Noțiune

Prin substanţă narcotică sau psihotropă se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică
şi preparatul conţinînd o astfel de substanţă, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă
fizică la consumul lor abuziv.

Introducere
Problema majoră care-şi menţine tendinţele de influenţă negativă atît asupra situaţiei
infracţionale cît şi sănătăţii publice rămîne traficul ilicit şi consumul abuziv de droguri.
Cunoaşterea situaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul drogurilor este necesară pentru a
putea evalua cît mai exact poziţia care o ocupă Republica Moldova în contextul global al
fenomenului drogurilor şi a dimensiona activităţile necesare de prevenire a consumului şi
combaterii traficului de droguri.

Consumul şi traficul ilicit de droguri rămîne a fi o problemă care influenţează negativ

dezvoltarea durabilă şi sigură a societăţii noastre prin implicările infracţionale şi sociale pe care
le produc.

Ţinînd cont de globalizarea problemei consumului şi traficului ilicit de droguri, în diverse

ţări, inclusiv şi în Republica Moldova, se desfăşoară un proces de dezvoltare şi perfecţionare a
bazei normative care determină politica naţională în domeniul prevenirii consumului şi
combaterii traficului ilicit de droguri, precum şi acordarea serviciilor de consiliere şi tratament
persoanelor dependente de droguri.

În ultimul timp, un pericol emergent este apariţia pe piaţă a unor substanţe narcotice şi
psihotrope noi, precum şi preparate sintetice de o nouă generaţie, consumul cărora implică şi
consecinţe grave asupra sănătăţii.

Un pas important pentru Republica Moldova în anul 2010 l-a constituit aprobarea
Strategiei naţionale antidrog 2011-2018 şi elaborarea în anul 2014 a noului Plan naţional de
acţiuni antidrog 2014-2016. Cu suportul Biroului regional Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri
şi Crime ( UNODC) Moldova în anul 2014 a avut loc vizita a doi experți internaționali din Cehia,
Praga, Tomas Zabransky și Josef Radimecky. Obiectivul principal al vizitei a constat în oferirea
consultanței privind: elaborarea Planului de acțiuni 2017-2018 a Strategiei Naționale antidrog
2011-2018.
Urmare a acestei vizite, experţii au prezentat Biroului regional Oficiul Naţiunilor Unite
pentru Droguri şi Crime ( UNODC) Moldova şi factorilor de decizie un document de evaluare
(propuneri, probleme identificate, soluții, etc.) în problema combaterii Consumului și Traficului
Ilicit de droguri în Republica Moldova și realizarea noului plan de acţiuni antidrog.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR:

1. Constituirea Secretariatului permanent al Comisiei Naționale Antidrog.

2. Angajarea unui secretariat permanent (1-2 funcţionari) al Comisiei Naționale Antidrog care va
asigura punerea în aplicare reală a sarcinilor Comisiei Naționale Antidrog în perioadele dintre
reuniunile Comisiei.
3. Constituirea unui Comitet de reprezentanți executivi a Comisiei Naționale Antidrog – compus
din funcționari publici din cadrul ministerelor relevante responsabile pentru probleme de politică
în domeniul drogurilor.
4. Crearea unei unități permanente de coordonare operațională cu reprezentanți din fiecare
instituție guvernamentală responsabilă de lupta împotriva traficului de droguri. Această unitate
 trebuie să fie formată din reprezentanți permanenți a Inspectoratului Național de Investigații
(Direcția Antidrog), vamă, poliția de frontieră, fiscalitate, procuratură, etc.
5. Grupul de lucru responsabil pentru elaborarea unui nou Plan Naţional de acţiuni antidrog să
fie transformat într-un Comitet al reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog - un organ
executiv responsabil de activitatea de zi cu zi de punerea în aplicare a politicii de droguri, și de
a defini în mod clar mandatul său în cadrul structurilor existente abilitate cu funţii de prevenire şi
reprimare a consumului şi traficului de droguri în Republica Moldova.
6. Fiecare minister abilitat cu funcţii de profilaxie şi reprimare a consumului şi traficului de
droguri să desemneze cel puțin un funcționar public cu un mandat și responsabilitatea de a
coordona îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategia Antidrog şi Planul Naţional de acţiuni
antidrog.
7. Planul de acţiuni antidrog pentru anii 2017-2018 să cuprindă şi informaţii (o coloană) privind
costurile necesare care să fie coordonate cu Ministerul Finanţelor şi ministerele individual
responsabile pentru punerea în aplicare a măsurilor planificate. Pentru evaluarea punerii în
aplicare a activităţilor prevăzute în Planul Naţional de acţiuni antidrog şi pentru a asigura
succesul acestora Comitetul reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog lunar vor organiza
întruniri de lucru şi vor stabili o continuă sporire a cooperării interdepartamentale. În plus, se
recomandă ca planificarea și punerea în aplicare a politicii de droguri ar trebui să fie obiectul
unui proces în curs de desfășurare și care are un circuit de la "planificare - implementare -
monitorizare - evaluare - utilizarea rezultatelor – planificare”. Planificarea pentru perioada
viitoare trebuie să ia în consideraţie concluziile obținute din monitorizare și evaluare, prioritățile
de schimbare și / sau un set de măsuri livrate în faza anterioară de punere în aplicare a politicii
în domeniul drogurilor.
8. Consolidarea și punerea în aplicare a politicii naționale antidrog în Republica Moldova,
efectuarea de schimbări în elaborarea politicilor orientate la profilaxia și reprimarea consumului
de droguri.

