PERSONALITATE ŞI DIFERENŢE

CROSS-CULTURALE

Prof.dr. Mihai Aniţei

Validitatea cross-culturală a modelului Big Five a personalităţii

• În ultimele două decenii, cercetătorii interesaţi de

psihologia personalităţii şi în special de diferenţele
individuale în ceea ce priveşte personalitatea, s-au
concentrat asupra unei noi abordări în ceea ce priveşte
studiul personalităţii: cercetarea interacţiunii dintre
personalitate şi cultură (Allik şi McCrae, 2004; Benet-
Martínez şi John, 1998).
• Această abordare are scopul de a stabili dacă trăsăturile
de personalitate şi mecanismele specifice personalităţii
sunt universale sau, o parte dintre acestea, variază în
funcţie de cultură şi societate.
• O parte dintre cercetători este de părere că personalitatea
umană este atât de complexă încât nu poate fi explicată
prin prisma lexicului şi culturii, în timp ce altă parte
consideră că, diferenţele individuale cu privire la
trăsăturile de personalitate, pot fi surprinse şi explicate
doar cu ajutorul lexicului şi culturii.
• În primul rând, trebuie spus că, atunci când s-au studiat
diferenţele individuale de personalitate între diferite culturi
şi societăţi, s-a utilizat modelul trăsăturilor de
personalitate, în special modelul Big Five, utilizându-se
chestionarul NEO-PI-R.
• Înca de la apriţia chestionarului, cercetătorii interesaţi de
psihologia personalităţii au realizat studii de adaptare şi
validare a acestuia în numeroase culturi şi societăţi.
• Cu privire la chestionarele de evaluare a personalităţii, pe
lângă diferitele tipuri de validităţi ce trebuie asigurate
pentru ca testul să poată fi folosit cu succes în noul
context, trebuie asigurată şi validitatea cross-culturală.
• Acest tip de validitate se referă la replicabilitatea
modelului de personalitate în diferite societăţi, fără ca
factorul cultural să aibă vreo influenţă.
• Având în vedere faptul că modelul Big Five a fost format având
la bază vocabularul anglo-american, apare întrebarea dacă nu
cumva modelul Big Five reflectă doar diferenţele individuale în
ceea ce priveşte persoanlitatea indivizilor din cadrul culturii
anglo-americane.
• În acest sens Juni afirma că “din moment ce modelul Big Five al
personalităţii a fost derivat din limbajul vorbit din societate,
acest model este legat într-o mare măsură de limba şi cultura
din care a fost derivat.
• Aşadar, diferite culturi şi limbi ar trebui să dea naştere unor
modele ce probabil nu ar avea 5 factori sau, dacă s-ar întâmpla
să fie aşa, cei cinci factori ar fi probabil puternic diferiţi faţă de
cei derivaţi din cultura americană” (Juni, 1996, p.864, citat în
Rolland, 2002).
• Rolland (2002) este de părere că astfel de critici îşi au originea
în psihologia crosculturală conform căreia, aspectele culturale
joacă un rol important în crearea diferenţelor individuale în
ceea ce priveşte caracteristicile psihologice ale persoanelor.
• Church şi Lonner (1998) citaţi în Rolland (2002) consideră că
psihologia culturală şi constructivismul social văd
personalitatea ca fiind inseparabilă de contextul cultural. În
acest sens, este important de cunoscut dacă trăsăturile de
personalitate sunt determinate în funcţie de factori culturali
precum sistemul educaţional, religia şi valorile morale,
deoarece, în această situaţie, structura trăsăturilor de
personalitate ar trebui să varieze în funcţie de contextul
cultural.
• Pe de altă parte, dacă trăsăturile de personalitate sunt
văzute a fi universale, nefiind influenţate de cultură, atunci
structura trăsăturilor ar trebui să fie stabilă cross-cultural
(McCrae, 2000; Rolland, 2002).
• Atunci când s-a investigat stabilitatea cross-culturală a
trăsăturilor de personalitate, s-a avut de obicei în vedere
modelul Big Five, datorită notorietăţii acestuia. Cercetările
care au studiat acest aspect se împart în două mari
categorii: (1) perspectiva emică şi (2) perspectiva etică.
Perspectiva emică are ca obiectiv identificarea unor
constructe specifice unei anumite culturi făcând apel la
lexicul fiecărei culturi.
• Perspectiva etică are obiectivul de a verifica dacă acele
