Bun Studiu Penitenciare

PREVALENTA CONSUMULUI DE DROGURI
ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA
ROMÂNIA, 2006
Institutii implicate
v Studiul a fost realizat de o echipa mixta de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA) si Administratia
Nationala a Penitenciarelor (ANP).
I. Echipa desemnata din partea A.N.A.:
1. Presedintele ANA - Chestor sef prof. univ. dr. Pavel ABRAHAM - coordonator stiintific
2. Monica AGAPIE, inginer chimist – coordonator implementare indicatori (ORDT / Serviciul Monitorizare Indicatori);
3. Aurora LEFTER, sociolog (ORDT / Centrul de Studii);
4. Andrei BOTESCU, psiho-sociolog (ORDT / Centrul de Studii);
5. Paula FRUSINOIU, filolog (ORDT / Centru de Informare si Documentare).
6. Centrele teritoriale ANA (CPECA) în faza de colectare a datelor
DATE DE CONTACT: Adresa: Bulevardul Unirii nr.37, bl. A4 , sector 3, Bucuresti, România ,
Telefon: (+ 40) (21) 3184400, Fax: (+ 40) (21) 3166727 E-mail: pavel.abraham@ana.gov.ro
II. Echipa desemnata din partea ANP:
1. Directorul general al ANP - Procuror Alexandru SERBAN
2. Geta Eugenia CUCU, medic (Directia Medicala);
3. Cristian Sven PETRESCU, psiholog (Directia Interventie Psihosociala);
4. Ion VOICU, ofiter (Directia Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar).
DATE DE CONTACT: Adresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 42, sectorul 2, Bucuresti, România,
Telefon:(+ 40) (21) 242 05 93, Fax: (+ 40) (21) 2426078 E-mail: aserban@dgp.ro
v Elaborarea metodologiei si analiza rezultatelor au fost sprijinite si supervizate de specialisti din mai multe institutii europene:
EMCDDA (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri), ENDIPP (Reteaua Europeana a
Organizatiilor care activeaza în domeniul Prevenirii si Combaterii Consumului de Droguri si a Bolilor Transmisibile Asociate).
v Realizarea esantionarii - o contributie majora a avut-o Institutul National de Statistica
v Introducerea datelor - au participat studenti de la Universitatea din Bucuresti, Universitatea Spiru Haret, Universitatea
Hyperion
STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 2

CUPRINS Pg.
v Justificare 4
v Metodologia cercetarii 5
v Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor 8
v Consumul de medicamente fara sfatul medicului 10
v Consumul de alcool 22
v Consumul de droguri ilicite 28
v Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în
50
contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri
v Legatura dintre consumul de substante si criminalitate 53
v Concluzii si limitele studiului 54
v Anexe 56

Justificare
La sfârsitul perioadei 2005-2012, România va dispune de un sistem integrat de

institutii si servicii publice, care sa asigure reducerea incidentei si prevalentei
consumului de droguri în rândul populatiei generale, asistenta medicala,
psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de
prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.
Strategia Nationala Antidrog 2005-2012 are drept obiectiv dezvoltarea
serviciilor de asistenta medicala, psihologica si sociala existente, precum si a
componentei de reducere a riscurilor si de reinsertie sociala prin asigurarea
accesului tuturor categoriilor de consumatori de droguri la aceste tipuri de servicii.
În vederea eficientizarii interventiilor, toate deciziile vor fi luate pe baza unei
cunoasteri profunde a situatiei, acest studiu propunându-si sa ofere o imagine cât
mai obiectiva asupra nivelului si implicatiilor consumului de droguri în rândul
populatiei penitenciare din România.
La nivel european, studiul contribuie la efectuarea de analize comparative cu
alte state.

Metodologia cercetarii
Obiectivul general al acestui studiu a fost realizarea unei baze de date complexe si a unei analize ample a
consumului ilicit de droguri, alcool si alte substante în rândul detinutilor, precum si a implicatiilor comportamentului
adictiv asupra starii de sanatate a celor din mediul carceral, care sa permita dimensionarea si adaptarea
programelor de interventie necesare la nevoile specifice acestui tip de populatie.
Obiective specifice:
v Obtinerea de date privind prevalenta consumului de droguri, alcool, medicamente si alte substante, atât în
penitenciar cât si în afara acestuia;
v Identificarea unor atitudini, cunostinte, practici caracteristice consumului de droguri în rândul detinutilor, în
vederea elaborarii unor programe de interventie adaptate la specificul acestei populatii;
v Analiza relatiei dintre comportamentul de consum si criminalita te;
v Evaluarea atitudinilor, practicilor si cunostintelor personalului din penitenciar în legatura cu consumul de droguri
si problematica asociata (boli infectioase);
v Realizarea unei metodologii stabile în scopul evaluarii periodice a fenomenului.
Designul cercetarii
Metoda de cercetare utilizata a fost ancheta sociologica cantitativa, iar instrumentele aplicate au fost doua
chestionare structurate (unul pentru persoanele aflate în detentie si unul pentru personalul din penitenciar). Datele
înregistrate pe baza chestionarului structurat pentru detinuti au fost colectate prin intermediul operatorilor, prin
tehnica interviului structurat, uninominal, de tip „fata în fata”. Pentru realizarea acestui tip de interviu s-a urmarit
asigurarea confidentialitatii, atât prin spatiul izolat folosit, cât si prin pastrarea anonimatului persoanelor
intervievate.

Acoperire - Studiul a avut acoperire la nivel national. Deoarece s-a pornit de la ipoteza existentei unui consum
mai mare în capitala, s -a utilizat o supraesantionare pentru Bucuresti.
Esantionarea - Metoda de esantionare folosita în acest studiu este una multistadiala, iar selectia subiectilor este
sistematica fara revenire. Unitatile de esantionare sunt reprezentate de persoane cu vârsta cuprinsa între 15 si 60
de ani. Baza de sondaj utilizata a fost reprezentata de registrul detinutilor din sistemul penitenciar românesc.
La nivel national, s-a decis aplicarea chestionarului pe un esantion reprezentativ de 2822 detinuti, cu un nivel de
încredere de 95% (probabilitatea de garantare a rezultatelor), 2% nivel de precizie (eroarea de reprezentativitate a
esantionului). Pentru Bucuresti s-a stabilit un numar de 867 de chestionare (471 de chestionare din esantionul
reprezentativ pe tara + 396 reprezentând diferenta pentru supraesantionare), obtinându-se un esantion
reprezentativ cu 95% nivel de încredere si 3% nivel de precizie. În urma acestui demers, esantionul total a fost de
3218 subiecti la nivel national.
Pentru chestionarul destinat personalului s-a stabilit un esantion de 1088 de subiecti, cu un nivel de încredere de
95% si un nivel de precizie de 2%.
Chestionarul a fost aplicat în 27 de locatii la nivel national (vezi anexa 1 si 2) .
Perioada de desfasurare
Studiul s-a desfasurat pe parcursul anului 2006, colectarea datelor având loc în perioada mai-iunie.
Studiul pilot, care a vizat testarea instrumentului de cercetare, s-a derulat în luna martie pe un segment de 48 de
detinuti.
Rata de nonraspuns a fost de 9% în cazul detinutilor (278 de detinuti din 3218 refuzând participarea). În cazul
personalului din penitenciare rata de nonraspuns a fost de 4,5% (49 de angajati ai penitenciarelor refuzând
participarea).

Designul chestionarelor
Chestionarele includ mai multe sectiuni care vizeaza:
1. Chestionarul administrat detinutilor

v date socio -demografice,
v prevalenta consumului de alcool atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v prevalenta consumului de droguri atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v prevalenta consumului de medicamente si alte substante , atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele
asociate consumului,
v tipul de infractiuni savârsite de respondenti, perioada de detentie si durata condamnarii,
v legatura dintre consumul de substante si criminalitate,
v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar,
v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta consumatorului de droguri .
2. Chestionarul administrat personalului din penitenciare:

v date socio -demografice,
v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele
asociate consumului,
v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar,
v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta a consumatorului de droguri .

Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor (detinuti)
Principalele caracteristici demografice ale esantionului sunt sintetizate în tabelul din anexa 3 .
Analiza datelor socio -demografice ne arata ca: Tabel 1. Distributia respondentilor în functie de
resedinta avuta înaintea perioadei de detentie
v mai mult de jumatate dintre cei intervievati au un nivel de
scolarizare scazut (8% fara studii, 17% studii primare, Resedinta Procent %
29,8% studii gimnaziale) în capitala 19.9
v se înregistreaza o rata crescuta (23%) a celor fara nicio în alt oras 45.5
ocupatie înaintea arestarii; la sat/comuna 33.3
v peste 65% dintre detinuti declara ca locuiau în mediul alta situatie 1.3
urban înaintea perioadei de detentie; Total 100.0
v peste 2/3 dintre subiectii intervievati sunt în detentie de
mai mult de 1 an si au condamnari mai mari de 3 ani (22,3% pedepse de 10 ani sau mai mult);
v aproximativ unul din 10 detinuti (9,1%) s-au declarat fosti consumatori de droguri la intrarea în penitenciar.
v dintre detinutii care au participat la studiu, 5,2% sunt condamnati pentru trafic, 1,4% pentru detinere în
vederea consumului si 0,5% pentru alt tip de infractiuni încadrate la Legea nr.143 /2000 (ex.:punerea la
dispozitie a unui local în vederea consumului, administrarea, în afara conditiilor legale, de droguri de mare
risc unei persoane, furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, producerea,
fabricarea, cumpararea, detinerea, etc. de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizarii lor la
cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc). Majoritatea celor condamnati pentru
infractiuni la legea 143 se afla în detentie în Bucuresti (67 ,6% dintre acestia).
v mai mult de jumatate dintre detinuti stau în celule cu peste 20 de locatari;

