Sunteți pe pagina 1din 43

TEORIA

EVOLUTIONISTA A
PERSONALITATII
Prof. dr. Mihai Aniței
• Plecând de la modul cum trăiau strămoșii nostrii acum
cateva milioane de ani, putem spune că viața omului s-a
îmbunătățit considerabil.
• De la trăit în peșteri, cules ramuri pentru foc și vânat
animale, omul a ajuns azi la un nivel tehnologic avansat,
peștera a fost înlocuită cu ceea ce numim acum casă și
putem parcurge distanțe foarte mari în câteva ore, iar hrana
nu mai este cea mai mare problemă, găsindu-se din belșug.
• În prezent, după sute de ani în care ştiinţa a progresat, dar
nu a răspuns la întrebarea primordială, cine sau ce a făcut
omul, doar o teorie a rămas viabilă fiind cea mai apropiată
de rigorile științifice impuse, aceasta numindu-se teoria
evoluționistă (Darwin, 1859 citat în Buss 1997).
• Teoria rămâne viabilă și în ziua de astăzi, singurele teorii
care mai sunt promovate fiind teoria creaționismului
(toate formele de viață au fost create de o ființă supremă)
și teoria inseminării ( toate formele de viață au origini
extraterestre fiind plantate pe pământ) (Buss, 1997).
• Problemele cu cele două teorii în care se susține faptul că
toate formele de viață de pe planetă au fost create de o
ființă supremă sau că toate formele de viață au origini
extraterestre fiind plantate pe pământ sunt de ordin major,
nefiind nici o dovadă empirică la baza celor două teorii
(Buss, 1997).
• Teoria evoluționista porneste de la patru aserțiuni general
valabile:
• 1) indivizii diferă prin caracteristici variate;
• 2) aceste caracteristici variate sunt transmisibile de la
părinți la copii, prin reproducere;
• 3) unele caracteristici se regăsesc la toți cei care reușesc
să supraviețuiască (se reproduc cu succes);
• 4) după mai multe generații, aceste caracteristici vor
deveni din ce în ce mai răspândite în populația respectivă
(Ashton, 2013).
• Datorită ultimei caracteristici a teoriei evoluționiste, vor
putea rezulta diferențe individuale destul de mari între
două populații care au fost separate o perioadă mare de
timp (Ashton, 2013).
• Un exemplu elocvent ar fi migrarea unei mase mari de
persoane pe un alt continent sau într-o altă arie
geografică. Populația care a migrat în timp va pierde
rădăcinile populației care a rămas în urmă, peste decenii
sau secole, acestea fiind aproape total diferite. După
foarte multe generații, aceste două populații nu se vor mai
putea încrucișa chiar dacă populația care a migrat se va
întoarce înapoi la origini (Buss, 1997).
• Pentru ca teoria evoluționistă a lui Charles Darwin să
rămână o teorie acceptată, trebuie ca toate formele de
viață să se califice în cadrul teoriei, ea servind în mare
parte științelor biologice (Alexander, 1979 citat în Buss,
1997).
• Cu toate că detaliile teoriei sunt puternic dezbătute
(selecția și conceptul de adaptare la mediu), principiile
teoriei evoluționiste sunt acum la nivel de paradigmă și de
necontestat în cea mai mare măsură (Buss, 1997).
• Plecând de la premisa evoluționistă, în mod normal din
punct de vedere psihologic, omul ar trebui să aibă o
anumită caracteristică psihologică la nivel colectiv.

• Desigur, și oamenii sunt parte din lumea organică care


este guvernată de anumite legi ( după teoria lui Darwin,
legile evoluționiste), ceea ce înseamnă că această
evoluție a lăsat urme din punct de vedere psihologic.
(Buss, 1997).
(1)
• Înțelegând modul cum se produce selecția naturală
asupra omului și asupra caracteristicilor sale, trebuie să
punem accentul pe variația comportamentelor dintre
oameni (Ashton, 2013) :
• Diferențe individuale între persoane: este evident faptul că
există diferențe individuale între oameni, atât fizice cât și
psihologice, variind astfel de la culoare pielii, ochilor,
părului, grupa sanguină, iar din punct de vedere
psihologic, comportamente ca timiditate, impulsivitate,
agresivitate, sociabilitate, etc. (Ashton, 2013).
(2)
• Caracteristici moștenite: răspunsul la această caracteristică se
regăsește detaliat în Teoria genetică. Desigur, se știe faptul că
moștenirea trăsăturilor de personalitate explică în proporție de
60% din totalitatea trăsăturilor (Ashton, 2013).
• Caracteristici asociate cu o bună reproducere: problemele apar
dacă anumite caracteristici individuale pot fi asociate cu o mai
bună supraviețuire, sau o rată mai ridicată a reproducerii
(Ashton, 2013).
• Dacă un nivel al adaptării individului din punct de vedere al
personalității crește capacitatea de supraviețuire, sunt șanse ca
acest individ să aibă și un succes mai ridicat privind
reproducerea? Desigur, răspunsul la această întrebare nu
există din punct de vedere științific, acestea fiind doar supoziții
la momentul actual.
(3)