constructe identificte într-o anumită cultură se pot găşi şi
în alt context cultural, testând astfel caracterul universal al
acestor constructe (Berry, 1969, citat în Rolland, 2002).
• Aşadar, referitor la cercetarea din domeniul psihologiei
personalităţii, studiile ce sunt realizate plecând de la
lexicul unei limbi cu scopul de a identifica descriptorii de
personalitate, se încadrează în perspectiva emică, în timp
ce studiile ce doresc adaptarea culturală şi validarea unor
chestionare de evaluare a personalităţii într-o altă cultură,
se încadrează în perspectiva etică (Rolland, 2002; Allik şi
McCrae, 2004).
• Cu privire la perspectiva emică, există numeroase studii
care au identificat cu succes modelul Big Five la nivelul
lexicului diferitelor culturi. Totuşi, există şi numeroase
cercetări ce nu au reuşit să facă acest lucru, întâmpinând
câteva obstacole. Printre principalele probleme întâlnite
identificăm:
• În multe dintre aceste studii, factorul Deschidere spre
experienţă nu poate fi identificat, deoarece s-a dovedit a
varia foarte mult în funcţie de contextual cultural. De
aceea, unii autori au sugerat eliminarea acestui factor din
studiile bazate pe ipoteza lexicală.
• Atunci când în termeni cu caracter evaluativ sunt incluşi în
taxonomie (termeni care de obicei erau exclusi din
taxonomiile clasice care au dus la formarea modelului Big
Five), de obicei sunt identificaţi 7 factori de personalitate.
• Cercetările care au combinat perspectiva emică cu
perspectiva etică nu obţin aceeaşi structură a
personalităţii ca şi atunci când sunt utilizate cele două
abordări separat.
• În anumite cazuri, atunci când sunt utilizate ambele
abordări, este imposibil să se identifice dimensiuni
esenţiale ale personalităţii, precum nevrotismul.
• De asemenea, în contextele culturale în care nu a fost
posibilă identificarea factorilor Deschidere spre experienţă
sau Nevrotism, plecând de la lexicul limbii, identificarea
acestora nu a fost posibilă nici utilizând exclusiv metoda
etică, bazată pe adaptarea unor chestionare deja
existente şi validate în alte culturi.
• În acest sens, Rolland (2002) afirmă că în contextul
italian, deşi modelul Big Five a fost identificat prin metoda
etică (adaptarea de chestionare), atunci când s-a încercat
identificarea modelului Big Five plecând de la lexicul
limbii, nu a fost posibilă identificarea factorului Nevrotism.
• Aceste rezultate dau credit, într-o mare măsură, unor
cercetători, precum Robert McCrae, care sunt de părere
că stabilirea structurii personalităţii exlusiv având la bază
metoda lexicală nu este posibilă deoarece abordarea
lexicală nu permite o taxonomie comprehensivă a
personalităţii (Rolland, 2002).
• Din perspectiva etică, validitatea modelului Big Five în alte
contexte culturale în afară de cel american poate fi testată
utilizând chestionare de evaluare a personalităţii deja
validate în alte culturi. În majoritatea cazurilor, cercetătorii
care au urmat această abordare au reuşit să identifice cu
succes cei cinci factori de personalitate ai modelului Big
Five.
• Acest lucru s-a întâmplat în societăţi precum Australia,
Germania, Franţa, Italia, Japonia, Taiwan, Hong Kong
(Rolland, 2002). Totuşi, există şi societăţi în care nu a fost
posibilă validarea modelului Big Five a personalităţii, cel
mai cunoscut dintre cazuri fiind cel din Filipine.
• În prezent există numeroase chestionare de evaluare a
personalităţii construite după modelul Big Five. Dintre
toate acestea NEO Personality Inventory este
chestionarul care a fost validat cel mai frecvent în alte
culturi. Validarea sa în numeroase culturi şi societăţi a
făcut posibilă examinarea aplicabilităţii universale a
modelului Big Five.
• Analiza factoriala a celor 30 de subscale ale testului,
adaptate în societăţi cât mai diferite din punct de vedere
cultural, a demonstrat că modelul prezintă o aplicabilitate
unviersală foarte bună.
• După numeroase cercetări care au investigat validitatea
cross-culturală a chestionarului de evaluare a
personalităţii NEO-PI-R, Robert McCrae a ajuns la
concluzia că personalitatea, aşa cum este conceptualizată