Tabel 2. Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si gradul de scolarizare % din Total
Ocupatia înaintea Ce studii ati terminat? Total
arestarii?
fara studii primare gimnaziale profesionale 10 clase liceale superioare
loc de munca stabil 1.6% 4.9% 10.1% 7.5% 6.2% 8.2% 2.0% 40.5%
loc de munca instabil 2.9% 4.9% 8.7% 3.1% 3.4% 1.4% 0.1% 24.5%
somer 0.1% 0.5% 0.8% 0.4% 0.4% 0.5% 0% 2.7%
fara ocupatie 3.0% 5.2% 7.4% 2.1% 3.2% 1.9% .1% 23%
elev/student 0% .5% .8% .4% .9% 1.1% .2% 3.9%
alta situatie .4% 1.1% 1.9% .7% .7% .5% .2% 5.5%
Total 8.0% 17.0% 29.8% 14.2% 14.8% 13.7% 2.5% 100.0%
Grafic 1. Distributia respondentilor în functie de autodeclararea Grafic 2. Proportia detinutilor condamnati pentru infractiuni la
c onsumului de droguri înainte de detentie legea 143/2000
9.1% 1.6%
5.2%
trafic
89.3%
1.4%
consum
0.5%
consumator autodeclarat altele
nu raspund
nu s-a declarat consumator

Consumul de medicamente fara sfatul medicului
Aproximativ 14% dintre detinuti au consumat medicamente în detentie fara sfatul medicului.
Grafic 3. Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului
în detentie
13.7%
în ultimele 12 8.8%
luni de detentie
în ultimele 30 de 4.5%
zile de detentie

Se constata însa, ca dintre cei care au declarat ca au consumat în penitenciar, doar jumatate au consumat si
înainte de detentie, ceea ce înseamna ca un procent de 6% dintre subiecti au început sa consume în penitenciar.
Grafic 4. Distributia detinutilor în functie de Grafic 5.Distributia detinutilor care consuma medicamente fara
consumul de medicamente fara sfatul medicului sfatul medicului în detentie în functie de comportamentul în libertate
în detentie în libertate
7%
6% 7% nu-libertate,
nu-detentie
nu-libertate,
da-detentie 56%
86% 14%
da-libertate,
nu-detentie 44%
80% da-libertate,
da-detentie
nu
da

Grafic 6. Prevalenta pe regiuni a consumului de
17.1%
medicamente fara sfatul medicului în detentie Moldova
În functie de localizarea penitenciarului,

prevalenta consumulu i de medicamente în detentie Banat- 17%
Crisana
fara sfatul medicului este: Moldova (17,1%), Banat-
Crisana (17%), Transilvania (16,7%), Bucuresti
16.7%
(16,5%), Muntenia (8,5%), Dobrogea (6,6%) si Transilvania
Oltenia (5,6%).
16.5%
Analiza corelatiilor dintre nivelul prevalentei Bucuresti
consumului de medicamente în penitenciar fara sfatul
medicului si caracteristicile socio-demografice ale 8.5%
Muntenia
detinutilor ne indica urmatorul profil al utilizatorului:
l cu vârsta între 15-24 de ani,
Dobrogea
6.6%
l care nu este casatorit/concubinaj,
l a locuit înainte de detentie în Bucuresti,
Oltenia
5.6%
l nu a absolvit un liceu/ facultate,
l era elev/student în momentul arestarii,
l provine dintr-o familie cu situatie materiala buna

Grafic 7. Prevalenta consumului de medicamente Grafic 8.Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul
fara sfatul medicului în detentie în functie de sex, medicului în detentie în functie de nivelul de scolarizare,
vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
nivel de scolarizare
gimnaziu/ 10
masculin 14.2% clase/profesionala 14.8%
sex
feminin 7.9%
fara studii/primare 13.1%
liceale/superioare 12%
15-24 17.5% elev/student 24.3%
vârsta
ocupatia înainte de detentie

25-34 15.1% fara ocupatie 18.3%
34-44 11.3% alta situatie 13.4%
45-60 6.5%
somer 13.2%
status marital
a avut un loc de
munca instabil 12.1%
necas/separat/divortat/vaduv 14.5%
a avut un loc de
munca stabil 11.6%
casatorit/concubinaj 12.9% reusim sa
cumparam si 21.6%
aprecierea veniturilor familiei
lucruri scumpe
reusim sa avem tot
resedinta înaintea
ce ne trebuie 17.2%
în capitala 17.9%
arestarii
ajung pentru un
alta tara 16% trai decent 16.4%
ajung doar pentru
alt oras 15.7% strictul necesar 13.7%
nu ajung nici
la sat/comuna 9.2% pentru strictul 10.8%
necesar

Tabel 3. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei
În detentie, ati consumat 95% Interval
vreodata medicamente Parametri Abaterea
95% Interval de de încredere
fara sfatul medicului? B Standard
încredere Testarea Ipotezei Exp(B) pentru Exp(B)
Minim Maxim t df Sig. Minim Maxim
Grupa de vârsta .270 .066 .140 .399 4.091 2809.000 .000 1.309 1.151 1.490
Resedinta înaintea arestarii .360 .083 .198 .523 4.354 2809.000 .000 1.434 1.219 1.686
Variabila dependenta: În detentie, ati consumat vreodata medicamente fara sfatul medicului (categoria de referinta = da)
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica se poate aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei. Au fost introduse toate
variabilele a caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care se
coreleaza semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu
un risc relativ de 1,4 ori mai mare1 fata de riscul mediu, iar grupa de vârsta cu 1,32 .
Sensul asocierii dintre factorii analizati si prevalenta consumului de medicamente în penitenciar
Mediul de rezidenta anterior arestarii influenteaza consumul de medicamente fara sfatul medicului în detentie.
Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor care au declarat ca au locuit la sat/comuna. Comparativ cu
acestia:
- cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 1,6 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie
- cei care au locuit în alte orase prezinta un risc relativ de 1,4 mai mare de a consuma medicamente în detentie
În cazul grupei de vârsta, categoria de referinta aleasa a fost grupa de vârsta 45-60. Comparativ cu acestia:
- cei din grupa 15-24 prezinta un risc relativ de 3 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie,
- cei din grupa 25-34 prezinta un risc de 1,6 mai mare de a consuma medicamente în detentie
1
Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1)
2
Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1)

Grafic 9. Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara s fatul medicului
(sau simulând o afectiune)
benzodiazepine (diazepam, xanax, rohipnol,

Se constata ca peste jumatate dormicom, rovotril)
25,2%
dintre detinutii care au
recunoscut consumul de alte subst cu actiune asupra SNC
medicamente fara sfatul (levopromazin, carbamazepina, amitriptilina, 11,5%
medicului (sau pacalin d medicul) ketamina)
iau medicamente cu actiune

barbiturice(extraveral, ciclobarbital,
asupra SNC (57,4%): fenobarbital)
7,3%
l 1 din 4 - benzodiazepine (cel
mai des mentionat este
antispastice(piafen, midocalm) 6,2%
diazepam)
l 1 din 10 – alte medicamente
alte hipnotice si sedative (ex glutetimid,
cu actiune asupra SNC (cel 4,2%
meprobamat etc)
mai frecvent mentionate
levopromazin si
carbamazepina ) nespecificat (ex ptr drogare) 2,4%
l 7,3% - barbiturice (cel mai
des mentionat este
fenobarbitalul) opiacee (metadona, codeina, fortral, tramadol) 0,6%
l 0,6%-opiacee (codeina, 42,6%

alte substante (analgezice, antiinflamatoare,
metadona, fortral, tramadol) antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti,
hormoni, minerale, proteine etc)

În timp ce aproximativ 9 din 10 (85,3%) detinuti care consuma medicamente fara actiune asupra SNC iau 1-2
pastile/tablete/fiole la o singura administrare, ceilalti consuma mult mai multe:
• 1 din 4 (26,5%) detinuti -3-5 pastile/tablete/fiole,
• 1 din 5 (19,6%) detinuti -6-10 pastile/tablete/fiole,
• 1 din 10 (9%) detinuti -11-20 pastile/tablete/fiole,
• Iar 6,9% detinuti –peste 21 pastile/tablete/fiole.
Grafic 10. Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfatul medicului la o singura administrare de persoanele aflate în detentie
1-2 38%
3-5
26.5%
6-10 19.6%
11-20
9%
21-30 4%
>31 2.9%
1-2
85.3%
3-5
9.3%
6-10 2.3%
11-20
2%
21-30
1.2%
opiacee, hipnotice si sedative, alte substante cu actiune asupra SNC
alte substante (analgezice, antiinflamatoare, antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti, hormoni, minerale, proteine etc)

Grafic 11. Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma
fara sfatul
medicului (sau simulând o afectiune) în
penitenciar 7% 1% le-am luat de la un
coleg de detentie
4%
le-am luat pe reteta
Referitor la modalitatea de 8% (pacalind medicul)
procurare ilicita a medicamentelor, din
analiza datelor reiese ca cel mai des
le-am luat de la o
detinutii fac rost de medicamente de la
cunostinta care m-a
un alt detinut (59%), ceea ce implica
vizitat
existenta unor retele de trafic a
medicamentelor. Urmatoarele „metode” le-am luat de la
utilizate sunt: 21% 59% cineva din
simularea unei afectiuni, personalul unitatii
de la cineva din exteriorul altfel
închisorii (la vizita/prin pachet)
de la cineva din personalul
închisorii. NR

