cel actual, acesta nu corespundea cerințelor europene. Pe cale de consecință, în
încercarea de armonizare a legislației interne cu cea europeană, a fost elaborată Legea nr. 143/2000.” 28

Alin. (1) art. 1 CP RM prevede: „Prezentul cod este unica lege penală a Republicii Moldova”. Un
conținut diferit are art. 173 CPR din 2009: „Prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal
cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau
putere de lege”. Așadar, CPR din 2009 nu este singura lege penală în România.

Această diversitate a legilor penale în România a permis renunțarea la concepția de incriminare a

traficului de droguri în cadrul Codului penal, care a fost promovată anterior. Astfel, în Codul penal al
României din 18.03.1936 (în continuare – CPR din 1936), Capitolul II „Alterarea și falsificarea de
substanțe alimentare și medicamentoase. Traficul de substanțe stupefiante” făcea parte din Titlul VII
„Delicte contra sănătății publice”. 29 În Codul penal al României din 21.06.1968 (în continuare – CPR din
1968), art. 312 „Traficul de stupefiante” era înglobat în Capitolul II „Infracțiuni contra sănătății publice”
din Titlul IX „Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială”. 30 În Codul penal al
României din 28.06.2004 (în continuare – CPR din 2004), art. 386 „Traficul ilicit de droguri” făcea parte

27
Brutaru V., Daneș Șt., Duvac C. et al. Explicațiile noului Cod penal. Vol. IV (art. 257-366) / G.
Antoniu, T. Toader (coord.). București: Universul Juridic, 2016, p. 832. 892 p. ISBN 978-606-673-341-3.
28
Chiriță O. Traficul şi consumul de droguri – (in)eficienţă legislativă şi (in)eficienţă practică. În: Caiete
de Drept Penal, 2010, nr. 3. p. 46-73. ISSN 1841-6047.
29
Codul penal al României din 18.03.1936. În: Monitorul Oficial al României, 1936, nr. 65.
30
Codul penal al României din 21.06.1968. În: Buletinul Oficial, 1968, nr. 79-79 bis.
din Capitolul IV „Crime şi delicte contra sănătăţii publice” al Titlului VIII „Crime şi delicte de pericol
public”.31

Vorbind despre distincția dintre obiectul juridic generic al infracțiunii și obiectul juridic special al
infracțiunii, C. Bulai și B.N. Bulai consideră că aceasta servește „la sistematizarea părții speciale a
dreptului penal. [...] Sistematizarea este posibilă și cu privire la infracțiunile prevăzute în legi
speciale”.32.33 La rândul său, M.A. Hotca afirmă: „Asocierea sau reunirea mai multor infracțiuni într-un
grup de infracțiuni se face în raport de valoarea socială mai importantă (ca regulă) și servește la
clasificarea infracțiunilor din partea specială a Codului penal sau din legile penale speciale”. 34 În mod
firesc, legile speciale nu fac parte din structura Codului penal. Cu toate acestea, infracțiunile, care sunt
prevăzute de legi speciale, au un obiect juridic generic. Nu constituie excepție nici Legea României nr.
143/2000.

De asemenea, putem remarca o anumită similitudine dintre conținutul obiectului juridic generic al
infracţiunilor prevăzute la art. 217, 217 1-2176, 218 şi 219 CP RM și conținutul obiectului juridic generic
al infracțiunilor prevăzute de Legea României nr. 143/2000.

În legile penale ale altor state concepția de apartenență de grup a infracțiunilor legate de traficul de
droguri se prezintă în mod variat.

În Codul penal al Republicii Slovace, § 171-174 fac parte din Capitolul doi „Infracţiuni care pun în
pericol viaţa şi integritatea corporală”. 35

Un capitol distinct privind infracțiunile legate de traficul de droguri atestăm în: Codul penal al Republicii
Finlanda: Capitolul 50 „Infracţiuni la regimul substanţelor narcotice” (Secțiunile 1-8) 36; Codul penal al
Republicii Lituania: Capitolul XXXVII „Infracţiuni şi contravenţii privind deţinerea de substanţe