de către modelul Big Five în cadrul NEO-PI-R este
compusă din factorii Nevrotism, Deschidere,
Conştiinciozitate şi structura interpersonală ce este
reprezentată de factorii Extraversie şi Agreabilitate.
• Datorită diversităţii de instrumente existente, ce măsoară
personalitatea conform modelului Big Five, este posibilă
testarea validităţii cross-culturale a acestui model utilizând
diferite abordări şi instrumente.
• Rolland (2002) afirmă că, pentru a stabili gradul de
generalizare a modelului Big Five în mai multe culturi,
este necesară analiza asemănărilor şi deosebirilor dintre
dimensiunile extrase.
• Autorul afirmă că o astfel de analiză nu trebuie să se
bazeze pe o examinare vizuală a rezultatelor analizelor
factoriale, ci, este nevoie de o comparaţie a rezultatelor
obţinute din cadrul mai multor culturi şi cuantificarea
acestor rezultate cu ajutorul coeficientului de congruenţă
propus de McCrae, Zonderman, Costa, Bond şi Paunonen
(1996) citaţi în Rolland (2002).
• Studiile realizate având la bază perspectiva emică, ce au
ca obiectiv abordarea psiho-lingivistică şi care îşi propun
identificarea unor dimensiuni de personalitate specifice
unei anumite culturi şi societăţi, datorită naturii şi
obiectivelor lor, nu sunt potrivite pentru compararea cross-
culturală a rezultatelor cu ajutorul unor indicatori cantitativi.
• Având în vedere că variabilele ce constituite trăsăturile de
personalitate pot fi foarte diferite de la o societate la alta,
nu se poate presupune că factorii de personalitate sunt
alcătuiţi din aceleaşi variabile în societăţile în care sunt
realizate studiile, astfel încât o comparaţie între rezultatele
obţinute nu este posibilă, deoarece materialul ce ar trebui
să fie supus comparării nu este acelaşi (Rolland, 2002).
• Totuşi, există studii ce au verificat structura personalităţii
cu ajutorul abordării psiho-lingvistice, ale căror rezultate
pot fi comparate cu rezultatele altor studii pentru a testa
validitatea cross-culturală a modelului Big Five.
• Utilizând metodologii de cercetare avansate, aceste studii
au demonstrat validitatea cross-culturală a trei factori:
Extraversie, Agreablitate şi Conştiinciozitate. Validitatea
cross-culturală a factorilor Nevrostism şi Deschidere spre
experienţă nu a putut fi stabilită cu ajutorul abordării
psiho-lingvistice.
• Studiile realizate având la bază abordarea psiho-lingvistică
se confruntă cu probleme referitoare la comparabilitatea
rezultatelor ce nu se întâlnesc în studiile realizate având la
bază perspectiva etică, ce folosesc instrumente create
într-o anumită cultură care apoi sunt adaptate şi validate
într-o altă societate şi cultură (Rolland, 2002).
• Atunci când se apelează la adaptarea unui chestionar deja
validat într-o altă cultură, variabilele studiate, ce reprezintă
trăsăturile de personalitate, sunt aceleaşi şi în cazul
studiilor de validare conduse pentru a valida chestionarul
cross-cultural, astfel încât este posibilă compararea
cantitativă a rezultatelor mai multor studii.
• Referitor la chestionarul de evaluare a personalităţii NEO-
PI-R, acesta a fost folosit pentru a compara structura
factorială a modelului Big Five în diferite contexte
culturale. În toate studiile realizate, replicabilitatea
modelului a fost obţinută fără a întâmpina probleme.
• Anterior, au fost prezentate diferenţele culturale în ceea
ce priveşte structura factorială a personalităţii. În
concluzie, structura Big Five a personalităţii poate fi
replicată cu succes cross-cultural atunci când sunt
adaptate chestionare de evaluare a personalităţii într-o
nouă cultură (cel mai bun exemplu este cel al NEO-PI-R).
• Totuşi, atunci când se încearcă replicabilitatea structurii
personalităţii, având la bază o abordare psiho-lexicală,
apelând la analiza factorială pentru analiza descriptorilor
de personalitate extraşi din lexicul unei societăţi, apar
unele probleme: (1) factorul deschidere spre experienţă
nu este identificat şi (2) în unele cazuri nu poate fi
identificat nici factorul Nevrotism.
Diferenţe cross-culturale cu privire la trăsăturile de personalitate