Cadrul politic în domeniul drogurilor

 Planul naţional de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016

Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-
2016 include acţiunile necesare de a fi realizate de către instituţiile responsabile conform
fiecărui articol/prevedere, precum şi Anexe ale Acordului de Asociere, inclusiv a părţii privind
Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în termenii indicaţi şi cu specificarea resurselor
financiare necesare în acest sens.

Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-
2016 reprezintă instrumentul de bază pentru monitorizarea procesului de integrare europeană
în următorii 3 ani.
Art. 171 „Lupta împotriva drogurilor ilicite” din Planul de Acţiuni Republica Moldova – UE
2014-2016, are ca măsură „Implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018”,
aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27 decembrie 2010 şi asigurarea realizării
acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 764 din 18 septembrie 2014.

 Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2011-2018

În scopul executării prevederilor Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia
substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor”, şi întru îndeplinirea angajamentelor
asumate de Republica Moldova privind combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, a fost
aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27.12.2010 ”Cu privire la aprobarea Strategiei
naţionale antidrog pe anii 2011-2018” şi a ”Planului Naţional de acţiuni 2011-2013”. Această
Strategie este un document-cheie al Guvernului, care descrie situaţia la acel moment în
domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor
responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a
consumului şi/sau traficului ilicit de droguri. Documentul defineşte punctele iniţiale şi căile de
urmat în abordarea problemei consumului de droguri, precum şi cadrul de bază recomandat
pentru crearea şi implementarea politicii în domeniul drogurilor.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia
consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea
împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg. Prezenta
Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin
de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală,
interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale
politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează
reciproc:

1. Reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor

şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
2. Reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul,
resocializarea utilizatorilor de droguri);
3. Reducerea riscurilor.
Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază: (1)
prevenirea primară; (2) tratamentul şi reabilitarea; (3) reducerea riscului; (4) reducerea ofertei
de droguri.

În contextul aplicării echilibrate a acestor componente, se disting următoarele obiective

generale ale Strategiei Naţionale Antidrog:

1. Reducerea traficului spre și prin Republica Moldova.

2. Reducerea ofertei și accesibilității tuturor tipurilor de droguri.
3. Menținerea tendințelor de reducere a numărului de crime.
4. Sporirea activismului în scopul depistării primordial a traficanților de droguri, dar nu a
consumatorilor.
5. Reducerea și stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri și a consecințelor
asociate, prin stabilizarea și menținerea tendințelor de micșorare a numărului persoanelor aflate
în evidență.

Obiectivele specifice ale Strategiei:

1. Îmbunătățirea calității sistemului actual.

2. Crearea unui cadru organizațional adecvat și funcțional pentru realizarea unui set de măsuri
în domeniul drogurilor.
Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a
Strategiei, stabileşte în domeniile identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor,
rezultate/beneficii scontate, termene limită, instituţii responsabile şi indicatori pentru a
monitoriza implementarea. Sarcinile expuse în contextul Strategiei naţionale antidrog pentru anii
2011-2018 sînt:

1. Stabilizarea și reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor.

2. Reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice,
de sănătate, sociale, infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății.
3. Creșterea calității vieții a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor și altor
persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor,
tratament, reabilitare și resocializare.
4. Reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea
corespunzătoare a instrumentelor legale și instituționale.
5. Stoparea și diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conținut narcotic pentru producerea
drogurilor în Republica Moldova.