31
Codul penal al României din 28.06.2004. În: Monitorul Oficial al României, 2004, nr. 575.
32
Bulai C. Manual de drept penal. Partea generală. București: ALL, 1997, p. 198. 647 p. ISBN 973-9229-
74-3.
33
Bulai C., Bulai B.N. Manual de drept penal. Partea generală. București: Universul Juridic, 2007, p. 200.
678 p. ISBN 978-973-8929-83-8.
34
Hotca M.A. Codul penal: comentarii și explicații. București: C.H. Beck, 2007, p. 212. 1593 p. ISBN
978-973-115-001-7.
35
Codul penal al Republicii Slovace / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Slovacia-RO.html
36
Codul penal al Republicii Finlanda / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Finlanda-RO.html
narcotice sau psihotrope, toxice sau foarte active” (art. 259-269) 37; Codul penal al Republicii Georgia:
Capitolul XXXIII „Infracțiuni legate de droguri” (art. 260-274). 38

Această abordare se apropie de cea a legiuitorului ucrainean. În Codul penal al Ucrainei, art. 305-320
formează Capitolul XIII „Infracțiunile săvârșite în sfera circulației de stupefiante, de substanțe psihotrope,
de analogi sau de precursuri și alte infracțiuni contra sănătății publice”. 39

În cazuri mai frecvente, atestăm incriminarea infracțiunilor legate de traficul de droguri într-un capitol
privind infracțiunile contra sănătății publice / sănătății umane / sănătății. În Codul penal al Regatului
Spaniei, art. 368-378 sunt inserate în Capitolul III „Delicte împotriva sănătăţii publice” din Titlul XVII
„Delictele împotriva siguranţei colective”. 40 În Codul penal al Republicii Bulgaria, art. 354a-354c fac
parte din Secţiunea III „Infracţiuni împotriva sănătăţii publice şi a mediului înconjurător” a Capitolului XI
„Infracţiuni de pericol general”.41 În Codul penal al Republicii Slovenia, art. 186 și 187 sunt amplasate în
Capitolul XX „Infracţiuni contra sănătăţii publice”. 42 În Codul penal al Republicii Croația, art. 190 și 191
sunt incluse în Capitolul XIX „Infracţiuni împotriva sănătăţii umane”. 43 În Codul penal al Ungariei,
secțiunile 176-184 fac parte din Capitolul XVII „Infracţiuni împotriva sănătăţii”. 44

Nu diferă mult concepția implementată de legiuitorul rus. Art. 228-234 1 sunt inserate în Capitolul 25
„Infracțiuni contra sănătății publice și a moralității publice”. 45

Nu în ultimul rând, în Codul penal al Republicii Letonia, art. 249-256 sunt incluse în Capitolul XX
„Infracţiuni împotriva siguranţei generale şi ordinii publice”. 46

37
Codul penal al Republicii Lituania / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Lituania-RO.html
38
Criminal Code of Georgia. Disponibil: matsne.gov.ge/en/document/download/16426/157/en/pdf
39
Кримінальний кодекс України. Disponibil: https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2341-14
40
Codul penal al Regatului Spaniei / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Spania-RO.html
41
Codul penal al Republicii Bulgaria / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Bulgaria-RO.html
42
Codul penal al Republicii Slovenia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Slovenia-RO.html
43
Codul penal al Republicii Croaţia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Croatia-RO.html
44
Codul penal al Ungariei / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Ungaria-RO.html
45
Уголовный кодекс Российской Федерации. Disponibil: pravo.gov.ru/proxy/ips/?
docbody&nd=102041891
46
Codul penal al Republicii Letonia / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-
Penal-Letonia-RO.html
În cele mai multe exemple prezentate mai sus, legiuitorii consideră că sănătatea publică este valoarea
socială care, într-un fel sau altul, este afectată în rezultatul săvârșirii infracțiunilor legate de traficul de
droguri. O asemenea viziune este inspirată de actele de referință cu vocație internațională. De exemplu, în
Convenția de la New York, în preambul, se folosește formularea: „Părţile, îngrijorate de sănătatea fizică
şi morală a umanităţii [...].”47 În Convenția de la Viena din 1971, în preambul, găsim cuvintele: „Părţile,
din grija pentru sănătatea fizică şi morală a omenirii, preocupate de problema sănătăţii publice [...].” 48 În
Convenția de la Viena din 1988, în preambul, se arată că producția, cererea şi traficul ilicit de stupefiante
și substanțe psihotrope „reprezintă o gravă ameninţare pentru sănătatea şi bunăstarea persoanelor”. 49