Grafic 12. Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului
Motivele invocate cel mai des în

cazul debutului consumului de pentru a ma calma 31.4%
medicamente fara sfatul medicului probleme medicale 22%
sunt:
31,4% - pentru a se calma pentru a uita de probleme 20.2%
25,2% - din cauza unor
probleme medicale si din curiozitate, doar pentru a experimenta 7.2%
insomnie
20,2% - ca sa uite de pentru a-mi inlesni o stare de meditare/transa 5.2%
probleme
7,2% - din curiozitate, doar pt ca în grupul meu de prieteni unii iau/au luat 4%
pentru a experimenta
5,2% - pentru a-si înlesni o
insomnie/pentru somn 3.2%
stare de transa alt motiv 1.8%
4% - influenta anturajului
(„pentru ca în grupul meu de sinucidere 1.7%
prieteni unii iau/au luat”)
1,7%- pentru a se sinucide pentru a avea mai multa energie 1.3%
1,3% - pentru a avea mai
multa energie sevraj/lipsa/marire efecte droguri 0.8%
0,8%- pentru a înlocui drogul/
pentru a -i mari efectele pentru a fi mai sociabil 0.7%
0,7% - pentru a fi mai sociabil
0,5% - din plictiseala
plictiseala 0.5%
4,1% dintre detinuti consuma amestecuri/combinatii de medicamente si/sau alte substante. Dintre acestia, 0,8%
consuma numai amestecuri de alte substante, iar ceilalti 3,3% consuma atât amestecuri de alte substante , cât si
combinatii de medicamente.
Grafic 14.Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/
combinatii de medicamente si/sau alte substante în detentie
Grafic 13. Prevalenta consumului de amestecuri /

combinatii de medicamente si / sau alte substante
autopreparate /preparate de altcineva nu-amestecuri,
nu-medicamente
3,3% 0,8%
nu-amestecuri,
înainte de da-medicamente
perioada
4,8%
actuala de da-amestecuri,
10.6% da-medicamente
detentie
da-amestecuri,
nu-medicamente
în detentie 4,1%
85,3
%

„Ingredientele” utilizate cel mai des în amestecuri sunt pasta de dinti, pasta de ras/solutia dupa ras, scrumul de
tigara, alcoolul, cafeaua, iar dintre medicamente diazepamul, fenobarbitalul, carbamazepina si levopromazinul.
Case ta 1 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente si / sau alte substante consumate în penitenciar
l CAFEA+SOLUTIE DUPA RAS+SCRUM DE TIGARA

l FENOBARBITAL+CAFEA
l DIAZEPAM+ALCOOL
l DIAZEPAM+TIGARA
l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI
l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI+ PARFUM
l DIAZEPAM+ASPIRINA+PASTA DE DINTI
l DIAZEPAM+FENOBARBITAL+CAFEA
l PIAFEN+ASPIRINA+CAFEA
l DIAZEPAM+CARBAMAZEPINA+FENOBARBITAL+CAFEA
l DIAZEPAM +VITAMINA C +TINCTURA DE IOD +APA PLATA+ BAUTURA ALCOOLICA
l ALGOCALMIN+DIAZEPAM+METOCLOPRAMID+ NISTE PRAFURI+CAFEA

Caseta 2 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în penitenciar
Ø DIAZEPAM+FENOBARBITAL
Ø DIAZEPAM+PIAFEN
Ø DIAZEPAM+CARMAZEPINA
Ø DIAZEPAM+ANTINEVRALGIC
Ø DIAZEPAM+ALGOCALMIN
Ø DIAZEPAM+ROMPARKIN
Ø DIAZEPAM+FORTRAL
Ø DIAZEPAM+C200
Ø FENOBARBITAL+LEVOPROMAZIN
Ø CARBAMAZEPINA+LEVOPROMAZIN
Ø CODEINA+GLUTETIMID
Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ LEVOPROMAZIN

Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ ANTINEVRALGIC
Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ CARBAMAZEPINA
Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL + ANTIBIOTIC
Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL + CALMANTE
Ø DIAZEPAM + CARBAMAZEPINA + LEVOP ROMAZIN
Ø FENOBARBITAL + LEVOPROMAZIN + CICLOBARBITAL

Consumul de alcool
6,8 % dintre detinuti au declarat ca au consumat alcool de când se afla în detentie. Dintre cei care au admis
ca au consumat alcool în ultimele 12 luni de detentie, mai mult de jumatate au consumat rar, un sfert în mod
neregulat, iar 9% în mod regulat.
Grafic 15. Prevalenta consumului de alcool în detentie Grafic 16. Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie
2% 1%
9%
6.8% 27%
în detentie 61%
5.2%
în ultimele 12 luni de
detentie
2.2%
în ultimele 30 zile de rar (ex 1 -2 ori pe luna, de sarbatori, de Revelion)
detentie în mod neregulat (ex când fac rost, întâmplator)
în mod regulat
nu raspund
alta situatie

Grafic 17. Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie
Prevalenta consumului de alcool în detentie în

functie de regiunile istorice (+ Bucuresti) unde se 13.6%
afla penitenciarul este urmatoarea: Bucuresti -
13,6%, Banat-Crisana-9,5%, Moldova-7,7%, Bucuresti
Transilvania - 6,1%, Muntenia -4,7%, Oltenia-3,9%
si Dobrogea-2,9%. 9.5%
Banat-
Analiza corelatiilor dintre consumul de alcool
în penitenciar si caracteristicile socio-demografice 7.7%
ale detinutilor ne indica urmatorul profil al Moldova
utilizatorului de alcool în detentie:
• cu vârsta cuprinsa între 25-34 de ani, 6.1%
• având un nivel de educatie cel putin mediu Transilvania
(liceu / studii superioare), 4.7%
• nu este casatorit/concubinaj,
Muntenia
• fara ocupatie în momentul arestarii,
• provine dintr-o familie cu situatie materiala 3.9%
buna („reusim sa ne cumparam si unele lucruri
Oltenia
mai scumpe, dar cu restrângeri în alte
domenii”). 2.9%
Dobrogea

Grafic 18. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie Grafic 19. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul
de sex, vârsta, starea civila si resedinta înaintea arestarii de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
nivel de scolarizare
liceale/superioare 8.4%
masculin 7.9%
sex
gimnaziale/10
7.7%
feminin 0.9% clase/profesionala
primare sau fara

studii 6.7%
25-34 9.2% fara ocupatie 11.1%

vârsta
ocupatia înainte de detentie

15-24 7.8% elev/student 9.8%
34-44 6.9% alta situatie 6.6%

45-60 3.5% am avut un loc de
munca stabil 6.5%
stare civila
am avut un loc de
munca instabil 6%
necas/separat/divort/vaduv 8.3%
somer 5.9%
casat/concub 7% reusim sa
cumparam si 14.7%
aprecierea veniturilor familiei
lucruri scumpe
resedinta înaintea
reusim sa avem
alta tara 15.4% tot ce ne trebuie 13.2%
arestarii
ajung pentru un
în capitala 12.7% trai decent 7.4%
nu ajung nici
alt oras 8.5% pentru strictul 7.2%
necesar
la sat/comuna 3.6% ajung doar pentru
strictul necesar 6%

Tabel 4. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei
Ati consumat 95% Interval de
vreodata alcool de Parametri Abaterea 95% Interval de Încredere
când sunteti în B Standard Încredere Testarea Ipotezei Exp(B) Exp(B)
detentie?
Grupa de vârsta .195 .082 .035 .355 2.383 2547.000 .017 1.215 1.035 1.427
Resedinta înaintea arestarii 1.847 .672 .529 3.165 2.748 2547.000 .006 6.342 1.698 23.694
Ocupatia înaintea arestarii .305 .127 .056 .554 2.403 2547.000 .016 1.357 1.058 1.740
Variabila dependenta: Ati consumat vreodata alcool de când sunteti în detentie? (categoria de referinta = da)
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei. Au fost introduse toate variabilele a
caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care coreleaza
semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului înainte de
3 4
detentie cu un risc relativ de 6,3 ori mai mare fata de riscul mediu si ocupatia înaintea arestarii cu 1 ,3 .
Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de medicamente în penitenciar
Mediul anterior de rezidenta influenteaza consumul de alcool. Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor
care au declarat ca locuiesc la sat/comuna. Comparativ cu acestia:
- cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 3.8 ori mai mare de a consuma alcool în detentie
- cei care au locuit în alte orase (decât capitala) prezinta un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a consuma alcool în
detentie
Cei fara ocupatie prezinta un risc relativ de 1,3 ori mai mare de a consuma alcool în detentie, decât cei care
aveau un loc de munca stabil.
3
Semnificativ statistic ( Sig=0.01 iar intervalul de încredere nu contine 1)
4
Grafic 20. Metode de procurare a bauturii în penitenciare
Deoarece bautura poate fi folosita

ca moneda de schimb, ca si tigarile,
36%
au fost întrebati cum fac rost de
24.3%
Ati consumat alcool în detentie?

bautura toti detinutii (inclusiv
da 13.5% de la alti detinuti
detinutii care au declarat ca nu au
9.6%
consumat alcool în penitenciar):
6.8%
- dintre cei care au admis ca au
mi-o prepar
consumat alcool în
13.6% singur
penitenciar 36% au declarat
18.2%
ca au facut rost de la altii,
nu 5.7% prin personalul
24% si-o prepara singuri, iar
14% au facut rost prin
2.6% inchisorii
personalul închisorii,
7.1%
alta cale
- dintre cei care au declarat ca
nu au consumat în 36.9%
penitenciar: 18% si-o prepara NR 9.6% primesc odata cu
9.6% pachetul/la vizita
singuri, 14% o iau de la alti
detinuti, 7% fac rost de la 10.3%
cineva din afara
(vizita/pachet), iar 6% de la Cum faceti rost de bautura în penitenciar?restul pâna la 100% - NR
personalul închisorii,
- cei mai multi dintre cei care nu au vrut sa raspunda la întrebarea privind consumul de alcool în închisoare,
obtin bautura din afara penitenciarului când sunt scosi la munca ( 37%).