Parametrele statistice
Totodată, în urma unei evaluări effectuate la compartimentul nivelului consumului de droguri
în țară, conform datelor Instituției medico-sanitare publice Dispensarul Republican de
Narcologie al Ministerului Sănătății, se constată că annual numărul persoanelor depistate în
stare de ebrietate narcotic este în creștere.
Astfel, numai pe parcursul anului 2012, de către instituțiile medicale au fost examinate 5747
persoane bănuite în consum de droguri, substanțe psihotrope, sau alte substanțe, anul 2013 –
5528, anul 2014 – 2055 persoane, iar în anul 2015 – 553. Deci reiese că statul a cheltuit
aproximativ 4 373 100 lei pentru efectuarea testelor în acest scop. Concomitent, din numărul
total, conform rapoartelor de examinare medicală a stării de ebrietate narcotică și naturii ei, s-a
stabilit consumarea drogurilor, în anul 2012 – la 2087 persoane, anul 2013 – la 2353 persoane,
în 2014 – la 441, iar în 2015 – la 84 persoane.
Mai mult, din numărul total al persoanelor examinate, un număr impunător au fost reținute în
stare de ebrietate narcotică la volan. În anul 2012 la 347 conducători auto s-a stabilit consumul
de droguri la volan, iar anul 2013 la 459 persoane, ce constituie 8,3% din numărul total de
persoane examinate. Subsecvent, consecințele consumului de droguri la volan au fost stabilite
în anul 2012 la 247 persoane, în anul 2013 – 359 conducători auto, 2014 – 188 conducători
auto și anul 2015(pînă în luna martie) – 40 de conducători auto, au fost reținuți în stare de
ebrietate narcotic la volan.
Din datele statistice prezentate se atestă o creștere a numărului de cazuri depistate în cadrul
cărora persoanele se află în stare de ebrietate narcotică, inclusive a conducătorilor auto care se
află în aceasta stare la volan, iar tolerarea acestui fapt poate condiționa sporirea numărului
consumatorilor de droguri, totodată punînd în pericol viața și sănătatea pupulației în traffic.

Prevalenţa consumului de droguri la nivel mondial constituie cca. 200 de milioane de oameni
( 5 % populaţie de la 15-64 ani au consumat droguri ilicite cel puţin o dată în ultimele 12 luni),
25 de milioane sunt dependente, iar 200 000 decedează de boli condiţionate de consumul de
droguri.

În Republica Moldova traficul şi consumul ilicit de droguri rămâne a fi o problemă majoră de

sănătate publică sporind morbiditatea şi mortalitatea populaţiei, şi o problemă socială, care
duce la creşterea infracţiunilor.
 Conform datelor furnizate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, la data de 1 iunie
2014 se aflau sub supraveghere medicală 10131 consumatori de droguri ceea ce constituie
284,6 cazuri la 100000 populaţie, în creştere faţă de anul 2013 (276,2 la 100000). Numai în
primele 5 luni ale anului curent au fost diagnosticate primar şi înregistrate 355 persoane
bolnave. Cca. 78,6 % din cei afectaţi de consumul de droguri sunt tinerii de 19-35 ani, dintre
care cca. 81,1% sunt bărbaţii celibatari ( date I semestru 2014), în majoritate cu studii medii;
36,4% îşi administrau drogul prin injectare şi 58,7% prin inhalare (fumat şi inspirare). Datele mai
atestă o creştere a consumatorilor printre bărbaţi şi a ponderii utilizării drogurilor prin inhalare şi
diminuarea utilizatorilor prin injectare.

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATEREA CONSUMULUI DE DROGURI

De remarcat, că adolescenţii şi tinerii adulţi sunt cei mai vulnerabili la consumul de droguri
ilicite şi constituie o prevalenţa de 2 ori mai mare decât în populaţia generală. În total, cca. 95%
din persoanele care consumă droguri au vârsta de până la 30 de ani, le consumă din curiozitate
pentru senzaţii noi sau din dorinţa să atingă o anumită stare psihică de bine, încercând să fugă
de problemele cotidiene.

Un alt motiv vehiculat frecvent este teama că dacă refuză încercarea de a administra un
drog vor fi respinşi de grup, iar presiunea grupului pentru a iniţia şi experimenta drogurile ilicite
rămâne a fi mai puternică decât stima de sine, care adesea rămâne a fi sub nivelul aşteptărilor.

O altă problemă este şi lipsa de informare şi comunicare. Adesea persoanele care consumă
droguri ilicite sunt dezinformate sau incorect informate, nu conştientizează sau sunt insuficient
de conştiente privind riscurile consumului de droguri pentru sănătatea personală şi al statutului
social al narcomanului pe viitor.