Atunci când vorbim despre pericolul social al traficului de droguri, sănătatea copiilor și a tinerilor se
distinge ca segment al sănătății publice. Or, în pct. (28a) din Poziția Parlamentului European adoptată în
primă lectură la 17.04.2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului
European și al Consiliului privind noile substanțe psihoactive, se menționează: „Copiii și adolescenții
sunt în special vulnerabili în fața pericolelor pe care le reprezintă aceste noi substanțe ale căror riscuri
rămân necunoscute la scară largă.”50 A. Bulgac susține: „Principala categorie de populaţie vulnerabilă la
consumul de droguri este, fără îndoială, tineretul nostru. Spre deosebire de populaţia matură, tinerii sunt
deschişi noului, predispuşi să experimenteze, aceasta comportând anumite riscuri.” 51 În aceeași ordine de
idei, J. Drăgan afirmă: „În grupul de risc deseori ajung copiii de vârstă adolescentină, care trec prin
„perioada neînţelegerii”, când părinţii nu le sunt prieteni sau se află departe. În acest caz, adolescenţii
caută metode de depăşire a emoţiilor, de eliminare a stresului. Şi unii găsesc în consumul de droguri.” 52
La rândul său, M. Bălan remarcă: „Adolescenţii şi tinerii constituie categoria cea mai vulnerabilă,
deoarece aceştia sunt mai deschişi la nou, mai predispuşi la diferite experienţe, mai permeabili în
adoptarea unor comportamente de risc. Este o vârstă caracterizată prin dorinţa de a face descoperiri, de a
explora mediul înconjurător, o etapă în care se deschide un orizont de posibilităţi aparent nelimitate. Fiind

47
Single Convention on Narcotic Drugs. Disponibil: https://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf
48
Convention on Psychotropic Substances. Disponibil:
https://www.unodc.org/pdf/convention_1971_en.pdf
49
Convention against Illicit Traffic in Narcotic Drugs and Psychotropic Substances. Disponibil:
https://www.unodc.org/pdf/convention_1988_en.pdf
50
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2014 în vederea adoptării
Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind noile substanțe
psihoactive. Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/libe/dv/
18_2013_0305_/18_2013_0305_ro.pdf
51
Bulgac A. Aspectele medico-sociale ale consumului de droguri şi recomandări practice pentru evitarea
acestui fenomen. În: Rolul societăţii şi a organelor de drept în contracararea narcomaniei: Materialele
conf. şt.-practice intern., 9 oct. 2008. Chișinău: Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al RM, 2009, p. 23-
28. ISBN 978-9975-930-91-8.
52
Drăgan J. Aproape totul despre ... droguri. București: Editura Militară, 1994, p. 25. 208 p. ISBN 973-
32-0382-3.
o perioadă confuză, de schimbări şi de căutare a propriei identităţi, tinerii recurg la consumul de
substanţe.”53

Din această perspectivă, în pct. 27 din Decizia CCR nr. 119 din 10.03.2015 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope, se arată: „Curtea constată că, prin art. 49 „Protecţia copiilor şi a tinerilor”,
Constituţia consacră dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în
realizarea drepturilor lor, un veritabil drept-sinteză întemeiat pe realitatea că segmentul de populaţie
reprezentat de copii şi de tineri constituie marele potenţial uman de azi, dar, mai ales, de mâine, al
societăţii, care asigură continuitatea şi viitorul. Or, acest potenţial uman are dreptul la protecţie şi la
asistenţă speciale în realizarea propriilor drepturi. Acestui drept-sinteză îi corespunde obligaţia statului de
a asigura copiilor şi tinerilor condiţiile necesare dezvoltării lor armonioase din punct de vedere fizic şi
intelectual, având în vedere, pe de o parte, situaţia specială a copiilor, iar, pe de altă parte, faptul că
tinerii, deşi au atins maturitatea biologică, se confruntă cu şi mai mari dificultăţi decât adulţii pe multiple
planuri, în special în ceea ce priveşte inserţia profesională, participarea la viaţa comunităţii şi depăşirea
pragului de sărăcie. Tinerii sunt expuşi unor factori de risc specifici, ce constau în fenomene, procese şi
comportamente, care, prin acţiunea lor specifică, reduc sau elimină şansele tinerilor de formare şi
integrare în societate. Astfel, statului îi revine obligaţia de a lua măsuri de prevenire şi înlăturare a
factorilor de risc, inclusiv măsuri de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri, în
condiţiile în care noi substanţe stupefiante şi psihotrope devin disponibile într-un ritm fără precedent.” 54

Având în vedere considerentele sus-menționate, apare ca firească preocuparea legiuitorului penal de a

apăra mai energic sănătatea copiilor și a tinerilor împotriva traficului de droguri. Agravarea răspunderii,
în cazul în care traficul de droguri afectează minorii, constituie expresia elocventă a acestei preocupări.