• Schimbarea de-alungul generațiilor a caracteristicilor


definitorii: una dintre probleme ridicate la nivelul literaturii
de specialitate este dacă anumite caracteristici definitorii
din cadrul unei populații se schimba odată cu evoluția.

Anumite populații care stau în medii total diferite, au șanse


foarte mici ca unele caracteristici să semene, chiar dacă
acestea la un moment dat au locuit în același spațiu
(Ashton, 2013).
• 
Selecția naturală și mecanismele psihologice

• Selecția naturală provine dintr-o lungă linie neîntreruptă în care


strămoșii noștrii au realizat două lucruri: au supraviețuit și s-au
reprodus. Dacă vreunul dintre strămoșii noștrii nu s-ar fi
reprodus poate multe persoane pe care le cunoaștem nu ar fi
existat.
• Până la urmă, un om care a reușit să traiască și să se
reproducă este un individ care a reușit să se adapteze mediului
și a fost selectat de natură ( Larsen și Buss, 2008; Salthe,
1997).
• În calitate de descendenți ai strămoșilor noștri putem spune că
generația din ziua de astăzi este rezultatul mecanismelor de
adaptare și a selecției naturale, deși selecția naturală s-a
diminuat din cauza intervenției omului asupra unor boli sau
asupra mediului ( Larsen și Buss, 2008).
• Înainte de Charles Darwin, autorul teoriei evoluționiste, se
cunoștea că există schimbări la nivelul structurii organice.
Fosilele dinozaurilor găsite la acel moment, arătau faptul că
existau anumite tendințe spre micșorarea oaselor, ceea ce
înseamna ca aceștia se adaptau unui nou mediu (Larsen și
Buss, 2008; Bannister,2000).
• Contribuția lui Charles Darwin privind selecția naturală a avut un
impact foarte mare în domeniul biologiei, unde a construit o
nouă paradigmă, acesta nepunând accentul pe alte mecanisme.
• Din perspectiva lui Darwin, adaptarea este un lucru primordial
pentru supraviețuirea unei specii, iar schimbările au loc într-o
perioadă de timp, denumind-o selecție naturală (Larsen și Buss,
2008).
• Darwin a observat faptul că speciile păreau să producă
mai mulți urmași decât era nevoie, iar acesta a motivat
fenomenul prin faptul că odată ce organismul care a
supraviețuit e bun, se produc și mai multe reproduceri,
ceea ce ar duce la mai mulți descendenți (Larsen și Buss,
2008).
• Selecția naturală, înseamnă de fapt anumite schimbări
graduale care se produc la nivelul unei specii, cu scopul
ca rata de reproducere să crească, genele cele mai
puternice să se răspândească, înlocuind astfel variantele
mai puțin reușite ( Larsen și Buss, 2008).
• Charles Darwin prin selecția naturală se referea și la o
anumită selecție de supraviețuire, acesta concentrându-
se asupra anumitor evenimente care împiedică o bună
dezvoltare a organismului, numindu-le forțe ostile.
Aceste forțe ostile la care Darwin se referă sunt: foamete,
boli, paraziți, prădători, clima, mediul geografic etc.
(Larsen și Buss, 2008).
• Dacă oamenii ar supraviețui mediului ostil și s-ar regăsi în
momente în care le lipsesc alimente sau suferă de
anumite boli, rata natalității ar scădea semnificativ, iar
riscul de dispariție al omenirii ar fi o problemă majoră
(Larsen și Buss, 2008).
• Dacă analizăm relația între clima planetei și consumul de
alimente ale anumitor popoare, observăm că în anumite
zone unde există temperaturi scăzute, consumul de
grăsimi este mai ridicat, iar cum privim spre ecuator,
consumul de alimente bogate în fibre crește.
• Această corelație între alimentație și mediu, este o
consecință a adaptării omului la mediul în care trăiește,
acest lucru observându-se și la nivelul sistemului imunitar.
De observat faptul că atunci când oamenii călătoresc spre
alte continent sau spre alte țări în care clima este total
diferită, se cere a se administra o serie de vaccinuri.
• Teoria evoluționistă modernă susține trei direcții în care
omul s-a dezvoltat: supraviețuire, reproducere și
genetică. Fiecare dintre aceste trei direcții la rândul lor au
anumite direcții pentru ca aceste mari direcții să poată să
fie controlate.
• Dând un exemplu din direcția genetică, pentru a diminua
problemele, în general familiile tind să întărească anumite
comportamente moștenite genetic de copii prin
socializarea puternică cu rudele legate genetic
( Buss,1997).
Emoții