Amploarea fenomenului consumului de droguri a determinat autorităţile Republicii Moldova

să adopte politici şi programe de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului; de reducere a
cererii şi ofertei de droguri; a iniţiat elaborarea şi adoptarea unui şir de măsuri legislative şi
activităţi de prevenţie primară a consumului de stupefiante şi de tratament al utilizatorilor ilicit de
droguri, inclusiv de contracarare a circulaţiei ilegale a drogurilor şi altele.

 În combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri rămân a fi

importante următoarele acţiuni:

– Încurajarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a preţui sănătatea; informarea despre

dauna utilizării drogurilor pentru sănătate şi societate şi necesitatea sporirii vigilenţei şi
responsabilităţii adulţilor faţă de sănătatea şi viitorul tinerei generaţii şi prosperarea societăţii;

– formarea abilităţilor şi asigurarea oportunităţilor întru alegerea corectă şi luarea

deciziilor sănătoase, inclusiv evitarea utilizării drogurilor nocive;

– antrenarea părinţilor, profesorilor, mass-media, ONG-urilor şi comunităţilor în

organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de importanţă în promovarea sănătăţii şi educaţia pentru
sănătate în cadrul comunităţii, inclusiv de prevenire şi combatere a narcomaniei;

– Monitorizarea pe întreg teritoriul a cultivării materiei prime autohtonă pentru

producerea drogurilor – macului opiaceu şi cânepei indiene şi întreprinderea măsurilor de
rigoare;
 – monitorizarea migraţiei populaţiei şi stoparea exodului;

– depăşirea deficienţelor în promovarea şi realizarea măsurilor de prevenţie primară a

răspândirii narcomaniei;

– prevenirea fenomenul de abandon al copiilor;

– crearea unui sistem de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de

droguri.

Un sistem eficient de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri trebuie să

evalueze, monitorizeze, protejeze şi să îmbunătăţească starea de bine a societăţii şi a individului, să
promoveze sănătatea publică, să ofere un nivel ridicat de securitate pentru cetăţeni şi să adopte o politică
echilibrată în abordarea problemei drogurilor, care să includă prevenirea, intervenţia rapidă, tratamentul,
prevenirea riscurilor şi reintegrarea socială, cu luarea în considerare a problemelor sociale şi medicale
produse de consumul şi abuzul de droguri, în ansamblu, precum şi de policonsum, împreună cu substanţe
psihoactive „legale” cum sunt alcoolul şi tutunul.

 Sistemul pentru reducerea cererii consumului de droguri susmenţionat implică măsuri, precum:

– prevenirea iniţierii consumului de droguri;

– prevenirea consumului experimental şi evitarea devenirii (trecerii) în consum regulat;

– intervenţii rapide în cazurile de comportament de risc;

– adoptarea programelor de consiliere şi tratament argumentate ştiinţific cu oferirea întregii game de

măsuri profilactice şi terapeutice existente;

– asigurarea programelor eficiente de reabilitare şi reintegrare socială;

– reducerea la maxim a consecinţelor medicale asociate consumului de droguri.

De menţionat că, în cadrul instituţiei medico-sanitare publice specializate – DRN, actualmente sunt
implementate şi aplicate un şir de metode performante de tratament antidrog, de reabilitare şi recuperare
psiho-socială, iar pacienţilor le este asigurată confidenţialitatea şi anonimatul. Anual în această instituţie
cca. 70% din persoanele înregistrare sunt implicate în programe informaţionale, educaţionale, de
profilaxie si tratament, fiind facilitat astfel succesul pentru reabilitarea şi reintegrarea socială a
pacienţilor.

Operaţiuni efectuate privind combaterea traficului ilicit de droguri

1. La 25 decembrie 2016 ofițerii Direcției Antidrog al Inspectoratului Național de Investigații în

conlucrare cu Procuratura sectorului Râșcani a municipiului Chișinău, au documentat activitatea
infracțională a unei grupări criminale specializate în contrabandă și trafic ilicit de droguri pe
teritoriul țării.

În urma efectuării a 14 percheziții, au fost reținuți cinci cetățeni ai Republicii Moldova, membri ai
grupului criminal, cu vârste cuprinse între 34 și 46 de ani, stabiliți cu domiciliul temporar în orașul
Chișinău, unul din ei fiind stabilit în Franța. Organizatorul schemei criminale și liderul grupului este un
bărbat de 40 de ani, care la momentul reținerii era condamnat condiționat pentru infracțiuni similare.
În urma investigațiilor efectuate de forțele de ordine, s-a stabilit că drogurile de tip pastile psihotrope
„Subutex”, precum și „Methadone” în formă lichidă erau aduse în Republica Moldova prin contrabandă,
utilizînd serviciile cargo sau microbuzele de rută. Psihotropele erau camuflate în produse alimentare sau
obiecte de vestimentație.