• În continuare, vor fi prezentate diferenţele individuale în

ceea ce priveşte trăsăturile de personalitate în funcţie de
cultură, aşa cum au fost identificate în studiile de
specialitate de-a lungul timpului. McCrae (2002) a realizat
un studiu în care a publicat şi comparat structura
factorială, scorurile T şi abaterile standard pentru cei cinci
mari factori de personalitate în 36 de contexte culturale. În
continuare, vor fi prezentate pe scurt rezultatele obţinute
de autor.
Tabelul 17. Scorurile T şi abaterile standard pentru 36 de contexte culturale în ceea ce priveşte trăsăturile de personalitate (McCrae,
2002)

      Factor      

Grup N E O A C SD

Indonezieni 48.6 43.3 49.9 51.9 50.3 8.1

Indieni Telugu 52.3 43.5 44.0 55.9 54.0 8.1

Sudafricani de 49.1 41.4 47.7 50.4 47.9 8.6

culoare

Zimbabueni 50.9 42.3 47.0 51.0 51.8 8.8

Malaezieni 54.2 42.5 46.6 58.5 54.2 8.9

Taiwanzi 51.5 42.0 50.2 54.5 48.1 9.2

Sud-coreeni 53.3 40.0 51.4 52.3 48.8 9.2

Danes 46.5 52.8 46.5 52.0 47.5 9.3

Filipinezi 50.8 43.8 51.8 52.9 51.5 9.5

Portughezi 55.5 46.3 49.2 51.2 50.3 9.6
Chinezi din 53.3 37.6 49.2 54.6 49.2 9.7
H.K.
Japonezi 55.3 41.7 51.7 47.7 42.6 9.7
Indieni Marathi 49.1 40.7 51.4 56.7 55.7 9.8
Peruvieni 50.8 45.5 50.0 48.6 49.0 9.8
Ruşi 53.6 45.2 49.1 46.7 46.5 9.9
Americani 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 10.0
Olandezi 48.6 43.9 55.7 54.6 48.6 10.2
Sudafricani 51.9 47.2 54.4 52.2 47.9 10.2
Norvegieni 47.4 53.6 51.5 49.9 45.7 10.2
Belgieni 53.0 47.7 51.8 50.0 46.6 10.3
Americani 49.5 47.5 51.2 47.1 51.6 10.3
latini
Elveţieni 53.2 48.5 58.9 47.0 49.6 10.4
germanici
Chinezi 53.1 44.5 48.3 47.8 50.3 10.5
Germani 52.8 47.3 56.7 49.1 46.7 10.6
Sârbi 51.1 47.6 56.0 48.4 51.7 10.7
Croaţi 52.8 45.1 49.0 47.5 53.2 10.8
Suedezi 46.3 50.6 46.0 56.5 45.7 10.8
Francezi 55.4 47.3 54.1 52.1 47.4 10.9
Austrieci 52.9 48.4 59.1 48.2 46.7 11.0
Canadieni 50.5 51.7 51.6 51.9 49.2 11.0
Turci 50.9 50.3 50.8 48.5 50.4 11.1
Spanioli 57.1 48.3 48.0 49.1 48.3 11.2
Italieni 55.6 46.6 52.6 48.9 50.4 11.6
Cehi 54.2 47.4 52.3 50.7 47.5 11.8
Unguri 53.7 47.1 53.7 47.9 50.0 12.3
Estonieni 49.7 49.9 52.6 50.8 49.6 12.8
• McCrae (2002) afirmă că alte studii care au avut ca
obiectiv identificarea diferenţelor de personalitate cross-
cultural au realizat acest lucru cu ajutorul mediei pe
fiecare factor de personalitate, însă acest lucru este
posibil şi cu ajutorul varianţei şi abaterii standard.
• Pentru a surprinde diferenţele interculturale, autorul a
calculat scorurile T şi abaterile standard pentru fiecare
context cultural, având ca şi criteriu de referinţă populaţia
din Statele Unite ale Americii (M = 50, AS = 10).
• În Tabelul 1 se observă scorurile T şi abaterile standard