Caseta 3 Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica
Ø CU OCAZIA PRESTARII DE ACTIVITATI LUCRATIVE ÎN AFARA PENITENCIARULUI, DE LA

MUNCITORII DE LA LOCUL DE MUNCA / ALTI CIVILI
Ø PERSOANA DIN AFARA PENITENCIARULUI (PRIN INTERMEDIARI) O DA PERSOANEI DE LA
PUNCTUL DE LUCRU
Caseta 4. Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar
ü ZAHARINA, MARMELADA, PÂINE

ü MIEZ DE P ÂINE SI FRUCTE
ü FERMENTAREA BULIONULUI CU ZAHAR
ü DROJDIE, PÂINE, FRUCTE
ü MIEZ PÂINE+PASTA DE DINTI
ü MERE+ BOMBOANE MENTOLATE, MARMELADA
ü PÂINE,VIS INE,ZAHAR,MARMELADA
ü PÂINE,MERE,APA
ü MARMELADA+ZAHAR+ASPIRINA - SE FIERB
ü MARMELADA+PAINE
ü FRUCTE, DROJDIE, APA, ZAHAR
ü DROJDIE+ MARMELADA+ AMIDON
ü DROJDIE, ZAHAR, MARMELADA, PAINE
ü FERMENTARE STRUGURI / COMPOT
ü AFTER-SHAVE PRIN PAINE
ü BULION+CATCH-UP+MERE/STRUGURI PUSE LA FERMENTAT

Consumul de droguri ilicite
18,5% dintre detinuti au consumat cel putin o data în viata un drog ilicit dintre care 16,6% în afara
penitenciarului, iar un procent de 2% dintre detinuti au declarat consumul de droguri chiar în incinta penitenciarului.
Grafic 21. Prevalenta consumului de droguri
20%
15%
10%
5%
0%
în afara
de-a lungul vietii în penitenciar
penitenciarului
de-a lungul vietii 18.5% 16.6% 2%
ultimele 12 luni 10.3% 1.5%
ultimele 30 zile 6.9% 0.9%

Analiza prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilicit consumat, arata
ca cel mai consumat drog în rândul detinutilor este marijuana (9,6%), urmat îndeaproape de heroina (8,4%), hasis
(7,76%), cocaina (6,2%), ecstasy (5,2%) si metadona (2,9%). Nivelul prevalentei consumului de droguri de-a
lungul vietii în rândul detinutilor este superior celui înregistrat în populatia generala5, ceea ce confirma statutul de
populatie la risc privind consumul de droguri, acordat de literatura de specialitate persoanelor aflate în detentie.
Grafic 22. Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilegal consumat
9.6%
marijuana
heroina
8.4%
7.6%
hasis
cocaina
6.2%
5.2%
ecstasy
2.9%
metadona
1.5%
amfetamine
1.2%
lsd
5
Conform studiului de prevalenta a consumului de droguri la nivel national pu blicat de ANA în 2004 (cannabis 1.7%, ecstasy 0.3%, cocaina 0.4%, heroina 0.2%,
amfetamine 0.2%, LSD 0.2%)

Cei care declara ca au consumat droguri debuteaza în acest tip de comportament la vârste foarte mici:
Tabel 5. Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 6

Drog Pragul mediu de debut (ani) Cel mai frecvent mentionata vârsta de debut (ani)
heroina 19 18
cocaina 21 18
marijuana 19 18
hasis 20 18
ecstasy 20 18
amfetamine 20 20
LSD 22 20
metadona 22 25
Vârsta de debut pentru fiecare tip de drog se situeaza în intervalul 18-25 de ani7. Daca se ia în considerare
pragul mediu de debut, heroina si marijuana sunt primele substante cu care consumatorii intra în contact, urmate
de ecstasy, amfetamine si hasis, iar mai târziu cocaina, LSD si metadona consumata ilegal.
6
În tabelul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în
parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul).
7
De remarcat este ca acest interval de vârsta corespunde cu cel în care, la nivel general, se realizeaza maturizarea individului si adaptarea lui la valorile sociale,
morale, etc. Cei care debuteaza în consumul de droguri rateaza frecvent acesta etapa, si de aici apar complicatiile sociale (infractionalitatea, lipsa ocupatiei,
etc.).

In functie de distributia pe regiuni istorice si Bucuresti se constata un nivel între 0,5 si 5,9% al consumului de
droguri în penitenciar, între 6,6 - 32% în afara penitenciarului si între 7% - 35,2% pentru prevalenta consumului de
droguri de-a lungul vietii .
Grafic 23. Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti
35.2%
Bucuresti 32%
5.9%
7%
Oltenia 6.6%
0.5%
16.1%
Moldova 13.6% Prevalenta
2.3% consumului de
15.4% droguri de-a
Transilvania 12.5% lungul vietii
1.7%
21.6% Prevalenta
Banat-Crisana 17.7% consumului de
0.9% droguri în afara
8.6% penitenciarului
Dobrogea 7.6%
Prevalenta
10.5% consumului de
Muntenia (fara Bucuresti) 9.2% droguri în
0.5%
penitenciar

Grafic 24.Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai
consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile istorice si Bucuresti)
Analiza distributiei prevalentei 30.4%

18%
consumului de droguri de-a lungul Bucuresti 14.3%
vietii în cazul primelor 4 droguri ilicite 13.6%
consumate în functie de locul de 2%
2.4%
detentie arata ca, în Bucuresti, Oltenia 2.5%
heroina este cea mai consumata 2.4%
substanta, pe locul secund aflându- 2.5%
3%
se cocaina, care este mai consumata Moldova 10.8%
decât marijuana si hasisul; în 7.3%
Moldova, Transilvania si Banat – 2.3%
Crisana cel mai consumat drog ilicit 3.6%
Transilvania 10%
este marijuana, iar în Muntenia, 5.7%
Dobrogea si Oltenia heroina, 4.1%
canabisul (marijuana), hasisul, 3.5%
Dobrogea 4.1%
cocaina se consuma în proportii 4.1%
relativ similare. 2.6%
Banat Crisana 4.3%
12.8% heroina
11%
4.8% cocaina
3.2% marijuana
Muntenia 5.4%
4.4% hasis

Si urmatoarele 2 grafice indica un consum mai mare în rândul celor care au locuit înainte de detentie în
capitala fata ceilalti, precum si o diferenta la nivelul prefe rintelor de consum: în capitala, în primul rând, se
consuma heroina, apoi cocaina, iar marijuana si hasisul înregistreaza aproximativ aceleasi proportii; în restul tarii
pe primul loc al ierarhiei este marijuana, urmata de hasis si cocaina, heroina aflându-se pe locul 4.
Grafic 25.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate Grafic 26.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele
drogurile, în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei mai consumate 4 droguri în functie de resedinta detinutilor
înainte a detentiei
38.6%
în capitala 22.3%
17.9%
capitala 45.2% 16.1%
4.7%
alta tara 10%
alta tara 35.1% 15.3%
21.2%
3%
alt oras 18.9% în alt oras 4.4%
12.1% Heroina
8.9%
Cocaina
sat/comuna 4% 0.7%
sat/comuna 0.7% Marijuana
2.1%
1.3% Hasis

Deoarece la nivelul capitalei s-au înregistrat cele mai înalte niveluri ale prevalentei consumului de droguri,
prezentam mai jos analiza detaliata a particularitatilor consumului pentru municipiul Bucuresti:
Grafic 27. Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
40.0%
35.0%
30.0%
25.0%
20.0%
15.0%
10.0%
5.0%
0.0%
In afara
de-a lungul vietii In penitenciar
penitenciarului
de-a lungul vietii 35.2% 32% 5.9%
ultimele 12 luni 28% 4.7%
ultimele 30 zile 22.4% 3.3%

Dupa tipul de drog, prevalenta consumului ilicit si vârsta de debut sunt urmatoarele:
Grafic 28. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul Tabel 6.Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa
vietii dupa tipul de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa tipu l de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa
în penitenciarele din Bucuresti în penitenciarele din Bucuresti 8
Pragul Cea mai frecventa

heroina 30.4% Drog mediu de vârsta de debut
debut (ani) mentionata (ani)
18%
cocaina heroina 19 18
marijuana 14.3%
cocaina 22 20
hasis 13.6%
LSD 23 25
11.1%
ecstasy marijuana 20 20
metadona 10.7%
hasis 20 20
3.6%
amfetamine ecstasy 20 18
2.7%
lsd amfetamine 20 18
metadona 22 18
8
În tabel ul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în
parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul).
Vârsta - Dupa cum se observa din graficele urmatoare, drogurile ilicite sunt consumate predominant de populatia
tânara9.
Grafic 29. Prevalenta consumului de droguri ilicite Grafic 30. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii
de-a lungul vietii pe grupe de vârsta pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta
11.3%
16%
15-24 6.9%
11.3%
27.2%
9.1%
11.6%
21% 25-34 8.4%
10.8%
10.7% 4.2%
35-44 2.9%
4.7% 4.2%
4.8%
1.5%
1.6%
45-64 1.5%
45-64 35-44 25-34 15-24 2% heroina cocaina marijuana hasis
9
peste 85% dintre consumatori înregistrându-se în intervalul 15-34 de ani

