Sunteți pe pagina 1din 21

PLANUL REFERATULUI INTRODUCERE CAPITOLUL I Sectiunea 1.1 Deliventa juvenila - Etiogeneza fenomenului infractional Sectiunea 1.

2 Factori de risc implicai n dezvoltarea unor comportamente violente Sectiunea 1.2.1 Dinamica violentei juvenile Sectiunea 1.2.2 Factori situationali Sectiunea 1.2.3 Factori personali Sectiunea 1.2. Factori relationali Sectiunea 1.2.! Factori comunitari Sectiunea 1.2." Factori sociali CAPITOLUL II Sectiunea 2.1 Etiologia delicventei juvenile in #omania Sectiunea 2.1.1 $erioada regimului communist Sectiunea 2.1.2 $erioada post revolutionara Sectiunea 2.2 %auze generale si specifice concrete Sectiunea 2.2.1 Saracia cronica Sectiunea 2.2.2 %riza familiei Sectiunea 2.2.3 Scoala si delicventa Sectiunea 2.2. Fenomenul copii strazii Sectiunea 2.2.! $rostitutia juvenila Sectiunea 2.2." %onsumul si traficul de droguri . %onsumul de alcool Sectiunea 2.2.& Delicventa in grup Sectiunea 2.2.' (lte fenomene specifice CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
1

INTRODUCERE
Fenomenul delincvenei juvenile este larg dezbtut antrennd cercettori din diverse domenii: medical, sociologic, psihologic, pedagogic, criminologic, criminalistic, juridic etc., conferindu-i acestui fenomen o investigaie interdisciplinar. Fenomenul este etichetat sub diverse denumiri: copii cu tulburri de comportament termen medical!" tineri inadaptai termen sociologic!" #copii problem$ termen psiho-pedagogic!" minori delincveni termen juridic! etc. %oi ace&ti termeni se refer la minori care, 'ntr-un fel sau altul, au ajuns 'n conflict cu normele morale &i juridice, valabile pentru comunitatea 'n care triesc . (nfractionalitatea in randul minorilor este un fenomen care a cptat o amploare deosebit la nivelul 'ntregii societi contemporane. )revenirea &i combaterea delincvenei juvenile constituie o permanent preocupare a politicii penale din statele moderne. *voluia fenomenului, 'ntr-o mare varietate de forme &i tendine, a determinat cre&terea interesului opiniei publice moderne fa de minorul infractor. +odernizarea sistemului de justiie penal pentru minori 'nseamn, 'n primul rnd, perfecionarea cadrului legislativ 'n domeniu. )rocesul presupune reglementri eficiente privind protecia minorilor infractori, conforme cu cerinele europene 'n materie, sub cele dou aspecte eseniale: prevenirea delincvenei juvenile &i recuperarea minorului infractor prin modaliti ct mai adecvate vrstei acestuia. )rocesul este necesar &i, totodat, conform cu soluiile pe care le recomand ,onsiliul *uropei 'n privina reaciei sociale la delincvena juvenil. Forul european sugereaz, 'n te-tele recomandrilor din ultimii ani, soluii care includ medierea, realizarea de structuri noi &i crearea de instituii apte s conduc la rezolvarea modern &i umanitar a problemelor legate de ocrotirea juridic a minorului infractor. .n acela&i sens, reglementnd regulile minime ale justiiei penale pentru minori, /aiunile 0nite solicit statelor s depun eforturi pentru promovarea de legi, proceduri, autoriti, instituii special concepute pentru minorii urmrii penal &i pentru evitarea, pe ct posibil, a recurgerii la procedura judiciar 'n cazurile cu minori infractori. 1e dore&te promovarea unor dispoziii referitoare la 'ngrijire, orientare, 'ndrumare, supraveghere, probaiune, mediere, plasament familial, educaie general &i profesional, precum &i alte soluii care e-clud instituionalizarea, pentru a asigura minorilor infractori un tratament 'n interesul bunstrii lor &i proporional cu situaia &i infraciunea comis. 2und 'n considerare recomandrile forurilor internaionale, att clasa politic, ct &i organizaiile non-guvernamentale &i societatea civil au luat atitudine 'n sensul 'mbuntirii sistemului de justiie pentru minori. 3

)rocesul de adaptare legislativ &i de modernizare a justiiei penale 'n domeniul minoritii este 'n plin derulare. (ntroducerea sistemului de probaiune, crearea 1erviciilor de 4eintegrare 1ocial &i 1upraveghere, 'nfiinarea instanelor pentru minori sunt cteva e-emple de iniiative prin care se urmre&te, 'n 4omnia, la fel ca &i 'n numeroase alte state, crearea unui sistem autonom care s gereze situaiile juridice de drept penal 'n care sunt implicai minori. (nteresul pentru combaterea delincvenei juvenile se manifest, 'n prezent, prin realizarea de programe-pilot, redactarea de proiecte legislative, organizarea de seminarii de perfecionare &i instruire 'n domeniul justiiei penale pentru minori. %oate aceste iniiative urmresc prevenirea &i combaterea criminalitii 'n vederea armonizrii intereselor individuale cu principiile de armonie &i pace social.

CAPITOLUL I
1.1 Delicventa juvenila -Etiogeneza fenomenului infractional
.n limba romn, ca &i 'n limba francez, termenul de 5devian$ este preluat din limba englez, 'n care 5deviance$ are 'nelesul de abatere de la normele acceptate. 6riginea cuvntului o gsim 'n limba latin 'n care verbul 5deviare$ 'nsemna 5abatere de la drum$. )recizm deci, c conceptul de 5devian$ poate fi definit ca un comportament uman individual sau colectiv care 'ncalc una sau mai multe norme scrise sau nescrise impuse printr-un sistem de reacii sociale sanciuni! care ocrotesc valorile general acceptate de un grup social relativ stabil &i de durat. ,omportarea care poate s se manifeste sub forma de devian penal care la rndul su cuprinde &i delincvena juvenil, deci a minorilor 'ntre 17 &i 18 ani care au svr&it cu discernmnt o fapt care 'ntrune&te elementele constitutive ale unei infraciuni. 9in punct de vedere juridic, delincvena juvenil este o devian de natur penal ce const 'n ansamblul conduitelor minorilor &i tinerilor aflate 'n conflict cu valorile ocrotite de norma penal. *tiogeneza - studiul cauzelor apariiei &i al modului de desf&urare a proceselor, fenomenelor - prevenirea &i combaterea fenomenului infracional a preocupat &i preocup omenirea de foarte mult vreme.