pentru cele 36 de contexte culturale ordonate în ordine
crescătoare, în funcţie de abaterea standard.
• Trebuie spus că valoarea abaterii standard din ultima
coloană a tabelului reprezintă media abaterii standard
pentru toate cele 30 de faţete ale NEO-PI-R. Pentru o
uşoară înţelegere a diferenţelor interculturale, McCrae
(2002) a situat contextul cultural al Statelor Unite
(populaţia de referinţă) la jumătatea distribuţiei.
• Se observă aşadar că în prima jumătate a distribuţiei s-au
situat societăţile asiatice şi africane, în timp ce
variabilitatea cea mai ridicată s-a obţinut pentru societăţile
Europene, acestea situându-se în a doua jumătate a
distribuţiei.
• Practic, rezultatele prezentate anterior demonstrează că
răspunsurile de tip self-report la chestionarul de evaluare
a personalităţii NEO-PI-R sunt caracterizate de o
variabilitate mai ridicată în cadrul aceleiaşi culturi
(intracultural) pentru societăţile europene faţă de cele
asiatice, unde variabilitatea răspunsurilor este una
scăzută.
• McCrae (2002) consideră că o posibilită explicaţie a
acestui aspect este că, în societăţile colectiviste (aşa cum
sunt multe dintre cele asiatice, sau aşa cum au fost până
în urmă cu puţin timp, patternurile comportamentale fiind
încă neschimbate, este descurajată existenţa unor
diferenţe individuale.
• Astfel, fie respondenţii evită să facă cunoscute diferenţele
individuale, acordând răspunsuri neutre, fie aceştia nu
pun accentul pe diferenţele individuale deoarece acestea
nu sunt importante într-un context social de tip colectivist.
• McCrae (2002) afirmă că, atunci când viaţa socială este
guvernată de unele convenţii sociale impuse de către
societate, aşa cum se întâmplă în societăţile colectiviste, şi
nu de preferinţele personale ale fiecărui individ, este posibil
ca cetăţenii să nu fie conştienţi de diferenţa existentă între
introverţi şi extraverţi, deoarece comportamentele specifice
unor astfel de trăsături nu sunt exprimate liber în societate.
• De asemenea, autorul este de părere că aceste diferenţe, în
ceea ce priveşte variabilitatea trăsăturilor de personalitate
în cadrul aceleiaşi culturi, se poate datora pur şi simplu
faptului că personalitatea persoanelor din tările asiatice este
diferită faţă de personalitatea europenilor.
• Astfel, este posibil ca asiaticii să fie caracterizaţi de profile
de personalitate asemănătoare, în timp ce, în cazul
europenilor, diferenţele individuale sunt mai accentuate.
Aşadar, autorul consideră că aceste diferenţe se pot
datora unor factori genetici sau de mediu ce influenţează
formarea personalităţii.
Tabelul 18. Diferenţe individuale cu privire la factorii de personalitate în 56 de societăţi (Schmitt, Allik, McCrae şi Benet-Martinez, 2007)