Sex - Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii este de 20,1% pentru detinutii de sex feminin si cel mai
consumat drog este heroína, iar în ca zul celor de sex masculin se constata o prevalenta de 18,4%, cel mai
consumat drog fiind marijuana
de-a lungul vietii în functie de sex pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de sex
14.3%
5.5%
feminin
4.2%
20.1%
feminin 2.3%
8.1%
6.2%
18.4% masculin
masculin 9.8%
7.9%
hasis marijuana cocaina heroina

Gradul de instruire
Comparând nivelul consumului în functie de gradul de scolarizare, se observa ca cei mai multi consumatori de
10
droguri se regasesc în rândul celor care nu au absolvit decât studiile primare sau sunt fara studii . Cocaina si
marijuana sunt substantele consumate mai frecvent de cei cu studii superioare, iar heroina este caracteristica celor
fara studii sau doar cu studii primare. Consumul de hasis are o distributie uniforma între cele 3 grupe
11
educationale .
de-a lungul vietii în functie de nivelul educational pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational
14.1%
liceu/studii 12%
superioare 6.8%
24% 6.7%
8.2% marijuana
20.3% gimnaziu/studii
4.5% cocaina
profesionale/10
5.8% heroina
clase
15.1% 5.9% hasis
8.5%
fara 6.8%
fara studii/primare studii/primare 12.5%
liceu/studii superioare 7.7%
gimnaziu/studii profesionale/10 clase
10
Corelatie statistic semnificativa (Sig=0.012 la indicele de corelatie Spearman pentru variabile ordinale)
11
Rezultatele sunt înalt statistic semnificative pentru toate tipurile de droguri în cazul indicelui de corelatie Spearman pentru variabile ordinale sig.=0.000
Venituri si statut ocupational - Se observa ca prevalenta consumului de droguri este mai crescuta în rândul celor cu
venituri mai mari decât media. Exista un cost material al consumului de droguri care de multe ori limiteaza accesibilitatea
drogurilor în rândul celor cu venituri scazute 12. Consumul de droguri d evine o problema si în rândul celor fara ocupatie sau
înscrisi într-o forma de învatamânt mai frecvent decât în rândul celor care au reusit sa aiba un loc de munca înainte de
detentie.
de-a lungul vietii în functie de aprecierile respondentilor în functie de statutul ocupational al respondentilor înainte de detentie
asupra veniturilor ale actuale familiei
elev/student 35.9%
reusim sa cumparam lucruri scumpe 36.6%
dar economisim în alte domenii
fara ocupatie 30.2%
reusim sa avem tot ce ne trebuie 35%
fara sa ne restrangem de la ceva
somer 15.2%
ajung pt. un trai decent, dar nu ne 20.4%
permitem lucruri scumpe am avut un loc de 15%
munca stabil
17.3%
ajung doar pentru strictul necesar am avut un loc de 12.1%
munca instabil
13.3%
nu ajung nici pentru strictul necesar 9.8%
alta situatie
12
Gradul de semnificatie statistic a al corelatiei dintre veniturile familiei si prevalenta de -a lungul vietii a consumului de droguri a fost verificata cu ajutorul testului
de corelatie pentru valori ordinale Spearman, ob tinându-se sig. =0.000, astfel confirmându-se un inalt grad de semnifica tie statistica a corelatiei studiate.
Rezultate similare s-au obtinut si în cazul corelatiei cu statutul ocupational prin aplicarea testului chi-patrat. Pe fiecare tip de drog în parte, avem din nou corelatii
statistic semnificative sig<0.05, mai ales în cazul asocierii dintre consumul de droguri si statutul ocupa tional unde sig=0.000 pentru fiecare drog în parte.

La analiza distributiei consumului pentru cel mai frecvent consumate droguri, se observa diferente
semnificative în cazul cocainei, drog care este foarte putin experimentat de cei cu venituri mici, dar pe care îl
întâlnim în mare masura între preferintele celor cu venituri peste medie .
Grafic 37. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog, în functie de
aprecierile respondentilor asupra veniturilor actuale ale familiei
reusim sa avem tot ce

17.1%
ne trebuie, fara sa ne
15.7%
18.3%
restrangem 17.7%
reusim sa cumparam 19.2%

lucruri scumpe, dar 23.2%
economisim în alte 14.5%
domenii 17%
ajung pt un trai decent, 9%

dar nu ne putem
11.6%
7.4%
permite lucruri scumpe 9.1%
6.5%
ajung doar pentru 8.8%
strictul necesar 5.6% hasis
7.8%
marijuana
4.3%
nu ajung nici pentru 6% cocaina
strictul necesar 3.2%
6.2% heroina

Stare civila (statut marital)
În functie de starea civila, prevalenta consumului de droguri de -a lungul vietii se distribuie inegal,13 observându-se
o prevalenta crescuta în cazul celor necasatoriti (22,2%) sau separati (18%). De asemenea, cei care traiesc în
concubinaj se asociaza cu niveluri înalte ale prevalentei (28,8%) spre deosebire de cei care sunt casatoriti (10%).
Datele indica deci ca valorile familiale si institutionalizarea relatiei prin casatorie ar putea constitui factori de
protectie împotriva consumului sau experimentarii drogurilor.
Grafic 38. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul marital
în concubinaj 28.8%
necasatorit 22.2%
separati 18%
divortat 12.4%
casatorit 10.3%
vaduv 5.9%
13
Sig.<0.01 pentru testul de asociere chi- patrat

Tabel 7. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii
Consumul de Eroarea 95% Interval Testarea ipotezei Exp 95% Interval de
substante Parametri B de încredere încredere pentru Exp(B)
standard (B)
ilegale - Da
Localitatea de resedinta
1.816 .718 .409 3.224 2.531 2703.000 .011 6.149 1.505 25.117
înaintea arestarii
Nivel educational -.273 .089 -.449 -.098 -3.056 2703.000 .002 .761 .638 .907
Regiuni -.059 .028 -.114 -.004 -2.109 2703.000 .035 .942 .892 .996
Grupa de vârsta .666 .065 .538 .794 10.178 2703.000 .000 1.947 1.712 2.213
Lipsa unui loc de
.400 .115 .174 .626 3.473 2703.000 .001 1.492 1.190 1.869
munca anterior
Variabila dependenta : Consumul de substante ilicite (categoria de referinta = da)
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii. Dupa cum se vede mai sus, constatam ca
cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu un risc relativ de 6,1 mai mare 14 fata de riscul mediu,
urmata apoi de grupa de vârsta cu 1,9 si de inexistenta unui loc de munca înaintea arestarii15cu 1,4.
Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii - Cei care
locuiesc în capitala prezinta un risc relativ de 23 ,1 ori mai mare de a consuma droguri fata de cei a caror resedinta
înaintea arestarii se afla la sat/comuna. În cazul grupei de vârsta, cei din grupa 15 - 24 prezinta un risc relativ de
9,7 ori mai mare decât cei din grupa 45 -60, iar cei din grupa 25-34 un risc de 6,8 fata de grupa de vârsta 45-60.
Cei fara ocupatie au un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a se numara printre consumatori fata de cei care au avut
un loc de munca stabil.
14
15
Sig=0 intervalul de încredere nu contine 1)
37.3% dintre detinuti declara ca au cunostinte care consuma droguri. 17.7% dintre detinuti declara ca mai
cunosc consumatori în incinta închisorii (persoane aflate în detentie la momentul interviului), 11.7% ca au
consumatori de droguri în familie, iar 28% dintre detinuti precizeaza ca au cunostinte apropiate în afara detentiei
care utilizeaza droguri.
Grafic 39. Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor
cunostinte apropiate
28%
în detentie 17.7%
în familie
11.7%
Dintre cei care au declarat ca mai cunosc consumatori de droguri în incinta închisorii, 68,2% au mentionat ca se
consuma heroina, 25% cocaina, 21% marijuana, hasis 15,4%, ecstasy 11,1%, amfetamine 2,2%, LSD 1,4%,
metadona 2,8%, alt tip de drog 5 ,1%.

Grafic 40. Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar
Detinutii au fost chestionati cu privire la
modalitatile de obtinere a drogurilor în mi-au fost date de un coleg de
17.5%
penitenciar. Dintre cei care au raspuns la detentie
aceasta întrebare, cei mai multi au mi-au fost date de un membru al
desemnat „alti detinuti” ca fiind sursa de 6.6%
familiei
aprovizionare cu droguri 17 ,5%. Pe locul
al doilea se situeaza membrii familiei – le-am împartit într-un grup de
4.8%
6,6% din cazuri. 4,8% dintre detinuti au prieteni
avut ocazia sa consume în grup , primind
droguri de la alti colegi de detentie, iar mi-au fost date de un gardian 3.3%
3,3% dintre detinuti declara ca si-au
procurat droguri prin intermediul
altcineva mi le-a procurat 1.1%
personalului închisorii (gardieni).
Despre metodele efective de introducere a mi-au fost date de cineva din
drogurilor în penitenciar avem informatii din 0.8% Restul pâna la 100%- NR
personalul medical
relatarile gardienilor. Aceste date, care vor
fi prezentate în anexa 4, sunt de tip calitativ
si nu au fost culese cu ajutorul instrume ntelor de cercetare construite de noi. De aceea, le vom prezenta doar cu
titlu de „curiozitate”, fara a generaliza informatiile pe care le contin. Personalul unuia dintre penitenciarele incluse
în cercetare ne-a pus la dispozitie un CD continând fotografii ale capturilor pe care acestia le-au realizat în anul
2006 pâna în momentul culegerii datelor. Dupa cum se poate observa, detinutii folosesc metode ingenioase, greu
de depistat prin mijloace conventionale. Totusi, prin pregatirea si experienta personalului, prin existenta unei
aparaturi specializate de ultima generatie se poate ajunge la un relativ control al situatiei traficului de stupefiante în
incinta penitenciarelor.