,ei implicai 'n studierea fenomenului infracional sunt interesai 'n primul rnd de e-plicarea cauzal a acestuia, de evidenierea factorilor determinani, deoarece concepiile &i teoriile elaborate au un puternic rol reglator asupra diferitelor componente ale sistemului legal &i asupra tipurilor de activiti corecionale . .n 'ncercrile de conturare a unor teorii, tipologii se lovesc de marea variabilitate a manifestrilor comportamentale implicate 'n conturarea unor infraciuni. ,a urmare a unor asemenea demersuri, au aprut de-a lungul timpului o serie de teorii care trateaz 'n maniere particulare comportamentul infracional. .n conte-tul unei amplificri a cercetrii &tiinifice 'n toate domeniile, caracterul uman &i social al infraciunii nu mai putea fi ignorat, cercetarea fenomenului &i a comportamentului infracional devenind inevitabil. 9elincvena juvenil reprezint un fenomen ce include totalitatea 'nclcrilor de norme sociale svr&ite de ctre tineri sub 18 ani, 'nclcri sancionate penal )opescu/eveanu, 1;<8!. *a se refer a&adar la activitile ilegale comise de copil sau adolescent =enggeler, 1;8;!. 9in perspectiva psihofiziologiei vrstelor se consider c perioada minoratului coincide cu copilria &i adolescena. .ntre aceste dou perioade nu e-ist granie cronologice precis determinate. >dolescena cuprinde dou etape, preadolescena, de la 11-13 la 17-1? ani &i adolescena propriu-zis, de la 17-1? ani pn la 18 ani, cnd de regul, s-au produs toate modificrile psihofiziologice &i biologice care marcheaz trecerea la maturitatea normal. >cest proces de transformare &i evoluie a copilului 'nsoit adesea de momente de criz, de 'ndoieli, de nelini&ti etc. se desf&oar 'n medii &i conte-te sociale diferite, cu propriile lor particulariti, influennd dezvoltarea &i formarea personalitii minorului. 6dat cu vrsta adolescenei 'ncep s apar conflictele de autoritate, conflictele de idei, conflictele afective etc. >dolescena este considerat #vrsta contestaiei$ @incent, 1;<3!. >dolescentul se revolt 'mpotriva atitudinii #protecioniste$ &i #paternaliste$. )reocuparea lui major 'n relaia cu adultul este s stabileasc raporturi de egalitate &i nu raporturi de tipul celor dintre cel educat &i educator. ,ontestarea reprezint, de fapt, o etap de maturizare psihologic. 1istemul nostru juridic difereniaz 'n cadrul categoriei largi de minori cteva subcategorii. >stfel, minorii pn la vrsta de 17 ani nu rspund penal, chiar dac ei comit infraciuni pentru ace&tia se iau msuri cu caracter de ocrotire prin 'ncredinarea familiilor ori altor persoane pentru supraveghere deosebit sau de internare 'n &coli speciale de reeducare!.

,ei care au vrsta 'ntre 17 &i 1A ani rspund juridic limitat numai dac se stabile&te e-istena discernmntului la e-pertiza medico-legal psihiatric, iar minorii cu vrsta 'ntre 1A &i 18 ani, avnd discernmnt rspund 'n faa legii. 9efinirea delincvenei juvenile a preocupat un numr mare de cercettori, pornind de la evidenierea caracteristicilor specifice personalitii delincventului minor. >stfel, s-a ajuns la conturarea unui #profil psihologic$ al acestuia )opescu-/eveanu, 1;<8!: nclinaia ctre agresivitate, fie latent, fie manifest, ce este bazat pe un fond de ostilitate, de negare a valorilor socialmente acceptate munca, de e-emplu!" instabilitatea emoional generat de carene educaionale &i, 'n ultim instan, de fragilitatea eului" inadaptarea social, provenit din e-acerbarea sentimentului de insecuritate, pe care minorul caut s-l suprime prin schimbarea frecvent a domiciliului, vagabondaj ori prin evitarea formelor organizate de via &i munc" duplicitatea conduitei) manifestat 'n discordana dintre dou planuri: unul, cel al comportamentului tainic, intim 'n care se pregte&te infraciunea &i cellalt, nivelul comportamental de relaie cu societatea, prin care '&i trdeaz de cele mai multe ori infraciunea" dezechilibrul existenial, e-primat prin patimi, vicii, perversiuni etc.

1.2 Factori de risc implicai n dezvoltarea unor comportamente violente


1.2.1. Dinamica violenei juvenile )erioada adolescenei &i tinereii este un timp 'n care, violena, la fel ca &i alte tipuri de comportamente, ating ma-imum de e-presie. .nelegerea &i recunoa&terea momentului apariiei condiiilor declan&atoare ale unui comportament violent st la baza preveniei violenei juvenile. @iolena juvenil poate evolua 'n diferite moduri: unii copii manifest probleme de comportament 'nc din copilrie, iar odat cu cre&terea, acestea escaladeaz spre forme severe de agresivitate 'nainte sau dup perioada adolescenei. 1tudiile demonstreaz c 3B-7? C din biei &i 7<-A;C din fete au serioare probleme de comportament 'ntre 1A-1< ani. %inerii care se 'ncadreaz 'n aceast categorie comit cele mai serioase acte de violen, &i cel mai adesea, continu comportamentul violent &i ca aduli. 1tudii longitudinale au demonstrat c agresivitatea se formeaz 'n copilrie, se continu &i amplific 'n adolescen, pentru ca la adult s devin un adevrat pattern comportamental, fiind o continuitate a comportamentului agresiv pe tot parcursul vieii.

1.2.2 Factori situaionali *-ist pe pacursul vieii oricrui copil anumii factori situaionali care pot juca un rol definitoriu 'n dezvoltarea unui comportament violent. .ntre ace&ti factori situaionali se pot enumera: cauzele declan&atoare ale violenei, locul de debut al violenei, prezena ingestiei de alcool sau folosirea de arme, prezena unor alte persoane, asocierea cu alte acte infracionale de e-emplu, furt!. .n general cauzele violenelor depind de vrsta participanilor &i de prezena unor alte persoane. Furtul sau consumul de alcool pot precipita violenele de orice tip, la fel ca &i persoanele din anturaj, a cror influen poate duce la declan&area unui act criminal. de e-emplu, bti 'n cadrul &colii, bti 'ntre diferite bande, etc!. 1.2.3 Factori personali )ot apare 'nc din copilrie &i adolescen &i pot fi influenai de familia 'n care se dezvolt individul, de anturaj, de educaie &i cultur. - %aracteristici *iologice: 'ntre posibilii factori biologici capabili a genera comportamente violente, putem enumera sarcina &i na&terea, care pot produce afectri neurologice, cu stimularea agresivitii. 9ac 'n ceea ce prive&te complicaiile din timpul sarcinii, studiile nu indic o predictibilitate semnificativ a violenei, complicaiile survenite 'n cursul travaliului sunt adesea asociate cu violene ulterioare, mai ales atunci cnd e-istun fond familial de boal psihic. - %aracteristici fiziologice +i comportamentale: printre factorii comportamentali &i fiziologici care pot prezice violena juvenil se 'nscriu: hiperreactivitatea, impulsivitatea, autocontrolul sczut, probleme de atenie &i concentrare, 'n special dac se manifest la vrste sub 1: ani. 9e asemeni, se 'nregistreaz niveluri sczute de inteligen la copii care evolueaz spre comportamente violente, 'n special la copiii de se- masculin, provenii din medii socioeconomice defavorizate. 1.2. Factori relaionali - /u e-ist izolai, ci 'n strns legtur &i interdependen cu ceilali factori de risc . ,nfluene familiale- comportamentul parental &i influentele mediului familial constituie factori centrali ai dezvoltrii comportamentului de tip violent la tineri. 1laba supraveghere parental a copiilor, utilizarea metodelor de educare prin pedepse fizice, msuri disciplinare e-treme constituie factori predictivi puternici ai violenei 'n timpul adolescenei. ,omportamentul violent este adesea asociat cu conflicte 'ntre membrii familiei, precum &i cu lipsa de afectivitate 'ntre membrii familiei, 'ntre prini &i copii 'n special.