Societate Extraversie Agreabilitate Conştiinciozit Nevrotism Deschidere  

ate

M AS M AS M AS M AS M AS MSD
Argentina 49.10 7.78 42.75 9.38 48.15 9.76 55.05 9.21 50.83 10.59 9.34
Africa de 49.61 8.56 49.97 9.33 49.61 10.17 49.01 8,69 49.01 9.10 9.17
Sud

Australia 48.98 10.06 47.51 10.70 45.87 10.89 50.82 10.41 50.07 8.78 10.17
Austria 50.61 9.21 45.90 8.34 46.73 11.10 49.69 8.94 49.29 10.34 9.59
Bangladesh 44.98 6.48 50.49 7.64 46.71 9.66 51.20 8.58 53.35 9.97 8.46
Belgia 45.99 10.08 45.07 9.02 43.03 11.22 53.60 9.81 54.59 8.55 9.74
Bolivia 49.34 7.01 49.62 8.89 45.08 9.40 50.29 7.74 50.71 9.43 8.49
Botswana 49.56 8.07 52.11 8.50 50.27 9.12 48.61 9.32 48.19 7.84 8.57
Brazilia 45.89 9.36 45.86 8.82 45.38 9.28 53.14 9.07 49.16 9.37 9.18
Canada 48.32 9.71 49.14 9.13 49.05 10.19 50.58 9.66 48.75 9.96 9.73
Chile 47.55 8.12 47.02 8.95 49.72 9.75 51.39 8.48 54.69 9.20 8.90
Corea de 44.86 6.71 44.11 6.85 40.60 8.16 53.99 6.62 44.30 8.74 7.42
Sud