Persoanele domiciliate în municipiul Chișinău au fost reținute de angajații Direcției Antidrog în timp ce
realizau drogurile, asupra lor fiind depistate peste 40 de pastile psihotrope și bani proveniți din realizarea
drogurilor. O pastilă de subutex era vândută de suspecți cu 800 – 1000 de lei, aceasta fiind suficientă
pentru 6 – 8 consumatori.

Ulterior, au fost întreprinse măsuri și acțiuni pentru identificarea și reținerea persoanei care transmitea
drogurile de peste hotarele țării, iar la data de 25 decembrie current, acesta a fost reținut în momentul în
care a traversat frontiera de stat ca pasager al rutei Franța (Lyon) – Moldova (Chișinău).

În timpul cercetării bagajului acestuia, au fost depistate 29 de recipiente a cîte 10 – 15 ml cu inscripția

Methadone și peste 50 de pastile psihotrope de tip Subutex. Drogurile erau camuflate printre haine și
produse alimentare.

Valoarea totală a drogurilor ridicate pe acest caz se ridică la peste 150000 lei. În ultima perioadă de timp
a crescut cererea pentru produsele psihotrope, care sunt accesibile sub formă de medicamente realizate în
farmacii. În unele țări, pastilele Subutex sunt utilizate în tratamentul de substituție a consumatorilor de
droguri.

De la începutul anului poliția a confiscat peste 1000 de pastile psihotrope, majoritatea fiind introduse în
Republica Moldova pe cale de contrabandă.

Pe acest caz persoanele reținute au statut de învinuiți, în privința acestora fiind eliberat mandate de arest
pe un termen de 30 de zile. Dacă li se va dovedi vinovăția, bărbații riscă o pedeapsă cu închisoare de la 7
la 15 ani.

2. Peste 408 de dosare penale privind traficul ilicit de droguri au fost sechestrate și retrase din
circuitul ilicit şi peste 38 de kg de droguri și 300 de mii de plante de mac și cânepă.

Toate acestea au fost înregistrate și documentate pe întreg teritoriul Republicii Moldova, de către ofițerii
de investigații, în cadrul operațiunei „Mac – 2017”, desfășurată în perioada 1 iunie – 31 august.

Cele mai răspândite tipuri de droguri sechestrate sunt: marijuana, heroina, hașișul, paie de mac, cânepa,
amfetamina și cocaina.

Datorită activității eficiente și prompte ale polițiștilor, aceștia au reușit să stopeze acțiunile ilegale ale
infractorilor și au sechestrat, în procesul de investigație, pe parcursul Operațiunii „Mac – 2017”, droguri
cu o valoare pe piața tenebră de aproximativ 4 milioane de lei.

Totodată, au fost destructurate 10 grupări criminale suspectate de trafic ilicit de droguri, formate din 23
de persoane, care au fost trimise în judecată. Astfel, 22 dintre persoanele trimise în judecată au fost
arestate.

Conform Codului Penal, traficul ilicit de droguri, producerea și prelucrarea acestora pot fi sancționate cu
până la 15 ani privare de libertate în funcție de gravitatea infracțiunii comise.

Concluzii
1) În prezent, circulaţia ilegală a substanţelor narcotice reprezintă o activitate criminală cu
caracter transnaţional, care acţionează în conformitate cu legile economiei de piaţă, având
drept scop imediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate, obţinerea unor beneficii
enorme.
La rândul său, aceasta presupune, în mod justificat, interesul statului de a-şi orienta cât mai
eficient propria politică în lupta antidrog pentru apărarea sănătăţii cetăţenilor săi şi salvarea
valorilor socio-morale.

2) Infracţionalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic,

medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar
şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea
cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului
oamenilor. Consumul de droguri şi problemele asociate acestuia continuă să se
răspândească în majoritatea regiunilor lumii, transformând unele zone în puncte roşii pe
harta degradării sistemului social.

3) Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice reprezintă o parte componentă a criminalităţii

în general, fiind, în acelaşi timp, un element independent în structura acesteia. Aşadar,
criminalitatea legată de droguri este un fenomen social-juridic negativ, variabil şi istorico-
evolutiv, format din totalitatea faptelor penale al căror obiect îl constituie substanţele
narcotice, psihotrope sau analoagele lor, comise pe un anumit teritoriu, într-o perioadă
determinată de timp