>li factori asociaz: familii numeroase, cu muli copii, cu nivel socio-economic deficitar, mame care au copii la vrste foarte tinere, posibil chiar 'n timpul propriilor lor adolescene,lipsa coeziunii intrafamiliale, factori care duc implicit la disfuncii sociale,emoionale &i comportamentale ale minorului ,nfluenele mediului- influenele mediului 'n care evolueaz adolescentul sunt, 'n general, considerate pozitive pentru evoluia ulterioar a comportamentului acestuia. ,u toate acestea, 'n ultimii ani se constat caracterul negativ pe care 'l imprim prieteniile de grup, 'n special cu amici delincveni sau consumarea 'n grup de droguri. 1.2.!. Factori comunitari (n general se consider c adolescenii de se- masculin,provenind din medii urbane sau suburbane evolueaz mai frecvent spre comportamente de tip violent, comparativ cu cei provenii din medii rurale. - >rme albe, arme de foc, droguri" - (ntegrarea social: gradul integrrii sociale 'ntr-o comunitate afecteaz rata delincvenei juvenile" - ,omportamentul de ga&cDband. >socierea tinerilor 'n benzi sau g&ti corespunde necesittii adolescenilor de a aparine unui grup social &i de a-&i crea o identitate proprie. (niial era un atribut pur al se-ului masculin, dar 'n ultimii ani se 'nt'lnesc &i asocieri ale adolescenilor de se- feminin, cuprinznd limite largi de vrste, 'ntre < ani &i 3? de ani. .n general, membrii unor asemenea grupri provin din arii economice deprivate, medii suburbane, cu nivele socio-economice sczute. 9e cele mai multe ori sunt copii care au abandonat &coala sau locurile de munc din motive variate. E&tile se formeaz &i evolueaz 'n medii 'n care sunt abolite regulile de ordine social &i moral, unde lipsesc formele alternative de educaie cultural, lipse&te mobilitatea socioeconomic, declin legea &i ordinea prin legalitate, lipse&te nevoia de &colarizare, lipse&te controlul parental, ceea ce promoveaz comportamentele de tip agresiv. 1.2.". Factori sociali . creaz/ condiiile evoluiei comportamentelor violente. - +odificri sociale &i demografice: modificrile rapide demografice 'n cadrul populaiei tinere, modernizarea, emigraia, urbanizarea &i schimbrile de politic social sunt strns corelate cu cre&terea delincvenei juvenile, tinerilor lipsindu-le suportul social, venitul regulat derivat al procesului ocupaional, la fel ca &i suportul social 'ntre momentul de prsire a &colii &i gsire a unui loc de munc. .n absena unui astfel de suport este fireasc 'nclinaia &i orientarea unor comportamente mai dificile spre crim &i violen. <

- @enituri inegale. - 1tructuri politice: calitatea aciunilor 'ntreprinse de diferitele guverne att 'n termeni de legalitate ct &i 'n termeni de politici de protecie social constituie factori determinani 'n geneza violenei juvenile. .n societile 'n care e-ist prghii socio-economice &i legislative puternice, rata incidenei delincvenei juvenile este semnificativ redus, comparativ cu rile slab dezvoltate sau 'n curs de dezvoltare. - (nfluene culturale: factorii culturali pot influena gradul de violen 'ntr-o anume societate, prin metodele educative pe care le deine. .n ultimile decenii se vorbe&te tot mai acut despre o cultur tip mass-media, cultur universal, care folose&te mijloace tipice prin televiziune, ziare, jocuri video, casete video, 9@9, (nternet. >ceste noi forme de media au crescut semnificativ oportunitile tinerilor de a fi e-pu&i la violen, furniznd totodat metode mai rafinate de agresivitate. ,u toat comple-itatea &i varietatea lor, factorii implicai 'n determinarea devianei comportamentale a minorilor pot fi sistematizai 'n dou mari categorii: a! factori individuali, de personalitate b! factori e-terni, sociali. 1tudii efectuate au stabilit c factorii implicai 'n apariia devianei comportamentale a minorilor au urmtoarea pondere: :1,3C cei de ordin individual, de personalitate, 3?C cei de ordin e-tern, sociali &i 7:,8C combinai . +ediul familial poate fi apreciat sub aspectul structurii, al condiiilor economicosociale &i a deficitului educativ. +ediul familial poate prezenta carene foarte diverse de ordin juridic, social, moral, pedagogic, legate de situaii ca: infidelitate, prsire, divor, concubinaj, deces, narcomanii, vicii se-uale etc., fr a mai aminti de 'ns&i absena mediului familial, ca 'n cazul copiilor orfani, abandonai, aflai 'n seama asistenei publice. 4egimul educativ familial s-a dovedit principala cauz a e&ecului 'n procesul de integrare &i, implicit cauza esenial a devianei comportamentale a minorilor. ,arenele educative ale familiei se manifest prin: lipsa total de interes pentru educaia copilului" e-cesul de grij, rsful din afeciune e-agerat" lipsa unitii de opinie 'n msurile educative ale membrilor familiei" lipsa autoritii morale a prinilor" neputina de a oferi copilului modele umane pozitive prin propriul lor e-emplu de comportare" lipsa de 'nelegere &i afectivitate fa de copil" severitatea e-cesiv, incon&tient sau voit, care creeaz un climat familial an-ios" folosirea actelor de violen ca mijloace educative. 8

,ea mai frecvent form de manifestare a inadaptrii copiilor, avnd drept cauz carenele mediului familial, este vagabondajul, 3BC dintre minori au prsit 'naintea svr&irii infraciunilor familia sau &coala" dintre ace&tia 18C provin din familii deficitare comportamental. Formele cu deficiene de structur a familiei sunt multiple. .n 3BC din cazuri, familia avea un singur printe, datorit dezorganizrii ei prin divor, 18C prin abandon &i :C prin deces" 'n ?C din cazuri familia fusese reconstituit prin mariaj, avnd un printe vitreg, 88C din aceste familii aveau un mediu conflictual. Focul produs de desprirea prinilor a constituit momentul hotrtor care a marcat evoluia spre devian comportamental. .n delincvena juvenil trebuie luate 'n considerare alterrile comple-ului somatopsihic, 'ntrzierile de maturizare intelectual sau social-moral, profundele perturbri 'n dezvoltarea afectiv, alturi de rolul unor factori de macro &i microclimat social triri confictuale 'n familie, traume psihice, educaie incorect etc.!, nefavorabil unei dezvoltri armonioase &i unui comportament adecvat.

