PROCESUL DE RESOCIALIZARE AL

MINORILOR DELINCVENTI
CUPRINS:

Introducere
Capitolul I

Delimitari conceptuale notiunilor de delincventa

juvenila si devianta
1.Notiunea de delincventa juvenila

2.Notiunea de devianta
Capitolul II

Teorii explicative ale fenomenului delin 616d31g cventei juvenile din perspectiva
psihologica si sociologica

1.Teoria invatarii sociale a agresiunii

2.Teoria anomiei

3.Teoria subculturilor delincvente

4.Teoria controlului social

Capitolul III

Factori implicati in determinarea comportamentului

deviant al minorilor
1.Rolul familiei in formarea comportamentului familiei

1.1.Familiile dezorganizante

1.2.Climat familial conflictual

1.3 Climat familial hiperautoritar

1.4. Climat familial hiperpermisiv

1.5. Esecurile privind integrarea scolara

1.6. Alcoolul si actul infractional

1.7. Consumul si dependenta de droguri

Capitolul IV

Serviciul de probatiune
1.Intocmirea referatului de evaluare

1.1Notiuni generale

1.2 Planificarea evaluarii

1.3 Stabilirea relatiei profesionale cu clientul

1.4 Elaborarea referatului de evaluare

2.Supravegherea persoanelor condamnate

3.Asistenta si consilierea in cadrul serviciilor de reintegrare sociala

si consiliere

3.1 Scopul activitatii de asistenta si consiliere

3.2 Beneficiarii activitatii de asistenta si consiliere

3.3Documente procedurale utilizate in activitatea de asistenta si

consiliere
Capitolul V
Tehnici specifice procesului de resocializare a minorilor
delincventi
1. Tehnici de intervievare

2. Interogarea in asistenta sociala

3. Consilierea minorilor delincventi

Capitolul VI

Metode utilizate de asistenta sociala in vederea

reintegrarii sociale a minorilor delincventi
1.Centrele de reeducare

1.1.Aspecte de resocializare a minorilor delincventi

1.2.Exigente functionale ale resocializarii minorilor cu

comportament delincvent

1.3.Obiective si actiuni ale scolilor de reeducare

1.4.Fctori frenatori ai procesului de reeducare si resocializare a minorilor

internati in centrele de reeducare

2.Centrele de supraveghere si reintegrare sociala

3.Directiile pentru Protectia Drepturilor Copilului

Capitolul VII

Studiu de caz
Capitolul VIII

Sumarul datelor colectate

Capitolul IX

Concluzii si propuneri

Bibliografie
 INTRODUCERE

De-a-lungul timpului oamenii au definit fenomenul delincventei juvenile, au

elaborat teorii explicative,au dactorii care determina un astfel de comportament,
dar realitatea este ca fenomenul delincventei juvenile a continuat sa existe.

In ultimele patru decenii delincventa a devenit una din problemele sociale

majore cu care s-a confruntat si se confrunta,in continuare , cea mai mare parte
din societatile contemporane, atat cel dezvoltate economic, cat si cele in curs de
dezvoltare. In toata aceasta perioada, interpretarile teoretice care considerau ca
fiind un fenomen de interes marginal,caracteristic numai anumitor grupuri sau
categorii sociale,au fost abandonate, pentru a face loc unor abordari mai profunde
si mai realiste, in concordanta cu care delincventa juvenila este interpretata ca
fiind o importanta problema sociala determinata de alte probleme sociale, strans
legata de modul in care isi gestioneaza comunitatea resursele, de procesele de
educatie si socializare, de consumul de droguri si alcool.

Problema copiilor delincventi nu este o problema placuta sau dorita , in

aceasta perioada de dezvoltare ei trebuie feriti de probleme pentru a se putea
bucura de copilaria lor si asa prea scurta.

Ca viitor asistent social sper sa pot sa ajut la imbunatatirea procesului de

resocializare a minorilor cu comportamente delincvente.
 CAPITOLUL I

DELIMITARI CONCEPTUALE ALE NOTIUNILOR DE DEVIANTA

SI DELINCVENTA JUVENILA

1.Notiunea de delincventa juvenila

Notiunea de delincventa juvenila este o notiune destul de larga si de

echivoca pentru a include in continutul ei orice act care incalca exigentele de
conformism impuse de catre adulti minorilor si tinerilor. Delincventa juvenila
cuprinde acele conduite si actiuni care sunt comise de persoane imature,care nu
au atins inca varsta majoratului si nu au responsabilitatea sociala..Exceptand
violarile legii penale,delincventa juvenila cuprinde o serie de acte,care,daca ar fi
comise de catre adulti,acestia nu ar fi considerati infractori de catre legea
penala.Printre aceste acte se numara vagabondajul,cersetoria,fuga de acasa si de
la scoala,nesupunerea fata de autoritatea parintilor si educatorilor,consumul de
alcool,etc.Pentru toate aceste fapte,alaturi de alte fapte mai grave,cu caracter
delictual propriu-zis,minorii si tinerii nu pot fi judecati si sanctionati decat in
cadrul unui regim juridic special conceput pentru minori si tineri.

Trasaturi specifice delincventei:

a. Este un fenomen social,obiectiv si material,dar in acelasi timp,antisocial

si deosebit de periculos,atat prin consecintele sale negative si distructive ce
privesc ordinea sociala si normativa,integritatea si siguranta indivizilor si
grupurilor sociale,cat si prin reactia sociala ce o provoaca si prin sanctiunile
represive adoptate.
 b.Delincventa include acele acte si fapte care,violand regulile de drept cu
caracter penal impun adoptarea unor sactiuni organizate,de cele mai multe
ori,represive,care sunt aplicate prin intermediul agentilor specializati ai
controlului social.

c.Delincventa este constituita din ansamblul actelor si faptelor antisociale

care intra sub incidenta normelor penale savarsite de diferiti indivizi intr-o
anumita societate,intr-un anumit interval de timp.Ea include totalitatea delictelor
si crimelor savarsite,care sunt insa diferite ca natura,intensitate si gravitate.

Caracteristici ale comportamentului delincvent:

a.are o serie de consecinte sociale negative,prin faptul ca prjudiciaza

interesele intregii societati;

b.face obiectul unor interdictii sau constrangeri formulate de legea penala;

c.prezinta o intentie antisociala deliberata,urmand un scop distructiv;

d.cuprinde fuzionarea intentiei cu actiunea culpabila;

e.fapta este probata juridic si sanctionata ca atare.

Fenomenul delincventei include dimensiuni si aspecte diferite in functie de

savarsirea,descoperirea,inregistrarea si judecarea delictelor si crimelor,dupa cum
urmeaza:

a.delincventa reala,denumita in literatura sociologica si criminologica "cifra

neagra"a criminalitatii.Ea este constituita din totalitatea actelor si faptelor
antisociale cu caracter penal savarsite in realitate,indiferent daca ele au fost
descoperite si inregistrate de organele penale.Criminalitatea reala reprezinta
adevarata dimensiune a ilicitului penal,insa estimarea ei este aproape
imposibila,datorita impedimentelor de natura tehnico-criminalistice,operationale
si statistice;
 b.delincventa descoperita,care include numai acea parte a actelor savarsite
in realitate si care au fost depistate si identificate de catre organele specializate
de control social.De regula,cifra delincventei descoperite este inferioara celei
reale,intrucat nu toate delictele sunt descoperite si nu toti delincventii sunt
identificati;de asemenea,unele delicte nu sunt reclamate,altele nu sunt
inregistrate.

c.delincventa judecata,reprezinta acea parte a delincventei descoperita si

inregistrata de organele de politie care este judecata si sanctionta de instantele
penale;volumul ei este mult diminuat,intrucit nu toate delictele descoperite ajung
sa fie judecate.Astfel unele delicte sunt gratiate si amnistiate,altele nu mai sunt
sanctionate datorita implinirii termenelor legale de prescriptie,in timp ce unele nu
se mai judeca datorita decesului delincventului sau sustragerii acestuia de la
judecata.

2.Notiunea de devianta

In orice societate umana,exista reguli si cerinte,explicite sau implicite,care

solicita indivizilor sa realizeze numai actiuni socialmente dezirabile,sa manifeste
numai comportamente admise si sa aleaga,in situatii sociale specifice,numai
solutii compatibile cu standardele culturale ale societatii respective.

Esenta imperativa a acestor reguli sau cerinte este incorporata in normele

sau valorile sociale,care fac parte din cultura oricarei societati si pe care orice
individ,membru al societatii respective,este obligat sa le internalizeze in structura
personalitati sale,in cursul procesului de socializare.Personalitatea asa cum se
stie,nu este doar un produs al caracteristicilor sau al experientelor individuale,ci,
in primul rand,o constructie socioculturala,rezultanta a interactiunilor permanente
intre individ,mediul social si cultural.De aceea,nici un individ nu reactioneaza in
mod instinctual la situatiile de viata cu care este confruntat,ci rezolva aceste
situatii utilizand numai solutii compatibile cu standardele de
rationalitate,normalitate sau moralitate ale societatii din care face
parte,considerate legitime,adica in concordanta cu normele si valorile sociale,cu
principiile morale,prescriptiile juridice si definitiile culturale existente.In conditiile
in care utilizeaza solutii incompatibile sau contrare acestor standarde,individul
respectiv risca sa nu fie inteles de catre ceilalti membrii ai societatii,care-l pot
eticheta ca fiind irational,anormal sau diferit de ceilalti.

Aceasta este,de fapt,esenta notiunii de devianta,care se refera la orice

conduita sociala si orice act social care sunt diferite de comportamentele si
actiunile generale ale membrilor unei societati si care risca,prin aceasta
diferenta,sa provoace reactii ostile sau sanctiuni din partea colectivitatii.

Devianta in ansamblul ei desemneaza o diversitate eterogena de

conduite,acte sau actiuni,care reprezinta violari sau transgresiuni ale normelor
scrise sau nescrise,implicite sau explicite , stari care nu sunt conforme asteptarilor
, valorilor si regulilor colectivitatii, forme de
nonconformism,marginalitate,criminalitate,etc.,tot ceea ce contrazice imaginea
publica asupra ceea ce semnifica sau ar trebui sa semnifice "normalul"si
"dezirabilul".

Devianta reprezinta un ansamblu disparat de transgresiuni,conduite

dezaprobate si indivizi marginali,care,fiind in contradictie cu asteptarile,normele
si valorile grupului, risca sa provoace sanctiuni din partea acestuia.

Dintre aceste conduite sau actiuni se pot mentiona urmatoarele:

a)infractiuniile si delictele contra proprietatii sau persoanei,comise

individual sau in grup,prin violenta,inselaciune,abuz sau prin orice fel de mijloace
ilicite sau proscrise;

b)delincventa juvenila;
 c)sinuciderea;

d)toxicomania;

e)transgresiunile sexuale;

f)devianta religioasa;

g)devianta politica;

h)nonconformismul;

i)bolile si deficientele psihice;

j)handicapul fizic;

k)maltratarile;

l)alte forme de violenta,conduite sau acte prohibitive ori indezirabile.

In functie de caracterul voluntar sau involuntar al actului de devianta se

pot distinge urmatoarele categorii de devianti:

-devianti subculturali-acei care pun in discutie legitimitatea normelor pe

care le violeaza,incercand sa promoveze norme si valori substitutive.Printre ei se
numara teroristii,revolutionarii,membrii sectelor religioase,toti aceia care isi
asuma,in mod deschis,devianta,revendicandu-i legitimitatea si militand activ
pentru recunoasterea ei oficiala ca forma normala de comportament;

-transgresori-acei indivizi care violeaza,in mod deliberat,o norma

sociala,desi ii cunosc validitatea si legitimitatea.Ei nu actioneaza din principiu,asa
cum o fac deviantii subculturali,ci din interes,oportunism,pasiune,lacomie,lipsa de
scrupule,etc.Dintre ei fac parte,infractorii ori delincventii,toti aceia care incalca
normele penale;
 -indivizi cu tulburari de comportament-cei care nu sunt,propriu-zis,bolnavi
psihici,ci care sufera de sociopatie sau au tulburari caracteriale,unde este extrem
de dificil a distinge intre constrangere si determinare,intre caracterul voluntar sau
dobandit al actului de devianta.De exemplu,toxicomanii in general,alcoolicii,in
special,actioneaza voluntar doar intr-o prima faza,starea de dependenta
ulterioara impiedicandu-i sa mai fie liberi de as-i decide propria lor conduita.

-handicapatii fizic sau mental-printre care se includ

orbii,surzii,estropiatii,toti acei care se disting prin "stigmate"vizibile,datorita unor
leziuni organice,debilitati mentale sau altor cauze biologice si psihice.Pentru unii
sociologi aceasta categorie nu intra in aria deviantei,in timp ce pentru altii ea
reprezinta un subiect de interes pentru cercetarea infractiunilor intre normalitate
si devianta.

CAPITOLUL II

TEORII EXPLICATIVE ALE FENOMENULUI DELINCVENTEI JUVENILE DIN

PERSPECTIVǍ PSIHOLOGICǍ SI SOCIOLOGICA

In orice domeniu,actiunea profesionistului trebuie sa aiba la baza

intelegerea fenomenelor asupra carora actioneaza.Aceasta intelegere presupune
nu doar cunoasterea cauzelor si a factorilor favorizanti ci si a teoriilor existente.

Teoria este cea care construieste imaginea unui intreg coerent si il

integreaza in ansamblul unitar al cunoasterii.In consecinta,teoria genereaza
cercetari empirice,care o vor imbogati in relevanta.

1.Teoria invatarii sociale a agresiunii

Cea mai cuprinzatoare explicatie cu privire la agresiunea umana a fost

propusa de Bandura,in "teoria invatarii sociale a agresiunii".El a fost primul care
a probat invatarea agresiunii prin experiente directe in concordanta cu
paradigmele de baza ale invatarii.Agresiunea este vazuta ca fiind in mare masura
controlata de posibilitatea consolidarii si a pedepsei.Ea se afla totodata si sub
controlul stimulilor.In aparenta,o mare parte din comportament,inclusiv
agresiunea,este invatata prin observatie-adica fara experienta directa.Bandura a
propus diferite modele teoretice pentru a explica aceasta invatare.

El a recunoscut capacitatea specific umana de a procesa informatiile si a

elaborat implicatiile sale in investigarea,mentinerea,modificarea si controlul
agresiunii.Banda a dezvoltat rationamente pentru a explica efectele consolidarii
substitutive si ale pedepsei substitutive.

Primul rationament major priveste functia informativa a rezultatelor

observate.Fiind martorul consecintelor raspunsului altor persoane,observatorul
devine constient de posibilitatea consolidarii si a pedepsei si isi poate coordona
comportamentul astfel incat sa maximalizeze recompensele si sa minimalizeze
pedepsele in mediul observat,fara a fi experimentat in mod direct aceste
posibilitati.Cunostintele despre consecintele probabile ale raspunsului,obtinute
prin observatie,pot astfel servi la facilitarea sau inhibarea raspunsurilor similare
celor observate.Potrivit acestei pareri,anticiparea consecintelor bazata pe
observarea purtarii altora,si nu experienta imediata,este cea care ghideaza
actiunea persoanei.

Al doilea rationament major se refera la efectele motivationale ale

conditionarii substitutive a stimularii emotionale.Bandura recunoaste ca o mare
parte din comportarea

emotionala este invatata pe baza experientelor directe,dar sugereaza ca reactiile

empatice care realizeaza conditionarea substitutiva a raspunsurilor afective
sunt,daca nu mai importante,cel putin egale ca importanta.Se presupune ca a fi
martor la exprimarea sentimentelor altora induce,in general,reactii afective in
observator.Aceste reactii afective produse in observator sunt concordante cu cele
manifestate de persoana a carei purtare a fost observata.
 Astfel,reactiile empirice ale observatorului sunt considerate congruente
hedonic cu purtarea afectiva la care a asistat.Bandura si-a bazat aceasta esentiala
presupunere pe observatia ca,in situatiile sociale,oamenii tind sa exprime acelasi
fel de comportament emotional ca si cei din jurul lor;de aceea expresia afectiva
a celuilalt devine o indicatie , replica distinctiva in afectarea concordanta a
observatorului.

Celelalte elemente propuse de Bndura pentru a explica modelarea sunt

secundare acestor doua modele majore.Ele se adreseaza consecintelor,mai ales
in functie de perceptia peroanei a faptului ca modelul a fost marturia primirii de
recompense sau pedepse de la un agent pentru actiunile sale.

Analiza proceselor motivationale propuse de Bandura in invatarea sociala

extinde propunerea controlului comportamental prin cosolidare si pedeapsa
externe si substitutive la auto-consolidare si auto-pedepsire. In agresiune , auto-
consolidarea este considerata a fi forta motivationala principala-ori de cate ori
este conectata cu mandria personala.Auto-pedepsirea pentru agresiune este
dovedita cand persoana sufera de sentimente disforice, de regret si
autoacuzare,cand isi recunoaste actiunile proprii ca fiind o incalcare a propriei
pozitii impotriva actiunilor agresive.De vreme ce,in general,se presupune ca
sanctiunile negative impotriva agresiunii sunt adoptate prin percept,consolidare
si modelare,Bandura a propus variate mecanisme care sa explice fenomenul in
izbucnirile ostile si agresive.

Practicile auto-absolvante insotite de neutralizarea auto-condamnarii

pentru agresiune sunt urmatoarele:

1.Sub-evaluarea agresiunii prin comparatie avantajoasa-survine cand

actiunile agresive sunt comparate cu fapte mult mai grave.Comparatia
minimalizeaza incalcarea legii prin fapta intentionata sau comisa.
 2.Justificarea agresiunii in functie de principii mai inalte se refera la faptul
ca face violenta agreabila pentru agresor din punct de vedere moral prin
declararea obiectivelor ei ca fiind nobile si drepte.Agresiunea,ca mijloc,este astfel
justificata prin tintele pe care le realizeaza.

3.Neutralizarea auto-condamnarii pentru agesiuni poate de asemenea fi

realizata prin deplasarea responsabilitatii catre o autoritate care este vazuta ca
asumandu-si intreaga responsabilitate pentru actiunea agresiva intentionata sau
efectuata.

4.In mod similar,difuziunea responsabilitatii catre alte persoane care iau

parte la actiuni agresive sau ostile sau care sunt cunoscute ca sustinatoare ale
unor asemenea activitati conduce la un nivel scazut al pozitiei autocritice.

5.Un alt mod in care agresorul previne auto-deprecierea este

dezumanizarea victimelor.Din moment ce victimele sunt deposedate de
caracteristicile umane distinctive,ceea ce inseamna ca ele sunt prezente ca fiinte
degenerate,auto-reprosul pentru agresiune devine inaplicabil si necorespunzator.

6.Invinuirea victimelor neutralizeaza auto-condamnarea cand

agresorii,care cred despre ei ca sunt bine intentionati,reusesc sa se perceapa pe
ei insisi ca "fiind fortati in actiunile primitive de catre adversarii ticalosi".Atribuirea
culpabilitatii victimei se considera ca stimuleaza sentimente de indignare care
ofera suport moral pentru actiunile agresorilor.

7.Reprezentarea gresita a consecintelor a fost de asemenea

implicata.Consecintele dezavantajoase ale agresiunii pot fi minimalizate pentru
evitarea auto-reprosului.In actiuni care au adus rau,dar si beneficii,raul poate fi
minimalizat iar beneficiile maximalizate.

8.Bandura a propus un proces de desensibilizare gradata prin care

persoanele initial nonagresive pot deveni progresiv agresive.Se sugereaza ca
schimbarile comportamentale astfel aparute pot sa nu fie percepute de catre
persoanele interesate.

In comportarea umana,ostilitatea si agresiunea sunt reglate in mare

masura de consecintele anticipate ale actiunilor in perspectiva mai curand decat
de istoria incidentala a eventualei consolidari sau pedepsiri a evenimentelor
externe.

Un alt aspect al controlului cognitiv,in conformitate cu Bandura,este

controlul social al agresiunii.Capacitatea umana,superioara,de a procesa
informatiile se spune ca ar produce o evaluare selectiva a anumitor experiente
consolidate.

Banda accentueaza in cele din urma functia rezolvari mentale a problemelor

in controlul cognitiv al comportarii.Consecintele actiunilor eventuale sau posibile
sunt contemplate si anticipate mai degraba in gand decat sunt stabilite printr-o
comportare preliminara deschisa.Aceasta capacitate umana de a proba variate
actiuni pe ascuns mai degraba decat in mod deschis ii da individului posibilitatea
de a-si forma strategii optime ostile si agresive in concordanta cu criterii stabilite
de sine.Asemenea strategii pot fi independente de experienta directa a individului.

Comportamentul agresiv poate fi insa preintampinat in mod eficient:

a)prin stoparea din dezvoltare a obiceiurilor violente si

b)prin asigurarea dezvoltarii obiceiurilor non-violente alternative.

In multiplele propuneri pentru controlul ostilitatii si agresiunii in societate

se subliniaza dificultatile asociate cu implementarea lor.Masurile de combatere a
violentei pot fi instituite pur si simplu prin informarea publicului despre acestea si
efectele lor benefice.Ele nu pot fi instituite numai prin apeluri.Nu li se poate spune
pur si simplu oamenilor ca trebuie sa fie mai sensibili la problemele pe care le
intampina cu altii.Ei nu pot fi instruiti sa fie mai toleranti si mai plini de
compasiune.

Mai mult,ramane sub semnul intrebarii daca mass-media ar putea fi

eficiente in instituirea schimbarii sociale.In al doilea rand,eforturile educationale
sunt impiedicate de faptul ca ostilitatea si agresiunea au utilitate si orice
reprezentare gresita a acestui fapt ar viola principala valoare a
educatiei:adevarul.Comportamentul agresiv si ostil,asa cum am vazut,nu poate fi
negat mereu din motive rationale.Totusi educatia poate face mai mult decat arata
un canonic de "ar trebui" si "nu ar trebui".Ea poate corecta opinii distorsionate in
ce priveste ostilitatea,agresiunea,violenta.

2.Teoria anomiei

Termenul de anomie,provenit din limba greaca,desemneaza starea de

dereglare a functionarii unui sistem sau subsistem social,datorita deprecierii
normelor sociale.Sigur,are un caracter relativ deoarece nu se poate concepe o
societate fara norme sau cu o dereglare globala.Desi termenul circula din a doua
jumatate a secolului trecut,E.Durkheim l-a consacrat prin lucrarea "La divisation
du travail" unde ideea de baza este ca pe masura ce societatea devine tot mai
complexa,este tot mai dificila mentinerea coeziunii sociale.In consecinta,creste
rata si nivelul delincventei,ca si al altor forme de devianta.Durkheim considera ca
prin destructurare sociala se ajunge la o ambiguitate ce afecteaza regulile si
standardele comportamentului moral.Unul dintre factorii de mentinere a
echilibrului social il reprezinta chiar anomia,care este un factor natural-in sensul
ca exista in toate tipurile de societati.Astfel se legitimeaza existenta acesteia in
societate,prin aspectul sau pozitiv.

Durkheim nu considera profesiunea de delincvent-sau alte meserii

"condamnabile"-o forma aberanta,anormala,ci o vedea ca o modalitate de
diferentiere a muncii.Asa cum cancerul este o specializare noua a functiilor
biologice,tot asa si activitatea delincventionala este o forma de supravietuire.De
aici si necesitatea de a examina conditiile socio-culturale si contradictiile activitatii
delincventionale la diferite niveluri,ale diferitelor natiuni.

Prin R.Merton,teoria anomiei,reformulata,va fi dezvoltata pentru a oferi o

explicatie mai larga conditiilor socio-culturale ale delincventei.Punctul de plecare
al analizei mertoniene este dat,ca si in alte teorii macro-sociologice,de distinctia
dintre structura sociala,valori si norme sociale.In acest context,el nu priveste
delincventa ca pe un rezultat al trasaturilor/caracteristicilor individuale,ci ca pe o
replica normala a oamenilor la modalitatile diferite de adecvare a elementelor
socio-culturale cu caile de acces spre acestea.Ideea este ca nu in interiorul
indivizilor se afla cauza fundamentala a delincventei sau criminalitatii,ci,mai
curand,in diferentele structurale si contradictiile societatii,chiar si atunci cand se
vorbeste de o tendinta mostenita pe care o poseda unii indivizi in comportamentul
lor.

Contradictia structurala identificata de R.Merton(disjunctia dintre valoarea

culturala a succesului si lipsa accesului egal la mijloacele legitime de a-l
realiza),chiar daca a fost formulata in contextul societatii americane,este
identificabila in orice tip de societate,caci anumitor grupuri de indivizi li se refuza
sistematic accesul catre scopurile culturale recunoscute,prin diferite bariere
structurale,clasa sociala,spre exemplu.

De aici, mai multe moduri de adaptare care sa puna in corelatie trebuintele

personale cu mijloacele sale de realizare,asigurand un minim de insemne vizibile
ale valorii de sine.

R.Merton identifica 5 tipuri de adaptare la o structura sociala:

1.conformistul,cel care accepta scopurile culturale ca si mijloacele

institutionalizate de atingere a acestora;
 2.ritualistul,persoana ce a renuntat la valorizarea scopurilor
culturale,neincetand insa sa se conformeze scrupulos la normele recunoscute;

3.evazionistul,cel ce respinge atat scopurile,cat si mijloacele recunoscute

spre a la atinge;de obicei,acesti se retrag intr-un univers la iluziilor.Aceasta
categorie are ca specific activitati adaptative asociale si din aceasta cauza vin in
conflict cu legea;

4.rebelul-sau contestatarul-refuza atat scopurile culturale,cat si

mijloacele,venind in acelasi timp cu altele de substitutie,alternative.De regula,ei
sunt atasati unor idei sau docrine cu idealuri socio-politice;

5.inovatorul valorizeaza puternic scopurile culturale,dar respinge mijloacele

institutionalizate de a le realiza;iata de ce delincventa,intr-un anumit
segment,reprezinta o cale inovatoare catre succes,o metoda de a obtine ceea ce
este refuzat.

In concluzie,putem spune ca Merton pune actorii in conflict cu situatiile ce-

i inchid posibilitatile de reusita,astfel utilitatea imediata a teoriei este scazuta.

3.Teoria subculturilor delincvente

Dezvoltand o serie de idei din cadrul teoriei anomiei,teoria subculturilor

delincvente este larg raspandita in randul specialistilor,indeosebi atunci cand se
discuta despre delincventa de tip urban.