• Evoluția nu și-a pus amprenta doar asupra fizicului nostru


sau a modului de a ne trăi viața. Zona personalității,
emoțiilor și comportamentele sociale sunt foarte
importante în ziua de azi, iar din câte știm, mai mult de
50% din personalitate este explicată din prisma factorului
genetic.
• Datorită evoluției și instinctelor noastre de supraviețuire
multe emoții sunt înnăscute și ne ajută în mod eficient să
reacționăm la pericolele care sunt în mediul încojurător
(Cloninger, 2004). Astfel, emoțiile ne ajută să comunicăm
cu ceilalți, să muncim și să funcționăm la un nivel optim
pe toate planurile
• În științele comportamentale (Ekman și Friesen, 2003) s-a
observat faptul că există o serie de emoții care sunt
comune la nivel global de oricărei persoane din cadrul
oricărei culturi, religii, naționalițăți sau rase.
• Într-un mod mai puțin științific putem spune că emoțiile ne
dau de gol atunci când dorim să ne mascăm anumite
sentimente sau gânduri despre anumite persoane, dacă
un eveniment ni se pare neplăcut, sau atunci când
suntem invitați la cină și nu dorim să aratăm faptul că nu
ne place mâncarea.
Paul Ekman (n. 1934)
Altruism
• Conceptul de „inclusiv fitness” se referă la abilitatea
unui individ de a trasmite genele, generațiilor următoare,
ținând cont de genele comune moștenite (Caporeal, 2001;
Dawkins, 1976; Kenrick, 2001; Trivers, 1971 citat în
Cloninger, 2004).
• Comportamentul altruist este explicat de teoria
evoluționistă prin prisma a două principii: altruism de tip
kin și altruism reciproc.
• Altruismul de tip kin se referă la o selecție și o strategie
evoluționistă prin care individul are o atitudine altruistă,
suportivă pentru rudele sale, chiar cu sacrificii mari
(Cloninger, 2004).
• Altruismul reciproc este altruismul social promovat de
societate actuală și se referă la individul care ajută alte
persoane pe care nu le cunoaște neavând nici o legătură
de rudenie (Cloninger, 2004).
• Riscul pe care individul și-l asumă prin altruismul reciproc
primește compensații din partea celorlalți, crescându-i
astfel probabilitatea de a supraviețui. Atunci când există
un altruism reciproc șansele de supraviețuire a indivizilor
crește (Cloninger, 2004).
Altruism si factorii de personalitate

• În continuare, vom trata teoria evoluționistă a personalității


din perspectiva teoriei trăsăturilor de personalitate
promovată de psihologia modernă, respectiv modelul
HEXACO (Ashton, 2013), al celor șase factori:
• 1. Onestitate
• 2. Agreabilitate
• 3. Emoționalitate
• 4. Extraversie
• 5. Conștiinciozitate
• 6. Deschidere spre experiență
Onestitate