Tip de consum (individual / în grup)
Consumatorii de droguri ilegale au fost întrebati daca prefera sa consume drogurile în grup sau individual.
Distributia raspunsurilor este ilustrata grafic mai jos. Cel mai frecvent, grupul de consum este alc atuit din 3
persoane.16
Grafic 41. Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum
22.3%
77.7%
individual în grup
16
a fost calculat modul (cel mai frecvent mentionat numar) .

Calea de administrare
Calea de administrare a drogurilor este variata. 5,5% dintre respondenti au declarat ca au utilizat calea injectabila
pentru a-si administra drogurile, 3,1% - calea orala, 2,9%- pulmonar (fumat), iar 1,1% le prizeaza.
La întrebarea „Când ti-ai injectat pentru prima oara droguri?”, 4,3% dintre cei care au raspuns, declara ca au
debutat în consumul de droguri injectabile în timpul perioadei de detentie.
Dupa cum se observa mai jos, utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în rândul celor care s-au declarat
consumatori de droguri injectabile este foarte ridicata, ceea ce mareste riscul infectarii detinutilor cu virusul HIV, al
hepatitei C si hepatitei B.
Grafic 42. Utilizarea în comun a echipamentelor de Grafic 43. Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare
injectare în penitenciar în rândul celor care au declarat în libertate în rândul celor care au declarat ca îsi
ca îsi administreaza droguri injectabile administreaza droguri injectabile
31.1% 63.3%
ace ace
29.3% 63%
seringi seringi
22% 50.2%
parafernalia parafernalia
Cei care declara ca utilizeaza în comun echipament de injectare reprezinta o proportie de 3,6% din populatia
studiata, iar 2% dintre respondenti declara ca îsi refolosesc propria seringa.

Motivatie
Motivele mentionate cel mai des, care genereaza debutul în consumul de droguri sunt cele sintetizate în figura
urmatoare. „Curiozitatea” este identificata ca fiind factoru l care împinge cel mai frecvent spre consum, pe locul al
doilea fiind mentionata „influenta anturajului”.
Grafic 44. Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri

4% 3% 2%
5%
5%
6%
51%
7%
17%
de curiozitate, pentru a experimenta pentru ca in grupul meu de prieteni unii consuma
pentru a uita de probleme pentru a avea mai multa energie
alt motiv pentru a ma calma
pentru a fi mai sociabil pentru a-mi inlesni o stare de mediare/transa
NR /NS

Perceptia asupra prezentei programelor de prevenire/asistenta a consumului de droguri în penitenciare
Prezenta programelor/masurilor care vizeaza consumul de droguri si reducerea efectelor negative asociate
acestuia, întâlnite de detinuti în cadrul activitatilor desfasurate în penitenciar, este destul de redusa. Cel mai
frecvent ele sunt de tipul asistentei/consilierii psihologice (28,4% dintre mentiuni).
Tabel 8. Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de
detinuti în cadrul activitatii penitenciarelor
asistent a psihologic a/consiliere 28.4%

dezintoxicare 9.4%
reducerea efectelor negative asociate (harm reduction) 4.4%
Alt tip de programe 1.5%
4,4% dintre detinuti declara ca au accesat serviciile medicale specializate înainte de perioada de detentie pentru
dependenta de heroina sau alte tipuri de drog. Persoanele care au solicitat aceste servicii ar trebui monitorizate si
în perioada de detentie, asigurându-se astfel continuitate si eficienta în masurile de tratament initiate.
Pentru a obtine o imagine de ansamblu cu privire la nevoia de programe ce trebuie avute în vedere în activitatea
penitenciarelor în domeniul prevenirii/tratamentului consumului de droguri si a efectelor induse de acest consum,
consideram utila prezentarea succinta a celor mai recente recomandari ale Retelei europene a Organizatiilor care
activeaza în domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri în penitenciare si a bolilor transmisibile
17
asociate (ENDIPP) .
17
Din declaratia comuna a participantilor la cea de a 9-a editie a Conferintei Europene privind Activitatile de Monitorizare , Prevenire si Harm Reduction legate
de consumul de droguri si problematica asociata din Penitenciare, organizata de ENDIPP, desfasurata în perioada 5-8 Octombrie 2006

ENDIPP recomanda promovarea si punerea în practica a principiul „echivalentei”- accesul la servicii similare
oferite consumatorilor de droguri în toate mediile în care acestia îsi desfasoara viata de zi cu zi, si cu precadere
acelora care au un acces mai restrâns la aceste servicii, respectiv consumatorii de droguri din penitenciare. De
asemenea sunt importante:
ü accesibilitatea pentru detinuti a testelor pentru HVB/C si HIV/SIDA si a vaccinului împotriva HVC,
ü facilitarea accesului în penitenciare a organizatiilor care realizeaza programe de prevenire si tratament a

consumului de droguri
ü promovarea programelor de educatie cu privire la droguri si efectele lor detinutilor si personalului închisorilor
ü îmbunatatirea cooperarii dintre administratia penitenciarelor, institutiile care acorda servicii medicale si
societatea civila care, prin ONG-uri specializate ofera programe de reducere a riscurilor consumului de
droguri.

Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în
contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri
În urma testarii cunostintelor detinutilor în leg atura cu transmiterea HIV/SIDA se observ a ca desi o proportie
semnificativa a detinutilor dovedesc o buna cunoastere a cailor de transmitere a virusului HIV, peste 30% cred ca
acesta se poate transmite prin contact cu colacul toaletei, respectiv prin folosirea unui pahar din care a baut o
persoana infectata, iar peste jumatate dintre ei cred ca pot contracta virusul HIV prin contactul cu saliva unei
persoane infectate (scuipat, sarut etc.). Necunoasterea modalitatilor reale de transmitere a virusului HIV
genereaza comportamente de discriminare si marginalizare a celor infectati.
Tabel 9.Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV -%
detinuti personal penitenciare
Credeti ca virusul HIV poate fi transmis în urmatoarele moduri?
Da Nu Nu stiu Da Nu Nu stiu
prin contact cu colacul toaletei 30.9 47.8 21.3 3.4 89.7 6.8
prin folosirea unui pahar din care a b aut o persoana infectata 34.0 52.2 13.8 10.5 83.5 6.1
prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sa rutat etc.) 53.5 31.7 14.7 38.9 53.4 7.8
printr-o muscatura de tântar 56.9 26.3 16.7 30.4 55.9 13.7
prin strângerea mâinii unei persoane infe ctate 12.9 75.2 11.9 2.5 94.5 3
prin contact sexual fara prezervativ 91.4 1.9 6.6 97.9 0.6 1.5
prin injectare (cu echipamente folosite în comun, nesterilizate etc.) 92.2 2.1 5.6 98.0 0.6 1.4
prin tatuare 87.4 4.1 8.5 91.4 4.8 3.7
prin b arbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata 84.6 6.0 9.3 87.7 7.8 4.6
prin schimb de sânge / ritualuri de tip „frati de cruce” 92 1.8 6.2 98.2 0.4 1.4
Derularea programelor de educatie pentru sanatate este absolut necesara în conditiile în care, asa cum se arata
anterior (grafic 42), exista un procent semnificativ de detinuti care îsi administreaza droguri injectabile folosind în

comun seringi si alte dispozitive/ materiale si doar aproximativ 9 din 10 detinuti stiu ca virusul HIV se poate
transmite prin utilizare în comun a echipamentului injectabil sau prin contact sexual fara prezervativ.
Acelasi set de întrebari a fost aplicat si personalului închisorii, iar rezultatele arata o proportie mai mare de
cunostinte corecte despre modalitatile de transmitere a virusului HIV. Totusi, o treime dintre acestia considera ca
virusul HIV se poate contracta prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sarut etc.), respectiv printr-
o muscatura de tântar, iar 7,8% ca nu se poate contracta prin barbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata .
Desi se declara în mare parte cunosc atori ai cailor de transmitere a virusului HIV si nici una dintre activitatile de
mai jos nu este o modalitate de infectare, foarte putini detinuti sunt de acord sa desfasoare activitati în comun cu
cei infectati cu virusul HIV.
Tabel 10 . Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în comun cu cei infectati
Daca ai sti ca cineva este infectat cu HIV, ai accepta?- Da detinuti personal inchisoare
sa lucrezi cu el /ea 52.9 79.9
sa manânci cu el/ea 37.3 49.7
sa continui sa te întâlnesti cu el/ea 55.8 64.8
sa folosesti tacâmuri în comun cu el 20.2 18.5
sa locuiesti în aceeasi celula cu el 18 43.4
Personalul închisorii pare sa aiba o mai mare deschidere fata de persoanele infectate cu HIV/SIDA comparativ cu
detinutii. Totusi: aproximativ jumatate (50,3%) nu ar mânca împ reuna cu persoana respectiva, unul din trei (35,2%)
nu s-ar mai întâlni cu el/ea, iar 4 din 5 (81,5%) nu ar folosi în comun tacâmuri. Aceasta atitudine are consecinte
mult mai grave, întrucât cei din personal au functii de executi/decizie în raport cu detinutii si pot încuraja si
perpetua actiunile discriminative în spatiul penitenciarului fata de cei infectati cu HIV/SIDA.
18
întrebarea a fost adresata doar detinutilor

Tabel 11 . Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea în penitenciar a unor programe/masuri de reducere
a riscurilor contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de droguri în rândul detinutilor
De acord
Punerea la dispozitie a seringilor si acelor sterile pentru detinutii consumatori de droguri injectabile 8.8%
Punerea la dispozitie a acelor sterile pentru tatuare. 19.3%
Punerea la dispozitia detinutilor a unor informatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre 92.8%
efectele, implicatiile consumului de droguri
Punerea la dispozitia detinutilor a unor info rmatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre bolile 93.3%
infectioase transmisibile, comportamente la risc, igiena sexuala, etc.
Organizarea de catre experti a unor seminarii cu detinutii în domeniul sanatatii publice 90.4%
Testarea sistematic a a detinutilor pentru HIV/SIDA 89.3%
Testarea sistematica a detinutilor pentru Hepatita B/C 90.9%
Testarea sistematic a a detinutilor privind consumul de droguri 88%
Pregatirea personalului închisorii în domeniul prevenirii transmiterii bolilor infectioase transmisibile 92.6%
respectiv în domeniul prevenirii consumului de droguri
Vaccinarea detinutilor împotriva Hepatitei B 90.4%
Vaccinarea personalului împotriva Hepatitei B 91.7%
Cei din personalul închisorii sunt de acord în proportie mare (aproximativ 90%) cu masurile care presupun
instruire/pregatire teoretica si testare pentru consumul de droguri si infectarea cu virusul HIV sau Hepatita B/C, dar
mult mai putin de acord cu distribuirea de echipamente sterile celor care consuma droguri injectabile sau celor
care se tatueaza.