Punctul de plecare il constituie normele sociale,cu cele doua

aspecte:prescrierea implica existenta unei interdictii la fel cum si orice interdictie
delimiteaza campul conventionalului.Astfel ca normele care definesc practicile
legitime le definesc in mod implicit si pe cele nelegitime.Se poate spune deci ca
rolul normelor este sa traseze granita dintre mijlocele legitime si cele
nelegitime;asa in cat este recunoscuta,cel putin in mod tacit,posibilitatea de a
folosi mijloace alternative.
 Exista variatii ale gradului in care membrii diferitelor grupuri sociale
dobandesc valorile,cunostintele si abilitatile ce le faciliteaza cariera sociala.Aceste
variatii sunt chiar structurate social si definesc implicit si accesul diferntiat la
mijloacele nelegitime.Teoria transmiterii culturale si teoria asocierii diferentiate
se centreaza pe dezvoltarea unor astfel de idei.Prima accentueaza ca sistemele
de valori sunt distribuite pe diferite zone sau areale urbane,iar a doua teorie
afirma ca sistemul de relatii sociale este cel ce facilitaza sau impiedica insusirea
valorilor delincvente.

Concluzia este ca accesul la roluri nelegitime este delimitat de factori sociali

si intarit de cei psihologici.

Rezulta un raport specific intre structurile de invatare sociala si cariera

delincventa.Mai intai,individul trebuie sa aiba acces la mediile propice pentru
insusirea valorilor si abilitatilor respective.Acest acces trebuie sa fie in acord cu
indeplinirea unui rol special,ce trebuie sustinut si dupa ce a fost invatat.Aceasta
sustinere dureaza un timp indelungat si individul sfarseste prin a fi un bun
delincvent capabil sa raspunda tuturor solicitarilor.

Insa comunitatea este cea care furnizeaza delincventului materialele si

obisnuintele, tocmai pentru ca o conduita delincventa este invatata si intarita prin
interactiunea cu alte persoane : atitudini, exemplu, motivatie, stimulente,
contacte, comunicare.

Aceste conditii favorabile indeplinirii unui rol delincvent ca si acele conditii

favorabile invatarii unui astfel de rol pot fi numite cu o singura sintagma,cea de
oportunitate nelegitima sau oportunitate diferentiata,ce se regaseste si in teoria
anomiei,dar pe un alt plan de generalitate.Ideea este ca exista un acces
diferentiat si spre invatarea comportamentului delincvent plasat la nivelul
structurii sociale,al diferentierilor adaptative,al adaptarii specifice unor
grupuri.Altfel spus,nu oricine poate deveni un delincvent autentic si
performant.Aceasta relativizare a invatarii comportamentului delincvent este utila
in deosebi la diagnosticarea diferentiata si elaborarea strategiei etapizate.

Exista 3 tipuri majore de sub-cultura delincventa,mai ales in randul

adolescentilor din zonele urbane.

Primul tip se bazeaza in principal pe valori de tip delincvent;principiul de

organizare si functionare se refera la obtinerea unor castiguri materiale prin
utilizarea mijloacelor ilegale:furt,frauda,santaj, etc.Acest tip il putem numi
modelul delincvent.

Al doilea tip are ca norma de baza violenta:membrii acestui grup se

manifesta prin utilizarea fortei sau prin amenintarea cu folosirea fortei;el poate fi
numit tipul sau modelul conflictual.

Al treilea tip se refera in deosebi la subculturile toxicomane,ai caror

membrii consuma abuziv diverse substante nocive ajungand pana la dependenta
totala.Ei s-au instrainat de rolurile conventionale si s-au retras intr-un univers
propriu,guvernat de valoarea suprema a senzatiei tari.Poate fi numit modelul
evazionist sau de izolare.

Aceste modele apar deseori in forme combinate,fie in perioada in care sub-

cultura face presiuni asupra membrilor pentru coerenta comportamentala fie in
formele de delincventa polimorfa.

4.Teoria controlului social

In forma sa cea mai utilizata a fost elaborata de Travis Hirschi si are ca

element central o totalitate de cunostinte pe care le posedam despre
caracteristicile personale si demografice ale delincventului.In viziunea
aceasta,profilul delincventului tipic este urmatorul:barbat tanar,crescut fara
tata,intr-o mahala urbana,cu dificultati in istoria scolara,in prezent somer.
 De la aceasta definire a delincventului tipic putem face cateva deductii.Mai
intai,unii dintre actorii sociali se comporta altfel dcat ceilalti,conventionalii,iar
problema care se pune este de ce se intampla aceasta.Apoi,activitatea lor este
perceputa negativ de ceilalti,fiind contrara dezirabilitatii si expectantei sociale.De
aici deriva si riscul de pedepsire pe care delincventii si-l asuma.Deci,o alta
deductie,ei sunt putin dispusi sa accepte o schimbare a propriilor convingeri si
conduite,astfel incat sa vina in concordanta cu prevederile legii.In cele din
urma,deductia ca actele delincvente sunt de durata provine si din informatia ca
acesta este somer.

Intrebarea care se pune din perspectiva acestei teorii se refera la prezenta

sau absenta acelui element din viata sociala ce determina un anumit
comportament.Cat de mult lipseste controlul din conditiile de viata ale
delincventului si cat este prezent in mediile non-delincvente pentru a-i opri pe
ceilalti actori sociali.

Astfel,problema pe care doreste sa o expliciteze aceasta teorie se refera la

determinarea acelui aspect care-i face pe oamenii conventionali sa fie normaliu,si
nu delincventi-pentru ca prin constatarea unei lipse sa se deduca si etiologia
delincventei.

Si sunt enumerate 4 forme de control ce actioneaza la nivelul societatii

conventionale si care au caracter restrictiv in invatarea comportamentelor
indezirabile.Acestea sunt atasamentul,obligatia morala,implicarea si convingerea.

Atasamentul se refera la apropierea emotionala a actorului social fata de

ceilalti si implica o relatie de valorizare reciproca.Atasamentul se construieste in
functie de figurile simbol(persoane cu inalta semnificatie sociala,cu rol de
model)si de grupul de referinta(grupuri cu mare atractivitate).Pentru etapa
copilariei,aceste elemente se fixeaza la nivelul grupului familial,astfel ca o
variabila proiectiva de prognoza a comportamentului delincvent vizeaza
deficientele de atasament dintre copii si parinti.
 Prima forma de control se manifesta la nivelul familiei-si deseori sanctiunile
externe acesteia vizeaza amenintari cu sanctiuni la nivelul controlului familial.In
consecinta,daca familia este deficitara/dezorganizata atunci cu siguranta riscul de
esec in socializarea copilului va creste.

Angajamentul vizeaza gradul in care actorul investeste timp si energie

pentru construirea unei cariere sociale legale.Daca investitia este considerabila si
este dublata de recompense adecvate,atunci este exclus riscul de a o deturna
intr-o activitate delincventa-caci pierderile ar fi mai mari decat beneficiile.Dar si
reciproca este adevarata:cu cat miza este mai atrctiva si efortul mai mic,cu atat
va fi mai posibila comiterea delictului.Asadar,mai expus este
somerul,chiulangiul,omul sarac-cei a caror miza sociala este scazuta si nu risca
sa piarda prea mai mult.

Implicarea este o consecinta a modului de angajare si exprima gradul

angajamentelor de tip social.Una dintre teze afirma ca implicarea in activitati
legale reduce expunerea la comiterea unor ilegalitati in timp ce implicarea in
activitati ilegale sporeste riscul unor penalitati.

Convingerea se refera la acceptarea prescriptiilor sociale si a interzicerilor

ce ordoneaza comportamentul uman.Este un rezultat al valorilor morale
acceptate la un moment dat.Cu cat lipsesc constrangerile impuse prin
credinta/convingere morala,cu atat este mai facila detasarea si transgresarea
normelor conventionale.Totusi,nu se poate spune ca sistemul de convingeri al
unui individ este cauza directa;mai curand,delincventii actioneaza in concordanta
cu un impuls si apoi isi justifica actul prin afirmatii ce reflecta mai mult un stil de
viata decat un sistem normativ.

Teoria controlului subliniaza,ca si teoria asocierii diferentiate,ca delincventii

isi consolideaza sistemul de convingeri in compania persoanelor cu gandire
asemanatoare dar nu recunoaste existenta unei etici specifice,reflectata in reguli
restrictive de conduita. Mai curand,spune aceasta teorie,sunt reflectate legaturile
slabe ale delincventului cu societatea decat sunt semnificate relatiile de tip special
dintre ei.

In concluzie,teoriile amintite mai sus nu incearca sa explice

comportamentul acelui procentaj redus de de delincventi ce manifesta un dispret
profund fata de valorile conventionale sau chiar probeaza o conduita
asociala;acestia sunt in majoritatea lor psihopati si tratamentul in acest caz
trebuie sa fie facut in clinici speciale.Insa pentru ceilalti,care au ajuns in aceasta
dificultate datorita unor conditii externe speciale,teoriile ofera cateva indrumari
utile in intelegerea comportamentelor de acest tip si a conditiilor ce le-au
determinat.De aici si pana la interventia practica nu mai este decat un pas.

CAPITOLUL III

FACTORII IMPLICATI IN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL

MINORULUI

Factorii care determina delincventa juvenila pot fi impartiti in doua mari

categorii: a) factori interni,individuali si b) factori externi,sociali.In prima
categorie se includ : particularitatile si structura neuropsihica , particularitati ale
personalitati in formare , particularitati care s-au format sub influenta unor factori
externi,mai ales a celor familiali.In a doua categorie,mai importanti sunt factorii
socio-culturali,economici,socio-afectivi si educationali din cadrul microgrupurilor
si macrogrupurilo umane,in care trebuie sa se integreze,treptat,copilul si
tanarul,incepand cu familia.Tot in categoria factorilor interni,un rol deosebit de
important il are frustratia.

Care este raportul dintre cele doua categorii de factori,care este ponderea
fiecaruia in determinarea comportamentului delincvent al minorilor sunt intrebari
la care nu s-a putut oferi un raspuns unanim acceptat.Impartasim punctul de
vedere conform caruia orice incercare de exagerare a rolului factorilor interni sau
a celor externi risca sa nu fie validata de practica.Daca psihologii pun mai mult
accentul pe particularitatile psihice in adaptarea minorului la mediu,sociologii
acorda un rol determinant factorilor socio-culturali,precum si conditiilor vietii
sociale in general.

In ultima vreme s-a conturat un punct de vedere intermediar referitor la

etiologia delincventei juvenile.Este vorba de asa-numita perspectiva a cauzalitatii
"multiple" sau a "factorilor",care concep delincventa ca fiind rezultatul unui numar
mare si variat de factori.Adeptii acestei perspective considera ca fiecare
factor,luat in parte,are o anumita importanta,delincventii aparand fie la
intersectia a doi factori majori,fie datorandu-se influentei concertate a sapte sau
opt factori minori.

1.Rolul familiei in formarea comportamentului minorului

Una dintre cele mai importante functii ale familiei consta in educarea si
formarea tinerilor in vederea integrarii lor optime in viata si activitatea
sociala.Aici,in cadrul grupului familial,parintii exercita ,direct sau
indirect,influente educational-formative asupra proprilor lor copii.Cuplul conjugal,
prin intregul sau sistem de acte comportamentale,constituie un veritabil model
social care,fiind de altfel primul in ordinea influentelor din partea modelelor
sociale existente,are o influenta hotaratoare asupra copiilor privind formarea
conceptiei lor despre viata,a modului de comportare si relationare in raport cu
diferite norme si valori sociale.

Pe de alta parte,parintii exercita influente educational modelatorii in cadrul

familiei si in mod direct,in baza unei anumite strategii educationale,folosind mai
mult sau mai putin sistematic si organizat anumite metode si tehnici
educationale.Deoarece cercetarile de psihologie si pedagogie au demonstrat
ca,mai ales,in primii ani de viata se pun bazele unor importante componente de
personalitate,apare imperios necesar ca educatia in familie sa se desfasoare in
mod unitar,pe baza unui ansamblu de principii psiho-pedagogice si a unei
metodologii clar conturate.In aceasta privinta,constatam ca, desi s-au elaborat
multe lucrari,s-au organizat si desfasurat ample actiuni cu parintii in vederea
instruirii lor pentru ca influentele educative exercitate asupra copiilor sa
corespunda cerintelor si exigentelor sociale,exista insa unele deosebiri intre familii
in ceea ce priveste "metodologia si tehnologia educationala" adoptata.

Astfel,strategiile educationale pe care le utilizeaza unii parinti-si avem in

vedere pe cei care sunt bine intentionati,fiind convinsi de efectele pozitive ale
modalitatilor lor de relationare cu proprii copii,precum si a metodelor educative
utilizate-nu duc intotdeauna la crearea acelui optim educational care sa favorizeze
"rodirea" fructuoasa la nivelul personalitatii copilului a influentelor educationale
exercitate. Mai mult , unele strategi pot sa se soldeze chiar cu o serie de
consecinte negative asupra procesului formarii unor componente de
personalitate.Necunoscand suficient urmarile reale ale modalitatilor eductive
utilizate,unii parinti ajung la un moment dat in fata unor situatii oarecum
paradoxale:pe de o parte,eforturile depuse,metodele utilizate,asteptarile in
legatura cu "investitiile" lor educative , cu strategia lor "originala" in ceea ce
priveste relationarea cu copilul si, pe de alta parte,rezultatele concrete pe care
le-au obtinut.

In cazul in care parintii constientizeaza din timp aceasta discrepanta pot -

si daca solicita specialistii in problemele muncii educative cu atat mai bine- sa-si
reorienteze fundamental sistemul lor de actiuni educative in vederea realizarii
corectiilor necesare. Dar exista si parinti care,impotriva unor dovezi clare ale
evidentei,nu ajung la constientizarea efectelor strategiilor educative utilizate si
raman convinsi ca eventualele necazuri aparue sunt determinate de cauze care
le raman straine si necunoscute.

Climatul educational familial este o formatiune psihosociala foarte

complexa, cuprinzand ansamblul de stari psihice,moduri de relationare
interpersonala, atitudini ce caracterizeaza grupul familial o perioada mai mare de
timp.Acest climat,poate fi pozitiv sau negativ,se interpune ca un filtru intre
influentele educationale exercitate de parinti si achizitiile comportamental
realizate la nivelul personalitatii copiilor. Drumul de la influenta educationala la
achiziti comportamentala nu este un drum direct,nemijlocit,ci parcurge
"meandrele"climatului educational familial.O aceasi influenta educativa exercitata
intr-un climat bun va avera cu totul alte efecte decat atunci cand este exercitata
intr-un climat educational negativ.

1.1.Familii dezorganizante

Mult timp s-a crezut ca familia dezorganizanta constituie cauza aproape

sigura a comportamentului deviant,aceasta convingere fiind sustinuta si de catre
diverse statistici care arata ca un numar mai mare de delincventi provin din
aceasta categorie de familii.In ultimul timp insa,un asemenea punct de vedere a
fost depasit ,considerandu-se ca,de fapt , in cazul familiilor dezorganizante nu
structura familiei ca atare se face vinovata de aparitia conduitelor deviante ci
marile ei "lipsuri".Familia dezorganizanta este familia care isi pierde integritatea
ca urmare a separarii parintilor datorita unor motive precum: desfacerea
casatoriei prin divort,decesul unuia dintre parinti,etc.W.J.Goode realizeaza
urmatoarea clasificare a familiilor dezorganizate:

a)familia incomplet unita sau nelegitima;

b)familia dezmembrata prin indepartarea unuia dintre soti ca urmare

a:anularii, separarii,divortului sau parasirii.

c)familia tip " camin gol " in cadrul careia partenerii traiesc impreuna , insa
interreltionarea si intercomunicarea sunt realizate minimal, fara sa constituie,unul
pentru celalalt,un suport emotional;

d)familia in criza,datorita unor cauze ce determina absenta temporara sau

permanenta a unuia dintre soti:decesul,inchisoarea,inundatii,razboi.

e)existenta,in cadrul familiei,a unor situatii care determina fundamental

esecurile comportamentului de rol marital: retardarea severa a copilului, psihoza
copilului sau a sotului,or conditiile fizice cronic incurabile.
 Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca,in mare
masura,atmosfera din familiile deorganizante , lipsa autoritatii parintesti, a
controlului precum si a afectiunii acestora,ca urmare a divortului,i-au determinat
pe copii la adoptarea unor acte asociale si antisociale.Astfel, divortul, care duce
la dezorganizarea familiei,poate contura serioase tulburari afective si
comportamentale care duc la neadaptarea sociala.

1.2.Climat familial conflictual

Exista unele familii care, desi sunt " organizate" se caracterizeaza prin
accentuate stari conflictuale care pot fi de intensitate diferita si se pot intinde pe
perioade diferite de timp(plecand de la forme relativ mai simple,cum ar fi
cearta,neintelegerile,contrazicerea ascutita,refuzul unor obligatii conjugale sau
familiale si ajungand la forme mai complexe,grave,cum ar fi,agresivitatea
fizica,alungarea de la domiciliu,existenta unor relatii adulterine).

In situatiile in care intensitatea,continutul,forma de manifestare si

frecventa conflictelor intraconjugale si intrafamiliale cresc semnificativ,acestea
capata valente dezorganizatoare in microgrupul familial , devenind simptome ale
" sindromului disfunctioal " familial.Conflictul conjugal patogen se caracterizeaza
prin capacitatea de penetratie distructiva la nivelul personalitatii
consortiilor,dezorganizand reactiile, patternurile si habitus-urile adaptative si
impiedicand realizarea functiilor firesti ale cuplului conjugal si parental.

Tipologia luiF.Kunkel,bazata pe analiza conduitelor interactionale ale

partenerilor,in procesul acomodarilor mutuale,cuprinde urmatoarele tipuri:

a)tipul "casniciei furtunoase",caracterizata prin aspectul "spasmodic"al

ritmului acomodarii intradiadice,cu alternarea fazelor de
"camaraderie",afectiune,impietrire si "gol",crize care se pot prelungi uneori ani.In
acest tip de casatorie frustrarile par a fi resimtite in mai mare masura decat
cedarile,rigiditatea partenerilor in adaptare prevaland "mularii polare
interpersonale".Totusi aceste cupluri nu au "curajul" si "forta" necesare unor
"revolutii" interioare,care sa schimbe cursul casniciei fie in sens pozitiv,fie negativ
, sotii continuand sa-si consume viata de cuplu prin oscilatii afective cu mare
consum tensional;

b)tipul casniciei molatice,dupa conceptia autorului,este bazata pe

mentinerea reciproca de egoisme,polaritatea partenerilor fiind incompleta si
adesea inautentica,prin investirea doar a laturii "comode",linistite,plate, "lipsite
de vlaga" si fara efortul nelinistitor si emotionant al "simtirii celuilalt".Unitatea
cuplului este astfel iluzorie,fiind pandita de pericolul pseudocasatoriei,bazata pe
supraaprecieri si cedari menite sa evite criza Eului,dar practic pastrand distanta
afectiv cognitiva intre parteneri.

c)tipul casniciei dure,reuneste partenerii intr-o formula de partiala

angajare,printr-un comportament relational reciproc rigid,al caracterelor
"impietrite".Comunicarea este redusa in conditiile unei susceptibilitati
mutuale,care mentine distanta intre partenerii care se percep si valorizeaza ca
potentiali "agresori la integritatea celuilalt". Acest comportament,care lasa
impresia unui Eu puternic,ascunde de fapt fragilitatea interioara si frica de
angajare in paternitate,cu riscul unei modificari a propriei personalitati. Confuziile
generate de gradul scazut al comunicarii conduc de obicei la criza, casatoria
devenind "arena" in care cercul razbunarilor reciproce se repeta la infinit.

In fiecare din aceste tipuri de familie, copiii, datorita marii lor sensibilitati,
recepteaza si traiesc deosebit de intens orice "eveniment" intervenit intre parintii
lor.

Dupa cum demonstreaza diferitele cercetari efectuate,efectul principal al relatiilor

interpersonale conflictuale din cadrul familiei asupra personalitatii copiilor il
constituie devalorizarea modelului comportamental si pierderea posibilitatii de
identificare cu acest model.Mai mult,modelul parental,in asemenea situatii,poate
fi respins activ de catre copii devenind "model negativ" care,treptat,poate
conduce la stimularea si dezvoltarea agresivitatii si comportamentului antisocial.

Desigur , nu de putine ori , copiii care resimt puternic influentele climatului

conflictual familial,fug de acasa si cauta sa gaseasca diferite grupuri de
apartenenta care, la randul lor,pot fi orientate antisocial.

1.3.Climat familial hiperautoritar

Atitudinea hiperautoritara manifestata in cadrul familiei poate fi adoptata

de unul dintre parinti(cel mai frecvent de catre tata) sau de catre ambii.Pe de alta
parte trebuie diferentiata situatia in care parintii hiperautoritari sunt "bine
intentionati",in sensul ca au o anumita "conceptie pedagogica" de cea in care
autoritarismul este asociat cu agresivitatea, inclusiv fizica si cu un inalt potential
conflictual/familial.

Severitatea excesiva , cu multe rigiditati , cu interdictii nu lipsite uneori de

brutalitate,cu comenzi ferme pline de amenintari,cu privatiuni de tot felul isi lasa
puternic amprenta asupra procesului de formare a personalitatii copilului.Parintii
hiperseveri impun un regim de munca pentru copiii lor, care depaseste limitele
de toleranta psihologica si psihofiziologica ale acestora.Copiii sunt pusi mereu in
fata unui volum mare de sarcini pentru a putea realiza cat mai repede aceste
achizitii care sa corespunda intru totul aspiratiilor parintiilor. Mentinerea copilului
intr-un climat hipersever determina,treptat,modificari serioase in una dintre cele
mai importante dimensiuni ale personalitatii,este vorba de cea atitudinal-
relationala,traduse in fenomene de apatie si indiferenta accentuata fata de ceea
ce trebuie sa intreprinda sau in ce priveste relationarea cu cei din jur,atitudini de
protest si revolta chiar fata de noile influente exercitate asupra sa,toate acestea
ca urmare a unei suite de frustratii acumulate in timp.

In categoria profilelor de parinti hiperseveri se includ urmatoarele tipuri:

-tatal dominator,a carui autoritate este expresia unei personalitati
puternice,exigente,care stie sa se afirme si sa reuseasca si care se bucura de un
prestigiu apreciabil. Este tipul de tata care pretinde ascultare si respect,in ochii
caruia sotia si copiii sunt fiinte slbe care trebuie conduse si protejate.Copiii acestui
tip de tata sunt adesea timizi si inhibati,dar se pot manifesta, atunci cand
caracterul lor prezinta analogii cu caracterul tatalui, si ca fiinte rebele si
autoritare.Conflictul dintre asemenea personalitati poate duce la rupturi brutale
ale raporturilor tata fiu;

-tatal tiran are o autoritate care opereaza in compensatie si prin salturi,fiind in

fond o fire timida,adesea slaba.Izbucnirile sporadice si aberante de autoritate duc
in ultima instanta la defavorizarea figurii paterne de acest tip.Copilul reactioneaza
la asemenea moduri de comportare prin stari de inhibitie,frica,prin instabilitate.Se
pot contura apoi si dezechilibre mai profunde,care pot aparea in momentul cand
copilul devine constient de mediocritatea reala a parintelui,a carui imagine
inceteaza de a se mai constitui ca model.

-tatal demisionar ,este tipul de tata vesnic plecat de acasa,cel care e mereu plecat
si pretinde sa nu fie intrerupt din ocupatiile sale. De asemenea,tatal demisionar
este si cel care,datorita personalitatii sale,nu se simte capabil sa-si controleze si
sa-si indrume copiii.

Lipsa cotrolului favorizeaza aparitia atitudiniilor recalcitrante, formand la copii

deprinderea de a nu se conforma imperativelor scolare,sociale sau morale

In fata parintelui hiperautoritar si hiperagresiv,copilul nu are o alta

alternativa decat supunerea oarba,neconditionata in raport cu cerintele si
pretentiile acestuia dar efectele negative ale unui asemenea "tratament" in planul
dezvoltarii si evolutiei personalitatii nu intarzie sa apara.La agresivitate si
ostilitate,copilul nu raspunde direct in raport cu parintele-agresor,ci indirect,prin
atitudinile sau chiar actiunile agresive orientate catre altii. Tensiunea acumulata
in timp, ca urmare a frecventelor stari de frustratie datorate regimului
hiperautoritar si hiperpermisiv impus se va elimina prin descarcari bruste,prin
forme de conduita agresiva si exploziva la adresa altora.Si de aici ,pana la
conduita delincventa nu mai este decat un pas.

1.4.Climat familial hiperpermisiv

Hiperpermisibilitatea careaza in mod exagerat conitii de "aparare" a

copilului impotriva "pericolelor si prejudiciilor".Parintii depun mari eforturi de a
proteja copilul,de a-l menaja intr-o maniera exagerata,grija si activitatea
parinteasca constituind o sfera protectoare cu pereti multipli prin care el nu mai
poate singur sa iasa catre lume , pentru a-si incerca "fortele"proprii,forte care -
in virtutea unei tendinte logice a dezvoltarii personalitatii- trebuie confruntate
intr-un cadru echilibrat pentru a-si putea contura dimensiunile lor reale si,cel mai
important lucru,treptat,in urma confruntarii cu lumea,cu altii,a se realiza o
concordanta corespunzatoare intre imaginea de sine si ceea ce exista si este in
continua formare si devenire.

Una din consecintele imediate ale exercitarii influentelor educative in

maniera superprotectoare este detasarea intre imaginea de sine si posibilitatile
reale ale copiilor.

Se poate contura atitudini de inganfare,de exacerbare a eului,de supraevaluare a

proprilor posibilitati cu tendinta de a-si impune in fata celorlalti vointa si sistemul
lor de pareri si opinii in mod dominator,persuasiv fara insa ca acestea sa aiba,de
cele mai multe ori, acoperire in ceea ce priveste ansamblul de capacitati si
aptitudini,experienta de viata.

Copiii crescuti fara nici o constrangere,avandu-i pe amandoi parintii

intotdeauna la dispozitie pentru a le satisface cea mai mica dorinta,nu vor putea
mai tarziu sa suporte nici o frustrare si nici un cadru in care se cere disciplina.Din
punct de vedere caracterial, ei devin mai ales capriciosi si incapatanati.

1.5.Esecurile privind integrarea scolara si delincventa juvenila

Chiar daca nu in totalitate, un mod de validare a strategiilor educationale

utilizate in cadrul familiei il constituie adaptarea si integrarea scolara. Nivelul de
adaptare si integrare scolara ,la randul lui,poate fi analizat in functie de doi
indicatori mai importanti:

a)randamentul scolar(note,medi,rezultate,etc)

b)gradul de satisfactie resimtit de elev(motivatii,interese,atitudini

pozitive,etc)

Desigur exista mari diferente in ceea ce priveste adaptarea si integrarea scolara.