• Acest factor face parte din teoria trăsăturilor promovată de


Michael Ashton și Kibeon Lee incluzând trăsături ca
sinceritate, corectitudine, modestie și lipsa lăcomiei.
• Un element comun al acestor trăsături este tendința de a nu
exploata sau de a nu profita de ceilalți (Ashton, 2013).
• O persoană care are un scor mare la acest factor tinde să fie o
persoană echitabilă, evită să mintă, nu încearcă să păcălească
alte persoane, fiind o persoană modestă și crede că nu are
dreptul să îi exploateze pe ceilalți.
• Pentru trăsătura lacomiei, persoanele care au un scor mare tind
să îi păcălească pe ceilalți pentru a beneficia de foloase
materiale sau de altă natură, să fie tentați să obțină anumite
lucruri prin consumarea resurselor celorlați (Ashton și Lee, 2007;
Ashton, 2013).
Agreabilitate

• Trăsăturile care aparțin factorului agreabilitate sunt iertare,


blândețe, flexibilitate și răbdare. Un element comun al
acestor trăsături este tendința de cooperare împreună cu
alte persoane fără a exploata bunăvoința oamenilor.
• O persoană care are scoruri ridicate tinde să nu se
răzbune pentru evenimente din trecut, chiar dacă se simte
nedreptățită nu ripostează dur, o persoană flexibilă,
cooperează chiar dacă există un anumit grad de
nedreptate, iar o persoană răbdătoare tinde să nu devină
furioasă când se simte exploatată (Ashton,2013; Ashton și
Lee, 2007).
• 
Emoționalitate

• Trăsăturile care fac parte din factorul emoționalitate sunt


frica, anxietatea, dependența și sentimentalism. Un
element comun al acestui factor este tendința de a simți
în permanență pericole în jur, o neliniște afectivă relativ
negativă care influențează individul în viața de zi cu zi.
• O persoană fricoasă tinde să evite pericolele, o persoană
anxioasă tinde să vadă potențiale pericole în orice
eveniment din viața lor, o persoană dependentă caută
sprijin și ajutor atunci când are nevoie, iar o persoană
sentimentală are nevoie de empatie, prieteni și
atașament față de familie (Ashton, 2013).
• O persoană care are scoruri mari la factorul afectivitate
tinde să fie foarte precaută, va evita pericolele pentru cei
din jurul său, dar nu va câștiga niciodată un premiu
important. La polul opus, persoanele care au o
emoționalitate mică tind să experiementeze accidente
serioase, le plac activitățile în care este implicată
adrenalina și potențiale pericole (Ashton, 2013).
• Dacă privim toate cele trei trăsături de personalitate
(onestitate, agreabilitate, emoționalitate) putem observa că
scorurile mari înseamnă comportamente altruiste,
neagresive cu tendința de a ajuta alte persoane. Aceste
trei trăsături sunt trăsături orientate spre social în care
persoanele cu scoruri mari au o orientare socială ridicată.
• În teoria personalității, din perspectivă evoluționistă,
aceste scoruri la trăsăturile cu tendințe sociale reprezintă
echivalentul altruismul reciproc (Trivers, 1971 citat în
Ashton, 2013), deoarece beneficiul unui individ provine
din ajutorul acordat de alt individ.
• De asemenea, scorurile scăzute pe factorul agreabilitate
conduc spre comportamente anti-sociale (Perugini,
Gallucci, Presaghi și Ercolani, 2003 citat în Ashton, 2013).
• Pentru factorul emoționalitate, echivalentul privind teoria
evoluționistă este altruismul kin, în care individul altruist
tinde să ajută persoanele din jurul său și rudele care sunt
legate genetic.
• Acesta dezvoltă comportamente din dorința de a ajuta și
îmbunătăți raportul de reproducere al rudelor sale și de a
crește șansele de supraviețuire (Ashton, 2013).

• Cu alte cuvinte, persoanele care au scoruri mari la cei trei


factori tind să fie persoane care se orientează spre social,
să ajute și să fie altruiste, iar persoane cu scoruri mici tind
să fie agresive, să afecteze alte persoane evitând să îi
ajute, tind să le placă activitățile riscante în care există
pericole reale de accident (Ashton, 2013).
Extraversie

• Acest factor are ca trăsături predominante stima de sine


socială, îndrăzneala socială, sociabilitate, vioiciune.
Elementul comun al acestor trăsături este tendința
persoanelor de a se angaja în mod activ în evenimente
sociale.
• O persoană care are stimă de sine socială ridicată tinde
să creadă că este o persoană populară, o persoană care
posedă îndrăzneală socială, tinde să își exprime în public
părerile, dorește să îi conducă pe ceilalți, este o persoană
plină de viață entuziastă și fericită (Ashton, 2013).
• Această trăsătură de personalitate se regăsește în toate
instrumentele care măsoară conceptul de personalitate fiind
prezentă în mai toate teoriile personalității.
Conștiinciozitate