Legatura dintre consumul de substante si criminalitate
Subiectii cercetarii au fost întrebati daca se aflau sub influenta vreunei substante (dintre cele investigate în acest
studiu: alcool, medicamente, droguri) în momentul comiterii faptei pentru care au fost închisi. 45,8% dintre detinuti
au raspuns afirmativ la aceasta întrebare confirmând la un nivel înalt semnificativ statistic ipoteza corelatiei dintre
consumul de substante licite si ilicite si criminalitate. Cel mai frecvent asociat comportamentului infractional a fost
alcoolul – 86,3% dintre mentiuni. Pe locul al doilea se afla heroina cu 9,7% dintre cazuri, celelalte substante
înregistrând o proportie mult mai redusa.
Tabel 12 . Proportia consumului de droguri, alcool, medicamente în momentul savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie
%
medicamente 1.7
alcool 86.3
heroina 9.7
cocaina 1
cannabis 1.4
hasis 1.6
ecstasy 0.1
amfetamine 0.1
alt tip de drog 0.6
alt tip de substanta 0.5

Concluzii si limite ale studiului
Grafic 45. Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene
Populatia penitenciara îsi confirma,
prin rezultatele acestui studiu, statutul
acordat de literatura de specialitate, de 60%
Germania
populatie la risc privind consumul de
droguri licite si ilicite. Grecia 54%
Pentru prima data în România a fost
pusa în evidenta, prin metode Portugalia 52%
stiintifice, existenta unui consum ilicit 42%
Belgia
de droguri în incinta penitenciarelor.
Din acest punct de vedere , România Ungaria 8%
nu face nota discordanta cu tarile din
jur, majoritatea confruntându-se, România 2%
conform ultimelor date publicate de
Centrul European de Monitorizare a
Consumului si a Dependentei de Droguri 19, cu o problematica asemanatoare.
19
Tabelul 3 Prevalenta consumului de droguri în penitenciare www.emcdda.europa.eu
Germania (1996) - Studiul a urmarit estim area consumului de droguri in perioadele de detentie. S-a desfasurat folosind metode indirecte, calitative, respectiv
interviuri cu informatori cheie (detinuti aflati in pozitii cheie, pastori , doctori). Studiul s -a realizat în rândul a 16 persoane.
Grecia (1995)- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. Studiul a folosit metode cantitative + teste serologice.
Esantionul a cuprins 544 de persoane.
Portugalia (2001) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala. Participantii au fost
selectati aleator. Esantionul a cuprins 2057 de persoane din 47 de penitenciare.
Belgia(1999) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. S -a desfasurat in 2 penitenciare (unul de barbati, unul
de femei). Nr de subiecti intervievati a fost 246, selectati pe baza de voluntariat.
Ungaria(1997)-- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala, desfasurandu -se in 11
penitenciare de pe teritoriul tarii. Esantion aleator, avand 609 persoane
Prin existenta drogurilor în penitenciare, prin subdimensionarea programelor si a personalului specializat în
problematica drogurilor si a cailor de raspândire a bolilor infectioase transmisibile, mediul penitenciar reprezinta un
loc în care consumul de droguri si problematica asociata acestuia pot atinge niveluri alarmante.
Medicamentele administrate fara prescriptie constituie, deseori în mediul penitenciar, un substitut pentru a obtine
efecte asemanatoare consumului drogurilor ilicite. Prin folosirea lor necontrolata cantitativ sau calitativ (amestecuri
neomologate, asocierea cu alcoolul) ele au efecte secundare la fel de periculoase ca si drogurile ilicite.
Alcoolul este foarte prezent în penitenciar, existând, pe lânga micul trafic , si productie proprie în camerele
detinutilor. Pe lânga încalcarea regulamentelor de ordine interioara, acestea nu respecta nici normele igienico-
sanitare, putând genera adevarate focare de infectie.
Limite:
Fiind primul studiu de acest tip la noi în tara, am întâmpinat o atitudine destul de rezervata a celor care au raspuns
la întrebari (în special în cazul detinutilor). Multi dintre respondenti nu au fost convinsi ca datele sunt confidentiale,
ca nicio informatie din acest studiu nu va fi folosita împotriva lor si, de aceea, putem considera estimarile obtinute
ca fiind mai degraba apropiate de pragul minim al fenomenului.
Metodologia necesita îmbunatatiri:
Trebuie asigurata o mai buna confidentialitate
Timpul de aplicare trebuie redus drastic (la o singura zi), pentru a se evita ‘contaminarea’ declaratiilor
detinutilor.
O solutie ar consta în aplicarea computerizata a chestionarului pentru a mari încrederea detinutilor în
confidentialitatea raspunsurile lor.

Anexe
ANEXA 1-Distributia esantioanelor pe penitenciare
Nr crt Judet Penitenciar Nr chest detinuti Nr. chest. personal
1 Bucuresti Jilava 512 100
2 Bucuresti Rahova 355 89
3 Arad Arad 120 54
4 Arges Mioveni - Colibasi 149 51
5 Bacau Bacau 119 34
6 Bacau Targu Ocna 41 52
7 Bihor Oradea 65 33
8 Bistrita-Nasaud Bistrita 86 29
9 Botosani Botosani 144 36
10 Braila Braila 74 25
11 Braila Tichilesti 22 22
12 Brasov Codlea 154 39
13 Cluj Gherla 204 80
14 Cluj Dej 10 13
15 Constanta Poarta Alba 205 90
16 Dambovita Gaesti 5 21
17 Dolj Craiova 195 74
18 Dolj Pelendava 7 17
19 Gorj Targu Jiu 78 34
20 Harghita Miercurea Ciuc 60 25
21 Ialomita Slobozia 102 31
22 Iasi Iasi 177 45
23 Prahova Ploiesti 49 18
24 Prahova Târgsor 41 17
25 Satu Mare Satu Mare 53 14
26 Timis Timisoara 127 26
27 Vaslui Vaslui 64 19
total 3218 1088

ANEXA 2- Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice
20% 7%
13%
13% 18%
10% 19%
Dobrogea Banat Crisana Transilvania Moldova

Oltenia Muntenia Bucuresti

Anexa 3- Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa de vârsta si sex
% din Total
Tip Grupa de vârsta a Sex Total
penitenciar detinutului
masculin feminin
maxima grupa de 15-17 ani .6% .1% .7%
siguranta vârsta a 18- 21 ani 9.9% .2% 10.1%
detinutului 22 -60 ani 85.3% 3.9% 89.2%
Total 95.8% 4.2% 100.0%
regim închis grupa de 15-17 ani .9% .9%
vârsta a 18- 21 ani 8.8% .6% 9.4%
detinutului 22- 60 ani 77.2% 12.6% 89.8%
Total 86.8% 13.2% 100.0%
spital grupa de 15-17 ani 1.4% 1.4%
vârsta a 18- 21 ani 9.6% 9.6%
detinutului 22- 60 ani 82.2% 6.8% 89.0%
Total 93.2% 6.8% 100.0%
minori grupa de 15-17 ani 27.0% 16.2% 43.2%
vârsta a 18- 21 ani 48.6% 48.6%
detinutului 22- 60 ani 8.1% 8.1%
Total 83.8% 16.2% 100.0%
scoala grupa de 22- 60 ani 61.1% 38.9% 100.0%
formare vârsta a
detinutului
Total 61.1% 38.9% 100.0%

