4.

3 ÎNTOCMIREA PLANULUI DE SUPRAVEGHERE

Termenul de supraveghere derivă din limba latină, prin compunerea cuvintelor supra –
„deasupra” și videre – „a vedea”, însemnând așadar „a nu scăpa din vedere”, „a ține
evidența”. Supravegherea, raportată la activitatea de probațiune, poate fi înțeleasă și ca
modalitate de executare a pedepsei cu închisoarea prevăzută de Codul penal, activitate
specifică serviciilor de probațiune, care constă în supravegherea modului în care persoana
sancționată respect măsurile și execută una sau mai multe din obligațiile stabilite de instanța
de judecată în sarcina sa sau ca metodă de lucru cu persoanele care au comis infracțiuni,
menținute în stare de libertate.

Dacă privim supravegherea ca metodă de studiu, aceasta cuprinde șapte etape,

desprinse din analiza cadrului normativ, incluzând aici și legislația organică și special în
vigoare:

1.Înregistrarea cazului în evidența serviciului de probațiune. Această etapă se

concretizează prin trimiterea unei adrese de către biroul de executări penale din cadrul
instanței care a judecat pe fond cauza, indiferent dacă hotărârea judecătorească a rămas
definitivă la o instanță superioară, Serviciului de probațiune competent din punct de vedere
territorial să exercite supravegherea. Adresa prin care a fost încredințată supreavegherea
Serviciului de probațiune se înregistrează în registrul de intrări-ieșiri al serviciului. După
încredințarea cazului de către șeful serviciului, consilierul va deschide un dosar de
supraveghere în conținutul căruia se vor regăsi, următoarele documente sau tipuri de
documente:

- Hotărârea instanței de judecată, în copie, sau un extras de pe acestea;

- Procesul-verbal întocmit cu ocazia primei întrevederi;
- Planul de supraveghere;
- Referatul de evaluare întocmit de pronunțarea hotărârii judecătorești, atunci când
este cazul;
- Referatul de evaluare solicitat de către instanță pe perioada supravegherii, atunci
când este cazul;

Dovezi privind modul de îndeplinire a măsurilor și obligațiilor impuse de instanța de

judecată persoanei aflate în supraveghere.
 În această etapă are loc și includerea persoanei sancționate penal în baza de date a
Serviciului de probațiune.

2.Derularea primei întrevederi cu persoana, ocazie cu care se realizează evaluarea

inițială și se întocmește un proces-verbal de aducere la cunoștință a condițiilor în care se va
desfășura supravegherea. Evaluarea inițială are în vedere: investigarea nevoilor criminogene
și sociale, a riscului de recidivă, a riscului pentru siguranța publică și a riscului de sinucidere;
investigarea situației sociofamiliale, a situației școlare, lucrative și financiare, a eventualelor
dependențe de substanțe, a eventualelor probleme de sănătate; identificare planurilor de viitor
ale persoanei; stabilirea împreună cu persoana a obiectivelor ce vor fi incluse în planul său de
supraveghere, pornind de la nevoile, riscurile și planurile identificate ale persoanei și ținând
cont de măsurile și obligațiile de supraveghere stabilite de instanță.

Procesul-verbal trebuie explicat persoanei și semnat de aceasta înainte de înmânarea

către ea a unui exemplar, ca dovadă că procedura primei întrevederi a fost îndeplinită.

3.Derularea celei de-a doua întrevederi cu persoana (care trebuie stabilită la un

interval de maxim o lună față de prima, astfel încât informațiile oferite la prima întrevedere să
nu-și diminueze greutatea, iar informațiile să-și piardă actualitatea). În intervalul dintre prima
întrevedere și a doua, consilierul are obligația de a întocmi planul de supraveghere destinat
persoanei, cea de-a doua întrevedere se derulează în jurul acestui decument și trebuie explicat
persoanei și semnat de către aceasta, pentru ca aceasta să observe și să-și asume advertența
planului și a conținutului interviului de evaluare inițială, după care un exemplar al planului
este înmânat persoanei, ca o dovadă că procedura celei de-a doua întrevederi a fost
îndeplinită.

4.Derularea întrevederilor ordinare și extraordinare de supraveghere, la datele și

în locațiile stabilite conform planului de supraveghere; de obicei, aceste întrevederi au loc la
sediul serviciului de probațiune, însă există și situații în care nevoile persoanei, prevederile
legii sau anumite circumstanțe speciale obligă consilierul de probațiune la desfășurarea unor
întrevederi și în alte locații (la domiciliul persoanei, la sediul unității unde este angajat, la
sediul unității școlare unde persoana își desfășoară procesul instructiv-educativ. Prezentarea
persoanei la întâlnirile de supraveghere stabilite conform planului de supraveghere este
obligatorie, metodologia de lucru a serviciilor de probațiune impunând aplicarea unui
avertisment scris în situațiile când persoana nu se prezintă ori nu prezintă dovezi ale
imposibilității obiective de prezentare sau dovezile prezentate nu sunt elocvente.
Imposibilitățile de prezentare a persoanei la întrevederile de supraveghere trebuie anunțate.