• Trăsăturile care aparțin factorului conștiinciozitate sunt


organizarea, hărnicia, perfecționismul și prudența.
Elementul comun pentru acest factor este legat de
implicarea în sarcini și ducerea acestora la bun sfârșit
(Ashton, 2013).
• De obicei, o persoană organizată tinde să își controleze și
aranjeze așa cum dorește spațiul de lucru, o persoană
harnică, o să muncească mult pe o perioadă lungă de
timp, o persoană perfecționistă, tinde să fie foarte atentă
la detalii, o persoană prudentă, nu își asumă riscuri și
încearcă să găsească soluția cea mai sigură (Ashton,
2013)
• O persoană cu un nivel ridicat al conștiinciozității tinde să
se implice în multe sarcini, le duce la bun sfârșit
îndeplinind fiecare obiectiv, ceea ce în mod normal aduce
și beneficii financiare. De asemenea, o astfel de persoană
consumă o cantitatea mare de energie, iar uneori
recompensa nu este egală cu efortul susținut (Ashton
2013).
Deschidere spre experiență

• Trăsăturile care aparțin factorului deschidere spre


experiență sunt creativitate, curiozitate, aprecierea
estetică și neconvenționalismul.
• Un element comun al acestor trăsături sunt eforturile în a
genera idei creative, de a aprecia arta, frumusețea
artistică, curios de a căuta și înțelege lucruri noi având o
doză ridicată de originalitate (Ashton, 2013).
• O persoană cu un nivel ridicat al deschiderii spre
experiență tinde să descopere lucruri noi, să inventeze
lucruri care sunt de folos societății.
• De altă parte, un nivel ridicat al deschiderii spre experiență
crește implicarea și consumul de energie pentru a genera idei
noi. Mai mult de atât, aceste persoane tind să își asume riscuri
pentru a face descoperiri revoluționare având tendința de a fi
extravaganți și de a critica persoanele care sunt convenționale
(Ashton, 2013).

• Cele trei dimensiuni analizate (extraversia, conștiinciozitate și


deschiderea spre experiență) sunt dimensiuni care explică
implicarea sau neimplicarea în activități. Astfel, scoruri
ridicate la cei trei factori, înseamnă că acele persoane sunt
implicate și active în ceea ce fac, acestea având efect asupra
corpului și creierului printr-un consum de energie ridicat
( Ashton, 2013).
.
Interpretarea teoretică a factorilor HEXACO de personalitate (Ashton, 2013).

Factori Interpretare Avantaje privind scorurile Dezavantaje privind


ridicate scorurile ridicate

Onestitate Altruism Cooperare(ajutor și Pierderea potențialelor


reciproc(corectitudine) nonagresivitate) câștiguri prin
neexploatarea celorlalți

Agreabilitate Altruism reciproc(toleranță) Cooperare(ajutor și Pierderi din cauză că


nonagresivitate) ești exploatat de ceilalți

Emoționalitate Altruism kin Favorizare rudelor Pierderea potențialelor


câștiguri prin ajutarea
rudelor

Extraversie Implicarea în evenimente Câștiguri sociale(prieteni, Energie și timp: riscuri


sociale influență, aliați) din punct de vedere
social.

Conștiinciozitate Angajamente privind Beneficii materiale Energie și timp


sarcinile în muncă

Deschiderea spre Angajamente privind idei Beneficii sociale și materiale Energie și timp
experiență revoluționare
Importanța diferențelor individuale ale personalității

• Psihologii care studiază personalitatea au fost preocupați


de aceste diferențe individuale, de ce există sau ce efecte
au acestea asupra indivizilor. Întrebările despre
diferențele individuale au venit odată cu dezvoltarea
teoriilor științifice și a instrumentelor de măsurare a
personalității.
• Diferențele individuale sunt în strânsă legătură cu
modalități naturale de selecție respectiv, selecția
sexuală, selecția naturală, strategii de reproducere care
sunt cruciale ca specia să evolueze.
• Kenrick, Sandalla, Groth și Trost (1990) citat în Buss
(1997) au demonstrat faptul că trăsăturile de
personalitate precum dominanța, extraversia și
stabilitatea emoțională sunt strâns legate de selecția
sexuală, diferențele individuale în general fiind strâns
legate de evoluția speciei umane.
• Trăsăturile enumerate mai sus sunt importante deoarece
întăresc comportamente evolutive, care ajută ca indivizii
să colaboreze și să evolueze (Ashton, Lee și Son, 2000).
Anxietatea și excluderea socială