Congo 51.19 6.90 54.82 7.81 55.71 9.28 44.58 8.32 46.23 8.72 8.21
Croatia 51.70 7.39 45.20 8.24 46.02 9.08 46.16 7.49 48.00 10.69 8.58
Cipru 49.10 7.77 51.16 9.84 48.49 8.75 51.44 10.11 49.36 10.03 9.30
Cehia 50.22 8.15 44.09 8.03 42.87 9.36 51.02 9.11 50.59 9.00 8.73
Estonia 50.4 7.87 49.58 8.15 45.84 10.39 46.99 8.79 53.17 8.67 8.77
1
Etiopia 47.1 5.59 51.82 8.36 54.36 9.50 46.12 6.90 47.15 7.64 7.60
1
Elvetia 50.4 8.81 47.69 8.19 45.03 11.36 48.72 9.02 52.62 9.38 9.35
7
Fiji 49.6 6.84 49.27 9.06 46.00 9.06 48.03 7.39 47.21 8.62 8.19
8
Finlanda 49.8 9.26 49.46 8.82 51.60 8.63 47.84 9.75 50.33 11.04 9.50
4
Filipine 48.1 7.57 47.96 7.45 43.14 7.71 51.41 8.42 49.34 7.71 7.77
2
Franta 45.4 8.77 46.64 8.19 49.26 10.23 52.29 9.34 48.09 9.52 9.21
4
Germania 50.3 8.99 45.08 8.17 46.52 10.06 50.29 8.44 47.80 9.32 8.99
1
Grecia 48.6 7.14 52.42 9.04 47.45 10.88 53.19 9.80 51.53 8.91 9.15
0
Hong Kong 46.9 7.59 42.69 8.31 41.53 8.68 52.41 8.65 41.64 9.11 8.47
1
India 47.4 8.88 50.43 7.75 47.36 10.67 50.00 10.80 48.48 4.49 9.32
2
Indonezia 51.2 6.81 46.38 9.02 47.19 11.24 49.73 9.66 48.01 8.95 9.13
5
Israel 48.6 8.40 49.44 9.33 52.40 9.36 49.27 9.63 50.95 10.13 9.37
5
Italia 49.8 8.09 46.52 8.59 48.62 11.28 51.66 9.72 50.00 9.99 9.53
0
Japonia 46.7 8.06 42.21 8.81 37.82 9.30 57.87 7.38 41.53 10.46 8.80
3
Iordania 48.3 7.29 53.73 8.09 49.77 10.87 49.86 8.76 47.10 9.61 8.92
5
Letonia 49.3 8.65 43.79 9.54 44.21 8.87 51.11 9.49 49.91 9.87 9.24
9
Liban 48.3 8.58 46.10 8.14 44.56 10.40 53.55 9.14 49.40 9.11 9.08
2
Lituania 49.7 7.91 42.61 8.16 44.56 7.62 51.87 8.74 49.04 8.65 8.22
1
Marea 49.7 9.68 47.31 9.44 46.89 10.66 51.39 9.87 45.97 9.71 9.87
Britanie 9
Malaezia 50.0 5.58 48.55 6.77 47.08 7.03 48.14 6.31 47.61 7.39 6.62
3
Malta 50.4 8.79 49.56 9.03 45.97 11.61 52.35 10.01 50.66 9.70 9.84
5
Mexic 50.2 9.47 49.51 10.88 45.72 11.66 48.00 9.52 52.26 10.94 10.49
4
Maroc 48.8 6.93 48.95 8.01 45.22 8.50 50.87 9.08 49.10 9.06 8.32
1
Noua 50.6 9.36 46.83 9.19 44.18 10.27 49.59 9.92 49.49 8.78 9.50
Zeelanda 1
Olanda 49.7 9.22 46.08 8.77 43.91 10.90 48.61 9.71 49.94 9.21 9.56
5
Peru 48.3 7.60 43.64 7.88 47.36 9.51 53.39 8.29 51.29 9.98 8.65
5
Polonia 49.1 8.00 46.74 10.24 46.15 10.64 51.80 9.65 49.06 9.44 9.59
2
Portugalia 48.0 9.67 49.52 8.76 47.75 10.11 50.21 9.62 50.29 9.51 9.53
6
Romania 50.3 7.80 43.31 8.48 48.10 9.66 48.03 8.44 53.13 7.78 8.43
3
S.U.A. 50.0 10.00 50.00 10.00 50.00 10.00 50.00 10.00 50.00 10.00 10.00
0
Serbia 51.9 8.59 47.64 8.15 47.53 10.93 50.17 8.33 52.44 9.15 9.03
5
Slovacia 49.0 8.66 47.38 8.31 42.44 9.88 51.57 8.65 52.53 9.01 8.90
5
Slovenia 50.5 9.04 50.18 8.28 49.24 7.94 45.28 7.65 50.50 9.18 8.42
4
Spania 49.0 8.28 45.26 8.57 46.80 10.34 54.03 9.20 49.64 9.70 9.22
0
Taiwan 47.7 8.28 44.74 8.04 42.52 9.22 53.13 8.89 45.70 9.68 8.82
5
Tanzania 49.1 7.35 49.26 10.32 53.27 9.01 47.73 6.55 48.19 9.26 8.50
9
Turcia 51.5 9.51 47.89 9.07 48.71 11.13 49.88 10.18 52.70 9.48 9.87
9
Ucraina 46.4 7.09 39.05 7.63 43.89 7.35 48.02 5.88 42.06 8.65 7.32
5
Zimbabue 48.6 8.77 49.77 9.70 51.75 10.52 48.26 9.14 48.52 8.05 9.23