Practic aceasta poate fi conceputa ca un continum,ce are la o extremitate,nivelul

maxim

de integrare(randament scolar crescut si grad inalt de satisfactie)si,la cealalta

extremitate

inadaptarea scolara(randament scolar foarte slab si lipsa nivelului de satisfactie).

Copiii inadaptati sau dezadaptati scolar intra in categoria "copiilor problema"care
adopta o conduita devianta in raport cu cerintele vietii si activitatii scolare.Acesti
copii se caracterizeaza de obicei prin:

-insubordonare in raport cu regulile si normele scolare;

-lipsa de interes fata de cerintele si obligatiile scolare;

 -absenteismul,chiulul de la ore;

-repetentia;

-conduita agresiva in raport cu colegii si cadrele didactice.

Cercetarile efectuate confirma faptul ca exista o corelatie intre conduita

delincventa si nivelul pregatirii scolare in sensual ca delincventii minori, de regula,
prezinta un nivel de pregatire scolara foarte scazuta.

1.6.Alcoolul si actul infractional

Alcoolul constituie un factor criminogen, influentand sau chiar

determinand actul infractional. Intoxicatul cu alcool este un individ superficial cu
rationament absurd, lipsit de vointa si de simt moral. Legatura dintre alcool si
actele de violenta este binecunoscuta. O persoana consumatoare de alcool devine,
de multe ori, agresiva, manifestand acte de violenta in familie sau in afara ei.
Unele persoane consuma in mod intentionat alcool pentru a avea curajul sa
savarseasca acte delincventionale. Acest fapt constitue o circumstanta agravanta
(savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii
faptei- art. 75 alin.1 lit.e Codul penal). Persoanele dependente de alcool ar face
orice pentru procurarea acestuia sau a banilor necesari cumpararii lui, putandu-
se ajunge la furturi sau talharii. Alte infractiuni care sunt des corelate cu consumul
de alcool sunt: cersetoria, vagabondajul, tulburarea linistii publice sau
omoru,practic o persoana intoxicata poate savarsi orice infractiune. Implicarea
alcoolului in dezorganizarea familiei sau in abandonul acesteia este frecvent.
Dintre toate drogurile, alcoolul este cel care are cea mai puternica legatura
cu actul infractional. Din cercetarile realizate de Institutul de Medicina Legala din
Bucuresti rezulta ca etilismul acut sau cronic este prezent in peste 50% din totalul
actelor de violenta.

1.7.Consumul si dependenta de droguri

 Cauzele care determina consumul de droguri sunt multiple. Unele persoane
traiesc un sentiment de plictiseala, de singuratate, sunt deprimati, sufera de
anumite probleme de comportament, din curiozitate sau doar sa faca pe plac
"prietenilor", sau nu pot face fata problemelor din familie, scoala.

In multe situatii drogul apare ca o solutie salvatoare care la rezolva toate

greutatile, pana in ziua in care realizeaza ca problemele lor s-au agravat, realizand
ca au fost prinsi intr-o capcana. Viata dependentilor de droguri nu se mai
desfasoara in mod normal, nu mai merg la scoala, au probleme de adaptare, nu
se inteleg cu familia. ca sa gaseasca banii pentru cumpararea dozei sunt in stare
sa faca orice: sa minta, sa fure, sa se prostitueze, sa faca trafic cu droguri sau
chiar sa omoare.

Efectul substantelor duce foarte frecvent la o destructurare a personalitatii

si la o regresie a facultatilor de adaptare, cu atat mai mult cu cat sistemul de
valori elaborat in timpul copilariei iese afara din joc, iar notiunile de respect si
demnitate sunt eclipsate.

CAPITOLUL IV

SERVICIUL DE PROBATIUNE

1.Intocmirea referatului de evaluare

1.1. Notiuni generale:

Evaluarea este un proces dinamic de colectare,analiza si interpretare a

datelor.

Pentru ca evaluarea sa fie eficienta,ea trebuie atent planificata,stabilindu-se

atat

scopul general cat si obiectivele operationale si pasii prin care scopul propus poate
fi atins.
 Evaluarea este un process ciclic desfasurandu-se pe toata perioada
lucrului cu clientul.

In practica,atunci cand ne gandim la procesul de evaluare trebuie sa

avem in

vedere cateva aspecte cheie:

1. Adunarea de informatii despre client:

2. Explorarea si identificarea nevoilor si problemelor clientului,a motivatiei
pentru

schimbare;

3. Intelegerea in context(social,familial) a situatiei clientului;

4. Dezvoltarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei clientului pentru

planificarea actiunilor necesare rezolvarii problemelor identificate sau

satisfacerii

nevoilor clientului si reducerii riscului identificat.

In literatura de specialitate intalnim trei tipuri de evaluare,definite in

functie de

momentul in care aceasta are loc,utilizate in activitatea de reintegrare sociala si

suprave-

ghere:initiala,continua si finala

Evaluarea initiala se realizeaza cu doua finalitati distincte.Una dintre

finalitati este

intocmirea referatului de evaluare iar cea dea doua este schitarea unui plan de
interventie
 sub forma planului de supraveghere sau sub cea a planului de reintegrare
sociala.

Evaluarea continua este folosita pe perioada interventiei,in scopul

revizuirii

planului de supraveghere si adaptarii acestuia la dinamica nevoilor persoanei

condamnate si in scopul masurarii progreselor obtinute in activitatea de
reintegrare sociala.In cazul in care instanta solicita acest lucru,evaluarea
continua se poate concretiza intr-un referat de evaluare a persoanei
condamnate.

Evaluarea finala se realizeaza la incheierea supravegherii si se refera la

modul in

care condamnatul a indeplinit obligatiile impuse in sarcina sa de catre instanta

de judecata si la eficienta metodelor si tehnicilor utilizate de catre consilierul de
reintegrare

pentru atingerea acestui obiectiv.

1.2. Planificarea evaluarii

Prima etapa pe care trebuie s-o urmarim in acest proces o reprezinta

planificarea

evaluarii clientului.

Inainte de a demara procesul de evaluare trebuie sa tinem cont de cateva

principii

care stau la baza unei activitati eficiente cu clientul:

  Este necesar sa tinem seama si de impactul posibil al evaluarii asupra
persoanei,

scopul evaluarii este acela de a cunoaste si intelege clientul dintr-o

anumita perspectiva si nu de a afla detalii despre intreaga viata a
acestuia;

 Este importanta implicarea cat mai activa a clientului in procesul evaluarii,

avantajele unei relatii de parteneriat fiind increderea mai mare in

persoana

consilierului si implicit o relatie de lucru pozitiva;

 O evaluare echilibrata trebuie sa acopere atat punctele slabe ale clientului

cat

si resursele acestuia.

Referindu-se la evaluarea initiala realizata in scopul intocmirii referatului

de

evaluare,planificarea evaluarii presupune:

 Stabilirea scopului evaluarii.In acest caz scopul este acela de a oferi

judecatorului

o analiza a modului de functionare a compartimentului infractional al

persoanei

pentru care s-a solicitat referatul de evaluare,a modului in care anumite

conditii

sociale,psihologice,medicale se transforma in factori criminogeni si a

modului in
care se poate actiona asupra acestor factori pentru scaderea riscului de
recidiva si

reintegrarea sociala a inculpatului.

 Alegerea metodelor pe care le vom folosi pentru culegerea

informatiilor.Aceste

metode pot fi :studierea unor documente,interviul,observatia,utilizarea

unor instrumente.

 Stabilirea surselor de informatii,de obicei,primul demers pe care il

realizeaza

consilierul de reintegrare,dupa ce i-a fost incredintat cazul,este studierea

dosarului

penal,care este si prima sursa de informatii.

 Stabilirea timpului pe care il avem la dispozitie pentru realizarea

evaluarii,este

cunoscut faptul ca referatul trebuie predate instantei de judecata in

termen de 14

zile de la inregistrarea solicitarii la serviciul de reintegarere.In interiorul

acestui

termen,consilierul de reintegrare trebuie sa-si planifice culegerea

informatiilor,

analiza si redactarea referatului de evaluare.

Pentru atingerea scopului referatului de evaluare,se contureaza

cateva arii
 de investigare :

 Mediul social al persoanei pentru care s-a solicitat referatul de

evaluare:

familie,nivel scolar si professional,grup de prieteni,system de

valori,

modalitati de petrecere a timpului liber,adictii;

 Comportamentul acesteia:comportamentul inainte si dupa

comiterea

Infractiunii,comportamentul infractional,istoricul infractional,factori

care pot influenta conduita generala a persoanei;

 Riscul de a comite alte fapte cu caracter penal,de autovatamare si

de

pericol public;

 Perspectivele de reintegrare sociala:interventie necesara pentru

diminuarea

factorilor precipitatori ai comportamentului infractional,resursele

disponibile.

1.3.Stabilirea relatiei profesionale cu clientul:

Relatia profesionala consilier - persoana pentru care s-a solicitat referatul

de eva-

luare se desfasoara intr-un cadru procedural si etic,determinat prin

reglamentarile legisla-tive,metodologia si etica specifice activitatii de
reintegrare sociala si supraveghere in
 Romania.

Consilierul desemnat sa intocmeasca referatul de evaluare trebuie sa isi

desfa-

soare activitatea cu respectarea termenelor de timp stabilite de lege,dupa cum

urmeaza:

 Stabileste de indata,dar nu mai tarziu de 5 zile de la data primirii

solicitarii instantei de judecata,locul,data si ora primei intrevederi cu
persoana pentru

care s-a solicitat referatul de evaluare;

 Prima intrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de

evaluare trebuie sa aiba loc in termen de 7 zile de la data primirii
solicitarii instantei de judecata;
 Inainteaza referatul de evaluare instantei de judecata in termen de 14
zile de la primirea solicitarii.

Din punctual de vedere al spatiului de desfasurare a relatiei dintre consilierul

de rein-

tegrare desemnat sa intocmeasca referatul de evaluare si persoana pentru

care s-a solicitat referatul,exista cateva locatii in care se pot desfasura intalnirile
intre acestia in

scopul culegerii informatiilornecesare intocmirii referatului:

 La biroul serviciului de reintegrare sociala;

 La domiciliul persoanei pentru care s-a solicitat referatul de evaluare ;
 Intr-un spatiu pus la dispozitie de catre inspectoratul judetean de pilitie,
in cazul in care persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare se
afla in arestul IJP;
  Intr-un spatiu pus la dispozitie in penitenciar, in cazul in care persoana
pentru care s-a solicitat referatul de evaluare se afla in arest preventive
sau este condamnat pentru o infractiune anterioara in cadrul
penitenciarului.

1.4. Elaborarea referatului de evaluare

Dupa culegerea informatiilor necesare,ne aflam in momentul

elaboraarii referatului de evaluare.este momentul in care estimam riscul de
recidiva si identificam nivelul motivatiei pentru schimbarea comportamentului
infractional.

Estimarea riscului de recidiva este un proces continuu.Presupune

elaborarea unor

predictii cu privire la posibilitatea aparitiei comportamentului

infractional,frecventa acestor manifestari,tipul de comportament si posibilele
victime ale acestui comportament.

In procesul de estimare a riscului trebuie avut in vedere faptul ca exista

doua

tipuri de factori care influenteaza comportamrntul persoanei:

 Factori statici:ex. varsta comiterii primei infracțiuni.varsta

actuala,sexul,istoricul infracțional;

 Factori dinamici:ex. abilitațile sociale,anturajul,capacitatea de

autocontrol,abuzul de substanțe,locuința,etc.

Identificarea motivației pentru schimbare

 In faza intocmirii referatelor de evaluare,utilizam aceasta metoda pentru
identificarea

stadiului motivațional in care care se afla clientul, in ceea ce privește

comportamentul

infracțional.Aceasta,alaturi de identificarea factorilor de risc și a celor

protectivi,ne ajuta la estimarea perspectivelor de reintegrare sociala.

Referatul de evaluare trebuie sa fie prezentat clar,coerent,respectandu-se

structura referatului și conținutul fiecarui capitol.Pentru a indeplinii aceste
condiții,este recoman-dat ca referatul sa nu depașeasca 4 pagini. Un referat
care cuprinde un numar mare de pagini risca sa nu-și atinga scopul,pe de o
parte datorita faptului ca ,solicitand mult timp pentru a fi citit,ar putea deveni o
simpla formalitate,iar pe de alta parte,in cazul in care ar fi citit,din amalgamul
de informații oferite,ar deveni dificila evidentierea informatiilor cu adevarat
relevante din cuprinsul raferatului.

Limbajul utilizat trebuie sa fie unul profesional ,simplu dar nu simplist,

accesibil,neabuzand de jargoul profesional si folosind citate din afirmatiile
persoanelor intervievate numai atunci cand este necesara evidentierea unor
aspecte importante.

Consilierul de reintegrare care elaboreaza referatul de evaluare trebuie sa

evite folosirea in referat a unui limbaj discriminatoriu,care lasa sa transpara
anumite judecati

de valoare sau credinte personale ale consilierului,care ar putea declansa

anumite prejudecati persoanei care il citeste.

Calitetea referatului de evaluare este data de respectarea,atat a regulilor

de intocmire a acestuia cat si de respectarea principiilor si a valorilor
profesionale,acestea constituind
 premisele unui referat profesional,obiectiv.

2.Suprevegherea persoanelor condamnate:

Supravegherea in comunitate poate fi definita din cel putin doua

perspective si

anume:

1. Activitatea specifica serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere care

consta, in supravegherea modului in care persoana condamnata respecta
masurile/ obligatiile ce i-au fost impuse de catre instanta de judecata.
2. Metoda de lucru cu persoanele care au comis infractiuni,mentinute in
stare de libertate.

Scopuri:

Finalitatea supravegherii este aceeasi,indifferent de faptul ca aceasta

este privita

ca modalitate de executare a pedepsei,activitatea specifica serviciilor de

reintegrare sociala si supraveghere sau metoda de lucru cu persoanele care au
comis infractiuni. Astfel scopurile supravegherii sunt:

a) Reintegrarea sociala a persoanelor care au comis infractiuni,

b) Scaderea riscului de recidiva si prevenirea savarsirii de noi infractiuni,

c) Cresterea gradului de siguranta sociala.

Obiective:

Pentru a atinge aceste scopuri trebuie acoperite insa o serie de obiective,

obiective private ca niste 'tinte' intermediare cu caracter mai putin general si
care

se traduc prin ceea ce trebuie realizat in plan concret pentru a atinge scopurile
stabilite:

In acest sens,obiectivele supravegherii sunt urmatoarele:

a) Asigurarea unui control asupra persoanei condamnate prin

supravegherea modului

in care aceasta respecta masurile/obligatiile ce i-au fost impuse de catre

instanta de judecata;

b) Monitorizarea si evaluarea permanenta a riscului de a comite noi

infractiuni pe care il prezinta persoanele supravegheate;

c) Incurajarea si sprijinirea permanenta a persoanelor supravegheate in

vederea satisfacerii nevoilor criminogene ale acestora.

Principii:

Aceste principii sunt:

a)Respectarea legilor si a hotararilor judecatoresti;

b) Evitarea discriminarii pe orice temei;

c)Respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane;

d) Sprijinirea si incurajarea permanenta a persoanelor supravegheate in

vederea

reintegrarii lor in societate si in vederea asumarii responsabilitatii pentru

propriile actiuni.
 Pasii supravegherii:

Acesti pasi sunt:

1. Incredintarea supravegherii:Este momentul primirii adresei de

incredintare a

supravegherii si a copiei de pe hatararea judecatoreasca ramasa definitive.

2. Instiintarea si convocarea clientului:Se realizeaza in cel mai scurt

timp,dar nu

mai tarziu de 5 zile lucratoare de la data primei intrevederi.Se face printr-o

comunicare scrisa sau telefonica,cuprinde obligatoriu in continutul sau locul,data
si ora primei intre-vederi cu minorul precum si numarul de telefon si adresa
serviciului.

3. Pregatirea pentru prima intrevedere:Pregatirea pentru prima

intrevedere presupu

ne in principal adunarea unor informatii suplimentare despre persoana

condamnatului si medical sau familialsi social,informatii care sa contureye o
imagine de ansamblu asupra cayului si care sa constitue un punct de plecare
pentru investigatiile ulterioare.Pe baya acestor informatii consilierul stie ce
doreste sa mai afle de la client,ce date trebuie verificate,explicate sau
clarificate.Pregatirea inseamna si clarificarea unor aspecte cum ar
fi:disponibilitatea noastra si a spetiului in care inteniionam sa desfasuram
interviul,prevederea unor eventuale probleme si evitarea lor,utiliatea sau
necesitatea derularii intrevederii in prezenta unui coleg,pregatirea unor
instrumente de lucru.Tot in cadrul pregatirii primei intrevederi are loc si
compunerea ghidului pentru interviul initial.
Este un moment important al acestei etape de care depinde relevanta,calitatea
si cantitatea informatiilor ce vor fi adunate.Ghidul de interviu reprezinta un
instrument de lucru utilizat in cadrul tehnicii interviului care consta intr-o
sccesiune de intrebari structurate in jurul unor unitati tematice de interese
pentru consilierul de reintegrare sociala si supraveghere si care are ca scop
directionarea interviului pentru obtinerea informatiilor necesare pentru intreaga
activitate ulterioara de control si asistare.

4. Prima intrevedere:Prima intrevedere cu persoana condamnata este

foarte impor-

tanta pentru intreg procesul de supraveghere si reintegrare sociala a

clientului.De felul in care aceasta va decurge depinde modul in care vor
desfasura urmatoarele intrevederi,

motivatia clientului,increderea in consilier si in eficienta muncii de

reintegrare.Prima intrevedere trebuie sa aiba loc in termen de 10 zile lucratoare
de la data comunicarii hotararii judecatoresti.In primul rand are loc o
prezentare proprie ,mentionandu-se in acest sens numele si prenumele,functia
pe care o avem,faptul ca suntem responsabili de caz,adica persoana de
legatura cu serviciul,anume desemnata,care se va ocupa personal de
supraveghere a modului in care acesta respecta masurile/obligatiile cei-au fost
impuse de catre instanta si care il va sprijini active in vederea reintegrarii sale
in viata sociala. Trebuie accentuate si bine clarificate atat rolul si
responsabilitatile consilierului,de a asigura supravegherea si de a ajuta clientul
in procesul de schimbare a comportamentului, cat si felul in care4 respecta
cerintele legii si ale hotararii judecatoresti.Tot in cadrul primei intrevederi este
necesar ca persoanei condamnate sa-i fie prezentate verbal si scrie o serie de
aspecte ce vor fi consemnate intr-un process verbal semnat de catre ambele
parti.Continutul procesului verbal va face referiri la:

 Scopul supravegherii;
  Obiectivele supravegherii;

 Modul de desfasurare a supravegherii;

 Masurile/obligatiile impuse de catre instanta de judecata persoanei

supravegheate si consecintele nerespectarii lor;

 Obligatia respectarii normelor de conduita,care se refera,in principal,la

'a nu avea un compartiment violent sau agresiv ori o atitudine nepotrivita
sau un limbaj necorespunzator,care ar putea prejudicia personalus de
reintegrare sociala,precum si alte persoane aflate sub supraveghere';

 Posibilitatea de a formula plangere la seful serviciului in cazul in care

clientul constata ca tratamentul aplicat de serviciul de reintegrare sociala
si supraveghere sociala pe perioada supravegherii este necorespunzator.

Dupa prezentarea procesului verbal are loc realizarea interviului cu

clientul:acest moment intervine dupa ce clientul dispune de cateva
informatii primare despre supraveghere,a luat cunostinta despre obligatiile
si drepturile pe care le are,I s-au inlaturat o parte din temeri si s-a
acomodat mai bine la rolul de client.

5. Intocmirea planului de supraveghere:In termen de 5 zile lucratoare

de la data

primirii hotararii judecatoresti,consilierului de reintegrare sociala si

supraceghere responsabil de caz are obligatia de a intocmi un plan de
supraveghere al carui continut va fi in concordanta cu masurile/obligatiile
impuse de instanta de judecata.

Referitor la structura si continutul planului de supraveghere,acestea sunt

determi-
 nate de:

a) Introducere:

Introducerea va contine:

 Numele,prenumele,data si locul nasterii persoanei condamnate sau

minorului;

 Infractiunea savarsita si numarul hotararii instantei;

 Sanctiunea aplicata si masurile sau obligatiile impuse de instanta de

judecata;

 Perioada de supraveghere,mentionandu-se data inceperii si incetarii

acesteia;

 Numele si prenumele consilierului de reintegrare sociala si

supraveghere.

b) Nevoile sau problemele identificate:

Este un capitol important al planului de supraveghere si aceasta

intrucat deter-

minarea precisa a nevoilor sau problemelor cu care se confrunta clientul ajuta

la estimare

riscului de a comite noi infractiuni,precum si la stabilirea directiei de interventie

in cazul sau.

Acest capitol se refera in special la acele nevoi ale persoanei

supravegheate care au legatura cu riscul de recidiva.
 c) Riscul savarsirii unor infractiuni/riscul de a pune in pericol
siguranta publica:

Riscul de a comite noi infractiuni reprezinta probabilitatea ca un client

sa

comita noi fapte penale.

Estimarea riscului de recidiva este foarte importanta in activitatea

de supra-

veghere si in general in activitatea de reintegrare intrucat pe baya acesteia se

asigura managementul riscului,adica restrangerea gradului de libertate al
clientului si stabilirea tipului si intensitatii interventiei.

d) Descrierea activitatii,locul de executare si programul de lucru,in

cazul mino-

rului obligat la prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes

public.

e) Natura si frecventa intalnirilor dintre consilierul de reintegrare

sociala si

supraveghere sociala si minorul condamnat pe perioada supravegherii.

f) Metodele utilizate pentru asigurarea indeplinirii

masurilor/obligatiilor stabilite

de instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate:

Pentru a supraveghea modul de respectare de catre client a

masurilor/obligatii-
 lor ce i-au fost impuse de catre instanta,consilierul responsabil de caz poate
utiliza diverse metode.In acest sens Regulamentul prevede ca modalitatide
asigurare a supravegherii colaborarea cu familia,cu voluntarii comunitari si
reprezentanti ai societatii civile,precum si cu organizatiile guvernamentale si
nonguvernamentale,vizite la domiciliu ,legatura permanenta cu persoanele si
institutiile care ar putea furniya date utile in vederea identificarii locurilor de
munca disponibile,a cursurilor scolare,precum si a celor de calificare sau
recalificare prefesionala.Pe langa aceste metode,pot fi luate in considerare orice
alte caide asigurare a supravegherii,atata timp cat ele functioneaza si se
dovedesc eficiente.

Planul de supraveghere trebuie sa prezinte:

 Antetul serviciului de reintegrare pe coltul stanga-sus al primei

pagini;

 Stampila serviciului de reintegrare si semnatura consilierului

responsabil de caz in coltul din dreapta-jos;

 Cu exceptia introducerii,celelalte capitole ale planului vor prezenta

pe scurt, intr-o forma narativa,evitand termenele de specialitate sau
exprimarile care ar face dificila intelegerea continutului acestuia.

6. Monitorizarea si evaluarea permanenta a cazului:

Procesul de supraveghere presupune o permanenta monitoriyare si

evaluare a

cazului,ceea ce inseamna ca se urmareste permanent modul in care clientul

respecta masurile/obligatiile ce ii revin,modificarile aparute in situatia sa si se
apreciaza in ce masura aceste schimbari influenteaza riscul de a comite noi
infractiuni si perspectivele sale de reintegrare sociala.
 Cel mai characteristic aspect al acestei etape il constitue intrevederile
de supra-

veghere care au loc periodic,la data stabilita de catre instanta sau serviciul de
reintegrare sociala si supraveghere.

In cazul in care se constata ca apar modificari referitoare la situatia locativa,

situatia sa financiara,locul de munca si durata pentru care este angajat sau

persoanele aflate in ingrijirea sa ori persoanele in igrijirea carora acesta se
afla,consilierul are obligatia legala de a solicita acte care sa dovedeasca aceste
modificari.

Pe perioada suprevegherii consilierul responsabil de caz va realiza verificarea

modului in care clientul respecta masurile/obligatiile inpuse de catre

instanta,astfel:

 Sa constate autenticitatea informatiilor oferite de client in cazul

schimbarii locului de munca prin contactarea unitatii angajatoare;

 Sa verifice periodic prezenta clientului la cursurile de invatamant sau

calificare;

 Sa efectueze vizite inopinante la domiciliul/resedinta persoanei,la

locul de munca al acesteia sau la scoala la care invata minorul;

 Sa verifice daca persoana condamnata respecta programul de

tratament sau ingrijire si sa constate in ce masura acesta este
efficient,solicitand periodic,in scris,opinia specialistilor;

 Sa mentina o legatura cu personae sau institutii publice care pot

sesiza orice modificare aparuta in situatia acestora.
 7. Incheierea supravegherii:

Incheierea supravegherii reprezinta in primul rand o etapa a evaluarii si a

concluziilor finale in care se face analiza intregii perioade de supraveghere si se

face

analiza intregii perioade de supraveghere si se realizeaza un bilant al

rezultatelor obtinute

in procesul de reintegrare sociala a persoanei condamnate.

In cadrul acestei etape are loc ultima intrevedere cu clientul.Este

momentul in care,impreuna cu clientul,se va revizui intregul process de
supraveghere,astfel incat sa identificam beneficiile,nevoile sau problemele care
au fost acoperite ,precum si cele care au ramas nerezolvate.

Tot in cadrul ultimei etape de supraveghere trebuie intocmit reportul final de

supraveghere.

Acesta cuprinde concluzii referitoare la modul de indeplinire a masurilor/

oligatiilor impuse de instanta de judecata,dar este indicat,ca si in cazul

repoartelor intocmite pe perioada supravegherii,sa contina si alte informatii cum
ar fi:date de identificare ale clientului,informatii privind sentinta
penala,comportamentul pe perioada

supravegherii ,modificari semnificative aparute in situatia clientului pe perioada

supravegherii.

In final are loc inchiderea cazului si operarea in registrele de evidenta

ale serviciului.
 3.Asistenta si consilierea in cadrul serviciilor de reintegrare sociala si
supraveghere:

Activitatea de asistenta si consiliere in cadrul unui serviciu de

reintegrare sociala si supraveghere are ca deziderat redarea unei persoane care
a savarsit infractiuni comunitatii din care face parte,intr-o forma care sa
garanteze protectia acelei comunitati.