CAPITOLUL II 2.1Etiologia delicventei juvenile in #omania


2.1.1. #erioada regimului comunist.1 9e&i se recuno&tea e-istena unor manifestri delincvente 'n rndul tinerilor &i 'nainte de 1;8;, acestea erau minimalizate 'n raport cu situaia delincvenei juvenile din alte ri, mai ales din cele capitaliste. Fenomenul era caracterizat, la acea vreme, de dou trsturi principale: secretizarea absolut a datelor statistice 'n vederea negrii fenomenului &i manipularea legislativ, 'n sensul schimbrii naturii unor fapte penale comise de tineri prin care s-a limitat posibilitatea procurorilor &i judectorilor de a urmri &i inculpa anumite fapte deviante ale minorilor!, 'n vederea mascrii dimensiunii reale a delincvenei juvenile. 9e altfel, cercetrile sociologice &i criminologice din acea perioad, cu toate interdiciile impuse de regimul totalitar, au dus la conturarea principalilor factori care au favorizat fenomenul infracional 'n rndul tinerilor: a! socializarea deficitar sau chiar negativ 'n cadrul familiei, caracterizat de conflicte grave &i repetate 'ntre prini &i 'ntre prini &i copil, lipsa de afectivitate &i comunicare, abandon familial, consum abuziv de alcool etc."
1

D. $%&'()* +. ,. -.D)/0+'), Evoluii ale delincvenei juvenile n #om0nia. %ercetare +i prevenire social/, *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 3BB3, p. 3:8-37:.

b! e&ecul &colar, atitudinea indiferent fa de &coal &i, 'n final, abandonul &colar, fenomen la care a contribuit &i marginalizarea elevilor HproblemH de ctre cadrele didactice" c! inducia negativ a grupului stradal sau de prieteni. 2.1.2. #erioada post1revoluionar.2 *ste de necontestat c a e-istat delincven juvenil 'n 4omnia &i 'nainte de anul 1;8;, an 'n care a fost 'nlturat regimul comunist, fiind 'nlocuit cu un sistem democratic, bazat pe libertate &i respectarea drepturilor individuale. 9up acel an societatea romneasc a fost supus unor transformri structurale profunde, care, dincolo de beneficiile aduse, au determinat &i o stare de anomie, constnd 'n dereglri economice, instabilitate politic, incoeren &i inflaie legislativ, lipsa ierarhizrii prioritilor de politic social, corupie etc. >ceast dereglare a sistemului socio-politic a determinat sau amplificat unele fenomene negative ca srcia, inadaptarea social, marginalizarea!, printre care &i delincvena juvenil. >stfel dac 'n anul 1;;B, 'n custodia instituiilor aparinnd +inisterului Iustiiei J 9irecia Eeneral a )enitenciarelor, se aflau 3.?18 minori, 'n anul 1;;1 aproape s-a dublat, ajungnd la ?.A3? 'n anul 1;;3, ca 'n anul 1;;8 s se ating numrul de 3<.BBB. 9e asemenea s-a modificat &i structura criminalitii 'n direcia Hmarii criminalitiH, mai ales a infraciunilor de violen. 0n alt pericol 'l reprezint scderea vrstei delincvenilor minori. >stfel, dac 'nainte de 1;8; delincvenii sub 1A ani reprezentau 1?C din delincvena juvenil, 'n 1;;8 numai cei sub 17 ani au atins 37C. >pare &i un fenomen necunoscut 'n perioada regimului comunist J Hcopii strziiH J care reprezint doar vrful fenomenului de Hsrcie infantilH. .ntr-o alt opinie: se pot identifica dou categorii de elemente ce caracterizeaz delincvena juvenil: elemente de continuitate &i de discontinuitate. *lementele de continuitate vizeaz meninerea unor disfuncii ale vechiului sistem, manifestate la nivelul instituiilor de socializare &i integrare moral a tinerilor, dar &i al unor factori de risc care amplific &i 'n prezent manifestri de delincven juvenil. *lementele de discontinuitate se refer la faptul c tineretul nu mai reprezint o categorie demografic omogen sau nedifereniat, aprnd o serie de particulariti de vrst, statut social, sistem valoric &i normativ 'n relaiile tinerilor, precum &i apariia unor stiluri de via &i subculturi juvenile cu tendine de contestare a lumii adulilor.
3

0. +2.&(34- 'n lucrarea colectiv 1ustiia pentru minori, coordonatori ,. '4'%1'45,%* '. ,. '-.'()&0+')* /. 6. /0F20-%'70, *ditura 0niversul Iuridic, Gucure&ti, 3BB:, p. ::-:?" F. 8-0')* +. ,. -.D)/0+'), Delincvena juvenil/ n societatea contemporan/ , *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 3BB:, p. :AA-:A< &i :8:-:8?. : D. $%&'()* +. ,. -.D)/0+'), op. cit., p. 377.

1B

2.2 %auze generale +i specifice concrete


2.2.1 +rcia cronic. 4omnia se confrunt 'n primul rnd cu o criz a resurselor economice. 9up anul 1;8; formarea mecanismelor economiei de pia a 'naintat foarte greu, reformele politice &i sociale &i-au atins 'n mic msur obiectivele, iar viaa oamenilor s-a deteriorat continuu sub aspect economic . >pariia unui copil 'n familie mre&te cu ?BC riscul crizei financiare, motiv pentru care foarte multe familii de romni au 1-3 copii, sau chiar nici unul. )e de alt parte, copilului provenit dintr-o familie srac i se reduc semnificativ &ansele de a reu&i 'n via, riscul abandonului &colar, de e-emplu, fiind de 3,? ori mai mare dect 'n alte cazuri. Far a se putea stabili un raport de cauzalitate direct 'ntre srcie &i delincvena juvenil, ea este responsabil de modul 'n care familiile '&i cresc copiii, &i de aici se nasc o serie de factori favorizani pentru o conduit deviant, cum ar fi: a! frustrarea unui mod de via limitat 'n resurse fa de cel al altor copii &i tineri din anturajul minorului 'l determin la utilizarea unor mijloace nelegitime, chiar ilicite, pentru atingerea scopurilor, mijloace apreciate drept Hsoluii de viaH" b! 'n unele cazuri, mai ales 'n rndul populaiei rrome, chiar familia este cea care 'ncurajeaz minorul la comiterea unor acte deviante, 'n scopul obinerii de resurse nu doar pentru el, ci pentru 'ntreinerea 'ntregului cmin" c! prinii folosesc diferite surse de trai aflate la limita legalitii ceea ce reprezint un model negativ pentru minor sub aspectul formulrii obiectivelor &i mijloacelor de reu&it 'n via" d! apariia fenomenului Hcopiii strziiH, fie la instigarea familiei de e-emplu, copiii sunt trimi&i la cer&it de ctre unele familii de igani!, fie din proprie iniiativ, ca evadare dintr-o Hvia greaH cu srcie &i lips de socializare. 2.2.2 'riza 9amiliei.! 9in punct de vedere economic cele mai mari dificulti le 'ntmpin familiile cu doi sau mai muli copii. 6 consecin direct este scderea numrului de copii 'ntr-o familie. )uini aduli se 'ncumet s-&i doreasc mai mult de doi copii, iar unii dintre ei nu vor avea nici unul.