Anexa 5 Lista operatorilor de interviu
Nr crt Judet ANA (structura centrala si teritoriala) Voluntari
1 Bucuresti Agapie Monica Dutu Corina Madalina
Agapi Ana-Maria Maier Ana Maria
Botescu Andrei Alexandru Adina -Iuliana
Bolanu Diana Manolescu Maria Adriana
Bulgaru Laura Maracine Ioana Madalina
Constantinescu Claudia Vasile Mihai
Croitoru Raluca
Frusinoiu Paula
Gulin Carmen
Lefter Aurora – Violeta
Nita Zoe -Doina
Reti Alina Valeria
Suditu Lucian
Tone Mihaela
2 Arad Ungureanu Ladislau Bartha Camelia Cristina
Bucovan Mariana
Enache Corina
Horvath Timea
Ivan Cristina
Mihailovici Ma da
Poliec Mariana
Radu Monia
Zuh Eva Irina
3 Arges Patru Luminita
Zidarescu Anca
Serbanescu Oana
4 Bacau Butnaru Marta Prisacaru Razvan
Doboseru Roxana
Gioacas Ionel
Nafornita Radu
5 Bihor Popescu Georgeta Amariutei Lacrimioara
Pop Calin Branescu Anca
Latcau Ioana
Lucaciu Ramona Adriana
Onaca Paula Madalina
Rad Eva Paula
Moroca Viorel
6 Bistrita- Borcani Maria Simona Sarmasan Mihai
Nasaud Damian Corina Anda Timis Ioan
Ghidiuc Consuela
7 Botosani Sapariuc P. Marius Albu Andreea
Titei Monica Argint Alina Cristina
Creat de Aurora Ciornodolea
Iuliana
Contac Dana
Damian Andrea
Dubei Mihaela
Hangan Raluca Elena
Marea Beatrice Ana – Maria
Pislariu Alina Madalina
Rusu Andreea
Uscatu Anca Andreea
Vasiliu Andrea Beatice
8 Braila Condrescu Nicoleta Abranov Ana
Condrat Olga Stamate Mihaela
9 Brasov Ivascu Alis Diana Chiurca Cristina
Samson Adriana Gabriela Dogarau Ana Maria
Simionescu Gabriela Ghiurca Cristina
Grigore Niculina Alina Irimus Roxana Grigore
10 Cluj Ardeleanu Carmen Chira-Dejeu Adriana
Butuza Gabriel Fenesan Andrada
Damian Corina
Marcu Sebastian
Nistor Corina
Pop Alin
Palcus Cristian
11 Constanta Moga Alina
Neagoe Alina - Raluca
12 Dâmbovita Bebu Mihaela
13 Dolj Avram Emanuela
Paveliu Daniela
Stoica Jeanina
14 Gorj Danaricu Daniel
Gurita Ioan Cosmin
15 Harghita Boros Eva
Czimbalmos Zsolt
16 Ialomita Bolozan Stefan
Vana Marius-Laurian
17 Iasi Barbacaru Lucian Iurasoc Raluca
Calfa Ionela Munteanu Ivan Silvia
Rusu Mihaela Roxana Tutu Andreea
18 Prahova Dima Aida
Nastase Marilena
19 Satu Mare Campan Beatrix Pusa
Ravas Irina Monica
20 Timis Gavrilescu Vasile Ciubotea Ileana
Maruta Ileana Despi Alina
Roncov Adela Talpes Laura Cristina
Ilius Olaru Ana Maria
21 Vaslui Cadîncheanu Roxana
Cobzaru Valerica
Onica Carmen
Straub Irina Oana

Lista operatorilor de introducere a datelor
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Universitatea Bucuresti
1 Cristea Gheorghe
2 Cristescu Cornelia
3 Diaconu Gabriel
4 Dragnea Florenta Anca
5 Dulgheru Antoneta Mirela
6 Fratica Marinela Raluca
7 Gheorghe Emanuela
8 Ghita Elena Alina
9 Goicea Gabriel
10 Ionescu Daniela Elena
11 Lupan Eduard
12 Pasca Liliana Daniela
13 Popescu Alina Georgiana
14 Radulescu Elena
15 Stroe Mar icica
16 Vernescu Simona Roxana
Facultatea de Sociologie si Psihologie – Universitatea Spiru Haret
1 Baranga Lenuta
2 Bucur Rodica
3 Costea Andreea Lavinia
4 Ionescu Cosmin
5 Justinian Bogdan Ionut
6 Mocanu Andreea
7 Nechifor Lucretia
8 Pana Maria
9 Popescu Oana Bianca
10 Sârbu Ana Maria
11 Stroe Liliana
12 Tanasescu Carmen Florina
13 Târsa Catalin
14 Ungureanu Georgiana
Facultatea de Psihologie si Asistenta Sociala – Universitatea Hyperion
1 Condor Dorin Kabir
2 Cretu Nicoleta
3 Draghici Anisoara
4 Dumitrescu Daniela Ioana
5 Iorga Lavinia
6 Iosif Gina
7 Luca Alexandru Corina
8 Vâlcu Ana Madalina

Anexa 6
Tabele
Nr Denumirea tabelului Pg.
tabel
Distributia respondentilor în functie de resedinta avuta înaintea
1 8
perioadei de detentie
2 Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si 9
gradul de scolarizare
3 Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de 14
medicamente pe perioada detentiei
Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de
4 25
alcool pe perioada detentiei
5 Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 30
6 Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog pentru 35
detinutii care îsi e xecuta pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de
7 42
droguri de-a lungul vietii
Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si
8 reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de detinuti în 48
cadrul activitatii penitenciarelor
9 Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV 50
Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în
10 51
comun cu cei infectati
Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea
11 în penitenciar a unor programe/masuri de reducere a riscurilor 52
contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de
droguri în rândul detinutilor
Proportia c onsumului de droguri, alcool, medicamente în momentul
12 53
savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie
Nr Denumirea casetei Pg.

caseta
1 Exemple de combinatii/amestecuri medicamente si / sau alte substante 20
consumate în penitenciar
2 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în 21
penitenciar
3 Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica 27
4 Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar 27

Nr Denumirea graficului Pg.
grafic
1 Distributia respondentilor în functie de autodeclararea consumului de droguri 9
înainte de detentie
2 Proportia d etinutilor condamnati pentru infractiuni la legea 143/2000 9
3 Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului 10
Distributia detinutilor în functie de consumul de medicamente fara sfatul
4 11
medicului
5 Distributia detinutilor care consuma medicamente fara sfatul medicului în 11
detentie în functie de comportamentul în libertate
Prevalenta pe regiuni a consumului de medicamente fara sfatul medicului în
6 12
detentie
Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de
7 13
sex, vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii
Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de
8 13
nivelul de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
9 Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara sfatul medicului 15
(sau simulând o afectiune)
Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfa tul medicului la o singura
10 16
administrare de persoanele aflate în detentie
Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma fara
11 17
sfatul medicului (sau simulând o afectiune) în penitenciar
12 Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului 18
13 Prevalenta consumului de amestecuri / combinatii de medicamente si / sau alte 19
substante autopreparate /preparate de altcineva
Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/ combinatii de
14 19
medicamente si/sau alte substante în detentie
15 Prevalenta consumului de alcool în detentie 22
16 Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie 22
17 Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie 23
Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de sex, vârsta, starea civila si
18 24
resedinta înaintea arestarii
Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul de scolarizare,
19 24
ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
20 Metode de procurare a bauturii în penitenciare 26
21 Prevalenta consumului de droguri 28
22 Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog 29
ilegal consumat
23 Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti 31
Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai
24 consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile 32
istorice si Bucuresti)
Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate drogurile, în functie de
25 33
resedinta detinutilor înaintea detentiei
Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 droguri în
26 33
functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei

27 Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în 34
penitenciarele din Bucuresti
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru detinutii care îsi
28 35
executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
29 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pe grupe de vârsta 36
30 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai 36
consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta
31 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de sex 37
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai
32 37
consumate 4 tipuri de drog în functie de sex
33 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de nivelul 38
educational
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai
34 38
consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de
35 39
aprecierile respondentilor asupra veniturilor ale actuale familiei
36 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statutul 39
ocupational al respondentilor înainte de detentie
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai
37 consumate 4 tipuri de drog, în functie de aprecierile respondentilor asupra 40
veniturilor actuale ale familiei
38 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul 41
marita l
39 Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor 43
40 Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar 44
41 Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum 45
42 Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în penitenciar în rândul celor 46
care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile
43 Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în libertate în rândul celor 46
care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile
44 Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri 47
45 Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene 54
Nr Denumirea anexa Pg.

anexa
1 Distributia esantioanelor p e penitenciare 56
2 Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice 57
Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa
3 58
de vârsta si sex
4 Mijloace de introducere a drogurilor ilicite în penitenc iar 59
5 Lista operatorilor de interviu si de introducere a datelor 62
6 Lista grafice, tabele, casete, anexe 65

Bun Studiu Penitenciare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bun Studiu Penitenciare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREVALENTA CONSUMULUI DE DROGURI

ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 2

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 3

La sfârsitul perioadei 2005-2012, România va dispune de un sistem integrat de

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 4

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 5

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 6

1. Chestionarul administrat detinutilor

2. Chestionarul administrat personalului din penitenciare:

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 7

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 8

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 9

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 10

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 11

În functie de localizarea penitenciarului,

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 12

ocupatia înainte de detentie

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 13

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 14

benzodiazepine (diazepam, xanax, rohipnol,

iau medicamente cu actiune

l 0,6%-opiacee (codeina, 42,6%

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 15

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 16

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 17

Motivele invocate cel mai des în

Grafic 13. Prevalenta consumului de amestecuri /

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 19

Case ta 1 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente si / sau alte substante consumate în penitenciar

l CAFEA+SOLUTIE DUPA RAS+SCRUM DE TIGARA

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 20

Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ LEVOPROMAZIN

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 21

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 22

Prevalenta consumului de alcool în detentie în

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 23

primare sau fara

25-34 9.2% fara ocupatie 11.1%

ocupatia înainte de detentie

34-44 6.9% alta situatie 6.6%

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 24

Deoarece bautura poate fi folosita

Ati consumat alcool în detentie?

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 26

Ø CU OCAZIA PRESTARII DE ACTIVITATI LUCRATIVE ÎN AFARA PENITENCIARULUI, DE LA

Caseta 4. Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar

ü ZAHARINA, MARMELADA, PÂINE

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 27

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 28

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 29

Tabel 5. Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 6

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 30

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 31

Analiza distributiei prevalentei 30.4%

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 32

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 33

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 34

Pragul Cea mai frecventa

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 36

hasis marijuana cocaina heroina

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 37

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 39

reusim sa avem tot ce