3.1 Scopul activitatii de asitenta si consiliere:

Scopul activitatii de asitenta si consiliere este subsumat scopului pentru care au

fost infiintate serviciile de reintegrare sociala si supraveghere si anume :

reintegrarea sociala a persoanelor care au savarsit infractiuni,intarirea gradului
de siguranta sociala si prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

3.2 Beneficiarii activitatii de asistenta si consiliere:

Beneficiarii de asistenta si consiliere sunt:

 Persoanele aflate in custodia penitenciarului din raza de competenta

teritoriala a serviciului de reintegrare sociala si supraveghere,care
executa pedeapsa inchisorii in detentie, serviciile de reintegrare sociala si
supraveghere vor acorda o atentie speciala condamnatilor minori si
tineri,persoanelor condamnate care intampina dificultati in mentinerea
legaturii cu familia ,precum si pregatirii pentru liberare a persoanelor
condamnate;

 Persoane a caror pedeapsa sau masura educativa a internarii intr-un

centru de reeducare a fost gratiata;

 Persoane aflate in custodia penitenciarului sau persoane liberate din

penitenciar, conditiile care trebuie indeplinite cumulative de catre aceste
persoane pantru a deveni beneficiarii activitatii de asistenta si consiliere
 sunt: varsta sa nu depaseasca 25 de ani,domiciliu sa fie in aria de
competenta teritoriala a serviciului iar pedeapsa inchisorii sa nu
depaseasca 3 ani.

Indiferent de categoria din care fac parte beneficiarii,activitatea de asitenta

consiliere poate fi oferita de catre serviciul de reintegrare sociala si

supraveghere numai

la cererea persoanei.Aceasta cerere a persoanei sta la baza primului document

procedural al activitatii de asistenta si consiliere care transforma un beneficiar
potential intr-un beneficiar real.

3.3Documente procedurale utilizate in activitatea de asitenta si

consiliere:

Ca documente procedurale utilizate in activitatea de asitenta si consiliere avem:

a). Dosarul de reintegrare sociala si supraveghere:

Dosarul de reintegrare sociala si supraveghere reprezinta un set de documente

care releva intreaga stadialitate a procesului de asistenta si consiliere.El se

intocmeste pentru fiecare persoana supravegheata care a solicitat asistenta si
consiliere,acest dosar cuprinde:

 Cerere de asistenta si consiliere;

 Plan de reintegrare sociala si supraveghere;

 Referat de evaluare intocmit de pronuntarea hotararii

judecatoresti,unde este

cazul;
  Referat de evaluare solicitat de instanta pe perioada
supravegherii,inainte de formularea Cererii de asistenta si
consiliere,unde este cazul;

 Referat periodic de reintegrare sociala si supraveghere;

 Referat final de reintegrare sociala si supraveghere;

Cadrul normative de organizare si functionare,precum si standardele

de calita-

te a muncii impugn respectarea urmatoarelor principii referitoare la derularea

procesului de reintegrare sociala pe baza Dosarului de reintegrare sociala si
supraveghere:

 Confidentialitatea consilierului de reintegrare sociala si supraveghere

cu

privire la datele continute in dosar si pastrarea dosarului in arhiva serviciului

de reintegrare sociala si supraveghere;

 Verificarea periodica de catre seful Serviciului de reintegrare sociala si

supraveghere a termenelor,calitatii si ritmicitatii programului de resocializare

a persoanei asistate si conciliate;

 Desemnarea unui consilier de catre seful serviciului in care cel

desemnat

initial se afla in imposibilitatea temporara sau permanenta de a-si indeplini

atributiile;
  Posibilitatea consultarii dosarului de reintegrare sociala si
supraveghere de

catre persoana asistata sau aparatorul acesteia,in urmatoarela conditii:numai

in incinta serviciului de reintegrare sociala si supraveghere,numai in prezenta

consilierului responsabil de caz,pe baza unui process verbal semnat de catre

persoana care l-a studiat si reprezentantul serviciului.

b). Planul de reintegrare sociala si supraveghere:

Planul de reintegrare sociala si supraveghere va cuprinde urmatoarele sectiuni

1. Introducere:Numele si prenumele,data si locul nasterii minorului

condamnat;

Infractiunea savarsita si numarul hotararii instantei de judecata;Sanctiunea

aplicata si masurile sau obligatiile impuse de instanta;Perioada supravegherii
mentionandu-se data inceperii si data incetarii acesteia; Numele si prenumele
consilierului de reintegrare sociala si supraveghere.

2. Nevoile/problemele identificate ale minorului condamnat;

3. Riscul savarsirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in

pericol

siguranta publica;

4. Descrierea activitatii,a locului de executare si a programului de lucru in

cazul minorului obligat la prestarea unei activitati neremunerate intr-o

institutie de interes public;

5. Natura si frecventa intrevederilor dintre consilier si minorul condamnat

pe durata supravegherii;

6. Metodele utilizate pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite de

instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate;

7. Descrierea activitatii de asistenta si consiliere.

c). Planul de asistenta si consiliere:

Planul de asistenta si consiliere reprezinta instrumentul principal pe baza

caruia se realizeaza activitatea de asistenta si consiliere,intrucat in acest

document sunt

continute obiectivele interventiei,in vederea diminuarii nevoilor criminogene,

identificate ale persoanei,reducerii riscului de recidiva si cresterii sanselor de
reintegrare sociala a

acestuia.

In derularea activitatii de asistenta si consiliere ,serviciile de reintegrare sociala

si supraveghere urmaresc:

1. corectarea comportamentului infractional prin constietizarea de catre

minori sau

de catre persoanele condamnate a faptei savarsita,a consecintelor acesteia si

asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa;

2. motivarea minorului in vederea dezvoltarii responsabilitatii si

autodisciplinei;
3. elaborarea si derularea unor programe eficiente de asistenta si consiliere a

persoanelor condamnate sau a minorilor,in functie de nevoile identificate ale

acestora;

4. sprijinirea minorului in vederea satisfacerii unor nevoi speciale referitoare la

educatie,pregatire profesionala,loc de munca,locuinta,grup de prieteni,etc.

d). Registrul special de evidenta:

Registrul special de evidenta este un document care face referire la noile

categorii de beneficiari si anume:persoanele a caror pedeapsa a fost gratiata

total prin

lege sau minori fata de care a fost inlaturata prin lege masura educativa a
internarii

intr-un centru de reeducare.

Procedura de desfasurare a activitatii de asistenta si consiliere sociala in cazul

acestor persoane se deruleaza astfel:

 la cererea acestor persoane,serviciile de reintegrare sociala si

supraveghere

isi axercita atributiile in legatura cu initierea si derularea unor

programe speciale

de reinsertie sociala si dupa caz,cu identificarea locurilor de munca disponibile,

a locuintelor,precum si a cursurilor de calificare sau recalificare profesionala;

  acestor persoane li se intocmeste un regim special de evidenta,in care
se vor

consemna date privind persoana acestora,comportamentul pe perioada

executarii pedepsei inchisorii sau a internarii intr-un centru de
reeducare,programele de resocializare la care au participat,nevoile sau
problemele pe care le intampina si modul de rezolvare a acestora;

 programele de reinsertie sociala in care vor fi incluse aceste personae se

vor intocmi pe baza informatiilor furnizate de personalul specializat in
asistenta si consiliere de la locul de detinere,precum si a evaluarii initiale
realizate de serviciile de reintegare sociala si supraveghere;in functie de
complexitatea cazului,seful serviciului de reintegrare sociala si
supraveghere va contacta autoritatile competente pentru desemnarea de
specialisti.

e) Protocolul de colaborare:

Parteneriatul reprezinta unul dintre cela mai importante principii care

guverneaza

activitatea serviciilor de reintegrare sociala si supravegherea in general si

activitatea de asistenta si consiliere in mod special.Protocolul de colaborare
poate fi considerat un document procedural,intrucat releva modul si termenii in
care se oficializeaza relatia dintre serviciul de reintegrare sociala si
supraveghere si un partener comunitar.

In vederea atingerii obiectivelor procesului de reintegrare sociala a

persoanei afla-

te in evidenta sa,serviciul de reintegrare sociala si supraveghere poate incheia

parteneriate cu personae fizice sau juridice,organizatii neguvernamentale sau
institutii guvernamentale,in functie de gardul de disponibilitate si de resursele
comunitatii locale.

Din categoria institutiilor guvernamentale cu care majoritatea serviciilor

de reinte-

grare sociala si supraveghere colaboreaza,enumeram cu titlu exemplificativ

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca,Directia Judeteana pentru
Protectia Drepturilor Copilului,Centrul de Reeducare din aria teritoriala de
competenta a serviciului,Inspectoratul Judetean de Politie,Inspectoratul
Judetean Scolar,Directia de Asistenta Comunitara si Serviciul Social,alti
reprezentanti ai Administratiei Publice Locale.

Protocolul de colaborare va cuprinde:

 Partile semnatare;
 Obiectul protocolului;
 Tipul serviciilor;
 Durata protocolului;
 Obligatiile partilor;
 Data incheierii protocolului;
 Semnatura partilor.

 CAPITOLUL V
 PREVENIREA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL
 MINORILOR


 1.Definirea preventiei
 Preventia este o notiune des folosita de specialisti din diverse domenii ce
au in atentie universul interesant al alternativelor sociale.Insa sensul ei
ramane imprecis,nu atat din lipsa referintelor,cat din intelegerea ei in
exercitiul particular al acelor domenii.
 De fiecare data notiunea de preventie cumuleaza patru ideii indisolubile:
 -evenimentele dezagreabile/nedorite sau distructive sunt intotdeauna
respinse;
 -perspicacitatea si ingeniozitatea umana permit contracararea acestora;
 -interventia umana trebuie sa aiba loc inainte ca aceste evenimente
indezirabile sa
 se produca;
 -in mare parte,actiunile de preventie trebuie sa se plaseze in afara cadrului
justitiei penale.
 Plecand de la aceste idei,preventia se poate defini in termenii
urmatori:ansamblu de politici,masuri si tehnici care,in afara cadrului
justitiei penale,vizeaza reducerea diverselor tipuri de comportamente ce
antreneaza prejudicii considerate de stat ca fiind ilicite.
 In literatura de specialitate circula o multitudine de precizari si
definiri,foarte diferite,cu privire la acest termen care doresc fie o
justificare,fie modalitati aplicative. Aceste tentative pot fi clasificate in doua
mari grupari:conceptii extensive si conceptii limitative.
 Conceptiile -si definitiile- extensive sau totalizatoare afirma ca totul
este preventie in combaterea delincventei,chiar si sanctiuniile
penale.Acestea din urma trebuie sa fie inlocuite de masuri de aparare
individuala,in timp ce apararea colectiva se poate realiza prin substitute
penale care sa reduca factorii sociali ai delincventei.
 Conceptiile limitative mai frecvent sustinute in literatura actuala , desi nu
sunt exprimate intotdeauna cu destula claritate , afirma ca preventia poate
fi definita "ca un
 instrument utilizat de stat pentru a controla mai bine criminalitatea prin
eliminarea sau limitarea factorilor criminogeni si prin gestionarea adecvata
a factorilor de mediu fizic si social care provoaca ocazii favorabile pentru
savarsirea de delicte". Se pune aici problema pana unde se poate intinde
controlul social al populatiei.Dinstinctia dintre formele de control si tehnicile
de preventie nefiind efectuata in invocarea modificarii situatiilor
 predelincvente,se poate trece usor spre forme de amenintare individuala
sau colectiva.
 O distinctie necesara este aceea ca preventia nu inceteaza acolo unde
incepe caracterul punitiv/represiv al controlului social,asa cum nici
represiunea nu incepe acolo unde esueaza preventia.Astfel ca se pot face
cateva observatii cu privire la aceste aspecte.
 Mai intai,actele delincventionale mai frecvente,care afecteaza in
fiecare zi viata populatiei,au ca raspuns metode traditionale,ceea ce
inseamna o prevalenta a tehnicilor de represiune comparativ cu cele de
preventie.Tratamentul este diferentiat si dupa tipul de faptuitor al
delictului,dupa politica statului fata de anumite delicte,etc.Deci nu exista o
singura modalitate,unitara si omogena,cu privire la reactia sociala.
 Actele care au continut deosebit de grav sunt tratate dupa modalitati
tot mai centralizate,chiar de catre comisii si puteri judiciare de nivel
national.In acest mod, represiunea si preventia dispun de resurse umane
si materiale importante,ce fac posibila cooperarea internationala.
 Intr-o alta ordine de idei,trebuie precizat ca finalitatea actiunilor
preventive difera de cele cu caracter represiv;preventia isi propune ca
indicator de eficienta diminuarea sentimentului de insecuritate.De
regula,atenuarea acestui sentiment este efectul rezultatelor pozitive
obtinute in preventie,chiar daca uneori nu exista nici o legatura intre
acestea.Mai mult,unele aspecte ale preventiei victimare pledeaza foarte
mult pentru cresterea sentimentului de pericol.Aceste efecte secundare ale
unor tehnici preventive -cum ar fi teama de delincventi,masuri de maxima
precautie- fac parte din pretul ce trebuie platit.


 2.Necesitatea laturii preventive

 Politicile preponderent represive si-au demonstrat ineficacitatea,cu
exemple sugestive indeosebi in spatiul anglo-saxon.Pe de o parte,ele s-au
dovedit foarte costisitoare din punct de vedere financiar:multiplicarea
fortelor politienesti si administrative,construirea de noi cladiri,inclusiv
 penitenciare,greveaza bugetul national prin directionarea unor resurse spre
o zona sociala ce nu compenseaza cu rezultatele asteptate.Pe de alta
parte,eficacitatea interventiei de acelasi tip nu este probata in ceea ce
priveste curba nivelului delincventional:delicte,indeosebi cele din mediul
urban,nu cunosc o scadere numerica in timp. Mai mult,recursul la
incarcerarea sistematica nu a oferit pana acum o solutie, intrucat in timpul
executarii pedepsei se constata ca delincventul,indeosebi cel tanar,isi
asuma uneori definitiv valorile de acest tip,inscriindu-se apoi in mod
sistematic in recidiva.Studiile pe aceasta tema releva ca,dupa o
detentie,frecventa si gravitatea delictelor comise cresc.
 Totodata,se poate afirma ca exista o baza naturala,anterioara
oricarui delict,ce face posibila activitatea preventiva,baza ce decurge din
urmatoarele constatari:
 a)personalitatea umana poate fi modificata printr-o actiune -de
durata sau nu- a mediului exterior.Actiunea educativa este determinanta in
unele etape ale vietii(copilarie, adolescenta),si chiar adultul isi schimba
comportamentul in mod vizibil prin inter-relationale cu altii.
 b)situatiile in care se desfasoara actiunea umana pot fi si
schimbate;nici o situatie nu este imuabila.Prin studierea contextelor,se pot
previziona cele cu caracter delictogen, criminologen,limitandu-se apoi prin
supraveghere si interventie.
 c)comiterea unui act/delict are o dinamica,rezumata la interactiunea
"actant-situatie",ce poate fi influentata printr-o interventie intamplatoare
sau voluntara la nivelul unuia sau ambilor poli ai interactiunii.
 Se poate vorbi,deci,de principiul posibilitatii preventiei.
 La acestea trebuie adaugata constatarea ca realitatea sociala a
cunoscut modificari importante,manifestate si prin multiplicarea factorilor
de risc delictual:crize economice,somaj,reducerea posibilitatiilor de
integrare sociala a tinerilor prin insertie profesionala,etc.In pofida masurilor
cu caracter general,efectul acestor modificari se regaseste si in cresterea
relativa a ratei infractionalitatii.In consecinta, se impune o noua forma de
 combatere a activitatiilor ilicite,si anume inainte de realizarea propriu-zisa
a delictului.
 Aceasta realitate schimbatoare a determinat chiar si organizatii
supranationale, cum este Consiliul Europei,sa elaboreze recomandari
stintifice domeniului de combatere a delincventei pe care sa le transforme
in politici generale prin acceptarea acestora de catre statele membre.
 Aparitia la nivel national,regional sau local a organismelor publice de
coordonare si planificare a prevenirii,elaborarea si sustinerea unor
programe concrete si a unor cercetari in domeniul prevenirii, cat si
cooperarea la toate nivelurile, inclusiv internationala,constituie conditii de
acceptare si integrare in comunitatea internationala.
 3.Principalele tipuri de masuri profilactice care vizeaza
delincventa juvenila
 Profilaxia delincventei juvenile cuprinde totalitatea masurilor care
vizeaza minorii si tinerii,precum si microgrupurile sau macrogrupurile
sociale carora le apartin,in vederea prevenirii conduitelor disociale si
antisociale,prin interventie asupra cauzelor,conditiilor si circumstantelor
care pot genera acte deviante.
 Avand in vedere necesitatea abordarii multi si interdisciplinare a
delincventei juvenile,elaborarea unor masuri de preventie trebuie sa se
faca pe baza muncii in echipa,la care sa participe
juristi,psihologi,pedagogi,medici,asistenti sociali,sociologi,etc. In functie de
caracterul specializat,de etapa si situatiile care sunt vizate,in categoria
masurilor profilactice putem desprinde urmatoarele grupe mai importante:
 a)masuri psiho-sociologice si psiho-pedagogice;
 b)masurile socio-profesionale;
 c)masurile medico-psihologice si psihiatrice;


 a)Masurile psiho-sociologice si psiho-pedagogice urmaresc-mai intai-pe

baza depistarii si inlaturarii timpurii a unor factori
negativi,disfunctionali,realizarea unor relatii interpersonale adecvate
 pentru realizarea unei insertii socio-familiale pozitive.Masurile psiho-sociale
si psiho-pedagogice urmaresc, in primul rand,remedierea precoce a
conditiilor nefavorabile de micro-climat social pentru revenirea formarii
unor personalitati dizarmonice pe fond carential educativ.Pentru aceasta se
impune o depistare timpurie,de catre organele de asistenta sociala a
conditiilor necorespunzatoare de climat familial sau de grup,inca inainte de
conturarea unor simptome ale perturbarilor de socializare a minorilor si
tinerilor.Este vorba,deci,de prevenirea structurarii dizarmonice a
personalitatii copiilor si adolescentiilor,dizarmonii denumite si
"sociopatii",datorita etiologiei lor pregnant sociogene.De aceea este indicat
sa se apeleze la diverse modalitati de sustinere educativa a familiei,la
socioterapia si psihoterapia familiei,acolo unde este cazul.Uele masuri cu
caracter de asistenta sociala au ca indicatie majora suplinirea
familiei,atunci cand este vorba de absenta fizica a acesteia sau cand familia
este total incompetenta din punct de vedere educativ,prezentand multe
carente socio-afective si morale.
 Pe de alta parte,masurile psiho-sociologice si psiho-pedagogice
urmaresc depistarea timpurie a copiilor cu dificultati scolare,prin
examinarea psihologica a acestora,pentru diagnosticarea precisa a gradului
de inadaptare scolara si pentru luarea celor mai adecvate masuri psiho-
pedagogice si sociale in vederea salvagardarii situatiei scolare a unor astfel
de copii.Apoi,se impune luarea unor masuri adecvate pentru o autentica
orientare scolara si profesionala,prin elaborarea unor metode si procedee
diagnostice si formative,pentru dezvoltarea capacitatiilor de invatare,a
aptitudiniilor si a fortelor creative ale elevilor.Totodata,se cere ca,sub
indrumarea cadrelor didactice,elevii sa-si formeze notiuni si judecati morale
sentimente si obisnuinte morale,precum si trasaturi pozitive de
caracter,care sa se obiectiveze in acte de conduita civilizata.Pentru
formarea acestor comportamente ale constiintei si conduitei morale,se va
apela la metode si procedee diferentiate,in functie de varsta si de
particularitatiile individuale ale elevilor,actionandu-se coordonat si avand
 sprijinul organizatiilor de tineret din scoli si al familiilor elevilor,acolo unde
este posibil acest lucru.
 b)Masurile socio-profesionale decurg din masurile psiho-sociale si
psiho-pedagogice,urarind prevenirea riscurilor de esec adaptativ,prin
alegerea,de exemplu,a unei profesii in dezacord cu aptitudinile
tanarului.Aceasta impiedica realizarea unei veridice maturizari sociale si a
unei eficiente integrari profesionale si sociale.Deci,aceste masuri socio-
profesionale sunt strans legate de orientarea scolara si profesionala,ele
actionand insa si dupa incadrarea tinerilor pe piata muncii, prin crearea
unui climat socio-profesional tonic,echilibrat si stimulativ,cu multiple
valente formative,in care sa se urmareasca dobandirea unei calificari
profesionale tot mai inalte a fiecarui tanar si in acelasi timp se urmareste
prevenirea actelor de indisciplina la locul de munca sau in afara locului de
munca.
 c)Masuri medico-psihologice si psihiatrice vizeaza depistarea si
inlaturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natura
individuala,organogena sau neuropsihogena,cu continutul patologic,care-in
anumite cazuri-predispun la conduite deviante,la acte antisociale.In acest
sens este necesara depistarea precoce a copiilor si tinerilor cu tulburari
caracteriale si comportamentale,cu instabilitate emotiva si tendinte
agresive,a celor cu tendinta spre psihopatii sau alte boli neuro-psihice
incriminate,de multe ori,in delincventa juvenila.Odata depistate aceste
cazuri,se impune luarea unor masuri psiho-pedagogice si/sau instaurarea
unei terapii medico-psihiatrice individualizate,pentru prevenirea formarii
unor personalitati dizarmonice cu tendinte antisociale,pe fond de
instabilitate emotiva,pe fond psihopatic,etc.
 Prin masurile de educatie sanitara si psiho-pedagogica trebuie sa se
previna familia asupra semnificatiei pe care pot sa o aiba diversele tulburari
de conduita,mai ales daca ele se manifesta precoce si prezinta un aspect
pregnant de instabilitate,impulsivitate, agresivitate-toate acestea
obiectivate in inadaptarea sociala a copilului.In unele situatii se impune
 spitalizarea cazurilor mai dificile,care vor fi examinate neuro-psihic,
endocrinologic, psiho-pedagogic,pentru precizarea diagnosticului si luarea
masurilor de salvare a socializarii copiilor respectivi.Spitalizarea presupune
in acelasi timp si controlul periodic pentru reevaluari diagnostice si
prognostice,precum si a tratamentului medical si a masurilor psiho-
pedagogice si sociale ce se impun.
 CAPITOLUL VI


 TEHNICI SPECIFICE PROCESULUI DE RESOCIALIZARE A MINORILOR

DELINCVENTI
 Unele teorii asupra delincventei sunt mai apropiate de dinamica
fenomenului si prin aceasta credem ca sunt mai folositoare.Altele ofera
descrieri mai exacte ale unor profile delincventionale si pot fi caracterizate
ca fiind mai valoroase.
 Exista insa un palier la care cunoasterea teoretica se opreste pentru a face
loc strategiilor si tehnicilor specifice de actiune si interventie.Altfel
spus,socializarea inseamna testarea in practica a teoriilor pentru valoarea
lor reala;cu cat sunt mai bine asimilate si puse la lucru prin practici
operationale,cu atat este mai clara finalitatea teoriei.
 In cazul delincventei, acolo unde deja legea juridica a intervenit,in diferite
faze, metodele si tehnicile de lucru cu subiectii sunt evident
specifice,grupate uneori dupa scopul urmarit; luate,insa,ele constituie un
instrument de interventie.principalele tehnici utilizate de asistentul social
in lucrul cu delincventii sunt:evaluarea,auto-
evaluarea,interviul,interogarea,consilierea cu cele doua variante ale
sale,consilierea directiva si consilierea nedirectiva;consilierea de grup.
 1.Tehnici de intervievare


