1 SCARA DE ANXIETATE

CATTEL
1. R.B. Cattel şi testul său de personalitate
Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica
personalităţii umane a fost şi psihologul american R.B. Cattel. Acesta s-a
născut în Anglia, în anul 1905, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu
origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie de rudenie îndepărtată cu McKen
Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care,
între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani,
R.B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi
chimie. Spearman şi Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special
pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în USA
ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia
University). Din 1945 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois
unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate.

Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de

anxietate “C”.

2. Definirea generală a conceptelor utilizate.

Nevrozismul. Se prezintă ca un defect general de adaptabilitate,

surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate.

Anxietetea. Se caracterizează printr-o stare permanentă de

tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană,
incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii
neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice.

S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici (care au o

notă ridicată la nevrozism) de a avea o notă crescută şi la anxietate, însă
acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau
pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă
foarte ridicată la anxietate într-o situaţie realmente provocatoare de
anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza.

Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără

obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, este o trăire
subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea
conştiinţei de sine.

3. Definirea scărilor testului.

a. Eul social ideal (Q3)

Arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului
individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a
standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a
comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre
cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat
anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.

b. Forţa Eului; Emotivitatea (C)

Este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile
într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică
poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a
forţei Eului.

2
 c. Insecuritate; Tendinţă paranoică (L)
Reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la
creşterea anxietăţii.

d. Insecuritate în direcţia culpabilităţii (O)

Culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate combinată
cu auto-acuzare cauzată de presiunile Supraeului care generează
sentimentul de anxietate şi depresie.

e. Tensiunea ergică (Q4)

În acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită
pulsiunile trezite şi nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului
sexual, nevoia de consideraţie, teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de
această componentă. Nivelul acestei componente se manifestă în
înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate şi nervozitate.

4. Aplicarea şi corectarea testului

Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat
subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză.

CONSEMN

“ În aceste foi veţi găsi 40 de întrebări cu privire la greutăţile

pe care cea mai mare parte dintre oameni le întâmpină uneori în
viaţă.

Pentru a vă putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este

necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct, marcând
fie DA fie NU fie răspunsul intermediar, astfel încât să puteţi arăta
problemele pe care le puteţi avea.

3
 Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da
seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. După cum puteţi observa,
fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. Veţi
arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră, punând o
cruce, “X”, într-una din cele 3 căsuţe care se găsesc la dreapta.

Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu. (se vor da explicaţiile

necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă).

Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu

aţi putea să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. Se
recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil.

Rezolvaţi acum şi cel de-al doilea exemplu. Aveţi neclarităţi în

ceea ce priveşte modul de rezolvare a problemelor ? (în cazul în care
apar neclarităţi, se vor da explicaţiile necesare).

Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la

alegerea între A şi B, aşa ca în exemplul de mai sus. Reţineţi că
varianta B este întotdeauna la dreapta şi aveţi grijă la confuzii. Ţineţi
minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “Între cele două “ sau
“Nesigur”, decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între A
şi B.

Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă, să răspundeţi la fiecare

problemă printr-un singur răspuns. Răspunsurile dumneavoastră vor
fi strict confidenţiale, aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le
veţi da.

Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare

întrebare, în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi
nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau
de cum gândiţi în mod obişnuit. Este posibil să fi răspuns şi altădată

4
la întrebări asemănătoare; acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi
în momentul de faţă.

Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 minute, unii în

maxim 10 minute.

Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în

totalitate.

În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi

noul răspuns în căsuţa corespunzătoare.

Are cineva ceva de întrebat ? (se vor da explicaţiile necesare)

Acum începeţi să lucraţi testul propriu-zis.

CORECTARE

După colectarea tuturor foilor de răspuns, se va aplica grila

transparentă şi se vor număra 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item,
funcţie de căsuţa marcată. Dacă se doreşte nota parţială, se vor marca, sub
fiecare coloană, notele Q3, C, L, O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1.
Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi
marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. Extrageţi separat
notele totale din coloana A şi B, raportaţi-le ( A/B) şi treceţi rezultatul pe
foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. Adunând aceste două
note, A şi B, se va obţine nota brută totală. Efectuaţi (dacă este necesar)
corecţia de vârsta şi transformaţi, utilizând tabelul 2, nota brută în notă
standard. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui
scop, nu înainte de a efectua, dacă circumstanţele o cer, corecţia de vârstă
şi sex. După aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonaţi aceste note şi
indicaţi sub fiecare notă brută, nota standard corespunzătoare.