5.Revizuirea planului de supraveghere reflectă decizia consilierului de probațiune,

cu pcazia evaluării oricărei schimbări survenite în dinamica nevoilor și riscului persoanei.
Identificarea acestor schimbări și luarea unor măsuri în consecință fac obiectul unor anexe de
revizuire a planului de supraveghere inițial. Măsurile pe care le poate lua consilierul se referă
la: modificări de frecvență a întrevederilor, în sensul intensificării ori diminuării acesteia;
renunțarea la obiectivele deja atinse sau la cele care s-au dovedit intangibile ori și-au pirdut
din relevantă, însoțită de stabilirea altor obiective SMART; renunțarea la metode ce s-au
dovedit ineficiente, însoțită de diversificarea celor care s-au dovedit eficiente în privința
respectivei persoane.

6.Definirea cazului reprezintă o etapă facultativă a procesului de supraveghere, acesta

făcând parte din cronologia procesului doar în următoarele situații:

- atunci când nevoile persoanei, prin diversificarea și complexitatea lor, depășesc

resursele serviciului de probațiune;

- atunci când, potrivit hotărârii judecătorești, persoana supravegheată trebuie să se

supună unor obligații, cum ar fi prestarea unei anumite activități ori parcurgerea unui curs de
calificare, prestarea unui număr de ore de muncă neremunerată în folosul comunității,
includerea întru-un program de dezalcoolizare ori de dezintoxicare, includerea într-un
program de consiliere psihologică etc. În astfel de situații, în care îndeplinirea de către
persoana supraveghetă a dispozițiilor instanței este obligatorie, serviciul de probațiune
procedează, de obicei pe bază de protocol de colaborare nominal, la deferirea cazului către
instituțiile abilitate, după caz: unități lucrative, unități școlare, consilii locale ori alte localități
unde se prestează munca neremunerată în folosul comunității, unități de profil medical,
social, psihologic ori psihiatrie.

- atunci când persoana își schimbă domiciuliul, reședința sau locuința în alt județ.

7.Încetarea supravegherii, privită în varianta sa dezirabilă, înseamnă finalizarea cu

succes a termenului de încercare și reabilitarea de drept a persoanei, în condițiile în care
persoana nu a mai săvârșit alte infracțiuni în interiorul termenului de încercare și a respectat
toate măsurile și obligațiile de supraveghere. Privită însă în varianta ei indezirabilă,
supravegherea este revocată înainte de finalizarea termenului de încercare, persoana fiind
trimisă să-și execute sancțiunea în închisoare sau într-un centru de reeducare.

Documentul primordial din dosar, în jurul căruia gravitează întregul proces de

supraveghere, este planul de supravegere. Referitor la structura și conținutul planului de
supraveghere, acestea sunt determinate de:

- Introducere ( HG 747/2008):
o Numele și penumele;
o Data și locul nașterii;
o Adresa de domiciuliu;
o Infracțiunea săvârșită;
o Sancțiunea aplicată;
o Perioada de supraveghere;
o Numele și prenumele consilierului de probațiune responsabil.
- Măsurile și/sau obligatiile impuse de instanța de judecată și mijloacele
utilizare pentru asigurarea îndeplinirii lor:
o Solicitarea și oferirea de informații de către consilierul de probațiune;
o Solicitarea de dovezi pentru verificarea modului de îndepliniren respectiv
executarea a acestora;
o Stabilirea și intensificarea contactelor cu persoane fizice, juridice sau
instituții publice pentru a facilita îndeplinirea sau executarea în bune
condiții a măsurilor și obligațiilor de către persoana suprevegheată.
- Nevoile criminogene și sociale ale persoanei condamnate și obiectivele stabilite
în vederea diminuării acestora.
- Riscul săvârșirii din nou unor infracțiuni/riscul de a pune în pericol siguranța
publică și riscul de sinucidere sau autăvătămare.
- Metodele de intervenție propuse în vederea soluționării nevoilor și diminuării
riscului.
- Data, locul și frecvența întrevederilor dintre consilierul de probațiune și
persoana supravegheată pe durata termenului de încercare.
- Descrierea programului de intervenție.
- Descrierea activității neremunerate, a locului de executare și a programului
de lucru.