 In sens larg, prin interviu intelegem un proces focalizat pe comunicare prin

intermediul careia sunt obtinute informatii cu scopul de al evalua pe
 intervievat.Este deci o metoda structurata cu obiectivul de a cunoaste o
alta persoana.
 In cazul asistentei sociale,intervilul este conceput astfel incat sa-l
determine pe operator sa ia decizii,de obicei in ceea ce il priveste pe
client,in vederea acordarii unui ajutor specific clientului sau.
 La nivelul muncii cu delincventii judiciarizati,asistentii sociali pot
structura stiluri de interviu pe diferite categorii de subiecti;delincvent-
client,politisti,membrii ai familiei clientului si alte categorii implicate in
informatii despre client,oferite voluntar.
 Scoplul specific al interviului in cazul delincventei judiciarizate este
particularizat pe categoria de populatie la care este aplicat.Astfel aplicat
clientului,interviul este un instrument de diagnosticare si de intelegere a
clientului cu problemele sale.De obicei,prin intervievare sunt urmarite
obiective cum ar fi:motivatii de actiune,delimitarea tensiunilor personale
ale clientului,intelegerea motivatiei de actiune,evaluarea impactului si a
riscului social al faptei comise.Totodata, interviul reprezinta demararea
serviciului de tratament si poate constitui inceputul procesului de reabilitare
si sau reintegrare
 Pentru realizarea diverselor obiective sunt utilizate diferite tehnici de
intervievare. Una dintre cele mai valoroase este ascultarea activa,ce consta
in construirea unei stari de extrema atentie la informatiile oferite de subiect
si transmiterea acestei stari,atat verbal cat si non-verbal.Avantajul acestei
tehnici se refera la posibilitatea de a observa si a inregistra formele de
comunicare non-verbala ale subiectului si gruparea informatiilor in categorii
de semnificatie.Exista insa unele dezavantaje care se refera la coduri sau
cutume culturale dar si la limite individuale.
 Tehnica interogativa nu se indeparteaza de scopul interviului caci se
aplica atunci cand se incearca o dirijare spre anumite aspecte.Pentru
aceasta sunt puse intrebari-fie ca sunt deschise,adica raspunsul nu poate
fi dat in cateva cuvinte,fie ca sunt inchise,adica cu variante de raspuns deja
oferite si/sau limitate.Aceste intrebari au un avantaj ca focalizeaza pe
 anumite aspecte si concentreaza informatia oferita.A treia categorie de
intrebari,cele proba,care sunt intrebari indirecte cu final
deschis,incurajeaza subiectul sa abordeze chestiuni la care doar s-a facut
aluzie;au scopul de a clarifica si prelucra o serie de informatii abandonate
la un moment dat.Rolul deosebit al intrebarilor proba il tenteaza uneori pe
operator sa le utilizeze in mod excesiv,ceea ce poate fi evitat printr-o
alternativa a tipurilor de intrebari,cat si a tehnicilor de intervievare.
 Desigur adaptarea va avea loc in functie de ritmul specific al
desfasurarii interviului;de exemplu,uneori se impun intrebari foarte
scurte,cu raspunsuri concise; alteori pauzele sunt firesti si constituie
momente de reformulare sau de decizie;de asemenea, pot fi cazuri cand
clientii vor refuza sistematic sa raspunda la intrebari. Pericolul cel mai
trecvent se refera la sugestionarea unor raspunsuri prin insasi intrebarea
pusa,ceea ce ar conduce la inregistrarea si evaluarea unor informatii ce nu
provin de la client.
 O alta tehnica este ceea ce se numeste ascultarea cu a treia
ureche.Aceasta presupune nu doar inregistrarea,auditiva sau nu,a
informatiilor,cat decriptarea sensurilor pe care nici chiar clientul nu are
intentia de a le releva.De exemplu,adjectivele utilizate de client in
descrierea celorlalti poate sugera atitudinea acestuia fata de
responsabilitatea actului comis.Sau mecanismele specifice de aparare
utilizate de client(rationalizare, proiectare,substituire)arata gradul de
distorsionare a realitatii.
 Dificultatile in desfasurarea interviului nu sunt rare si afecteaza evident
procesul de adunare a informatiilor. La primul nivel sunt plasate greutatile
determinate de clientii refractari, nervosi sau neincrezatori, fara sa mai
amintim tehnicile specifice de disimulare ce apartin arsenaluluide
adaptarespecific recidivistilor.
 Insa grupa cea mai serioasa de impedimente se ferera la pregatirea
interviului si desfasurarea propriu-zisa a acestuia de catre specialist.
 Din partea de pregatire, se poate preciza elementul decorului fizic. Este
total neindicata desfasurarea interviului in biroul unui sef direct al clientului
sau intr-un loc strain mediului sau, dar trebuie respectata regula
confidentialitatii si caracterul personal al intrevederii. Se vor evita
intreruperile ce survin din exterior pentru a oferi subiectului intreaga
atentie pe durata desfasurarii interviului.
 De asemenea,pregatirea prealabila trebuie sa cuprinda ca faza si
cunoasterea cazului,bazata pe documentarea din dosarele procuraturii si
politiei,din alte documente oficiale,dar si din alte surse.Ar fi benefica
utilizarea unei modalitati de anuntare prealabila a subiectului cu privire la
intentiile interviului ce va urma.
 Exista o multitudine de alte aspecte de discutat (explicarea scopului
interviului, conducerea acestuia prin comportamentul si limbajul
operatorului, modalitati de manipulare a clientilor etc.); Insa enumeram
cateva dificultati ce apr in timpul desfasurarii activitatii cu clientul si care
trebuie eliminate.
 Visarea cu ochii deschisi se poate instala cand apare plictiseala din partea
operatorului, poate fi rezultatul unei lipse de concentrare pe probleme
profesionale.
 Digresiunea survine atunci cand o informatie comunicata asistentului
soccial face conexiuni cu alte elemente, nerelevante insa pentru cazul
respectiv. Aceasta tentativa - de a lasa ideile sa rataceasca in afara
subiectului discutiei - conduce, in general, la pierderea contactului cu
gandurile si atentia clientului.
 Discutia in contradictoriu, apare atunci cand clientul face o afirmatie ce
deranjeaza pe operator - care, apoi, va intrerupe firul conversatiei, aducand
contraargumente sao opinii personale. Daca operatorul isi aminteste ca
interviul nu este dezbatere, atunci momentul este usor depasit.
 Repetitia intervine atunci cand operatorul revine la afirmatii anterioare,
rupand firul comunicarii actuale. Se cauta, in acest caz, o formulare mai
 adecvata (cazul perfectionistilor) sau o intarire a argumentelor (cazul
operatorilor nesiguri).
 O alta dificultate se refera la tentatia de a intrerupe, mai ales cand
subiectul face afirmatii nefondate, chiar enervante. In acest caz, trebuie
amintit ca interviul nu este un prilej de a marca puncte, deci nu este un
prilej de a pune la punct pe cineva.
 2. Interogarea in Asistenta Sociala
 Interogarea are ca scop fie obtinerea recunoasterii unei acuzatii din partea
unei persoane implicate intr-un delict, fie clarificarea unor fapte din partea
cuiva care este nevinovat. Interogarea se desfasoara indeosebi in situatiile
de ante-sentinta si are ca finalitate clarificarea implicatiei subiectului in
comiterea unui fapt.
 Utilitatea interogarii rezida in responsabilitatea de monitorizare a
comportamentului clientilor- delincventi.Or,exista cazuri de violari a unor
prevederi regulamentare pe care clientii nu le recunosc imediat,deci,pentru
restabilirea adevarului si a rolului specific,se recurge la tehnica interogarii.
 Diferenta fata de interviu se regaseste in faptul ca cel care conduce discutia
cu autoritate este anchetatorul, si nu clientul; acesta din urma are atata
initiativa cat sa poata relata cele intamplate.
 Pregatirea pentru interogare este diferita de cea a interviului. Diferenta este
ca acum are loc o confruntare, uneori intre doua persoane inteligente,
structurata pe intrebari scurte, clare, subordonate unei singure idei. Pentru
anchetator se impune conoasterea in detaliu a celorlalte marturii,
incriminate sau nu, pe baza carora isi poate schita structura logica a
interogatorului.
 Conducerea si desfasurarea interogarii trebuie sa respecte unele reguli,
astfel incat sa fie inlaturate dezavantajele si problemele incompletitudinii
informatiei.
 Anchetatorul trebuie sa manifeste incredere in pregatirea sa demonstrata
printr-o fermitate a exprimarii si argumentarii, siguranta cunostiintelor.
 Un element important il constituie stilul aplicat in desfasurare. Prima cerinta
este de a fi total profesional, fara implicari emotionle personale. Nu este
recomandabila pozitia tipului dur, usor de descifrat de delincventii versati,
si nici abordarea unor presentimente.
 Specific interogatorului este si punerea unor intrebari conductive prin care
se incurajeaza anumite raspunsuri/marturisiri; aceste intrebari reconstituie
desfasurarea delictului, si-i creaza subiectului il iluzia ca doar recunoaste
niste lucruri deja conoscute.
 O alta regula se refera la dezvaluirea treptata a acelor informatii care-l
incrimineaza pe subiect, uneori luandu-l prin surprindere, fara a-l lasa sa
presupuna pasul urmator. Se poate insista pe nepotrivirea dintre propria
declaratie si celelalte, determinandu-l sa ramana mereu in aparare.
Recidivistii vor reactiona pozitiv la astfel de probe.
 Daca sunt subiecti care fac afirmatii false trebuie lasata impresia ca sunt
acceptate; caci minciuna va genera o alta, vor ajunge intr-o situatie in care
singura alternativa este adevarul. Mai este si regula ce se refera la crearea
unui disconfort pentru subiect si profitarea de acesta. Semnele exterioare
ale disconfortului sunt multiple (confuzie verbala, balbaiala, transpiratie,
nervozitate,ticuri etc.) acestea pot fi interpretate ca indicativi ai vinovatiei.
 Dupa incheierea interogarii, trebuie restabilita relatia de lucru cu clientul,
clientul sa stie motivul interogatorului si consecintele acestuia, incat
aceasta tehnica sa fie privita ca pe ceva necesar, ce face partedin sarcinile
profesionale.
 3. Consilierea minorilor delincventi


 Una dintre cele mai importante recomandari in tratamentul delincventei

juvenile este modelul mixt, penal si terapeutic, numit si modelul de
negociere si reglementare a conflictelor. Orientarea principala si scopurile
acestui model le reprezinta reinsertia si reabilitarea in contextul familial si
comunitar in care s-au dezvoltat actorii sociali.Pentru atingerea acestora
 sunt necesare abilitati specifice asistentului social dar este vital ca acesta
sa stapaneasca foarte bine diferitele niveluri si modalitati ale interventiei.
 Lucrul individual se concretizeaza in patru forme de baza,care sunt
cele mai frecvente in programele de lucru cu astfel de clienti:
 a)consilierea;
 b)lucrul de caz;
 c)supervizarea;
 d)rezolvarea de probleme.
 Toate aceste forme vizeaza sa-l ajute pe client sa redescopere si sa
revina la comportamentele si starile anterioare printr-o abordare etapizata
si bine studiata.
 Prima sarcina este sa diferentiem intre consilier si psihoterapie, deoarece
multi afirma ca ele sunt intersanjabile si a doua ar putea-o cuprinde fara
probleme pe prima, transformand-o intr-un instrument subordonat.
Psihoterapia e realizata de pshiatrii si psihologi, care folosesc multe din
tehnicile utilizate si de cei ce fac consiliere, dar au o intelegere teoretica
mai profunda a cauzalitatii problemei pe care ei o trateaza si actioneaza la
alte niveluri ale constiintei.
 Termenul trateaza, delimiteaza o alta distinctie importanta intre
psihoterapie si consiliere. Psihoterapeutii opereaza cu o interpretare
patologica a problemelor pacientilor; consilierii sunt pregatiti sa foloseasca
o interpretare a problemelor clientilor in termeni de deficienta, lipsa,
neajuns. Psihoterapeutii incearca sa-si ajute pacientii prin restructurarea
bazelor personalitatii, consilierii incearca sa-si ajute clientii prin adaptari
cotidiene la probleme si dezvoltand personalitatea deja existenta. O alta
diferenta se refera la la faptul ca psihoterapeutii abordeaza conflicte
intrapersonale primare, in timp ce consilierii au de-a face in primul rand cu
conflicte interpersonale.
 Dintre cele mai importante teorii asupra consilierii: doua vizeaza consilierea
non-directiva si trei pe cea directiva. Nici o teorie nu e aplicabila la toate
problemele ce apar si se manifesta la un client si nici o teorie nu epuizeaza
 unicitatea acestuia. Anumite continuturi ale unei teorii asupra consilierii pot
fi universal aplicate doar la modul ideal si nu pot fi valabile toate intr-o
anumita situatie. Cu cat consilierul are in repertoriul sau mai multe
continuturi teoretice, cu atat va fi mai capabil sa raspunda cu succes la
diversii clienti si problemele cu care se va intalni.
 Cele mai cunoscute si aplicate teorii non-directive ale consilierii sunt terapia
psihanalitica si terapia centrata pe client. Acestea pun un mare accent pe
abilitatea clientilor de a-si descoperi ei insisi propriile capacitati/resurse sau
solutii.
 Terapia psihanalitica si cea centrata pe clienti sunt rar folosite in medii
corectionale, pentru ca sunt non-directive si pentru ca terminologia si
conceptele sunt difuze, iar metodele sunt dificil de aplicat de catre un
nespecialist.
 Psihanaliza include continuturi foarte utile despre natura umana. In timp
ce celelalte patru teorii se concentreaza pe prezent, psihanaliza pune mare
accent pe rolul trecutului in determinare conduitei prezente. Deoarece
foarte multe dificultati emotionale si comportamentale par sa provina din
experientele trecute, este important sa constientizam si sa exploram
trecutul clientului ca suport pentru intelegerea prezentului sau. Psihanalistii
exploreaza copilaria pacientului pentru a descoperi motivele inabilitatii lui
de a iubi, care este considerata un punct fundamental in comportamentul
uman.
 Identificarea mecanismelor de aparare ale pacientului este o parte
importanta a procesului psihoterapeutic si de consiliere. Acestea opereaza
la nivelul inconstientului si functioneaza pentru a proteja ego-ul de
realitatea amenintatoare, distorsionand-o. Mecanismele de aparae nu sunt
in mod necesar patologice;fiecare din noi folosim cateva din acestea ,caci
ele faciliteaza psihologic adaptarea. In literatura psihanalitica sunt
mentionate numeroase mecanisme de aparare.
 Negarea este blocarea unei portiuni a realitatii care este amenintatoare
pentru ego. Chiar si o suparare va fi negata de un client fata de el insusi.
Aceasta este refuzul de a recunoaste ca ceva neplacut s-a intamplat.
 Rationalizarea este procesul de de construire pentru sine a unor motive
acceptabile pentru propriul comportament, pentru a linisti ego-ul
prejudiciat. Rationalizarea ajuta sa ne mentinem o imagine de sine
acceptabila, prin minimalizarea raului facut: blamam sau devalorizam ce
am dorit, dar la care nu putem accede.
 Fixarea desemneaza ramanerea inerta la un stadiu timpuriu din formarea
personalitatii, deoarece stadiul prezent determina anxietate. Multi clienti
delincventi manifesta o racordare copilareasca la prezent, deoarece a pasi
in viitor inseamna pentu ei sa paseasca intr-un mare necunoscut. Rolul
asistentului social este sa-i ajute pe clienti sa-si dezvolte o orientare
realista fata de viitor prin incercarea de a mari semnificatia muncii si
transimiterea ideii ca exista alternative.
 Transfereul desemneaza deplasarea sentimentelor fata de ceva sau cineva
asupra unui altui obiect sau persoana, deoarece persoana sau obiectul
initial este fie inaccesibil, fie plin de putere. Furia si agesivitatea sunt
adesea transferate catre un inocent. Multi autori considera ca delincventii
au dificultati in a-si identifica sursa furiei si agresivitatii lor.
 Intelectualizarea este un mecanism de aparare pe care il folosesc cei mai
educati dintre clientii delincventi, incercand sa atace realitatea legala prin
intelectualizarea delictelor lor. Asistentul social trebuie sa-i conviga pe
clienti ca problema o reprezinta comportamentul lor, nu al altora, si ca ei
nu pot evita confruntarea cu comportamentul lor prin incercarea de a
orienta discutia spre altceva.
 Protectia este mecanismul prin care persoanele atribuie altora sentimentele
pe care refuza sa le vada in ei insisi si care se refera la impulsurile
reprimate. Clientul care simte ca nimeni nu-l intelege si nu-l place, va
ascunde ostilitatea sa fata de altii, proiectand asupra celorlalti sentimente
 negative despre ei insisi protejandu-si astfel ego-ul prin confundarea sinelui
cu altii.
 Utilitatea esentiala a teoriei psihanalitice pentru asistentul social ce
lucreaza cu clientii justitiei criminale este ca furnizeaza informatii care
conduc la o mai buna intelegere a luptei clientului cu el insusi si cu lumea
din afara.
 A doua teorie utilizata este abordrea centrata pe client.Carl Rogers a
dezvoltat aceasta abordare ca incercare de a raspunde deficientelor pe care
el le depista in psihanaliza. Abordarea centrata pe client elaboreaza tehnici
de consiliere pornind de la asertiunea ca prioritatea absoluta o are natura
relatiei dintre consilier si client. Absenta altruismului in relatiile umane este
motivul fundamental al izolarii, alienarii, singuratatii si auto-distrugerii
clientilor care au nevoie de asistenta sau consiliere. Clientul trebuie sa
contribuie la formarea unei relatii pozitive cu cel putin o alta persoana daca
vrea sa realizeze ceva semnificativ pentru a iesi din criza. Aceasta alta
persoana este consilierul. El poate crea un anumit tip de relatie, clientul
putandu-se descoperii pe sine si capacitatea de a putea folosi aceasta
relatie pentru a creste.
 Singura tehnica a terapiei centrata pe client este ascultarea activa.
Atributele principale ce trebuie aduse in relatia stabilita in aceasta tehnica
sunt: privirea neconditionat pozitiva, onestitatea si empatia.
 Abordarea neconditionat pozitiva. Dupa Rogers, multe sentimente negative
de sine si probleme psihologice provin din cauza expectatei emise de altii
pentru a ne accepta. Pentru a functiona ca oameni sanatosi din punct de
vedere psihologic,este necesar sa ne ajustam mereu proprile standarde si
acceptari de sine Privirea neconditionat pozitiva seproduce cand
consilierul comunica clientului o acceptare deplina si sincera a persoanei
sale. Aceasta nu inseamna ca terapeutul aproba sau accepta
comportamente ilegale sau imorale, si ca umanitatea esentiala a clientului
este acceptata sau valorizata in ciuda atitudinilor si comportamentelor.
Aceasta acceptare permite clientilor libertatea de a exprima propriul
 comportament intr-un context non-amenintator.Cei mai multi clienti vor
raspunde cu caldura lor la caldura consilierului. Acesta din urma trebuie sa
fie precaut, deoarece relatia nu trebuie sa devina una de dependenta fata
de acesta; de aceea, consilierul nu trebuie sa foloseasca relatia in mod
posesiv, pentru a-si satisface propria nevoie de privire pozitiva.
 Onestitatea.Consilierul trebuie sa fie sincer cu clientul, trebuie sa se
prezinte acestuia intr-o maniera autentica. A arata o fata falsa inseamna
ca si consilierul resimte lipsa congruentei intre sinele real si cel ideal, tocmai
starea vulnerabila pe care se presupune ca o traieste clientul. Aceasta nu
inseamna ca doar un consilier pe deplin autentic isi poate consilia efectiv
clientii. Sinceritatea umana sau autenticitatea exista ca un continuum ce
trebuie dezvoltat, punctele extreme (sinceritatea absoluta si minciuna
totala) nefiind niciodata atinse. Mai importante sunt starile si sentimentele
comunicate.
 Empatia este capacitatea de a participa la sentimentele clientului. Aceasta
implica mai mult decat o intelegere intelectuala a sentimentelor acestuia,
determinand consilierul sa experimenteze sentimentele celuilalt ca si cum
ar fi ale sale.
 Definitia empatiei - ca si aceea a privirii neconditionat pozitive - este
minunata in conceptualizarea sa, dar probabil imposibil de realizat in sensul
absolut. Abilitatea de a empatiza cu clientul va creste direct proportional cu
timpul pe care-l petreci pentru a te face acceptat, exersandu-te si
antrenandu-te in aceasta directie. Chiar si asa, poate fi contraproductiv sa
convingi clientul ca-i intelegi problemele, pana nu ai derulat un numar de
sedinte cu el, in care ai ascultat activ tot ce a avut de spus.
 Ascultarea activa este achizitia esentiala pentru a ajunge la empatie. Se
face distinctia intre ceea ce se numeste empatie primara si empatie
avansata. Primul nivel al empatiei desemneaza comunicarea initiala a
intelegerii esentiale a sentimentelor si experientelor clientului. Nivelul
avansat al empatiei se situeaza dincolo de ceea ce declara clientul,
 implicand trairea sentimentelor corelate cu cele declarate sau exprimate in
alt mod.
 Empatia se refera la o serie de raspunsuri date de consilier cu sensibilitatea
dezvoltata la pachetul unic de sentimente ale clientului despre lume si locul
sau in ea. Prin empatie, gandesti efectiv impreuna cu clientul, si nu despre
el.
 Teoriile examinate ar putea fi descrise ca pasive si non-directive, consilierul
ajuta clientii sa gaseasca propriile solutii la problemele lor. Exista insa si
modalitati si abordari care sunt foarte active, directive, cu o implicare egala
din partea clientului si a consilierului.
 Analiza tranzactionala este opera lui Eric Berne. O tranzactie se produce
intre doi sau mai multi oameni atunci cand interactioneaza; analiza se
refera la procesul de explorare si explicare a tranzactiilor.
 Berne crede ca cea mai mare forta a analizei tranzactionale este data de
folosirea termenilor colocviali, simpli si directi, care sunt usor de inteles de
toata lumea. Asa cum scria Berne insusi, "datorita afirmatiilor bazate pe un
material foarte accesibil, deoarece natura sa este operationala si deoarece
vocabularul ei este specializat, constand in doar cinci cuvinte: Parinte,
Adult, Copil, Joc, Documente, analiza tranzactionala ofera un cadru de lucru
usor de invatat".
 Frumusetea analizei tranzactionale consta in felul simplu si eficient de a
ilustra consecintele pe care le au sentimentele despre sine sau despre altii
in tranzactiile cotidiene. Meritul lui Berne a constat in abilitatea sa de a
transforma ideile complexe intr-un limbaj colocvial si in diagrame usor de
urmarit. Accentul care se pune pe manipulare si joc este un lucru specific -
prin utilitate - consilierilor din justitie. In final, analiza tranzactionala
descrie intr-un mod liniar cum privarea timpurie de iubire conduce la o
imagine de sine saraca, cum o astfel de imagine de sine conduce la o
imagine negativa despre altii si cum aceste sentimente negative determina
o saracie a relatiilor interpersonale.
 O alta teorie este Terapia Relational-Emotiva care a fost fundamentata de
Albert Ellis si deriva atat din teoria si practica psihanalizei, cat si din terapia
centrata pe client. Terapia rational emotiva recunoaste ca omul are o
determinare biologica, prezenta si la alte specii, dar le acorda o importanta
minora in favoarea cunoasterii, ca insusire specifica umanitatii. Problemele
comportamentale provin din gandirea eronata si din credintele irationala,
iar acestea pot fi corectate, ajutand clientul sa inteleaga si sa cunoasca
faptul ca o parte din credintele sale sunt ilogice. Rezulta din aceasta
asertiune ca un consilier TRE are un rol foarte activ in procesul de
relationare si considera calitatea relatiei client-consilier ca fiind secundara
fata de ceea ce se realizeaza in interiorul acestei relatii: consilierul TRE este
foarte directiv, didactic, provocator, deschinde confruntari ce creeaza chiar
suferinta clientului.
 Terapia Realitatii fondata de William Glasser a avut o abordare favorita in
consiliere printre cei ce lucreaza in unitati si institutii de corectie.In acord
cu psihanaliza Terapia Realitatii recunoaste ca oamenii au nevoi
fundamentale,care trebuie satisfacute pentru o functionare psihologica
sanatoasa.
 William Glasser considera ca cei ce se angajeaza in orice fel de
comportamente de auto-aparare, inclusiv delicventii sufera de o inabiliate
de a-si satisface pe deplin nevoile intr-un mod adecvat. Daca aceste nevoi
nu sunt realizate, persoana va esua in a percepe corect realitatea
inconjuratoare si va actiona iresponsabil. ca sa actioneze responsabil,
clientii trebuie ajutati sa infrunte realitatea si sa-si satisfaca pe deplin
nevoile. Aceste nevoi de baza sunt: nevoia de dragoste si de a simti ca sunt
valorizati de ei insisi si de altii. Desi cele doua nevoi sunt separate, o
persoana care iubeste si este iubita va simti de obicei ca este o persoana
valorizata - si cineva valorizat este, de obicei, cineva care este iubit si care
poate oferi in schimb dragoste. Persoana care isi satisface aceste nevoi
dezvolta o "identitate a succesului", iar persoana care nu realizeaza acest
 lucru dezvolta o "identitate a slabiciunii", care se finalizeaza in
comportamente iresponsabile.
 Teoria lui Glasser leaga nivelul psihologic cu perspective sociologica din
teoria controlului social a lui Hirsghi.Lipsa realtiilor semnificative cu altii
determina o lipsa de interes fata de asteptarile si valorile societatii.Aceasta
lipsa de interes conduce la inexistenta/refuzul angajarii intr-un stil de viata
pro-social,rezultate slabe la scoala si pe piata muncii si defectiuni in
imaginea de sine.Fara aceasta angajare,individual nu interactioneaza
sufficient cu oamenii ce au o identitate a succesului si care ar putea fi un
model de comportament responsabil.