7 ?

F. 8-0')* +. ,. -.D)/0+'), op. cit., p. :A8-:A;. F. 8-0')* +. ,. -.D)/0+'), op. cit., p. :<B-:<:" +. ,. -.D)/0+')* D. $%&'()* 6. 204D4-0+'), %riminalitatea n #om0nia n periada de tranziie- teorii) tendine) metode de prevenire , *ditura 2ic, )ite&ti, 3BB1, p. :BA-:B<.

11

*-ist, 'ns, &i unele e-cepii, respectiv familiile de igani, caracterizate de interesul relativ redus pentru asigurarea unor condiii optime de trai minorului, iar 'n lipsa barierelor economice dispar &i temeiurile limitrii natalitii. *fectele pentru viitorul copil sunt, fire&te, dezastruoase dac avem 'n vedere c populaia rrom se confrunt cu cea mai mare rat a srciei, &i vor fi e-primate prin lipsa unor condiii minime de hran, 'mbrcminte, &i igien, e&ecul socializrii &colare &i abandon &colar, deficiene de educaie, marginalizarea social datorat factorilor menionai anterior &i altor factori negativi, apariia sentimentului de frustrare &i a fenomenului de etichetare social etc. .ns, chiar familiile de alte etnii cu doi sau mai muli copii se pot confrunta cu probleme economice grave, date de &omaj, incapacitatea de a le asigura condiiile de via cu care minorul intr 'n contact 'n anturajul su, cre&teri de preuri etc. .n sens contrar, alte familii dein resurse financiare suficiente, chiar 'n surplus, dar pentru a le obine sacrific timpul destinat educaiei &i socializrii cu copiii lor. >stfel, prinii 'i neglijeaz, le dau libertate deplin, nu-i supravegheaz, nu in legtura cu &coala, ori, dimpotriv, pentru c nu le 'neleg necesitile afective, adopt msuri prea severe sau chiar 'i maltrateaz, nu le asigur o educaie corespunztoare etc. 9rept urmare, a crescut numrul de minori inadaptai social, cu carene de educaie &i conduite deviante, la fel ca &i numrul acelora care evadeaz, temporar sau definitiv, din familie pentru a se altura mediului stradal. 6 alt problem o reprezint familiile cu prini divorai sau separai 'n fapt. >ceste familii sunt caracterizate de o acut lips de funcionalitate &i de un climat educaional cu deficiene morale. /u sunt puine cazurile 'n care, printele cruia i-a fost 'ncredinat minorul, 'l instig la ur 'mpotriva celuilalt printe sau manifest fa de el o atitudine prea indulgent, 'n scopul de a-i c&tiga ata&amentul, ori cele 'n care parintele trie&te 'n concubinaj, de multe ori partenerul de via avnd o atitudine ostil, chiar violent, fa de minor, ori cele 'n care printele uit de copil, de educaia acestuia, de nevoile lui de socializare. .n cadrul acestor familii conflictele sunt permanente, iar privaiuniile &i insatisfaciile sunt frecvente, determinnd disoluia familiei ca grup coeziv &i protectiv. 1unt tot mai numeroase cazurile de abandon sau pruncucidere,tot mai multe mame '&i abandoneaz copii 'n materniti sau instituii de ocrotire a minorilor. 9in punct de vedere legal, un copil poate fi instituionalizat numai dac are probleme grave de sntate sau deficiene care impun o 'ngrijire particular, dar 'n realitate majoritatea copiilor sunt abandonai din motive de srcie.

13

2a 'mplinirea vrstei de 18 ani copilul trebuie s prseasc instituia de ocrotire, dac nu '&i continu studiile, fr nici un sprijin, fr protecie din partea statului, singura soluie care-i rmne fiind aderarea la grupurile stradale &i bandele delincvente sau folosirea altor mijloace ilicite sau la limita legalitii. ,ele mai frecvente cauze ale abandonului invocate de prini sunt: srcia, 'n special 'n rndul anumitor categorii ale populaiei igani, &omeri, prini alcoolici etc.!" 'n cazul abandonului comis de mamele minore predomin teama acestora de reacia familiilor lor, a propriilor prini, care, de cele mai multe ori, nu vor s accepte na&terea nou-nscutului" lipsa susinerii din partea partenerului, cel mai adesea concubin" lipsa interesului fa de copii &i familie 'n general de e-emplu, 'n cazul femeilor practicante ale prostituiei!" cutarea unui loc de munc 'n strintate etc. ,a soluie e-trem, atunci cnd sunt cople&ite de team, unele mame, adolescente sau tinere, recurg la pruncucidere. 2.2.3 3coala :i delincvena." 9ezadaptarea &colar se manifest sub dou aspecte: un aspect pedagogic sau instrucional, respectiv dificulti de asimilare a cuno&tinelor instructive &i cele educative, &i un altul relaional, dat de capacitatea de a stabili legturi cu profesorii &i ceilali elevi, de a interioriza normele &colare &i valorile sociale acceptate, cu alte cuvinte, el e-prim orientarea &i stabilitatea atitudinilor elevului fa de ambiana &colar. >pectul pedagogic se traduce prin e&ecul &colar, iar deficienele de relaionare determin apariia conduitelor deviante. *&ecul &colar este &i el de dou feluri J cognitiv privind asimilarea cuno&tinelor instructive! &i necognitiv privind regulile de educaie! &i are la baz factori individuali &i e-ogeni. )rintre primii se pot aminti: malformaii anatomo-fiziologice, deficiene senzoriale, retard intelectual ori doar hipere-citabilitate sau irascibilitate etc. >ce&ti factori dau na&tere unor comple-e de inferioritate &i inhibiii generale, inclusiv intelectuale. /esusinut afectiv de ctre cei din jur elevul va deveni suspicios, se va izola evitnd grupurile, sau chiar va da fru liber imaginaiei, considernd c nu este dorit de colegi sau c nu este iubit nici mcar de familie. 9rept urmare, crizele de plns, episoadele de agitaie &i agresivitate verbal sau chiar fizic, faptele de rzbunare, de la cele puerile la cele grave, din sfera ilicitului penal vor fi tot mai fracvente. .ntre factorii e-ogeni, cei mai importani sunt reprezentai de criza familiei, inclusiv lipsa respectului pentru educaie &i cultur, precum &i unii factori &colari, ca de e-emplu
A

2. -)D('., 'n lucrarea colectiv $si2opedagogie pentru e3amenele de definitivare +i grade didactice , coordonator '. ')'43, *ditura )olirom, (a&i, 3BB?, p. 38: &i urm." F. 8-0')* +. ,. -.D)/0+') , op. cit., p. :<:-:<A" +. ,. -.D)/0+')* D. $%&'()* 6. 204D4-0+'), op. cit., p. :B<-:B8.

