Conferențiar dr.

Ana-Maria CAZAN
Statistica aplicata in psihologie

TEMA 2 – cerinte si criterii de realizare

A. CONDITII PENTRU REALIZAREA TEMELOR

Tema 2. Aplicatii distributii si frecvente

Cerinte pentru redactarea temei:
 Notati citet numele dvs: Vasilcoi Georgiana-Alina

B. CERINTE TEME

Tema 2.

1. 50 studenti au fost intrebati cate ore au invatat in week-end. Raspunsurile primite au fost urmatoarele:
11, 2, 0, 13, 5, 7, 1, 8, 12, 11, 7, 8, 9, 10, 7, 4, 6, 10, 4, 7, 8, 6, 7, 10, 7, 3,
11, 18, 2, 9, 7, 3, 8, 7, 3, 13, 9, 8, 7, 7, 10, 4, 15, 3, 5, 6, 9, 7, 10, 6.

1.1. Care este populatia cercetării?

Populația este reprezentată de adolescenți.
1.2. Care este variabila măsurată şi pe ce tip de scală este ea măsurată?
Variabila masurată a fost timpul alocat pentru învățătură, iar scala folosită a fost scala de
raport.
1.3. Realizati tabelul frecventelor brute, brute cumulate, relative, relative cumulate.

Scor F. brute F. brută cum. F. relativă F. rel. cum.

0 1 1 2 2
1 1 2 2 4
2 2 4 4 8
3 4 8 8 16
4 3 11 6 22
5 2 13 4 26
6 4 17 8 34
7 11 28 22 56
8 5 33 10 66
9 4 37 8 74
10 5 42 10 84
11 3 45 6 90
12 1 46 2 92
13 2 48 4 96
15 1 49 2 98
18 1 50 2 100

1.4. Realizati histograma. Descrieti forma distributiei.

 Histograma frecvențelor brute
12

10

8
Histograma frecvențelor brute
6

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 18

2. In exemplul următor sunt prezentate răspunsurile unui număr de 25 familii care au fost întrebate,
aleatoriu, câte cadouri au cumpărat de Crăciun de la mall. Familiile chestionate provin din mediul rural
şi urban din județul Braşov şi sunt formate din cupluri căsătorite de 1-10 ani şi care au între 1-3 copii:
22, 18, 22, 26, 19, 14, 23, 27, 2, 18, 28, 28, 11, 16, 34, 28, 13, 21, 32,17, 6, 29, 23, 22, 19.

2.1. Care este populatia cercetării?

Populația este reprezentată de locuitori ai județului Brașov.
2.2. Care sunt variabilele măsurate şi pe ce tip de scală sunt măsurate fiecare dintre ele?
Variabilele sunt banii de care dispun familiile, numărul persoanelor cărora le cumpără
cadouri, timpul de care dispun, iar scala folosită este scala de interval.
2.3. Realizați tabelul frecvențelor (brute, brute cumulate, relative, relative cumulate).

Scor F. brute F. brute cum. F. relative F. rel. cum.

2 1 1 4 4
6 1 2 4 8
11 1 3 4 12
13 1 4 4 16
14 1 5 4 20
16 1 6 4 24
17 1 7 4 28
18 2 9 8 36
19 2 11 8 44
21 1 12 4 48
22 3 15 12 60
23 2 17 8 68
26 1 18 4 72
27 1 19 4 76
28 3 22 12 88
29 1 23 4 92
32 1 24 4 96
34 1 25 4 100

2.4. Realizați tabelul pentru date grupate. Alegeți mărimea adecvata a intervalului de grupare. Stabiliți
centul intervalelor.

Scoruri Limite Punct F. brute F. brute F. relative F. rel. F. br. X Nr. Int.
clase exacte central cum. cum. cen. int.
0-4 -0,5-4,5 2 1 1 4 4 2 1
5-9 4,5-9,5 7 0 1 0 4 0 2
10-14 9,5-14,5 12 0 1 0 4 0 3
15-19 14,5-19,5 17 1 2 4 8 17 4
20-24 19,5-24,5 22 3 5 12 20 66 5
25-29 24,5-29,5 27 1 6 4 24 27 6
30-34 29,5-34,5 32 1 7 4 28 32 7
35-39 34,5-39,5 37 0 7 0 28 0 8

2.5. Realizați histograma numarului de cadour cumparate. Descrieti graficul obtinut facand referire la
normalitatea distributiei.

Histograma frecvențelor brute

3.5

2.5

2 Histograma frecvențelor brute

1.5

0.5

0
2 6 11 13 14 16 17 18 19 21 22 23 26 27 28 29 32 34
3. McKee şi Ptaceck (2001) au cerut unui număr de 90 studenți să răspundă la o întrebare referitoare la
tipul de veşti proaste pe care le-au dat cunoscuților în ultimul an. Tabelul de mai jos prezintă tipul de
informații (veşti proaste) pe care le-au livrat studenții chestionați. Pornind de la acest tabel, răspundeți
la următoarele întrebări:

3.1. Explicați, pornind de la acest tabel, ce înseamnă frecvența, ca şi când ar trebui să prezentați acest
lucru unei persoane care nu a studiat niciodată statistica.
Frecvența reprezintă un număr care arată, în cazul nostru câte persoane au dat răspunsul
respectiv. De exemplu, 1 student a spus că vestea proastă pe care a dat-o cunoscuților are
legătură cu școala.
3.2. Explicați, în 5-10 rînduri, semnificația rezultatelor obținute de cercetători.
În penultima coloană, numerele respective arată câti studenți au dat același răspuns. În
ultima coloană se gasesc procentaje care se calculează astfel: frecvența înmulțită cu 100 se
împarte la numărul de studenți chestionați. De exemplu: 19*100=1900; 1900:90=21,1
3.3. Ce greşeală identificați în prezentarea datelor din tabel?
Nu sunt ordonate crescător datele.

Categorie de răspuns Frecvențe Procente

Relația cu familia 19 21,1
Şcoala 1 1,1
Munca, jobul 6 6,7
Relația cu iubitul/iubita 17 18,9
Starea de sănătate 1 1,1
Situația economică 1 1,1
Relația cu prietenii 21 23,3
Starea de sănătate a cuiva apropiat 23 26
 4. Analizați cele două distribuții prezentate în cele două histograme de mai jos Descrieți cele două
distribuții şi comentați asemănările şi deosebirile dintre ele.

În cele două distribuți sunt prezentate scorul mediilor generele obținute de fete și băieți în urma unei
cercetări.
Deosebiri: Între 7 – 9 scorul este mai strâns în cazul baieților față de cel al fetelor, deși între 8-9 valoarea
maximă este atinsă de fete. În prima histogramă observăm că există și un procent mic de obținere a
mediei 5 în cazul baieților.
Asemănări: distribuția mediilor tinde mai mult spre dreapta în cazul ambelor histograme efectute.