 CAPITOLUL VI
 METODE UTILIZATE DE ASISTENTUL SOCIAL IN
VEDEREA REINTEGRARII SOCIALE A MINORILOR
DELICVENTI
 1. Centrele de reeducare
 1.1.Aspecte ale procesului de resocializare a minorilor delincvnti
 Continutul procesului de resocializare a mionrilor delincventi nu poate
depasi nivelul actual de educatie,cultura,aspiratii si civilizatie al intregii
societati.Finalitatea spre care se tinde,adica accea ca delincventul sa
traverseze pedeapsa fara a i se altera personalitatea si comportamentul,iar
la sfarsitul procesului de resocializare sa-si manifeste optiunea de a duce o
viata in respect fata de lege si normele morale.
 Este mai bine sa previi decat sa pedepsesti.Acest dicton, vechi si intelept,se
adreseaza si subiectilor,structurilor si substructurilor institutionale
implicate in activitatea de reeducare a delincventului.Trebuie sa tinem cont
de faptul ca cel care savarseste o infractiune,oricat de grava ar fi aceasta
,nu este si nu poate fi considerat in genere ca irecuperabil si situat in afara
procesului educativ,ci,dimpotriva,trebuie implicat cu mai multa amploare
in acest proces.Problema capata o intensitate aparte cand ne raportam la
recuperarea delincventilor minori.
 In literatura de specialitate se arata ca eficienta procesului de resocializare
este determinata de o multitudine de factori,generali si
particulari.Totodata,factorii generali se determina in raport cu situatia
social-economica din tara(realizarea dreptului la munca, asigurarea cu
locuinta,primirea unui ajutor social),iar factorii particulari,specifici-in raport
cu situatia prezenta a sistemului corectional.
 Din punct de vedere stiintific,educarea si,mai ales,reeducarea
individului,trebuie sa inceapa devreme.Astazi,minorul delincvent poate fi
gasit destul de des in strada fara a
 "beneficia" de tratament,nici chiar de simplele masuri de
educatie.Activitatea institutiilor care au atributii directe fata de minorii
delincventi este orientata mai mult la organizarea lucrului de prevenire si
doar foarte putin spre activitatea de reeducare.
 In spatele activitatilor formal-reglementate ale institutiilor specializate in
tratarea tinerilor delincventi gasim o fenomenologie umana diversa care
uneori ajuta, alteori impiedica procesul de reeducare a minorilor.Intre
acestea, grav afectata este imaginea si experienta minorilor cu
"adultul":multi minori provenind din familii cu tensiuni acute intre
parinti,fiind timp indelungat martori ai unor conduite la limita moralitatii
din partea acestora,au suportat pedepse si privatiuni arbitrare sau chiar au
fost indemnati sa comita infractiuni.Numai cunoasterea persoinalitatii
minorului nu este suficienta atat timp cat influentele masive,,cateodata
hotaratoare pentru destinul lor,vin din partea vietii de grup,a relatiilor
interpersonale ce se stabilesc intre ei pe timpul executarii masurii.
 Intru realizarea procesului de resocializare a minorilor,actiuniile de
reeducare trebuie sa se bazeze pe anumite principii stintifice stipulate si in
actele internationale de baza :
 . Principiul interventiei precoce,unul dintre principiile de baza,sustine ideea
ca un delincvent ocazional sau un predelincvent poate fi reeducat mai usor
decat un recidivist ;
 . Principiul individualizarii masurilor,actiunilor si metodelor de reeducare ;
 . Principiul coordonarii si continuitatii actiunilor de reeducare si reinsertie
sociala a minorilor si tinerilor;
 . Principiul contiunarii actiunilor educative si de sprijinire psihosociala si
economica a minorilor si tinerilor reeducati.
 Programele reeducative ce se desfasoara in institutiile speciale trebuie sa
ia in considerare o mare diversitate de categorii de minori,astfel fiind
posibila satisfacerea exigentelor "principiului personalitatii",sanctiunile
pentru orice minor delincventa fiind modelate conform gravitatii delictelor
comise,circumstantele personale si atitudinii relevate de minor.
 Principalele tehnici utilizate in lucrul cu minorii-autoevaluarea,consilierea,
influenta pozitiva,terapia cognitiva-este necesar a statua o serie de
modalitati de recuperare a minorilor infractori bine determinate si
argumentate,in activitatea de aplicare a carora un loc aparte il ocupa
psihologul si asistentul social,dat fiind faptul ca ei pot da explicatii si pot
rezolva problemele frecvente.
 In acest sens evidentiem:
 .Oforma ampla de lucru-programul de terapie sociala ce porneste de
la cunoasterea si combaterea cauzelor generatoare si favorizante a
delincventei la nivel macrosocial,psihosocial si individual.In procesul de
reeducare trebuie inclusa si formarea pozitiei sociale active- in conditiile
izolarii,arta si capacitatea de a trai se manifesta nu prin planificarea si
pregatirea unor evenimente importante realizarii unor scopuri,dar prin
capacitatea de a trai o zi fara neplaceri.
 .Odirectie de actiune este realizarea unor expuneri si dezbateri despre lume
si viata, special concepute pentru minori.Se concentreza pe faptul ca
insusirea lor de catre minorii delincventi va permite formarea mai rapida a
conceptiei morale despre conduita de fiecare zi.
 .Alte directii de actiune:identificarea,construirea si mentinerea relatiilor
interpersonale positive intre minorii din grupele de formare. In acest proces
trebuie sa fie antrenat tot personalul didactic.
 .Drept metoda de resocializare , care are succese mari in tarile dezvoltate
mentionam metoda relatiilor de grup. Ea se bazeaza pe teoria asociatiilor
diferentiale si consta in punerea infractorului in contact cu grupuri sociale
care respecta legea, aplicandu-se in general in perioada de probatiune.
 1.2.Exigente functionale ale resocializarii minorilor cu
comportamente delincvente
 Urmarind reintegrarea si readaptarea tinerilor delincventi la cerintele vietii
sociale,prin asimilarea unor norme,valori,atitudini si cunostinte compatibile
cu principiile morale de convietuire sociala,procesul de resocializare
intreprins in institutiile de profil implica o serie de exigente functionale
vizand atat continuitatea scopurilor sale in timp cat si derularea sa in raport
cu mai multe etape succesive.In acest proces trebuie sa se tina seama de
evolutia previzibila a colectivitatii si a factorilor formativi-educativi care vor
exercita influente asupra conduitei minorilor,ca si de resursele financiare si
de personalul necesar pentru o actiune de resocializare cat mai eficace si
eficienta.Fixarea obiectivelor procesului de resocializare trebuie sa se
bazeze pe proiectarea in prealabil a finalitatilor (recuperarea si reintegrarea
in societate a minorilor,inducerea capacitatii de autonomie
personala,modelarea constiintei moral-juridice,etc.),in legatura directa cu
cele mai "presante"prioritati(eliminarea tendintelor de evaziune,evitarea
"asociatiilor diferentiale" negative intre minorii
internati,etc.).Corespunzator realizarii acestor obiective,trebuie create
posibilitati efective de control al eficacitatii si eficientei diferitelor procedee
educative folosite in terapia educativa,ca si modalitati de evaluare a
rezultatelor. Considerand terapia de gup ca o actiune absolut
indispensabila,dar neignorand aspectetle individualizate si personalizate ale
terapiei cazurilor "problema",atribuim procesului de resocializare intreprins
in institutiile specializate urmatoarele caracteristici:
 a)globalitate-concretizata in utilizarea conjugata a eforturilor de natura
pedagogic formativa si informativ-culturala prin care se poate asigura
minorilor internati o linie de conduita adecvata,asimilarea unor deprinderi
 pozitive,a unor norme si valori corespunzatoare in domeniul teoretic-
general, profesional, moral, juridic, etc, caracterul global al procesului de
resocializare vizeaza integrarea actiunilor educatorilor, profesorilor,
maistrilor-instructori,psihologilor,asistentiilor sociali,intregului personal
intr-un efort comun,care vizeaza reintegrarea sociala a minorilor,redarea
lor familiei si societatii;
 b)continuitate-manifestata prin luarea in "custodie"a minorului,pana la
sfarsitul ciclului educativ,adica de la inceputul internarii pana la
recuperarea si reintegrarea sociala a fostului delincvent.Continuitatea
implica evitarea discontinuitatilor terapeutice (aparute,de pilda,a fugii
acestora),evitarea paralelismelor in actiunile intreprinse,de exemplu,de
catre psiholog sau educator,evitarea incredintarii succesive a minorului
unor colective diferite sau mai multor diriginti,etc.
 c)integrare-constand in reunire,intr-o perspectiva unitara,impartasita de
catre intregul personal,a tuturor procedeelor si tehnicilor de
resocializare,imbinand latura terapeutica cu cea preventiva,functiile de
supraveghere si control al comportamentului cu cele de reabilitare
sociala,integrarea are o functie de sinteza,deoarece concentreza eforturile
personalului specializat si face complementare actiunile acestuia.
 Aceste caracteristici asigura sau ar trebui sa asigure eficacitatea si eficienta
procesului de resocializare din scolile in care sunt internati minorii care nu
au raspundere penala datorita lipsei de discernamant in momentul comiterii
delictului.
 1.3.Obiective si actiuni ale scolilor de reeducare
 Activitatea scolilor de reeducare din reteaua Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale a cunoscut atat sub aspectul formelor , cat si al continutului
perioade de incertitudini , confuzii si cautari,datorate,pe de o parte,lipsei
unui sistem propriu si incercarilor de a prelua in mod necritic metodologia
reeducarii,fara a valorifica propria experienta,iar,pe de alta
parte,conceptiei gresite de a subaprecia fenomenul delincventei juvenile,In
cadrul institutiilor de reeducare a minorilor delincventi accentul s-a pus pe
 activitatiile productive si de invatamant,prin crearea la minori a unor
deprinderi si aptitudini de munca si invatatura si prin pregatirea pentru o
reisertie normala in societate.
 Problemele sociale cu care se confrunta aceste institutii de resocializare
sunt deosebit de complexe,ele vizand, pe de o parte,structura si compozitia
efectivului de minori internati,continutul si formele de scolarizare si
calificare,iar,pe de alta parte, structura si compozitia personalului didactic
din aceste scoli,baza materiala,cooperarea cu institutiile locale etc.De la
inceput, aceste scoli se confrunta cu o serie de dificultati datorate
eterogeneitatii provenientei rezidentiale,familiale si scolare a celor internti
si limitarii posibilitatilor de calificare scolara si profesionala.Din acest punct
de vedere,majoritatea celor internati doresc sa obtina o calificare intr-o
meserie sau profesie care sa fie mai usoara,sa se desfasoare intr-un mediu
ambiant deopotriva placut si care sa asigure surse de venituri
ridicate,ignorand faptul ca posifilitatiile de calificare oferite de aceste scoli
sunt destul de limitate.Nivelul redus de scolarizare constatat la majoritatea
minorilor internati in aceste scoli atat in raport cu varsta,cat si cu numarul
de clase absolvite,ca si lipsa interesului pentru invatatura ridica,
deasemenea,probleme speciale in fata personalului educativ din scoliile
speciale de reeducare.In afara de aceste dificultati, personalul educativ din
scolile de reeducare este nevoit sa lucreze asupra unor minori traumatizati
psihic,trasatura determinata de mediul familial in care acestia au
crescut,dar si de insuccesele scolare.Aceasta caracteristica genereaza,la
multi minori internati,reactii de aparare sau de sfidare si reprezinta una din
dificultatiile cele mai mari in actiunea de reeducare.
 Avand in vedere aceste dificultati,actiunea de educatie prin munca si pentru
munca intreprinsa in scolile speciale de reeducare se intemeiaza pe
urmatoarele coordonate principale:
 -orientarea scolara si profesionala a minorilor,inteleasa ca actiune
educativa,prin care minorul este pregatit pentru alegerea si exercitarea
unei meserii sau profesii;
 -recuperarea scolara a minorilor internati pentru a fi in masura sa invete o
meserie in conformitate cu aptitudinile lor;
 -constientizarea asupra pericolului social al faptelor sale
anterioare,sensibilizarea lui la actiunea de reeducare,intelegerea
necesitatilor de a se integra intr-o viata sociala normala si demna;
 -participarea efectiva la munca ( invatatura , calificare , productie ,
activitati gospodaresti si tabere de munca etc)
 Pentru realizarea acomodarii cu un regim ordonat de munca si viata,pentru
cunoasterea regulilor de comportare si pentru orientarea scolara si
profesionala,dupa carantina medicala obligatorie,minorii delincventi sunt
supusi examinarii psihopedagogice ,a nivelului de cunostinte generale,fiind
testati si asupra aptitudinilor si intereselor in vederea orientarii lor
profesionale.In acest scop, se au in vedere varsta,nivelul de scolarizare,
aptitudinile, optiunile minorului, zona geografica de provenienta, profesia
parintilor,posibilitatile de plasare in munca si profilul scolii de reeducare.In
functie de acestea si rezultatele examinarii,minorii sunt indrumati si ajutati
sa hotarasca asupra ce vor face in etapa resocializarii in scoala de
reeducare,fiind repartizati intr-un colectiv de scolarizare si calificare.
 Propunand-si ca scop principal resocializarea minorilor,prin dobandirea
capacitatilor si aptitudinilor pozitive de convietuire in societate si prin
formarea unui profil etic compatibil cu normele si valorile societatii
noastre,scolile de profil din reteaua Ministerului Muncii si Protectiei Sociale
depun toate eforturile pentru a asigura conditii optime de dezvoltare a
minorilor si de structurare a personalitatii lor.
 1.4.Factorii frenatori ai procesului de reeducare si resocializare a
minorilor internati in centrele de reeducare
 a)Fluctuatia elevilor si exigentele continuitatii procesului de resocializare
 Dupa cum s-a mentionat anterior ,minorii delincventi se repartizeaza
in scolile speciale ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale in functie de
natura si gravitatea infractiunii comise,tinand seama de varsta lor si de
discernamantul tata de actele antisociale pe care le-au savarsit.
 Exista multa superficialitate si lipsa de orientare in activitatea
comisiilor pentru ocrotirea minorilor,care nu tine seama de situatia reala a
minorilor in cauza,de starea sanatatii lor psihice sau de antecedentele
carierei lor infractionale,repartizand uneori fara criterii ferme,cazuri care
tin de profilul altor institutii specializate.
 O alta problema la fel de importanta cu care se confrunta aceste scoli
o reprezinta permanenta fluctuatie a efectivului minorilor,data fiind
repartizarea in tot cursul anului si,uneori,chiar in preajma vacantelor.In
aceste conditii nu exista o continuitate succesiva,pe etape si pe ansamblul
efectivului,a eforturilor si actiunilor educative,manifestandu-se o mare
eterogenitate a colectivelor claselor si o perturbare permanenta a
procesului de invatamant.Integrarea scolara devine dificila,iar minorii
internati mai tarziu nu pot beneficia de actiunile de resocializare intreprinse
inca de la inceputul anului scolar.Pendularea permanenta a elevilor si
reinchegarea colectivelor scolare prejudiciaza continuitatea procesului de
resocializare,amenintand, in permanenta, coeziunea,in curs de realizare,a
grupurilor de minori.
 b)Problema "asocierilor diferentiale"in scolile de reeducare
 Conduita minorului delincvent in cadrul scolii reprezinta rezultatul
interactiunii complexe a unui ansamblu de factori obiectivi si
subiectivi,printre care se numara:particularitatile constiintei
individuale,stare de spirit,impulsurile, deprinderile, atitudiniile, insusirile
morale negative sau pozitive,influenta familiei si a altor instante de
socializare "primara",efectele reeducarii,influenta cadrelor,a grupului de
prieteni etc. Implicand o relativa standardizare si uniformizare sociala
si,implicit,limitarea creativitati,procesul de resocializare se desfasoara in
mare parte dupa exigente eteronome care impiedica,adeseori,pe minor sa
actioneze conform proprilor convingeri si aspiratii, formate in contexte
anterioare,deficitare sub aspect socializator.In consecinta,pana la
dobandirea autonomiei de conduita si dezvoltarea creativitatii,elevul este
dirijat de climatul scolar,de structurile relationale si de valorile ce ghideaza
 aceste structuri. Manifestarile frecvente de hiperdirijare si hipercontrol al
conduitelor,care atrag dupa sine conformismul si suprimarea creativitatii,il
obliga,deseori,pe elev sa-si construiasca propriul sau univers,orientat de
valori si norme particulare,si sa opteze pentru un mod de convietuire
"ilicit",disimulat de relatiile formale cu cadrele didactice,cu educatorii,cu
celelalte categorii de personal cu sarcini de resocializare.
 Avand in vedere problema "asocierilorii diferentiale",a influentei
reciproce exercitate de elevii insisi,de multe ori in dauna eforturilor pozitive
intreprinse de cadrele de reeducare.Venind din medii diferite si avand
experiente extrem de diferite,minorii se "asociaza" in cadrul colectivelor nu
atat in functie de cerintele procesului instructiv-educativ,ci de simpatii si
afinitati proprii,de multe ori aceasta asociere creand adevarate grupuri de
influenta cu consecinte extrem de neplacute asupra climatului scolar.Este
semnificativ de relevat ca si asocierile intre elevi au loc pe baza unor
"specializari" delincvente,nefiind rare cazurile in care minorii care au comis
un anumit tip de delicte isi fac prieteni dintre cei care au comis delicte
similare.
 c)Comportamentul de evaziune a minorilor internati
 In majoritatea institutiilor de resocializare a minorilor,fuga reprezinta
o problema inca nesolutionata,ale carei efecte se resimt atat in plan
organizational-prin perturbarea procesului de socializare-cat si in plan
social-prin posibila reiterare a comportamentului delincvent.Fuga minorului
este una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta scoliile de
reeducare. Cele mai frecvente cauze de fuga sunt:absenta unui regim mai
"militarizat",numarul prea redus de paznici , lipsa unui sistem adecvat de
paza,complementar cu spatiul prea restrans in cadrul caruia elevii isi
desfasoara activitatea.
 Atat cauzele interne care tin de structura personalitatii , cat si cele
externe , dependente de regimul resocializator , declanseaza o serie de
"procese motivationale"care se concretizeaza in adevarate "evadari in
masa" ale minorilor. Se fuge in grup, cu complicitatea celorlalti,se profita
 de lipsa de vigilenta a cadrelor de supraveghere sau pur si simplu se trece
peste obligatia de a reveni la scoala dupa terminarea invoirilor sau a
vacantei.Multi dintre parinti accepta aceasta fuga,asimiland-o unei
intoarceri acasa a "fiului risipitor" sau "ratacitor",chiar daca peste o
perioada minorul va incepe sa reitereze faptele delincvente pentru care a
fost internat.
 2.Centrele de supraveghere si reintegrare sociala
 In temeiul prevederilor Ordonantei Nr.92 din 29 august 2000,s-au
infiintat serviciile de supraveghere si reintegrare sociala.Printre atributiile
acestor centre se numara si unele referitoare la minorii cu comportament
delincvent:
 .Supravegheaza executarea obligatiilor impuse minorului de catre
instanta de judecata,prevazute de art.103 alin.3 lit.a)-f) din Codul Penal;
 .Intocmesc la cererea instantelor de judecata,referate de evaluare
(anexa) cu privire la inculpati;
 .Colaboreaza cu institutiile publice in vederea executarii masurii
obligatorii minorului la prestarea unei activitati neremunerate intr-o
institutie de interes public;
 .Initiaza si deruleaza programe speciale de protectie,asistenta sociala
si juridica a minorilor si tinerilor care au savarsit infractiuni;
 .Desfasoara,la cerere,activitati de consiliere individuala a
infractorilor.
 3.Directiile pentru Protectia Drepturilor Copilului
 O alta institutie abilitata in vederea realizarii procesului de resocializare
este Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului,care are urmatoarele
atributii:
 .Pregateste luarea masurilor educative pentru copiii care au savarsit
o fapta prevazuta de legea penala,dar nu raspunde pnal.In acest scop
asigura ingrijirea si supravegherea copilului care a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala si,dupa caz, sunt plasati in regim de urgenta in
 cadrul unor spatii special amenajate, pana la clarificarea situatiei lor
judiciare si acorda asistenta juridica si de specialitate pentru acesti copii;
 .Asigura si urmareste aplicarea masurilor educative stabilite de
comisua pentru protectia copiilor.


 CAPITOLUL VII
 STUDIU DE CAZ
 Studiul urmareste traiectoria sociala a minorului ce a comis un delict,pentru
a evidentia influenta factorilor negativi asupra comportamentului
minorului.In continuare voi incerca sa urmaresc un caz de delincventa
juvenila ce a ajuns in vizorul sistemului nostru judiciar.
 Obiectivele cercetarii:
 . Abordarea unor metode de cercetare care sa permita verificarea
ipotezelor;
 . Identificarea cauzelor ce au determinat comportamentul delicvent;
 . O prezentare succinta a masurilor folosite in cadrul procesului de
resocializare.


 Ipotezele cercetarii:


 . Un anturaj negativ din punct de vedere social duce la formarea

comportamentelor delincvente in randul minorilor;
 . Masurile de supraveghere din cadrul procesului de resocializare duc
la corectarea comportamentelor delincvente;
 . Consumul unor cantitati mari de alcool poate fi cauza unui
comportament delincvent;


 Instrumente de lucru

 In realizarea cercetarii am utilizat urmatoarele instrumente de
lucru:interviul, observatia directa si analiza documentelor.
 Interviul-convorbire aplicat minorului,parintiilor,vecinei,dirigintelui
mi-a permis obtinerea unor informatii cu privire la situatia scolara a
minorului, mediul in care locuieste, comportamentul minorului si cauzele
care l-au determinat sa comita infractiunea.
 Observatia directa,metoda pe care am utilizat-o complementar cu
interviul mi-a permis elaborarea ipotezelor de lucru.
 Analiza documentelor (referate de evaluare,anchete sociale) mi-a
permis culegerea mai multor informatii cu privire la situatia familiala si
scolara a minorului.


CAPITOLULVIII

 SUMARUL DATELOR COLECTATE
 Etapa I colectarea informatiilor


 Pentru claritatea cercetarii voi urmarii ipotezele emise si voi prezenta cazul.
Instanta judecatoreasca a solicitat un referat de evaluare Serviciului de
Supraveghere si Reintegrare Sociala,pe baza acestui referat de evaluare se
va da sentinta.
 Prezentarea cazului: H.D in varsta de 16 ani domiciliat in orasul Oravita
este inculpat de furt calificat.Acesta in data de 26.02.2008 a patruns prin
efractiune in magazinul S.C. CLARIS.S.R.L. din orasul Oravita de unde a
sustras mai multe bunuri in valoare de 400 lei, in timpul comiteri faptei
acuzatul se gasea in stare avansata de ebrietate.
 Primul interviu este luat mamei inculpatului
 C.- Numele dumneavoastra si relatia cu H.D
 H.C.- H.C. mama lui H D
 C. - Ce varsta aveti?
 H.C .- Am 43 de ani.
 C.- Ce studii aveti si cu ce va ocupati?
 H.C.- Am terminat Liceul Dragalina sectia uman iar acum lucrez ca
vanzatoare la un magazin.
 C.- De cat timp lucrati la acest magazin?
 H.C.- Lucrez de 4 ani.
 C.- Ce venit aveti?
 H.C.- Am un salariu de 400 lei pe luna.
 C.- Cum se numeste sotul dumneavoastra ?
 H.C-H.L
 C.- Ce studi are?
 H.C.- El a terminat Liceul general Dragalina
 C.- Unde lucreaza in prezent sotul dumneavoastra si ce venit are?
 H.C.- Lucreaza de 6 ani ca gardian la primarie.acum se numesc"Politisti
Comunitari" si are un salariu de 700 de lei
 C.- Alti copiii in afara de H.D?
 H.C.- Nu.
 C.- De cat timp sunteti casatoriti?
 H.C.- De 17 de ani.
 C.- Va confruntati cu probleme financiare?
 H.C.- Banii pe care ii castigam ne ajung sa ducem o viata decenta .
 C.- Aveti persoane in familie care sa sufere de vreo boala fizica sau psihica?
 H.C.- Nu.
 C.- Dumneavoastra sau sotul ati avut vreodata probleme cu justitia?
 H.C.- Nu.
 C.- Care sunt relatiile in familia dumneavoastra?Cum va intelegeti cu sotul
si copilul dumneavoastra?
 H.C.- Cu sotul ma inteleg foarte bine .Cu H.D. m-am inteles bine pana acum
un an dar de atunci s-a imprietenit cu doi colegi care l-au atras spre
bautura.
 C.- Ati mai avut probleme cu el?
 H.C.- Da ,a fost prins consumand bauturi alcoolice in scoala si a fost
exmatriculat pentru o saptamana.
 C.- Cand s-a intamplat acest eveniment?
 H.C.- Acum o luna.
 C.- Ce situati scolara are?
 H.C.- Pana acum un an nu am avut treaba cu el,era un copil
cuminte,mergea la scoala si avea note destul de bune. Acum insa e in
situatie de corigenta la cateva materii si are foarte multe absente,nu stim
daca reuseste sa termine clasa.
 C.- Are in anturajul sau prieteni care au avut probleme cu justitia?
 H.C.- Nu dar prietenii lui consuma foarte mult alcool.
 C.- Ce spune el acum?
 H.C.- Spune ca era beat si ca nu a stiut ce face si ca ii pare rau pentru ce
a facut.
 Al doilea interviu este luat inculpatului
 C.- Numele si data nasterii.
 H.D.- H.D 6.11.1992
 C.- Ce ocupatie ai?
 H.D.- Elev la Liceul Dragalina,clasa a x a.
 C.- Povesteste ce s-a intamplat in noaptea de 26.02.2008.
 H.D.- In seara de 26.02.2008 am spart un mgazin.
 C.- Ai consumat bauturi alcoolice in seara aceea?
 H.D.- Da.
 C.- Ce cantitate?
 H.D.- 7 beri
 C.- Erai in stare de ebrietate?
 H.D.- Eram ametit,cred ca da.
 C.- Obisnuiesti sa consumi bauturi alcoolice des?
 H.D.- Seara cand ies cu prietenii mai bem o bere.
 C.- In ce relatii te afli cu parintii tai?
 H.D.- Nu prea ne intelegem, lor nu le plac prietenii mei,nu vor sa ma lase
sa umblu cu ei.
 C.- De ce crezi ca nu sunt de acord cu prietenii tai?
 H.D.- Ei zic ca ei ma invata sa beau.
 C.- Dar am inteles ca ai avut unele probleme la scoala din cauza ca ai
consumat bauturi alcoolice in incinta scolii?
 H.D.- Da,am fost exmatriculat.
 C.- Obisnuiesti sa consumi des bauturi alcoolice la scoala?
 H.D.- Nu prea des,cateodata cand e ziua unui coleg.
 C.-La scoala ai multe absente?
 H.D.- Am.
 C.- Situatia ta scolara care e?
 H.D.- Sunt in situatie de corigenta la patru materii.
 C.- Ai mai avut probleme cu politia pana acum?
 H.D.- Nu.
 C.- Ce parere ai despre cele intamplate?
 H.D.- Imi pare rau.
 C.- Credeai ca o sa fi prins?
 H.D.- Nu stiu.
 C.- Ce vrei sa faci acum?
 H.D.- Nu stiu cred ca o sa incerc sa-mi termin scoala.
 C.- Ai inteles gravitatea si consecintele actelor savarsite?
 H.D.- Da.
 Al treilea intrviu a fost luat dirigintelui clasei din care face
parte D.R.
 C.- Spune-ti va rog numel duneavoastra si ce legatura aveti cu H.D.?
 B.I.- B.I. si sunt dirigintele clasei din care H.D.face parte.
 C.- Cunoaste-ti fapta pe care H.D. a comis-o?
 B.I.- Da si pot sa va spun ca ma asteptam sa "calce gresit" deoarece in
ultima perioada se imprietenise cu doi colegi, C.S. si D.V. si impreuna
 absentau de la scoala, chiar au fost prinsi consumand bauturi alcoolice in
incinta scolii.
 C.- A mai avut H.D. probleme cu justitia pana acum?
 B.I.- Din cate stiu eu nu.
 C.- Dar D.V. si C.S. au avut probleme cu justitia ?
 B.I.- Nu cred.
 C.- Ce situatie scolara are ?
 B.I.- Cand a venit in clasa a IX a era un elev bunicel,cuminte, la locul lui
nu crea probleme,dar la sfarsitul clasei a IX s-au transferat in aceasta casa
de la un alt liceu C.S. si D.V. si impreuna cu acestia a inceput sa absenteze,
nu se mai pregatea pentru ore, totul culminand cu consumul de alcool in
incinta scolii pentru care a fost exmatriculat o saptamana.
 C.- Se intampla des ca elevii sa consume bauturi alcoolice in scoala ?
 B.I.- Nu,dupa acest caz elevii sunt strict supraveghiati.
 C.- Ce parere aveti,poate H.D. sa-si corecteze acest comportament ?
 B.I.- Eu cred ca da, el si-a schimbat comportamentul datorita anturajului
iar daca se iau masurile corespunzatoare comportamentul lui se poate
schimba in bine.