1:

mrimea clasei de elevi" stiluri didactice deficitare" slaba pregtire profesional a unor cadre didactice" neimplicarea acestora 'n problemele personale ale elevului, fapt care 'i distaneaz pe cei doi protagoni&ti ai procesului de 'nvmnt, genernd indiferena unuia pentru cellalt" neadaptarea programelor &olare la necesitile actuale ale societii etc. .n aceste condiii, fenomenele de absenteism, inadaptare &colar &i abandon &colar au devenit e-trem de frecvente, 'n special 'n rndul populaiei rurale. 9ezadaptarea relaional vizeaz, 'n principal, tulburrile de socializare cu familia, profesorii &i colegii &i 'nclcarea repetat a regulilor colectivitii &colare sau e-tra&colare. )aleta acestor tulburri este larg, cuprinznd modificri de comportament predelincvent, de tipul: minciun, inconsecven comportamental, violene verbale, copiatul sistematic la ore, fumatul ostentativ, bruscarea de ctre biei a fetelor, refuzul de a saluta etc., ct &i abateri grave de la normele morale &i legale, cum ar fi: furtul repetat, violene fizice, vagabondajul, actele de spargere sau tlhrie, faptele de distrugere din rzbunare, consumul curent de alcool sau droguri, prostituie etc. ,auzele unor asemenea conduite deviante sunt de dou feluri, respectiv cauze individuale J deficiene intelectuale, labilitate psihic, hipersensibilitate, tulburri de caracter, agresivitate, precum &i cauze familiale &i psihopedagogice de ordin &colar, ca de e-emplu subsau supraaprecierea capacitilor reale ale elevului, dezacordul dintre elev &i educator asupra motivaiilor conduitei &colare adoptate de minor, conflictele individuale 'n cadrul clasei de elevi, apariia unor subgrupuri 'n cadrul clasei, cu valori &i obiective difereniate, care pot intra 'n conflict, discriminarea sau prtinirea unor elevi de ctre educator, sanciuni permisive sau prea severe. %rebuie amintit &i un factor socio-economic fundamental J &coala nu mai reprezint garania succesului profesional &i material, drept urmare, 'n convingerea minorului, dispare chiar raiunea de a e-ista a &colii. %oate acestea pot duce la o reacie de indiferen fa de mediul &colar, la negarea valorii sale &i 'n final la abandonul &colar activ - lipsa frecvenei &colare, sau pasiv J delsarea, pierderea interesului pentru performan. @ictime ale propriilor lor prini &i educatori, copiii, 'n general, &i adolescenii, 'n special, se orienteaz din ce 'n ce mai frecvent spre grupurile stradale sau spre diferite anturaje unde por gsi recunoa&tere, identitate, securitate emoional, sprijin &i ajutor reciproc. 2.2. Fenomenul ;copiii strzii;.<

<

F. 8-0')* +. ,. -.D)/0+') , op. cit., p. :<A-:83" (. #(2)/0+'), %riminalitatea juvenil/. Fenomenul 4copiii str/zii4, *ditura /aional, Gucure&ti, 3BBB, p. 1;1 &i urm." 2. %,5%, %onotaii criminogene +i noi riscuri pentru ordinea pu*lic/, *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 1;;<, p. 17A-1?7.

17

/u e-ist o definiie legal sau unanim a copiilor strzii, cea mai folosit fiind definiia dat de Erupul de 1tudiu din ,onsiliul *uropei: Hcopii sau adolesceni sub 18 ani, care triesc pe strad pentru perioade de timp mai scurte sau mai lungi" ei se deplaseaz dintr-un loc 'n altul &i '&i au propriul grup de prieteni &i propriile contacte, iar, oficial, domiciliul lor poate fi cel al prinilor sau al unei instituii de stat pentru asisten socialH. 9e&i definiia, dar &i doctrina, vorbe&te de o vrst 'ntre ?-18 ani, sau chiar pn la : ani, 'n realitate vrsta poate dep&i cu mult 18 ani. 1ub aspectul definirii, 'n ultima vreme se face diferena 'ntre Hcopiii strziiH J care triesc e-clusiv 'n strad, &i Hcopiii din stradH sau Hcopiii de pe stradH J cei care au o locuin alturi de familie, dar '&i petrec mai mult timp 'n strad, 'ns au contact zilnic cu familia, de regul seara, cnd se retrag la somn. ,ei mai muli dintre minorii fugii de acas sau din centrele de ocrotire prsesc judeul de domiciliu, pentru a nu fi gsii de familie &i pentru a fi greu identificai. +ajoritatea copiilor strzii sunt fie fugii de acas, datorit crizei familiale relaii tensionate, lipsa afectivitii &i sentimentului de protecie, agresiuni ale tatlui 'mpotriva mamei, consumul sporit de alcool, maltratarea copilului, abuzul se-ual etc.! &i srciei &omaj, lipsa serviciului pentru unul sau chiar ambii prini, absena perspectivelor profesionale &i materiale favorabile pentru copil etc.!, ca o evadare dintr-un mediu neprimitor, fie din centrele de ocrotire pentru minori, din care fug de violena copiilor mai mari sau a personalului, de condiiile proaste de via, precum &i datorit inadaptrii la privaiunile pe care le presupune mediul social. 2a acestea se adaug &i factori sociali, cum ar fi absena unei politici sociale coerente din partea statului, incapacitatea acestuia de a susine financiar programe adecvate 'ntr-un asemena domeniu sau un sistem de protecie a minorilor . 1e poate stabili urmtoarea clasificare a copiiilor care se afl 'n strad: a! copii care se afl 'n strad cea mai mare parte a zilei &i care au abandonat &coala, dar care au contact zilnic cu familia, ace&tia reprezentnd majoritatea, prezint cea mai mare &ans de recuperare social" b! copiii HfugariH de acas sau din centrele de ocrotire, dar pentru perioade relativ scurte de timp, de ma-im cteva luni" &i ace&tia prezint &anse bune de resocializare" c! copiii strzii permaneni sau cvasipermaneni, ace&tia au abandonat definitiv instituiile de ocrotire &i pstreaz legturi ocazionale, cu familia" sunt cel mai dificil de controlat, avnd mare nevoie de asisten social deoarece au un comportament deviant structurat, fiind aproape irecuperabili.

1?

