Tema de control 1

Realizați un Program de reabilitare și reinserție a infractorului

1. Introducere
Acest program de reabilitare și reinserție a infractorului își propune
descrierea și implementarea unor activități menite să ajute categoria de
infractori a hoților cu scopul de a fi reintegrați în societate și de a
contribui la siguranța comunității. Aceste activități sunt menite să ajute
hoții care au fost privați de libertate.

2. Descriere grup țintă (argumente din literatura de specialitate)

HOŢUL - săvârşeşte cea mai primitivă acţiune infracţională. Acţiunea în
sine constă din mişcări relativ simple: întinderea mâinii, apucarea
obiectului, atragerea lui spre infractor, camuflarea şi transportarea
acestuia într-un loc ascuns. Caracteristic furtului este modul discret al
sustragerii obiectului şi apoi îndepărtarea rapidă de la locul infracţiunii,
ascunderea de acei care l-ar putea urmări şi implicit identifica. Hoţul
lucrează mai mult cu mâna şi cu corpul, dar acest lucru se referă numai
la acţiunea în sine, deoarece pregătirea unui furt cere o activitate mintală
minuţioasă, deosebit de laborioasă. Caracterul predominant fizic al
acţiunii presupune din partea lui un antrenament deosebit. Dexteritatea
lui caracteristică, mobilitatea fizică, rapiditatea mişcărilor sunt
rezultatele în primul rând al exerciţiului şi, numai în al doilea rând, sunt
favorizate şi de unele predispoziţii native (mobilitatea proceselor
nervoase fundamentale, nivelul de dezvoltare şi perfecţionare al
analizatorilor etc.). Automatizarea unor mişcări specifice, declanşate de
stimuli specifici, în urma unui exerciţiu îndelungat, nuanţat şi
perfecţionat îi face pe unii hoţi “să fure fără să vrea”. Hoţul are un spirit
de observaţie bine dezvoltat, orientare promptă în situaţia dată şi
organizarea imediată a unui plan de acţiune bazat pe elemente concrete.
Mijloacele lui de operare, deşi unele ingenioase, se bucură totuşi de
puţină variabilitate. Sistemul acestuia de a acţiona într-o situaţie sau
alta, în general, se împrumută prin imitaţie. Ca şi ceilalţi infractori, hoţul
nu are o gândire care să exceleze prin calităţi deosebite, deoarece ea este
limitată la preocupările lui specifice. Hoţul acţionează după “şabloane şi
reţete” puţin variabile, fiind lipsit de acele calităţi ale voinţei care au
 sens socio-moral. Înclinaţia spre risc este deosebit de mare, fapt pentru
care de multe ori ei mizează pe elemente cu extrem de puţine şanse de
reuşită. Reacţia tipică este debarasarea de obiectul furat şi fuga. Acesta
nu se apără şi nu opune rezistenţă, numai în cazul când este atacat fizic.
Coincidenţa unor factori externi, nefavorabili, cu nereuşita acţiunii
infracţionale îl determină pe hoţ să fie superstiţios, uneori chiar mistic.

3. Aspecte generale abordate de alte programe

 Pentru deținuții din Penitenciarul Codlea, Organizația Națională a
Cercetaşilor din România a lansat un proiect care îi va ajuta pe
aceştia în procesul de reintegrare în societate după ispăşirea
pedepselor. Scopul acestei organizații şi al acestui proiect pentru
minori şi pentru tinerii din reginul semideschis al penitenciarului,
este de a îi ajuta să îşi găsească un nou drum în viață, fără să se
mai simtă marginalizați. Proiectul de dezvoltare personală a
deținuților, finanțat de International Award for Young People este
în valoare de 9.000 lire sterline şi la Braşov, este condus de
reprezentanții filialei.
 În Penitenciarul Jilava, în colaborare cu GRADO şi UNITER s-au
desfăşurat numeroase programe în scopul consilierii şi reabilitării
deținuților. Astfel s-au realizat proiecte de asistență pentru liberare
şi post-liberare, de asistență juridică, educație prin artă şi
propuneri de modificare a cadrului legislativ. În atelierele
penitenciarului au fost organizate diferite cursuri de pregătire
pentru 12 persoane, din partea GRADO. Au participat la pregătire
numeroşi specialişti: 22 de educatori, 15 ofițeri şi subofițeri, 7
asistenți sociali şi psihologi, 1 medic, 4 jurişti, 6 regizori şi actori
care au lucrat în proiecte direct cu deținuții.
 Alianța T.A.T.A. este o organizație neguvernamentală care a fost
înființată de către tații care îşi doresc să fie egali cu mamele
copiilor lor, în societate, în fața autorităților de orice tip şi în fața
legii. Aceştia doresc să se implice activ în procesul de educație şi
creştere a copiilor lor şi înțeleg cât de important este rolul tatălui
în viața copiilor în general. Această alianță, împreună cu
Penitenciarul de Maximă Siguranță Bucureşti-Rahova, a pus
bazele unui plan de realizare a unor condiții adecvate menținerii
legăturii dintre deținuți şi copiii acestora. Conform acestui plan,
 organizația taților a recomandat ANPului să amenajeze în fiecare
penitenciar spații speciale „Tata şi Copilul”. Acest proiect este
unul îndrăzneț, dar probabil destul de greu de realizat, în condițiile
în care fondurile nu sunt tocmai generoase, iar prioritățile sunt
nenumărate în ceea ce priveşte sistemul penitenciar. Proiectul,
însă, nu este de neglijat, o astfel de abordare fiind foarte utilă, sub
forma unui proiect similar şi pentru penitenciarul şi secțiile de
femei.
 Agenția județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța a
întocmit o bursă dedicată persoanelor private de liberate. În
colaborare cu instituția județeană a lucrat conducerea
Penitenciarului de Maximă Siguranță Poarta Albă, care s-a arătat
interesată de proiect şi a acceptat parteneriatul. Bursa locurilor de
muncă pentru persoanele private de libertate a fost dedicată
deținuților care mai au de ispăşit 6 luni sau maxim un an din
pedeapsa la care au fost condamnați şi care se află în regimul de
detenție deschis sau semideshis.