 Al patrulea interviu este luat vecinei familiei inculpatului

 C.- Cum va numiti si ce legatura aveti cu H.D. ?
 V.E.- V.E. sunt vecina lui.
 C.- Ce ocupatie aveti ?
 V.E.- Sunt doctor stomatolog.
 C.- De cat timp sunte-ti vecina cu familia H.. ?
 V.E.- De 10 ani.
 C.- Va aflati in relatii bune cu aceasta familie ?
 V.E.- Da,eu si H.C. suntem prietene de cativa ani.
 C.- Cum sunt relatiile intre cei doi soti ?
 V.E.- Ei doi se inteleg foarte bine, nu au existat certuri la ei in familie.
 C.- Dar ce relatie au parintii cu H.D. ?
 V.E.- In prezent relatia dintre ei nu este atat de buna, H.D. nu-i mai asculta,
are o prietenie cu niste baieti care nu sunt un exemplu pozitiv pentru el iar
parintii lui nu sunt deacord cu aceasta prietenie.
 C.- Dar inainte ce relatie exista intre ei ?
 V.E.- Inainte de a intra in acest anturaj se intelegeau foarte bine, el era un
copil linistit, ascultator,invata destul de bine la scoala, isi ajuta parintii la
diferite treburi din gospodarie.
 C.- A avut familia H.. Probleme cu ceilalti vecini ?
 V.E.- Nu.
 C.- A avut H.D. vreodata un comportament inadecvat fata de
dumneavoastra sau alti vecini ?
 V.E.- Nu
 C.- Parintii ii asigura conditii bune de locuit ?
 V.E.- Da.
 Etapa a II a intocmirea referatului de evaluare
 I. Introducere :
 Numele si prenumele inculpatului : H.D
 Data si locul nasterii : 6.11.1992 Resita
 Fapta pentru care subiectul este inculpat: furt calificat(art.209 Cod Penal ).
 Instanta de judecata care a solicitat referatul de evaluare: Judecatoria
Drobeta Turnu Severin.
 Numarul dosarului penal 7239/2008
 Termenul de judecata :11.04.2008
 Nuarul si data adresei de sesizare din partea instantei de
judecata :7239/29.03.2008
 Numele si prenumele consilierului responsabil de caz : R.E.
 II.Surse de informare:
 . Dosar penal;
 . H.D. inculpatul in cauza;
 . H.C. mama inculpatului;
 . B.I. dirigintele inculpatului;
 . V.E. vecina inculpatului.
 III.Date despre persoana pentru care a fost solicitat referatul de
evaluare
 Mediul familial si social
 Inculpatul H.D. in varsta de 16 ani este fiul lui H.L. si H.C.
 Familia minorului este compusa din urmatoarele persoane:
 .H.L. tatal inculpatului, 49 de ani,lucreza ca gardian la primaria orasului de
6 ani, avand un salariu de 700 lei/ luna.
 .H.C. mama inculpatului, 43 de ani ,lucreza ca vanzatoare de 4 ani,avand
un salariu de 400 lei pe luna.
 Relatiile dintre parinti sunt stabile fiind casatoriti de 17 ani in aceasta
perioada nu a avut loc nici un eveniment major care sa fi dus la ruperea
sau alterarea relatiilor familiale.
 Problema cu care se confrunta acum familia este angajarea fiului
lor,H.D.,intr-un grup de prieteni alaturi de care absenteaza de la
scoala,consuma bauturi alcoolice.
 In prezent minorul locuieste cu familia sa ,avand o locuinta stabila,casa
unde locuieste familia este formata din trei camere si dependinte,minorul
avand conditii bine de locuit.
 Imaginea familiei inculpatului in societate este buna , nici un membru nu a
fost implicat in altercatii cu vecinii, si nu a fost cercetat sau condamnat
penal.
 Situatia financiara a familiei este buna avand un venit stabil de 1100 lei/
luna .
 Anturajul inculpatului este format din persoane cu comportamente
(asociale) prosocial,cum sunt cei doi colegi C.S si D.V. alaturi de care
inculpatul absenteaza de la scoala, consuma substante alcoolice.


 Nivelul instructiei scolare:

 Inculpatul H.D. a terminat primele opt clase la Scoala Generala cu
clasele I-VIII din Oravita,a sustinut examenul de capacitate pe care l-a
 promovat cu nota generala de 8.03. A intrat in clasa a IX a la Liceul
Dragalina sectia istoerie .
 In clasa a IX a a fost un elev preocupat de actul scolar, linistit,nu a creat
nici o problema,iar la sfarsitul clasei a IX a s-au transferat in calsa D.V si
C.S. iar H.D. impreuna cu cei doi s-a angajat intr-un comportament scolar
inadecvat,absentand de la ore ,consumand bauturi alcoolice in incinta
scolii,aflandu-se in prezent in situatie de corigenta la patru materii.
 Cu toate acestea el nu a avot un comportament inadecvat fata de
profesori sau colegii sai. In prezent el se afla in clasa a X a dar sansele de
a reusi sa termine aceasta clasa sunt minimale
 Dupa comiterea actului infractional, inculpatul dorste sa-si termine
liceul si sa-si gaseasca un loc de munca.
 Inculpatul pana la comiterea acestei infractiuni nu a mai avut probleme cu
sistemul juridic, fiind la prima abatere de natura penala.
 Comportamentul inainte si dupa savarsirea infractiunii
 Inainte de comiterea faptei pentru care este judecat H.D. nu a mai
fost cercetat de organele de politie pentru alte fapte penale,nu a creat
probleme majore pentru familie dar a manifestat un mare dezinteres fata
de scoala.
 Dupa comiterea faptei,minorul nu mai are legaturi cu cei doi colegi
D.V. si C.S.,el dorind sa-si termine liceul regretand fapta comisa.
 IV. Factori care influenteaza sau pot influenta conduita generala a
persoanei pentru care s-a intocmit referatul de evaluare
 Factori de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului
infractional:
 . se afla la prima abatere de natura penala, neavand antecedente penale;
 . conditiile de locuire sunt foarte bune;
 . in familia acestuia nu au existat persoane care sa fi comis acte
infractionale;
 . parintii il sprijina moral si financiar pe inculpat
 . modelele din familia sa sunt modele pozitive, din punct de vedere social
,pentru pentru devenirea comportamentala a minorului;
 . regreta fapta comisa si constientizeaza consecintele negative ale
comportamentului sau;
 . doreste sa-si termine studiile si sa-si gaseasca un loc de munca.
 Factori de natura sa favorizeze comportamentul infractional:
 . tendinta de a intra in anturaje proinfractionale
 . consumul de alcool si consecintele acestuia asupra comportamentului
individului, implicarea in acte delincvente;
 . usor influentabil de catre colegi;
 . situatie scolara deficitara.
 Riscul savarsirii unei noi infractiuni
 Analizand urmatoarele categorii de factori putem spune ca riscul
savarsirii unor noi infractiuni de catre minorul H.D. sunt medii.
 Perspectiva de reintegrare in societate
 Avand in vedere informatiile pe care le detinem: faptul ca se afla la
prima abatere, beneficiaza de un mediu familial stabil, parintii il sustin,are
o situatie locativa buna, regreta actul infractional comis, constientizeaza
consecintele savarsirii unei noi infractiuni,faptul ca are tendinta de a intra
in anturaje inadecvate,consuma alcool , precum si faptul ca si-a neglijat
obligatiile scolare, putem spune ca minorul H.D. are sanse medii de a-si
indrepta conduita.
 Pntru a-si corecta comportamentul minorul H.D.trebuie sa aiba in
vedere eliminarea celor mai importanti factori favorizanti ai
comportamentului infractional
 Pentru corectarea comportamentului se vor lua urmatoarele masuri:
 . crearea unei motivatii pentru schimbare;
 . supraveghere mai stricta din partea parintiilor;
 . adoptarea de catre minor a unor norme si valori sociale pozitive;
 . sa rupa amicitia cu D.V. si C.S.;
 . sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-i ocupe
timpul liber.
 Data intocmirii si semarii Consilier
de reintegrare
 referatului sociala


 Sef serviciu
 Etapa a III a intocmirea planului de supraveghere
 Instanta judecatorasca a dat sentinta in cazul minorului H.D., acesta
a primit un an de inchisoare cu suspendarea executarii sub supraveghere.
 I. Introducere:
 Numele si prenumele inculpatului : H.D.
 Data si locul nasterii : 6.11.1992 Resita
 Fapta pentru care subiectul este inculpat: furt calificat(art.209 Cod Penal ).
 Numarul hotararii instantei:



 Sanctiunea aplicata persoanei condamnate: un an inchisoare cu
suspendarea executarii sub supraveghere.
 Masurile impuse de instanta de judecata persoanei condamnate:
 . sa se prezinte trimestrial la sediul Serviciul de Supraveghere si
Reintegrare Sociala;
 . sa nu aiba legaturi cu D.V. si C.S. ;
 . sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-
i ocupe timpul liber.
 Perioada supravegherii: Data inceperii: Data
incheierii:
 3 ani 03.08.2008
03.08.2011
 II. Nevoile si problemele identificate ale persoanelor condamnate:
 . crearea unei motivatii pentru schimbare;
 . supraveghere mai stricta din partea parintiilor;
 . adoptarea de catre minor a unor norme si valori sociale pozitive;
 . sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-i ocupe
timpul liber.
 III.Riscul savarsirii unei noi infractiuni
 Avand in vedere informatiile pe care le detinem: faptul ca se afla la prima
abatere, beneficiaza de un mediu familial stabil, parintii il sustin,are o
situatie locativa buna, regreta actul infractional comis, constientizeaza
consecintele sa varsirii unei noi infractiuni,faptul ca are tendinta de a intra
in anturaje inadecvate,consuma alcool , precum si faptul ca si-a neglijat
obligatiile scolare, putem spune ca minorul D.R. are sanse medii de a
savarsi o noua infractiune.
 Daca masurile impuse de instanta judecatoreasca sunt respectate atunci
riscul savarsirii unei noi infractiuni scad.


 IV. Natura si frecventa intrevederilor dintre consilierul de

reintegrare sociala si supraveghere si persoana condamnata pe
durata supravegherii:
 Frecventa intalnirilor dintre consilier si persoana condamnata a fost stabilita
de instanta judecatoreasca, vor avea loc intrevederi trimestriale la sediul
Serviciul de Asistenta Sociala din SSRS, la datele fixate de la prima
intalnire.
 Pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite de instanta in
sarcina persoanei supravegheate se vor utiliza urmatorele masuri:
 . intalniri la sediul SSRS;
 . vizite la domiciliu;
 . consilierul va tine legatura cu parintii minorului si cu dirigintele
clasei in care acesta se afla.

 V. Modele utilizate pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor
stabilite de instanta de judecata in sarcina persoanei
supravegheate.
 Pentru asigurarea indeplinirii masurilor impuse de instanta de
judecata vor avea loc intalniri la sediul SSRS si vizite inopinante la domiciliul
clientului,se va tine permanent legatura cu parintii inculpatului si cu
dirigintele clasei din care acesta face parte.
 Data semnarii planului Consilierul
de reintegrare
 de supraveghere sociala si
supraveghere


 4.Activitati de petrecere a timpului liber

 In timpul liber minorii pot juca tenis de masa,fotbal,de a urmarii programe
de televiziune,de a asculta muzica,au acces la biblioteca,se pot implica in
pregatirea unor evenimente si organizarea de spectacole cu diverse ocazii.
 5.Activitati de educatie moral-religioasa
 Educatia moral-religioasa are in vedere respectarea apartenentei la un cult
religios.
 Intreaga activitate socioeducativa si psihoterapeutica se desfasoara sub
semnul respectarii demnitatii persoanei,a umanismului,a asigurarii
drepturilor cetatenilor.

 Al doilea caz:
 Etapa I colectarea informatiilor:
 Prezentarea cazului:M.A in varsta de 16 ani domiciliat in Judetul
Caras-Severin,sat Brebu,este inculpat de lovire.Acesta in ziua de
5.03.2008 impreuna cu prietenii lui se aflau la barul din sat.In bar se afla
si T.I aflat in stare avansata de ebrietate.Acesta i-a abordat pe minori
afisand un comportament violent,provocator.Altercatia a continuat in
 afara barului,intervenind alaturi de minori si alte personae din imediata
apropiere,iar alaturi de T.I au intervenit cei doi frati ai acestuia.
 Pentru ca M.A si ceilalti coinculpati erau depasiti de forta fizica a
fratilor T.,acestia s-au limitat la a se apara si de a fugii imediat la postul
de politie din sat.
 Cu toate ca minorii sustin ca nu au avut nici un contact cu partea
vatamata P.G,acesta parasind barul inainte de a incepe scandalul ei au
intrat in atentia organelor abilitate dupa ce partea vatamata P.G a facut
plangere si i-a acuzat pe minori de lovire.In present acestia se afla sub
atentia organelor de politie fiind anchetati sub acuzatia de lovire.
 Primul interviu este luat minorului M.A:
 C-Numele si data nasterii?
 M.A:-M.A 2.06.1992
 C-Ce ocupatie ai?
 M.A-Am absolvit doar 7 clase si am renuntat la scoala din cauza
lipsurilor materiale
 C-Ce s-a intamplat in ziua de 5.03.2008?
 M.A-In ziua de 5.03.2008 eram impreuna cu prietenii mei la barul
din sat,T.Ia inceput sa se ia de noi si sa ne jigneasca.Am incercat sa-l
calmam dar a devenit violent.Am iesit din bar si scandalul a continuat
pana am reusit sa anuntam politia
 C-Ai consumat bauturi alcoolice?
 M.A-Nu
 C-Pe P.G partea vatamata il cunosti?
 M.A-Da,este un vecin din sat.
 C-L-ai agresat tu sau prietenii tai cumva?
 M.A-Nu ,P.G a parasit barul inainte de a incepe conflictul.Nu am
avut nici eu si nici prietenii mei nici un contact cu partea vatamata
.Conflictul a fost intre noi si fratii T
 C-Ce parere ai despre cele intamplate in acea zi?
  M.A-Imi pare rau,vom accepta pretentiile materiale cerute
vatamata cu toate ca nu suntem vinovati,darn u mai vreau sa am de a
face cu politia.
 C-Aceasta intamplare te-a marcat cumva?
 M.A-Da,ma simt etichetat de cei din jur.Toti vecini aveau o parere
foarte buna despre mine,iar acum...
 C-Ce doresti sa faci pe viitor?
 M.A-Cand implinesc 18 ani vreau sa lucrez cu fratele meu in
constructii,pentru ca acolo se castiga bine si doar asa eu si familia mea
putem duce o viata mai buna
 Pana atunci voi mnci in continuare si sper ca imi voi relua viata de
pana acum
 Al doilea interviu este luat mamei minorului:
 C-Numele dumneavoastra si relatia pe care o aveti cu M.A?
 M.C-M.C si sunt mama lui M.A
 C-Ce varsta aveti?
 M.C-Am 52 de ani.
 C-Ce studii aveti?
 M.C-Am 4 clase.
 C-Lucrati undeva?
 M.C-Nu lucrez,am grija de gospodarie.
 C-Cum se numeste sotul dumneavoastra?
 M.C-M.N
 C-Ce studii are?
 M.C-Nu are decat 3 clase.
 C-Alti copii inafara de M.A mai aveti?
 M.C-Mai am 3 copii dar sunt majori.
 C-Va confruntati cu probleme financiare?
 M.C-Da.Ca venit avem doar alocatiile celor 4 nepoti ai sotului meu
pe care soacra-mea ii are in plasament pentru ca fata ei i-a lasat.Mai
avem banii pe care ii castiga M.A din munca cu ziua pe la vecini.
  C-Dumneavoastra sau sotul nu ati lucrat niciodata?
 M.C-Eu nu am lucrat pentru ca nu am scoala si trebuia sa am grija
de casa,iar barbatul meu nu a lucrat pentru ca ii place bautura si nu l-a
angajat nimeni.
 C-Care sunt relatiile in familia dumneavoastra?
 M.C-Barbatul meu bea mult,face scandal si ma bate.A.este un
baiat bun care ma ajuta mult.El este stalpul familiei.
 C-Ce parere aveti de ce s-a intamplat in ziua de 5.03.2008?
 M.C-Eu nu stiu,dar A e un copil cuminte.
 Al treilea interviu este luat directoarei de la Scoala Generala
NR.1
 C-Spuneti-mi va rog numele dumneavoastra si ce legatura aveti cu
M.A?
 B.A-B.A,sunt direstoarea scolii unde a invatat M.A.
 C-Cunoasteti fapta pe care A a comis-o?
 B.A-Da,dar eu il cunosc pe A si nu cred ca e vinovat.
 C-Ce situatie scolara a avut?
 B.A-a avut o frecventa buna la ore,dar din cauza ca nu a avut cine
sa se ocupe de el,situatia lui scolara era foarte slaba,notele erau mici.Imi
pare rau ca,A. nu mai frecventeaza scoala.
 C-Cum se purta cu colegii?
 B.A-Era un copil linistit,chiar retras,nu ne-a facut niciodata
probleme.Imi pare rau ca s-a ajuns aici.
 Referatul de evaluare efectuat pentru minorul M.A:
 I.Introducere:
 Nume si prenume inculpat minor:M.A
 Data si locul nasterii:2.06.1992 Caransebes
 Adresa:Satul Brebu,judetul Caras-severin
 Faptele ce formeaza obiectul inculparii minorului:lovire
 Numar dosar penal:X/Y 2008
 Termen de judecata:2008
  Data primirii solicitarii instantei de judecata:03.2008
 Data inceperii si finalizarii perioadei de supraveghere:nu este cazul

Numele si prenumele consilierului de reintegrare socisociala si

supraveghere:H.G

Data depunerii referatului:03.2008

II.Sursa de informatii:

-minorul inculpat(M.A) 1 intrevedere

-mama minorului M.C-1 intrevedere

-tatal minorului M.N-1 intrevedere

-agent principal,Post Politie satul Brebu,B.G -1 intrevedere

-vecinul minorului T.S -1 intrevedere

-asistent social Primaria Brebu-1 intrvedere

-director scoala Generala NR.1 Brebu d-na B.A- 1intrevedere

III.Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul:

1.Mediul familial si social:

Minorul M.A locuieste imreuna cu parintii M.N in varsta de 54 de ani ,fara

ocupatie si fara venituri constante si M.C. in varsta de 52 de ani ,de asemenea
 fara ocupatie si fara venituri,intr-un imobil cu doua camere,proprietatea
parintilor.Locuinta se afla intr-un stadiu avansat de de degradare ,din cauya
lipsei de ingrijire ,conditiile de locuit fiind insalubre.Impreuna cu minorul
inculpat si parintii acestuia mai locuiesc patru minori,copii surorii mai mari a lui
M.N,A.I,pe care aceasta i-a abandonat ,minorii fiind incredintati spre plasament
bunicilor materni.

A.este mezinul familiei M,el avand trei frati majori,care si-au intemeiat
propriile familii ,fiind stabiliti in localitati pe raza judetului Caras-Severin.Acestia
pastreaza sporadic legatura cu parintii ,implicandu-se foarte rar in sustinerea lor
materiala.

veniturile familiei M sunt formate din in prezent din alocatiile de care

beneficiaza cei patru minori si din castigurile obtinute de catre A din munca cu
ziua la oamenii din sat.Minorul se ocupa de intretinerea terenului
agricol,proprietatea parintilor sai,in suprafata de o jumatate de hectar,avand
totodata luata in arenda o suprafata de hectare.Lucrarile agricole pe acest
teren sunt realizate in majoritate prin munca minorului ,cu uneltele pe care le
detin in gospodarie si cu caruta cu doi cai.

Relatiile din cadrul familiei au fost dominate de violenta tatalui,pe fondul

consumului de alcool,aceasta violenta fiind indreptata preponderent impotriva
mamei inculpatului,care a suferit agresiuni fizice repetate ,fiind dupa
observatiile obtinute de la sursele intervievate batuta frecvent de catre sot.Din
acest motiv mama minorului are in prezent probleme grave de
sanatate,acuzand in special dureri mari de cap si stari repetate de ameteala,din
cauza traumatismelor cranio-cerebrale suferite de pe urma loviturilor aplicate de
catre sot.Tatal minorului,are de asemenea,o stare de sanatate precara,din
cauza consumului abuziv de alcool.cu ocazia intervievarii acestuia la domiciliu s-
a putut constata faptul ca se afla intr-o stare avansata de ebrietate,dand
dovada de incoerenta verbala,comportament instabil,reactii imprevizibile.
 Comportamentul violent al tatalui a fost sanctionat si de catre organele
de politie din comuna,M.N fiind amendat contraventional pentru tulburarea
linistii publice in mod repetat.

minorul inculpat si-a exprimat atasamentul si afectiunea pentru mama

sa,care s-a ocupat de cresterea copiilor si administrarea gospodariei.Aceasta are
in continuare un rol preponderent in gospodarie,fiind ajutata de catre A.,care-i
incredinteaza o mare parte din banii pe care ii castiga pentru procurarea de
alimente si acoperirea cheltuielilor curente.

A.si-a exprimat atasamentul pentru un unchi matern,de a carui

gospodarie se ocupa in timpul cat acesta locuieste in orasul Caransebes si la
care locuieste cea mai mare parte a timpului.

Anturajul lui A. este format cu precadere din minori de aceeasi varsta din
satul Brebu ,cu care in timpul liber joaca fotbal pe terenul de fotbal din sat ,se
intalnesc la barul din apropierea casei sau merg la discoteca din sat.

Parintii nu au o reprezentare clara despre imlicarea minorului in

prezentul proces penal,din cauza nivelului scazut de cultura si educatie.Minorul
inculpat isi asuma responsabilitatea participarii la fazele procesului penal si a
suportarii consecintelor sale.

2:Evolutia situatiei scolare:

Minorul M.A a frecventat Scoala Generala cu clasele I-VIII din satul clase

Brebu,avand o frecventa buna la ore si un randament scolar mediocru.Dupa

absolvirea a 7 clase pe parcursul anului 2005-2006,minorul a abandonat
scoala,motivul abandonului fiind lipsa sustinerii materiale din partea
familiei,minorul fiind deseori luat de la scoala de tatal sau pentru a fi trimis la
munca.
 In prezent A. se ocupa cu muncile agricole pe terenul proprietatea
familiei si pe terenul luat in arenda.De asemenea, minorul munceste cu ziua la
oamenii din sat,la diverse lucrari de constructii sau la cresterea animalelor.A. a
afirmat ca,dupa implinirea varstei de 18 ani intentioneaza sa lucreze cu un frate
mai mare in domeniul constructiilor,sa invete meseria de zidar,care ar dori sa o
practice.

3.Trecutul infractional

Minorul A. nu a mai fost cercetat penal

4.Comportamentul persoanei inainte si dupa comiterea

infractiunii

Din relatarile surselor intervievate a reiesit faptul ca A. isi petrece timpul

liber in principal in sat,frecventand un grup de prieteni de aceeasi
varsta,preocuparile acestui grup conturandu-se in functie de veniturilor familiilor
si de specificul comunitatii rurale.

Implicarea minorului in fapta pentru care este prezent judecat este un

episod accidental in evolutia lui A.Potrivit conceptiei traditionale,inceperea
cercetarilor si invinuirea minorului au ca rezultat stigmatizarea sa in
comunitate,cu atat mai mult cu cat A. este lipsit de sustinere materiala si
afectiva din partea familiei.Minorul constientizeaza importanta procesului
penal,manifestand disponibilitate pentru negocierea unei solutii amiabile cu
partea vatamata

5.Factorii favorizanti ai comportamentului infractional:

 Din informatiile obtinute de la sursele intervievate a reiesit faptul
ca,initial,conflictul a izbucnit intre minorii inculpati si T.I.,aflat in stare de
ebrietate.Acesta,cunoscut cu antecedente penale si pentru comportamentul
recalcitrant,i-a abordat pe minorii aflati la barul din sat,afisand un
comportament violent,provocator.Altercatia a continuat inafara
barului,intervenind alaturi de minori si alte persoane din imediata vecinatate,iar
alaturi de T.I si ceilalti doi frati ai acestuia.pentru ca A si ceilalti coinculpati erau
depasiti de forta fizica a fratilor T;acestia s-au limitat la a se apara si de a fugi
imediat la postul de politie din satul Brebu.Din relatarile minorului
inculpat,precum si a celorlalte surse a reiesit faptul ca partea vatamata C.I ,a
parasit barul respectiv inainte de a incepe conflictul.Nici A. si nici ceilalti
inculpati nu au avut nici un contact cu partea vatamata,conflictul derulandu-se
exclusiv intre acestia si fratii T.

Atat A,cat si ceilalti minori au fost sanctionati contraventional pentru

tulburarea linistii publice din cauza accidentului in care au fost imlicati.

Declansarea procesului penal,la initiativa lui C.I nu poate fi explicat cu

claritate de catre persoanele implicate.O parte din minorii acuzati,printre care se
numara si A sunt dispusi sa accepte pretentiile materiale invocate de partea
vatamata pentru a renunta la actiunea penala.Acest lucru este cauzat din lipsa
de sustinere din partea familiei si a dorintei minorului de a evita contactul
repetat cu autoritatile locale,confruntandu-se cu etichetarea membrilor
comunitatii

IV.Factorii care influenteaya sau pot influenta conduita generala

a persoanei pentru care a fost solicitat referatul:

Analizand situatia prezenta mai sus retinem urmatorii factori psihosociali

pozitivi cu rol determinant in conturarea comportamentului minorului M.A.
 - Implicarea minorului in intretinerea gospodariei;

- Imaginea pozitiva a minorului in comunitatea proxima,unde se bucura de

aprecierea si compasiunea pentru situatia familiala dificila;

- Lipsa antecedentelor penale;

- Rolul de exemplaritate al procesului penal pentru comportamentul viitor

al minorului;

- Relationarea pozitiva cu membrii familiei care au un comportament

prosocial.

V.Perspectivele de reintegrare in societate:

Analizand factorii psihosociali enumerati consideram ca prezentul

proces penal are un eficient rol de exemplaritate pentru conduita urmatoare a
minorului,in scopul evitarii acestuia in situatii de risc.

Data tntocmirii si semnarii Consilier de

reintegrare referatului
sociala

AL TREILEA STUDIU DE CAZ

1. ISTORICUL SOCIAL:

A. Date de identificare:

Nume si prenume:P. Fabian

Varsta:17 ani
 Sexul: masculine

Adresa:Caransebes,str. Ardealului,nr.34

Nivelul de studii:elev in clasa a X-a Strungar la Liceul Industrial Mecanic

Religie:ortodox

Etnie:romana

B. Prezentarea cazului:

Minorul P. Fabian in noaptea de 15.04.2008 impreuna cu inca doi prieteni

F.

Cosmin si P. Laurian au intrat prin efratie in magazinul Flavior din

Caransebes,de unde au sustras tigari si bauturi alcoolice in valoare de 500 lei.

In present minorii sunt cercetati penal pentru infractiunea de furt

calificat.

C. Istoricul familiei:

Minorul P. Fabian s-a nascut in Caransebes la data de 20 februarie 1991

dintr-o

relatie nelegitima a mamei sale P. Mihaela in varsta de 30 de ani fara

ocupatie,care desi are domiciliul stabil in Caransebes,str. Ardealului,nr.34,nu
locuieste de fapt acolo,ci vagabondeaza dintr-o localitate in alta.

Minorul locuieste in prezent doar cu bunica materna, F. Maria in varsta de

62 de
ani . Batrana ne-a povestit ca incearca sa-I ofere baiatului tot ce-si doreste ,dar
cu toate acestea el are un comportament delicvent,vorbeste vulgar,fuge de
acasa,la scoala are absente si note mici.

D. Starea de sanatate a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

E. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

F. Situatia economica:

Venitul familiei este compus din pensia bunicii de 280 lei si alocatia
minorului de

27 lei.

In plus bunica primeste de la sora ei stabilita in Germania lunar suma de

150 de euro.