+ajoritatea copiilor strzii provin din mediul urban, e-plicaia este dat de facilitile pe care le ofer marile ora&e: multitudinea de activiti comerciale prin intermediul crora se produc bani u&or, fie prestnd diferite munci pentru comercianii din zon, fie prin mijloace ilicite" gara sau metroul &i 'mprejurimile sale ofer locuri bune de dormit" flu-ul mare de cltori sau trectori pe strad asigur c&tiguri bune din cer&it, locurile de parcare a autocarelor strine constituie surse de cer&it, furt sau prostituie. ,a vrst, majoritatea au 'ntre 17-1A ani, iar ca durat de HlocuitH 'n strad, fie mai puin de A luni, fie mai mult de : ani. 1e pare c primele A luni sunt decisive, 'n acest interval urmnd s se stabileasc adaptabilitatea sau inadaptabilitatea minorului la mediul stradal. ,ei mai muli se confrunt cu probleme ca: cu abandonul &colar, majoritatea fiind de etnie rrom" lipsa de igien" boli, 'ntre care predomin parazitozele, boli cu transmitere se-ual, sarcini nedorite, infecii pulmonare, tulburri neuro-psihic " consum de alcool, tutun , aurolac, iar mai recent chiar droguri grele. )rintre deficienele psiho-intelectuale pot fi amintite: vocabular srac, atenie &i memorie de scurt durat &i instabile, capacitate de concentrare sczut, labilitate comportamental &i emoional, dorina puternic de integrare 'n grupurile stradale 'n opoziie cu reticena sporit fa de societate &i lumea adulilor. 9ar cele mai grave efecte ale mediului stradal sunt reprezentate de favorizarea unor conduite predelincvente &i, 'n cele din urm, infracionale. ,a fapte infracionale, pe primul loc se afl cer&etoria, urmeaz faptele de furt, iar intr-o pondere mai mic, dar 'n cre&tere, se afl &i faptele de consum de stupefiante. 9e&i muli dintre copiii care triesc 'n strad sunt organizai 'n grupuri, totu&i sunt puine cazurile 'n care acestea sunt structurate pe sistemul unei bande ce are drept obiectiv comiterea de infraciuni. )ericolul mai mare vine din partea grupurilor criminale constituite de aduli, care vor reu&i s 'i atrag pe minori 'n mijlocul lor &i s 'i foloseasc 'n diferite activiti delictuale, cer&etoria, furtul &i prostituia fiind predilecte. .n concluzie, strada este mediul criminogen care favorizeaz 'n cel mai 'nalt grad contactul cu modelele &i ocaziile criminale. 2.2.! #rostituia juvenil.= Fenomenul e-ploatrii se-uale a copiilor este dificil de identificat datorit lipsei unor reglementri legislative adecvate &i a unor politici de coordonare dintre acestea &i autoritile competente. Foarte puine cazuri au fost anunate, &i mai puine au ajuns 'n faa instanelor de judecat, iar condamnrile sunt foarte rare.
8

0. +2.&(34-, op. cit., p. 73-77" 2. %,5%, op. cit., p. 17B-17A.

1A

4omnia a devenit un mediu favorabil pentru racolarea minorilor datorit srciei, consumul fiind mult mai slab reprezentat. ,ei mai afectai sunt copiii din familiile srace &i copiii strzii. 9e asemenea, se constat o scdere considerabil a vrstei de stabilire a unui a&a-zis majorat, 'n acest sens, dac un baiat la 17 ani treze&te doar interesul pedofililor, o fat de aceea&i vrst '&i poate 'ncepe HcarieraH 'n lumea prostituatelor adulte. 4eelele de e-ploatare se-ual a minorului sunt adevrate pericole nu doar pentru copii ci &i pentru 'ntraga societate. >stfel de reele '&i desf&oar activitatea 'n trei direcii: servicii se-uale, pornografie infantil &i turismul se-ual al minorilor romni 'n alte ri consumatoare de prostituie juvenil. Eravitatea fenomenului trebuie apreciat sub trei aspecte: 'nclcarea libertii fizice &i psihice a minorului, inclusiv dezvoltarea corect a vieii sale morale &i socio-profesionale" traumatismele pe care le provoac unui psihic aflat 'n formare, unele dintre acestea genernd fenomene ireversibile nevroz, an-ietate, team, frustrare !, favorizarea unor conduite deviante &i infracionale, prezente &i viitoare 'nsu&indu-&i e-emplul cunoscut, minorul poate deveni, la rndul su, un pedofil sau un pro-enet!. 2.2." 'onsumul :i tra9icul de droguri. 'onsumul de alcool.> 6 parte din ce 'n ce mai important a delincvenei juvenile este 'n legtur direct sau indirect cu consumul &i traficul de droguri, precum &i cu consumul de alcool. Fenomenul este foarte rspndit, de la anturajele stradale &i pn la colectivitile din &coli, faculti, cluburi sportive mai ales dopaj! sau alte instituii. Folosirea regulat a drogurilor duce la dependen psihic &i dezvolt toleran &i dependen fizic. )e msur ce se instaleaz tolerana, senzaia de euforie, specific stupefiantelor, dispare. ,onsumatorul are nevoie de drog pentru a se simi normal &i pentru a evita starea de ru datorat sevrajului. >ceasta duce la o nevoie incontrolabil 'n a continua s foloseasc drogul. 1imptomele de sevraj 'n mod obi&nuit se dezvolt 'n A-13 ore de la ultima doz administrat. 6dat ce o persoan este dependent de droguri, e 'n stare s fac orice ca s-&i obin doza de drog. ,osturile narcoticelor ilegale sunt foarte mari &i dependenii deseori recurg la furturi 'n familie, 'n&elarea familiei, ajungnd apoi la furturi, tlhrii &i chiar crim 'n grupul de prieteni, de cuno&tine &i 'n comunitate. 9e la infraciunile svr&ite individual 'n scop de procurare a dozelor se ajunge la constituirea de grupuri criminale formate din prieteni &i Htovar&i de consumH. 9ar cel mai grav aspect al problemei este racolarea consumatorilor dependeni de ctre reelele ilegale ale
;

0. +2.&(34-, op. cit., p. ?:-?7.

1<

traficului ilicit de droguri. 9ependenii accept s vnd HmarfaH 'n schimbul unor doze pentru consumul propriu. >stfel, orice consumator de droguri este 'ntotdeauna un potenial HdealerH, care spore&te membrii crimei organizate. ,onsumul de alcool constituie o problem &i mai grav, nu att prin severitatea efectelor sale, ct prin facilitatea sporit de procurare 'n raport cu drogurile. >lcoolul este responsabil de producerea a cca. 8BC din infraciunile svr&ite de minori, 'n special a celor de violen. ,onsumul de alcool determin comiterea unor categorii diverse de fapte penale, de la cele din culp accidente rutiere!, pn la cele intenionate omor, vtmare corporal, viol, tlhrie, ultraj, distrugere etc.!. 2.2.< Delincvena n grup.1? .ntruct despre bandele stradale s-a vorbit &i cu alte ocazii, aici vor fi prezentate doar caracteristicile &i dimensiunile fenomenului 'n 4omnia. >stfel, fenomenul este incipient, dar sunt deja indicii concrete c el se dezvolt: o adevrat e-plozie a consumului &i traficului de droguri, e-istena unei puternice piee subterane, constituirea unor Hgrupuri de intereseH 'n unele regiuni din Gucure&ti, Gra&ov, %imi&oara, ,onstana, a&a cum rezult din date ale +inisterului de (nterne &i 14(, constituirea Hgrupurilor de protecieH contra unei ta-e, te-tele muzicii hip-hop care descriu viaa Hbieilor de cartierH, unele incitnd la acte de bravad sau chiar deviante &i delincvente, delimitarea zonelor de ora& prin graffitti etc. 2.2.= %lte 9enomene speci9ice.11 ,auzele enumerate &i e-puse sumar pn aici nu epuizeaz, nici pe departe, 'ntreaga etiologie a delincvenei juvenile din 4omnia. 9in 'ntreaga diversitate posibil, 'n final, vor fi prezentate pe scurt cteva dintre ele. %ot mai des se semnaleaz 'n mass-media deficienele de socializare prin care trec copiii ai cror prini '&i caut de lucru 'n strintate. 2ipsii de afectivitatea &i 'ndrumarea prinilor 'ntr-o perioad cnd psihicul &i caracterul lor se afl 'n formare, ace&ti minori cad prad repede indiferenei mediului din care fac parte, precum &i influenelor nefaste ale anturajului &i lipsei de control &i supraveghere. ,onduitele deviante generate de criza care apare 'n snul familiei sunt, cel mai adesea, autodistructuve introvertire, izolare, tendine de suicid, sau dimpotriv, evadare 'n lumea predelincvent, abandon &colar pasiv &i chiar activ !, dar pot reprezenta &i un pericol pentru societate prin fapte predelictuale sau chiar infracionale vagabondaj, consum de droguri, furturi, violene fizice !. %otu&i, trebuie fcut distincie 'ntre prinii care '&i las copiii 'n
1B 11