Legiuitorul moldovean și cel român consideră sănătatea publică drept valoare socială care coagulează
esența generică a obiectului juridic al infracțiunilor legate de traficul de droguri. În context, este important
să determinăm conținutul noțiunii de „sănătate publică”.

53
Bălan M. Efectele economice şi sociale ale consumului de droguri în România în context european. În:
Acta Universitatis George Bacovia. Juridica, 2019, vol. 8, nr. 1, p. 115-134. ISSN 2285-0171.
54
Decizia CCR nr. 119 din 10.03.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr.
339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. În:
Monitorul Oficial al României, 2015, nr. 316.
Într-o manieră apropiată este formulată definiția din art. 2 al Legii Republicii Moldova nr. 10 din
03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice: „sănătate publică – ansamblu de măsuri
ştiinţifico-practice, legislative, organizatorice, administrative şi de altă natură destinate să promoveze
sănătatea, să prevină bolile şi să prelungească viaţa prin eforturile şi alegerea informată ale societăţii,
comunităţilor publice, celor private şi ale indivizilor”. În aceeși lege identificăm câteva dispoziții nelipsite
de relevanță: pct. 17) alin. (2) art. 5: „Domeniile prioritare în supravegherea de stat a sănătăţii publice
sunt următoarele: [...] prevenirea narcomaniei, a abuzului de alcool şi a tabagismului”: pct. 5) alin. (2) art.
46: „Priorităţile în domeniul promovării sănătăţii sunt stabilite şi coordonate de către autorităţile
competente pentru supravegherea sănătăţii publice şi includ (dar nu se limitează la) următoarele: [...]
combaterea tabagismului şi a narcomaniei”; pct. 3) alin. (4) art. 50: „Reducerea impactului factorilor de
risc se va efectua prin acţiuni complexe şi va include (dar nu se va limita la): [...] combaterea
narcomaniei”.55

În definițiile noțiunii de „sănătate publică” din actele normative sus-menționate, obiectul („sănătatea
publică”) este confundat cu mijlocul („protecția și supravegherea sănătății publice”). Despre aceasta ne
vorbesc afinitățile dintre definiția noțiunii de sănătate publică din actele normative sus-menționate și alte
două definiții din art. 2 al Legii Republicii Moldova nr. 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a
sănătăţii publice: „protecţia sănătăţii – ansamblu de activităţi orientate spre punerea în aplicare a actelor
legislative şi a altor acte normative în scopul garantării siguranţei şi protejării sănătăţii umane”;
„supravegherea de stat a sănătăţii publice – activităţi întreprinse în numele statului, orientate spre
colectarea continuă, analiza, interpretarea şi difuzarea datelor privind starea de sănătate a populaţiei şi
factorii care o determină, precum şi activităţile controlului de stat în sănătatea publică în baza cărora sunt
identificate priorităţile de sănătate publică şi instituite măsuri de sănătate publică”.

Din cele menționate mai sus, se poate deduce că sănătatea publică este sănătatea oamenilor, condiționată
de impactul factorilor de mediu, biologici și sociali. Sănătatea publică determină nivelul culturii, al
economiei, al dezvoltării și prosperității fizice și spirituale a națiunii. Apărarea penală a sănătății publice
este o condiție indispensabilă pentru reducerea morbidității, asigurarea existenței biologice a membrilor
societății, a bunăstării fizice, mentale și sociale a acestora. Sănătatea publică face parte din rândul
valorilor sociale colective (de rând cu: conviețuirea socială; securitatea publică / siguranța publică;
ordinea publică / ordinea și liniștea publică; securitatea de stat / securitatea națională, etc.), nu al valorilor
sociale individuale (de exemplu: viața persoanei; sănătatea (sau integritatea corporală) a persoanei);
libertatea persoanei, etc.).

55
Legea Republicii Moldova nr. 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67.