• Teoria evoluționistă a personalității susține că anumite


caracteristici umane, cum ar fi anxietatea a evoluat și s-a
dovedit că este benefică pentru evoluția speciei umane.
Desigur, anxietatea este o senzație neplăcută, ceva ce în
mod normal un individ ar prefera să evite acest tip de
senzație (Burger, 2007).
• Anxietatea s-a dovedit a fi problematică, deoarece în
anumite momente ne creează probleme, nu putem să
vorbim în public, avem anxietate de testare sau ne simțim
anxioși atunci când avem un eveniment important (Bolger
și Eckenrode, 1991; Davidson și Davidson, 1997; Burger,
2007).
• O problemă pe care psihologii au studiat-o în cadrul
teoriei evoluționiste este anxietatea din cadrul
excluderii sociale, aceasta fiind principala cauză a
declanșării anxietății. Atunci când un individ este exclus
dintr-un grup, de-alungul evoluției, îi este în pusă în
pericol supraviețuirea.
• Orice informație care ne sugerează faptul că am fi excluși
social ne crează o stare de anxietate, fiindu-ne pusă în
pericol activitatea noastră socială pe o perioadă de timp
(Burger, 2007).
• De asemenea, vorbitul în public și frica de a vorbi, crează
un anumit nivel de anxietate, cel care vorbește îi este
teamă de modul cum va fi evaluat de public, iar dacă
evaluarea este negativă sunt șanse ca acesta să fie
exclus social.
• Această explicație a excluderii sociale este în
concordanță cu teoria evoluționistă a personalității.
Oamenii primitivi trăiau în grupuri relativ mici, deoarece
aveau mai multe șanse de a supraviețui și de a se
reproduce (Burger, 2007).
• Ceea ce noi numim “natura umană” poate fi considerat un
număr mare de mecanisme psihologice care au permis
oamenilor să supraviețuiască, iar dispariția acestor
mecanisme, ar duce și la dispariția speciei umane
(Burger, 2007).
• 
Bibliografie
• Buss, D.M., (1997). Evolutionary foundation of personality în R.,
Hogan, J., Johnson, și S., Briggs. Handbook of personality
psychology. San Diego: Academic Press.
• Ashton, M.C., (2013). Individual Differences and Personality,
second edition.London: Elsevier.
• Larsen, R.J. și Buss, D.M., (2008). Personality Psychology:
Domain of knowledge about human nature (third edition). New
York:McGraw Hill.
• Salthe, S.N., (1997). Darwinism evolving: Systems dynamics and
the genealogy of natural selection. Complexity, 2(5),37-39
• Cloninger, S.C., (2004). Theories of personality: Understanding
persons, 4th edition. London: Prentice Hall.
• Ekman, P., și Friesen, W.V., (2003). Unmasking the Face: A guide
to recognizing emotions from facial clues.Los Altos: Malos Books.
• Johnson, W., și Krueger, R.F., (2004). Genetic and environmental structure of
adjectives describing the domains of the Big Five Model of personality: A
nationwide US twin study. Journal of Research of Personality, 38(5), 448-472.
• Vernon, P.A., Villani, V.C., Schermer, J.A., și Petrides, K.V., (2008). Phenotypic
and genetic associations between the big five traits and trait emotional
intelligence. Twin Research and Human Genetics, 11(5), 524-530.
• Ashton,M.C., Lee, K., și Son, C., (2000). Honesty as the sixth factor of
personality: correlation with machiavellianism, primary psychopathy, and social
adroitness. European Journal of Personality, 14(4), 359-368.
• Burger, J.M., (2007). Personality, 7th edition. Belmont: Thomson Wadsworth.
• Davidson, J., și Davidson, B., (1997). The hidden face of shyness:
Understanding and overcoming social anxiety. Depresion & Anxiety,5(1), 50-51.
• Bolger, N., și Eckenrode, J., (1991). Social relantionships, personality, and
anxiety during a major stressful event. Journal of Personality and Social
Psychology, 61(3),440-449.