0. +2.&(34-, op. cit., p. 2. %,5%, op. cit., p. :<-71 &i ?; &i urm." site-ul oficial al ziarului H>devrulH.

18

grija unor rude responsabile &i cei care 'i abandoneaz 'n seama unor rude incapabile de a 'ngriji un minor din cauze de vrst, situaie material, lipsa interesului etc.!, sau chiar fr protecia unui adult. 0n alt fenomen negativ, provocat de carenele comunicrii 'ntre parini &i copii, este a&a numitul fenomen HemoH din englezul emotion K emoie, emotivitate!. ,omportamentul specific se caracterizeaz prin e-acerbarea emoiilor negative, prin e-plorarea sentimentelor de frustrare, umilin, durere, printr-o concepie nihilist &i fatalist. %nrul HemoH se crede inferior &i inutil, pentru el viaa nu are orizonturi luminate, societatea nu 'l dore&te, ascult muzic rocL, se 'mbrac ne'ngrijit, cu haine negre sau alte culori sumbre, '&i las prul lung, ne'ngrijit . 1untem, a&adar, 'n faa unui comportament nevrotic, autodistructiv, motiv pentru care ace&ti copii comit, 'n primul rnd, acte prin care se pun 'n pericol pe ei 'n&i&i izolare, abandon &colar, automutilare psihic sau fizic, 'nfometare sau alte tehnici 'n scopul producerii de suferin, suicid etc.!, &i mai rar constituie un pericol pentru comunitate. 0n real pericol pentru societate, dar &i pentru minori, 'l reprezint fenomenul satanist. Fenomenul satanist constituie un pericol la adresa tinerilor prin dou aspecte: comportamentul cotidian pe care 'l impune &i ritualurile de slujire a diavolului. ,omportamentul cotidian se caracterizeaz prin: consum de alcool 'n cantiti ridicate" consum de droguri" cli&ee verbale 'n jurul unor cuvinte cheie, ca HsngeH, HbestieH, HlanuriH, HmormntH etc." 'n timpul dansului se folose&te violena " se practic se-ul sau violul 'n grup.. 9e&i orientarea satanist se afl 'n stadiu incipient la noi 'n ar, totu&i se impune supravegherea fenomenului pentru a se evita e-itinderea lui, cu att mai mult cu ct victimele sale imediate sunt tinerii, categoria social cea mai vulnerabil datorit unui discernmnt 'n formare &i a proceselor specifice vrstei adolescenei.

CONCLUZII
9in anul 1;;B delincvena juvenil se 'nscrie pe o linie ascendent. Factorii care au determinat aceast cre&tere sunt 'n general de ordin economic, social, cultural etc. )erioada de tranziie 'n care ne aflm genereaz 'n mod obiectiv unele efecte economice imprevizibile, care la rndul lor au devenit cauze imediate ale multora din disfunciile aprute pe plan social. >stfel, trecerea de la sistemul economic supercentralizat la cel al economiei de pia, a dat

1;

na&tere unei inflaii necontrolabile, cu consecine negative pentru standardul de via al oamenilor. .n aceast perioad apare 'n societate un fenomen nou, necunoscut majoritii cetenilor, fenomenul &omajului, cu impact asupra venitului familial &i implicit asupra individului. 1e contureaz o disproporie 'ntre nivelul preurilor &i puterea de cumprare, efectul resimindu-l, 'n primul rnd, categoriile sociale cu venituri mici. >fectarea general a condiiilor de via le determin pe unele persoane s caute soluii de obinere a unor venituri compensatorii prin care s-&i poat ameliora condiiile de e-isten, folosindu-se de ci ilegale. >re loc o diminuare a autoritii &i funciei de control social al familiei. 1e contureaz tot mai mult apariia unor stri permisive accentuate fa de comportamentele deviante ale minorilor. )ermisivitatea 'n asociere cu indiferena fa de viitorul propriilor copii, influeneaz negativ personalitatea acestora, determinndu-i chiar s comit acte infracionale.

BIBLIOGRAFIE:

1. %,5%, 2. %onotaii criminogene +i noi riscuri pentru ordinea pu*lic/ , *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 1;;< 2. $%&'() D.* +. ,. -.D)/0+') , Evoluii ale delincvenei juvenile n #om0nia. %ercetare +i prevenire social/, *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 3BB3, 3B

3. $-050%&) 4-2%&+% , 5ranziia +i criminalitatea, 'n 0. +2.&(34-,- 1ustiia pentru minori . 8-0') F. * +. ,. -.D)/0+'), Delincvena juvenil/ n societatea contemporan/, *ditura 2umina 2e-, Gucure&ti, 3BB: !. #(2)/0+'), (. %riminalitatea juvenil/. Fenomenul 4copiii str/zii4, *ditura /aional, Gucure&ti, 3BBB, ". -.D)/0+')* +. ,. * D. $%&'()* 6. 204D4-0+') , %riminalitatea n #om0nia n periada de tranziie- teorii) tendine) metode de prevenire, *ditura 2ic, )ite&ti, 3BB1 <. -)D('., 2. 'n lucrarea colectiv $si2opedagogie pentru e3amenele de definitivare +i

grade didactice, coordonator '. ')'43, *ditura )olirom, (a&i, 3BB? =. +2.&(34-* 0. 'n lucrarea colectiv 1ustiia pentru minori, coordonatori ,. '4'%1 '45,%* '. ,. '-.'()&0+')* /. 6. /0F20-%'70, *ditura 0niversul Iuridic, Gucure&ti, 3BB: >. 2.&.+0+') (%&')* 8%$-(0/ 2.&.+0+')* '%,(/ 2.&.+0+') , %riminologie 6(gresologie. 7ictimologie. Detentologie8, *ditura >ll GecL, Gucure&ti, 3BB: 1?. 1ite-ul oficial al ziarului H>devrulH

31