G. Conditii de locuit:

Minorul P. Fabian impreuna cu bunica lui locuiesc in orasul

Caransebes,str. Ardealului,nr.34, intr-o casa compusa din trei
camere,camara,bucatarie si baie.

In casa conditiile de locuit sunt bune,este curatenie,casa este bine

intretinuta.

H. Integrarea sociala:

Vecinii il vorbesc de rau pe minor.Spun ca este un baiat rau si are un

vocabular urat.Este obraznic si prost crescut.
O vecina ne-a spus ca si cu bunica lui ,Fabian,vorbeste urat, o injura daca
nu ii face pe plac o impinge sau o bruscheaza.

La scoala diriginta ne-a spus ca Fabian este obraznic,in relatia cu colegii,

are un

comportament violent.Notele sunt mici,este posibil ca sa ramana corigent

la matematica si la romana.

I. Recomandari din perspective Asistentei Sociale:

Se recomanda ca minorul P. Fabian sa fie consiliat de catre un psiholog pe

parcursul cat dureaza procesul si daca comportamentul lui nu se schimba
si dupa terminarea acestuia.

J. Concluzii:

In urma discutiei cu minorul s-a constatat ca acesta si-a recunoscut

fapta,dar nu ii pare rau pentru ce a facut.

Din cauza lipsei parintilor,comportamentul minorului lasa de dorit.Cu

toate ca,bunica,incearca sa suplineasca lipsa parintilor,nu poate deoarece
este batrana si nu se poate impune in fata minorului.Lipsa unui tata isi
face simtita prezeta.

Daca nu se vor lua masuri de schimbare a comportamentului minorului

prin consultarea unui specialist,acesta prezinta riscul de a recidiva din
nou.

INTOCMIREA REFERATULUI DE EVALUARE:

1.Introducere:

Nume si prenumele inculpatului:P. Fabian

 Data si locul nasterii:20.02.1991

Fapta pentru care subiectul este inculpate:furt calificat

Numarul dosarului penal:Z/D/2008

Numele si prenumele consilierului responsabil de caz:S.A.

II.Surse de informatii:

 Dosar penal;
 P. Fabian inculpatul in cauza;
 F. Maria bunica inculpatului;
 S. Ariana diriginta inculpatului;
 Z. Zina vecina minorului.

III. Date despre persoana pentru care a fost solicitat referatul de

evaluare:

Medicul familial si social:

Inculpatul P. Fabian in varsta de 17 ani,este fiul lui P. Mihaela si S. Ion.

Familia minorului este compusa din urmatoarele persoane: P. Mihaela,mama

minorului in varsta de 30 de ani,fara ocupatie, care desi are domiciliul stabil in
Caransebes,str. Ardealului,nr.34,nu locuieste de fapt acolo,ci vagabondeaza
dintr-o localitate in alta si bunica materna a minorului F. Maria.

Relatiile in familie sunt delicate:Minorul provine dintr-o relatie de

concubinaj a mamei cu S. Ion.Acesta a parasit-o la o luna dupa ce aceasta l-a
nascut pe P. Fabian si de atuni pana in present nu se mai stie nimic de el.

In prezent minorul locuieste cu bunica materna,mama fiind plecata mai

tot timpul.
 Lociunta lor este compusa din trei camere,camara,bucatarie si
baie,minorul avand

conditii bune de locuit.

Vecinii au o parere foarte proasta despre mama si despre minor. Familia

nu este

vazuta cu ochi buni in societate.Pe bunica vecinii o admira dar o si

compatimesc,

deoarece la varsta ei ar trebui sa fie ea ingrijita si nu sa ingrijeasca ea.

Situatia financiara a familiei este buna.Bunica are o pensie de 280

lei,minorul are

alocatie,iar pe langa aceste venituri,lunar mai primesc suma de 150 de euro de

la sora doamnei F. Maria stabilita in Germania.

Anturajul inculpatului este format din personae cu comportament

antisocial cum

sunt cei doi dragi colegi F. Cosmin si P. Laurian,alaturi de care minorul

absenteaza de la scoala si consuma bauturi alcoolice.

Nivelul instructiei Scolare:

Inculpatul P. Fabian a terminat primele 8 clase la Scoala Generala

nr.2 din Caransebes .A sustinut examenul de capacitate pe care l-a
promovat cu nota 7,05. A intrat in clasa a IX-a la Liceul Industrial
Mecanic,sectia strungarie.

La inceputul clasei a IX-a a fost un elev destul de linistit,nu a creat

mari probleme,dar pe parcursul anului dupa ce s-a imprietenit cu cei doi
 colegi mentionati mai sus a inceput sa absenteze de la ore,notele au
inceput sa scada ,iar comportamentul sau s-a schimbat in rau.Profesorii
se plang dwswori de el deoarece raspunde urat,se bate cu
colegii,comportamentul sau in timpul orelor este indisciplinat.

In prezent este in clasa a XI-a ,dar sansele lui de a reusi sa termine

cu bine aceasta clasa sunt minime,deoarece minorul este in pericol de a
ramane corigent la matematica si la romana si din cauza absentelor s-ar
putea sa fie exmatriculat.

Comportamentul inainte si dupa savarsirea infractiunii:

Inainte de comiterea infractiunii de furt pentru care este judecat

minorul P.Fabian nu a mai avut tangente cu politia,cu toate ca este un
copil problema.

Dupa comiterea infractiunii I s-a interzis sa aiba tangente cu cei doi

minori cu care a participat la savarsirea infractiunii.

IV. Factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala

a persoanei pentru care s-a intocmit referatul de evaluare:

Factori de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului

infractional:

 se afla la prima abatere de natura penala;

 conditiile in care locuieste minorul sunt bune;

Factori de natura sa favorizeze comportamentul infractional:

 consumul de alcool;

 tendinta de a intra in anturaje proinfractionale;

  usor influentabil de catre colegi;

 lipsa parintilor;

 situatia scolara deficitara.

Riscul savarsirii unei noi infractiuni:

Analizand comportamentul minorului putem spune ca riscul savarsirii

unor noi infractiuni de catre minorul P. Fabian sunt mari.

Perspectiva de reintegrere in societate:

Avand in vedere informatiile pe care le detinem putem spune ca

minorul prezinta sanse minime de a-si schimba conduita in bine,deoarece
nu regreta fapta comisa,dar nici nu beneficiaza de sprijinul
parintilor.Ajutorul din partea bunicii este insufficient deoarece ea nu poate
sa se impuna in fata minorului.

Pentru corectarea comportamentului se vor lua urmatoarele masuri:

 supravegherea mai stricta a minorului;

 interzicerea relatiilor de amicitie cu minorii F. Cosmin si P.Laurian;

 cautarea unei activitati care sa-I mai ocupe timpul liber;

 consilierea de catre un psiholog pe o perioada stabilita de catre

acesta.

Data intocmirii si semnarii Consilier de

reintegrare sociala

referatului
 AL PATRULEA STUDIU DE CAZ

1. ISTORICUL SOCIAL:

A. Date de identificare:

Nume si prenume:T. Roxana

Varsta:16 ani

Sexul: feminin

Adresa:momentan nu are o adresa exacta,doarme prin scarile blocurilor.

Nivelul de studii:a abandonat scoala

Profesia:fosta eleva

Religie:ortodox

Etnie:romana

B. Prezentarea cazului:

Minora T. Roxana in varsta de 16 anise afla in atentia Serviciului de

Reintegrare

Sociala si Supraveghere avand de executat pedeapsa de 1 an inchisoare

cu suspendare conditionata a pedepsei pe o perioada de 2 ani pentru
infractiunea de furt calificat.

C. Istoricul familiei:

Familia minorei este compusa din mama sa T. Florentina,tatal minorei

T.Sebastian,sora minorei T. Bianca si bunicul matern. Z. Soare care
locuieste la doua strazi distanta de ei.
 Mama minorei in varsta de 33 de ani este alcoolica si nu are un serviciu
stabil.Mai lucreaza cu ziua la camp,dar nu are un venit stabil.

Tatal T. Sebastian are 37 de ani de asemenea consuma zilnic alcool si are

un comportament violent.Nu lucreaza momentan din cauza ca a fost
concediat din firma la care a lucrat S.C.Construct Srl. deoarece a fost
prins consumand alcool in timpul programului.La aceasta firma ocupa
postul de paznic.

Sora Roxanei,T. Bianca in varsta de 12 ani vagabondeaza impreuna cu

aceasta deoarece acasa,spune ea,nu poate sta din cauza
comportamentului violent al tatalui.Cand vine acasa beat le bate si pe ea
si pe sora ei,de aceea au si fugit de acasa.

Bunicul matern al minorei Z. Soare in varsta de 67 de ani locuieste la

doua strazi distanta de casa minorei.Roxana a locuit o perioada impreuna
cu sora ei la acesta, dar din motive pr care minora nu doreste sa le spuna
a plecat din casa acestuia.

D. Starea de sanatate a persoanei:

Minora prezinta traume psihice determinate de experienta anterioara(

posibil abuz sexual,dupa cum rezulta din declaretiile minorei si ale
asistentilor sociali, colaboratori).

E. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Minora are probleme de autocontrol,existenta tentativelor de suicid;risc

ridicat de sinucidere.Prin consult psihologic s-a constatat ca sufera de

depre-

sie accentuata.
 F. Situatia economica:

Minora nua re nici un venit deoarece nu lucreaza si nu are nici alocatie

din

cauza intreruperii scolii.

G. Conditii de locuit:

Minora T. Roxana a locuit temporar la parinti sau la bunicul matern si

in diverse

centre de plasament;ultima data a locuit la un adapost pentru copiii

strazii,de

unde a fost externata pentru ca a incalcat regulamentul de ordine

interioara (a

fugit in timpul noptii),in present ,vagabondeaza impreuna cu sora sa

in orasul

Caransebes si doarme in scara unui bloc.

I. Istoricul ocupatiei:

Pana acum doi ani minora era eleva a scolii generale cu clasele I-VIII
din

Caransebes,in clasa a VII,dar din cauza lipsei de locuinta si din cauza

neangrijirii de catre parimti aceasta a abandonat scoala.In present nu

mai este

inscrisa la nici o scoala.

 J. Integrarea sociala:

Cunoscutii vorbesc despre minora destul de frumos.Ei spun ca daca ar

avea niste

parinti care sa se ocupe de ea ar fi un copil cuminte.Din cauza

parimtilor si a

bunicului a ajuns sa vagabondeze pe strazi.O vecina ne-a spus ca a

auzit ca

a fost abuzata sexual de catre bunicul acesteia,dar el nu recunoaste

nimic.

Cei care o cunosc pe Roxana spun ca o compatimesc deoarece la

varsta ei a

trecut prin prea multe greutati si acest lucru a dus-o in situatia de a

incerca sa se

sinucida.

K. Recomandari din perspective asistentei sociale:

Se recomanda ca minora sa participle la programele de asistenta si

consiliere

derulate de Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere.Sa fie

inscrisa din

nou la scoala pentru a recupera si a-si putea termina studiile.

INTOCMIREA REFERATULUI DE EVALUARE:

1.Introducere:
 Nume si prenumele persoanei condamnate:T. Roxana

Data si locul nasterii:04.06.1992

Infractiunea savaesita:furt calificat

Numarul hotararii instantei:Z/D/2008

Durata suprevegherii:2008-2010

Numele si prenumele consilierului responsabil de caz:S.A.

Sanctiunea aplicata persoanei condamnate/minorei:pedeapsa de 1 an

inchisoare cu suspendare conditionata a executarii pedepsei pe o perioada de 2
ani.

Masurile si obligatiile impuse de instanta:

a). sa se prezinte la Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere la

datele si orele stabilite de consilierul responsabil de caz;

b). sa anunte,in prealabil,orice schimbare de domiciliu,resedinta sau

locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile,precum si intoarcerea;

c). sa participe la programele de asistenta si consiliere derulate de

Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere de pe langa tribunalul Caras-
Severin.

1I.Nevoile sau problemele identificate ale persoanei

condamnate/minorului:

Martie 2008

- lipsa unei locuinte;T. Roxana a locuit temporar la parinti sau la bunicul

matern si in diverse centre de plasament;ultima data a locuit la un adapost
pentru copiii strazii,de unde a fost externata pentru ca a incalcat regulamentul
de oridine interioara( a fugit in timpul noptii), in prezent, vagabondeaza
impreuna cu sora sa T. Bianca in orasul Caransebes si doarme in scara unui
bloc;

- lipsa unor activitati cu character constructive;

- lipsa conditiilor materiale;

- relatia tensionata si instabila cu membrii familiei;

- intreruperea studiilor;

- probleme de autocontrol;existenta tentativelor de suicid;risc ridicat de

sinucidere;

- traume psihice determinate de experientele anterioare(posibil abuz

sexual,dupa cum rezulta din declaratiile minorei si ale asistentilor sociali
colaboratori).

1II.Riscul savaesirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in

pericol siguranta publica:

Martie 2008

Minora are o atitudine corecta fata de valorile sociale si morale,abaterile

comportamentale ale acesteia reclamate de membrii familiei si asistentii sociali
de la ultimul adapost fiind cauzate de anumite carente educationale determinate
de mediul familial instabil.Pe de alta parte,minora locuieste in strada,nu are
posibilitati materiale, este lipsita de supraveghere din partea adultilor.In
consecinta estimam:

 riscul de a comite infractiuni de acelasi gen:mediu;

  riscul de a comite infractiuni de obicei(cersetorie,vagabondaj,prostitutie):
crescut;

 riscul pentru siguranta publica:mediu;

 nivelul de supervizare care se impune:crescut.

Mai 2008

In urma evaluarii realizate prin intermediul discutiilor,am constatat ca

persoana supravegheata prezinta un risc ridicat de autovatamare/sinucidere:

 antecedente psihice in familei;

 tentative de suicid anterioare;
 depresie accentuata;
 exprimarea intentiei de sinucidere;
 pierderea recenta a unor fiinte dragi;
 abandonarea de catre parinti;
 lipsa unei locuinte si vagabondajul;
 consumarea de bauturi alcoolice in combinatie cu medicamente;
 esec scolar;
 lipsa unei activitati sistematice;
 posibile abuzuri fizice.

1V.Descrierea activitatii,a locului de executare si a programului de

lucru,in cazul minorului obligat la prestarea unei activitati
neremunerate intr-o institutie de interes public:

Nu este cazul.

V.Natura si frecventa intrevederilor dintre consilier si persoana

condamnata/minor pe perioada supravegherii:
 1.realizarea de intrevederi la sediul Serviciul de Reintegrare Sociala si
Supraveghere, in prima zi a saptamanii,o data pe saptamana.Ora intrevederilor
se va stabili de comun acord intre persoana supravegheata si consilierul
responsabil,in functie de programul fiecarei parti.

2.realizarea de catre consilierul responsabil de vizite inopinante la scoala.

VI. Metodele utilizate pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite

de instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate:

1.Persoana supravegheata se va prezenta initial,o data pe saptamana la

sediul SRSS,in prima zi a saptamanii.Exista posibilitatea reducerii sau
amplificarii frecventei intrevederilor la sediul SRSS,in functie de nivelul
indeplinirii masurilor si obligatiilor corelata cu evolutia situatiei psiho-socio-
economice a persoanei supravegheate.

2. Persoana supravegheata va anunta,in prealabil in scris orice schimbare in

situatia locativa;de asemenea,persoana supravegheata va anunta in prealabil in
scris sau telephonic,adresa numul de telefon pe perioada deplasarii si motivul
deplasarii mai mari de 8 zile.

3.Minora va fi sprijinita in respectarea obligatiei de finalizare a studiilor sau

de a urma un curs de calificare prin identificarea unei institutii de
invatamant,conform studiilor persoanei supravegheate,inscrierea acesteia si
verificarea periodica a frecventei la cursuri, colaborand cu cadrele didactice;de
asemenea,se vor realiza vizite inopinante la scoala.

4. Persoana supravegheata va comunica in scris informatii privind situatia

locative si resursele financiare obtinute prin diverse modalitati.Aceste informatii
insotite de acte doveditoare,vor fi comunicate la solicitarea consilierului
responsabil de caz,initial sau ori de cate ori situatia o impune.
 5. Persoana supravegheata,ca urmare a efectuarii unei cereri de sistenta si
consiliere catre SRSS,va participa la orice program de terapie atitudinal-
comportamentala,derulat prin intermediul SRSS,care sa aiba drept scop
imbunatatirea autocontrolului,gestionarea eficienta a timpului liber si a
bugetului,imbunatatirea comunicarii.De asemenea,este necesara evaluarea
psihologica a persoanei supravegheate in vederea diagnosticarii si supunerii la o
interventie specializata.Sprijinirea persoanei din punct de vedere material.
Medierea relatiilor cu familia.

Persoana supravegheata/minorul a luat cunostinta de continutul planului de

supraveghere si intelege sa coopereze in executarea obligatiilor ce ii revin.

Data semnarii planului de Consilier

supraveghere

Am luat la cunostinta,

Persoana condamnata/minor.

Concluzii:

Indiferenta parintilor duce la un comportament delicvent al minorei.Lipsa

ajutorului material si lipsa iubirii parintesti determina minora la acte necugetate
cum ar fi chiar incercarea de a se sinucide.

Organele competente trebuie sa ieie masuri pentru ca minora sa nu mai

incerce sa-si ia viata si sa poata duce o viata normala,sa nu mai doarma prin
scarile blocului.

AL CINCILEA STUDIU DE CAZ:

I. ISTORICUL SOCIAL:
 A. Date de identificare:

Nume si prenume:T. Ciprian

Varsta:16 ani

Sexul: masculine

Adresa:Caransebes,str. Mircea cel Batran,nr. 1

Nivelul de studii:in prezent este elev in clasa a IX-a

Profesia:elev

Religie:ortodox

Etnie:romana

B. Prezentarea problemei:

In data de 13 martie 2008 minorul Ciprian in varsta de 16 ani,venind de

la disco-

teca si fiind in stare de ebrietate l-a lovit pe minorul B. Ionica in varsta de

15 ani.

Cei doi minori se cunosteau din liceu si deseori mergeau impreuna la

discoteca .In

noaptea de 13 martie 2008 cei doi minori impreuna cu inca doi prieteni
veneau de la

discoteca si au inceput sa se ieie la cearta din cauza unei fete.Intr-o

fractiune de secun-
da sub influenta alcolului minorul T. Ciprian in varsta de 16 ani i-a aplicat un
pumn in

fata spargandu-i arcada. In urma loviturii minorul B.Ionica a fost internat in

spital,iar

T. Ciprian a fost pus sub acuzatia de lovire si in prezent este cercetat penal.

C. Istoricul familiei:

Familia minorului este compusa din mama sa T. Elena in varsta de 37 de

ani

asistenta medicala,tatal sau T. Mihai in varsta de 39 de ani de meserie doctor

pediatru.

Minorul T.Ciprian este singur la parinti,nu mai are frati.

Familia minorului nu a avut niciodata probleme cu justitia.Vestea ca fiul

lor este

cercetat penal pentru infractiune de lovire a venit ca un traznet pentru

ei,stiindul pe

Ciprian ca fiind un copilcuminte care nu le-a creat probleme niciodata.

D. Starea de sanatate a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

E. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Clinic sanatos.

F. Situatia economica:
 Minorul are o situatie economica foarte buna.Parintii au salarii foarte
bune,iar

Ciprian nu a dus niciodata lipsa de nimic.

G. Conditii de locuit:

Minorul locuieste in orasul Caransebes, str. Mircea cel Batran,nr. 1.Casa in

care

locuieste este compusa din 4 camere,bucatarie,camara si baie.Conditiile de

locuit

sunt foarte bune,baiatul are tot ce-si doreste.

H. Integrarea sociala:

Vecinii si toti cei care il cunosc pe minorul T. Ciprian au o parere foarte

buna despre acesta.Toti spun ca este un copil cuminte,respectuos,toti il vorbesc
de bine si sunt mirati de ceea ce a facut.

Profesorii de la liceul la care invata Ciprian au o parere buna despre el.Este

un elev silitor care invata iar in relatia cu colegii este un prieten adevarat,ii
ajuta la teme,daca cineva are vreo problema este primul care sare sa il
ajute.Toti din clasa au o parere foarte buna despre el.

I. Recomandari din perspective asistentei sociale:

Se recomanda ca minorul pe parcursul anchetei sa fie supravegheat de

parinti mai strict.

Intocmirea referatului de evaluare:

I.Introducere:
 Nume si prenume inculpat minor:T. Ciprian

Data si locul nasterii:21 mai 1992,Caransebes

Adresa:Caransebes,str. Mircea cel Batran,nr. 1

Faptele ce formeaza obiectul inculparii minorului:lovire

Nr. Dosar penal: Y/D/2008

Termen de judecata:2008

Data primirii solicitarii instantei de judecata:05.2008

Data inceperii si finalizarii perioadei de supraveghere:nu este cazul

Numele si prenumele consilierului de reintegrare sociala si

supraveghere:S.A.

Data depunerii referatului:05.2008

II. Surse de informatii:

 minorul inculpate T. Ciprian;

 mama inculpatului T. Elena;
 tatal inculpatului T. Mihai;
 vecina minorului F. Cerasela;
 diriginta minorului C. Stela.

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul:

1.Mediul familial si social:

Minorul T. Ciprian locuieste impreuna cu parintii(. Elena in varsta de 37

de ani
 asistenta medicala si tatal sau T. Mihai in varsta de 39 de ani de meserie
doctor

pediatru),intr-un imobil cu patru camere,proprietatea parintilor.Locuinta este

ingrijita

avand conditii foarte bune de locuit.

Ciprian este singurul copil al familiei T.

Veniturile familiei sunt foarte mari,parintii nedeclarand ce venituri au,dar

oricum nu

duc lipsa de nimic.

Relatiile din familie sunt stabile,parintii fiind casatoriti de 18 ani.In

aceasta perioa-a

da nu a avut loc nici un eveniment major care sa duca la certuri mari sau la
alterarea

familiei.

Anturajul lui Ciprian este format din prieteni de aceeasi varsta cu el,copii
de pe

strada,toti fiind niste copii linistiti.

Imaginea familiei in societate este foarte buna,nici unul din membrii

familiei nu au

avut probleme cu politia.

2.Evolutia situatiei scolare si profesionale:

 Minorul T. Ciprian este in clasa a IX-a sectia stiinte sociale.Este un elev
cuminte,

care invata foarte bine,este unul dintre cei mai buni elevi din clasa.

Profesorii sunt mirati de fapta comisa de minor si spun ca a fost ceva ce l-

a dus sa-l

loveasca pe B. Ionica,deoarece acesta este un copil linistit si cuminte.

3.Trecutul infractional:

Minorul T.Ciprian nu a mai fost cercetat penal.

4.Comportamentul persoanei inainte si dupa comiterea infractiunii:

Din relatarile intervievate a reiesit ca Ciprian este un copil linistit care isi
petrece majoritatea timpului in compania prietenilor de pe strada,iar uneori mai
merge la discoteca din oras.

Implicarea minorului in fapta pentru care este in prezent judecat este

cauza consumului de alcool.Mergand la discoteca in seara zilei de 13 martie
2008 acesta a consumat bauturi alcoolice si nefiind obisnuit sa bea s-a ametit
repede.Pe drumul spre intoarcere acasa acesta era impreuna cu doi prieteni si
cu B. Ionica partea vatamata.Au inceput sa discute in contradictoriu despre o
fata,iar intr-un moment de nebunie,minorul T. Ciprian l-a lovit in fata pe B.
Ionica.Acesta a ajuns la spital,iar minorul a intrat in atentia organelor de politie
fiind cercetat penal sub acuzatia de lovire.

5. Factorii favorizanti ai comportamentului infractional:

Minorul isi recunoaste fapta si ii pare rau pentru ce s-a intamplat.Este

dispus sa faca tot ceea ce este necesar pentru a-si indrepta fapta comisa.
 Ii este rusine de oamenii care il cunosc,de parinti si se simte etichetat de
catre membrii comunitatii in care traieste.

IV. Factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala persoanei
pentru care a fost solicitat referatul:

Analizand situatia prezentata mai sus,retinem urmatorii factori psihosociali

pozitivi cu rol determinat in conturarea comportamentului minorului T. Ciprian:

 imaginea pozitiva pe care minorul o are in comunitate,

 lipsa antecedentelor penale.

V. Perspective de reintegrare in societate:

Faptul ca minorul regreta fapta comisa cresc sansele ca acesta sa se

reintegreze in societate.

Data intocmirii si semnarii Intocmit,

Referatului Consilier de
SRSS

CAPITOLUL IX

CONCLUZII SI PROPUNERI

Procesul de resocializare a minorilor delincventi presupune orientarea si

integrarea in viata sociala a indivizilor care au promovat comportamente
marginale sau deviante. Resocializarea urmareste reorientarea si remodelarea
persoanelor delincvente, reeducarea lor in consensul normelor de conduita
acceptate de societate.

In aceasta lucrare am prezentat factorii care determina o persoana sa

savarseasca fapte incriminate de lege.
 Datele rezultate din studiu au confirmat ipotezele propuse. Astfel, factorul
care are ponderea cea mai mare in comiterea actului delincvent este influenta
grupului de prieteni. Asa cum se stie grupul de prieteni constituie o forma aparte
de socializare,uneori cu valente pozitive, alteori cu valente negative,dar si o
ocazie pentru copii,in general, de a-si constitui o identitate proprie,de a-si
dezvolta constiinta de sine,de a constientiza ca exista persoane de aceasi varsta
cu care pot imparti aceleasi probleme si solutii de viata.

Pe langa grupul de prieteni, trebuie avut in vedere consumul de substante

alcoolice, care constituie un factor important in determinarea comportamentelor
delicvente.

Pentru reusita procesului de resocioalizare trebuie sa existe dorinta de

schimbare a comportamentului din partea individului,dorinta de a duce o viata
conform normelor si valorilor socitatii in care acesta se afla integrat.

Exista persoane care doresc sa-si schimbe comportamentul si persoane

care nu doresc aceasta schimbare de comportament. Avand un client dificil
asistentul social are sanse mai mici de a reusi resocializarea individului.

Pentru optima resocializare a persoanelor care au savarsit acte delincvente

trebuie sa schimbam mentalitatea socitatii in care traim,deoarece dupa savarsirea
unor infractiuni acesti indivizi sunt marginalizati de semenii lor,sunt indepartati la
periferia socitatii iar sansele de a comite alte acte delincvente sunt foarte ridicate.

Schimbarea mentalitatii presupune un proces lung si dificil,inceputul poate

fi prin ai invata pe cei mici intelesurile si consecintele comportamentelor
delincvente.