9
• Un alt studiu care a investigat diferenţele individuale cu
privire la trăsăturile de personalitate în cadrul mai multor
culturi a fost realizat de Schmitt, Allik, McCrae şi Benet-
Martinez (2007) (rezultatele sunt prezentate în tabelul
anterior).
• În cadrul cercetării, pe lângă noile perspective
metodologice ce facilitează compararea cross-culturală a
datelor referitoare la trăsăturile de personalitate, autorii
prezintă şi date despre trăsăturile de personalitate
colectate din 56 de societăţi.
• Rezultatele acestui studiu au scos în evidenţă faptul că
există unele paternuri semnificative în ceea ce priveşte
diferenţele individuale referitoare la personalitate.
• Astfel, autorii au identificat persoanele din Serbia şi
Croaţia ca fiind persoanele cu cel mai ridicat nivel al
extraversiei. La polul opus, cele mai introvertite persoane
s-au dovedit a fi cele din Franţa şi Bangladesh.
• Persoanele cu cel mai ridicat nivel al agreabilităţii sunt
cele din Iordania şi Republica Democrată Congo, iar cele
mai puţin agreabile persoanele din Japonia şi Lituania.
• Referitor la factorul conştiinciozitate, cele mai ridicate
niveluri au fost înregistrate pentru populaţia din Republica
Democrată Congo şi Etiopia, iar cele mai scăzute în
Japonia şi Coreea de Sud.
• În ceea ce priveşte factorul nevrotism, cele mai ridicate
niveluri au fost înregistrate în Japonia şi Argentina, în timp
ce valorile cele mai scăzute au fost obţinute în Republica
Democrată Congo şi Slovenia.
• Cele mai crescute niveluri pentru deschiderea spre
experienţă au fost identificate în Chile şi în Belgia, iar cele
mai scăzute în Japonia şi Hong Kong. Pentru a observa în
detaliu şi alte diferenţe şi similitudini cu privire la factorii
de personalitate, se poate consulta tabelul 18.
Referinţe bibliografice
• Allik, J., şi McCrae, R. R. (2004). Towards a geography of personality traits: Patterns
of profiles across 36 cultures. Journal of Cross-Cultural Psychology, 35, 13-28.
• Benet-Martínez,V., şi John, O. P. (1998). Los cinco grandes across cultures and
ethnic groups: Multitrait multimethodanalysis of the Big Five in Spanish and English.
Journal of Personality and Social Psychology, 75, 729-750.
• Rolland, J.P. (2002). Cross-Cultural Generalizability of the Five-Factor Model of
Personality In R.R. McCrae şi J. Allik (Eds). The Five-Factor Model of Personality
Across Cultures (pp. 7-29). SUA: Springer Sciences.
• McCrae, R. R. (2000). Trait psychology and the revival of personality and culture
studies. American Behavioral Scientist, 44, 10-31.
• McCrae, R.R. (2002). NEO-PI-R Data from 36 Cultures:Further intecultural
Comparisions In R.R. McCrae şi J. Allik (Eds). The Five-Factor Model of Personality
Across Cultures (pp. 105-127). SUA: Springer Sciences.
• Schmitt, D.P., Allik, J., McCrae, R.R., şi Benet-Martinez, V. (2007). The Geographic
Distribution Of Big Five Personality Traits: Patterns And Profiles Of Human Self-
Description Across 56 Nations. Journal of Cross-Cultural Psychology, 38(2), 173-
212.