4. Design-ul programului (obiective, metode, activități...)

Obiective:
 Îmbunătățirea educației, asistenței psihologice şi asistenței sociale
asigurate persoanelor private de libertate
 Conştientizarea şi sensibilizarea opiniei publice privind
problematica reintegrării sociale a persoanelor private de libertate
 Obținerea unor locuri de muncă pentru obținerea independenței
financiare
 Demonstrarea dorinței deținuților de a se reintegra în societate
după liberare
 Necesitatea foştilor deținuți de a fi tratați ca persoane cu drepturi
egale

Resurse:
 locuințe temporare date gratis în folosință cu respectarea unor
condiții
 psihologi
 voluntari
  consilieri pentru hoți
 cărți pentru dezvoltare personală

Metode:
 chestionarul
 discuții libere
Am realizat obținerea informațiilor prin metoda interviului, folosind ca
instrument interviul semi-structurat. Interviul este tehnica de obținere a
informațiilor care se bazează pe comunicarea verbală dintre indivizi prin
întrebări (închise sau deschise) şi răspunsuri.

„Convorbirea reprezintă elementul fundamental în tehnica interviului, în timp

ce întrevederea nu constituie decât o condiție care facilitează transmiterea
informațiilor unidirecționale: de la persoana intervievată spre operatorul de
interviu”.

Operatorul nu trebuie să intervină, să indice vreo direcție, răspunsuri sau idei, el

trebuie să faciliteze un mediu prietenos, relaxat, pentru ca respondentul să se
poată exprima în largul său, fără rețineri. Astfel, răspunsurile vor fi mai sincere,
mai elocvente pentru cercetarea efectuată.

Caracteristica principală a informațiilor obținute prin tehnica interviului este

sinceritatea, de aceea este foarte important ca operatorul să urmărească
concordanța dintre răspunsurile verbale şi limbajul corpului. Prin
comportamentul şi atitudinile afişate de respondent, operatorul îşi poate da
foarte uşor seama de sinceritatea răspunsurilor.

Interviul realizat pentru această cercetare este un interviu directiv, structurat,

care cuprinde întrebări deschise şi închise cu caracter de documentare.

Denumire activitate Perioadă de timp

istoria frizeriei 1 săptămână
tipuri de tunsori existente 1 săptămână
tipuri de masini de tuns 1 săptămână
tipuri de par 1 săptămână
tipuri de filat 1 săptămână
tipuri de foarfeci 1 săptămână
tipuri de produse folosite 1 săptămână
aranjarea părului 1 săptămână
practică 6 luni
 Activități: frizerie

5. Proiectarea unei activități cuprinsă în design-ul programului

 În meseria de frizer primul pas este să știi de unde vine și în ce constă.
Un frizer este o persoană a cărei ocupație este de a tunde părul în scopul
de a schimba sau menține aspectul fizic al unei persoane. Acest lucru este
realizat folosind o combinație tuns și tehnici de aranjare a părului.
Majoritatea frizerilor sunt licențiați profesional, fie ca frizeri, fie ca
bărbieri. Frizeria este o ocupație care datează de mii de ani.
 Scriitorii greci Aristofan și Homer menționează amândoi meseria de
frizer în scrierile lor. În Africa, se credea în unele culturi că spiritul unei
persoane sălășluia în părul altora, oferind astfel frizerilor un rol
important în cadrul acestor comunități.
 Creșterea statutului frizerilor a încurajat multe persoane să-și dezvolte
abilitățile și s-au construit relații apropiate între frizeri și clienții lor. Ore
întregi erau petrecute în activitățile de spălare, pieptănare, ungere,
aranjare și ornamentare a părului. Bărbații îi tundeau și îi aranjau pe
bărbați, iar femeile pe alte femei.
 În Egiptul Antic, frizerii aveau cutii special decorate în care îți țineau
instrumentele lor, inclusiv loțiuni, foarfeci și alte materiale
cosmetice. Bărbierii lucrau, de asemenea, ca frizeri în saloane de
coafură și oameni bogați aveau adesea frizeri personali în casa lor.
Bărbații care nu aveau propriul lor bărbier sau frizer
frecventau frizeriile locale. Femeile își întrețineau și îngrijeau părul
acasă.
 Documentele istorice cu privire la existența frizerilor coafori lipsesc din
secolul al V-lea până în secolul al XIV-lea. Solicitarea serviciilor de
îngrijire a părului a crescut după ce un decret papal din 1092 a cerut ca
toți clericii romano-catolici să-și înlăture părul facial.

6. Webografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Frizer
 http://penalreform.ro/fileadmin/pri/media/Reintegrarea_fostilor_inf
ractori_-_resurse.pdf
 http://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/04/Anexa-1-
Strategie.pdf