INTERPRETAREA NOTELOR

5
 După corectarea testului, sunt posibile 3 (trei) note finale:

1. O singură notă totală de anxietate - suma punctelor pentru

toţi cei 40 de itemi. Este practic suma notelor A şi B.

2. O distincţie între nota A (anxietate voalată, acoperită),

care este suma punctelor obţinute în coloana 1, itemurile 1-20 şi nota B
(anxietate manifestă, simptomatică), suma punctelor obţinute în coloana
2, itemurile 21-40.

3. O distincţie între toate cele 5 note, corespunzătoare

structurilor care intervin în anxietate. Este suma punctelor obţinute pentru
fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A şi B).

Este util a se dispune separat itemurile cu “simptoame manifeste”,

în primul rând ca indice al anxietăţii reale, iar în al doilea rând pentru a
indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit, de
tentativa sa de a exagera simptoamele. Corectarea primelor 20 de
întrebări ne dă nota A (anxietate voalată), iar corectarea celorlalte 20 de
întrebări ne dă nota B (anxietate manifestă).

O nota standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate.

O nota cuprinsă între 0 şi 3, indică o persoană liniştită, flegmatică,

tenace, glacială, distinsă.

În cazul în care nota standard este peste 8, se vor extrage şi notele

componente (Q3, C, L, O, Q4), obţinute din notele brute totale ale acestor
factori, din coloanele A şi B. Aceste note se transformă apoi în note
standard utilizând tabelul 4. Limitele normalităţii se află situate între
notele standard 4 şi 5. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai
profund în creşterea anxietăţii subiectului.

6
 Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din
observarea subiectului în momentul aplicării probei, sau date rezultate din
anamneza, în scopul creării unei imagini cât mai clare a problemei sale.

În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8, se indică

aplicarea unor probe mai performante, cum ar fi spre exemplu proba
16-PF.

7
 Tabelul 1

Factorii primari ai personalităţii şi numărul itemilor alocaţi

lor în test

Nr. Factori primari ai Nr. Nr. itemilor care-l

personalităţii
1. Q3 - Defect de integrare sau
de coeziune a conştiinţei de
sine.
2. C - Lipsa de forţă a Eului
sau nevrozism general,
slăbiciune a Eului.
3. L - Insecuritate paranoică,
lipsă de securitate socială.
4. O - Sentiment de
culpabilitate, depresie
patologică, anxietate
depresivă.
5. Q4 - Tensiune ergică, pul-
suni şi nevoi nesatisfăcute,
excitarea apetitului sexual
item reprezintă în test
8 1, 2, 3, 4, 21, 22,
23, 24
6 5, 6, 7, 25, 26, 27
4 8, 9, 28, 29
12 10, 11, 12, 13, 14,
15, 30, 31, 32, 33,
34, 35
10 16, 17, 18, 19, 20,
36, 37, 38, 39, 40

8
 Tabelul 2

Transformarea notelor brute totale în note standard

Clasa A+B A+B Procentaj teoretic

bărbaţi femei
parţial cumulat
0 0 - 10 0 - 14 3,6 3,6
1 11 - 14 15 - 18 4,5 8,1
2 15 - 19 19 - 23 7,7 15,8
3 20 - 23 24 - 27 11,6 27,4
4 24 - 27 28 - 31 14,6 42,0
5 28 - 32 32 - 36 16,0 58,0
6 33 - 36 37 - 40 14,6 72,6
7 37 - 40 41 - 44 11,6 84,2
8 41 - 45 45 - 49 7,7 91,9
9 46 - 49 50 - 53 4,5 96,4
10 50 - 80 54 - 80 3,6 100

9
 Tabelul 3

Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii

Clasa Q3 C L O Q4
0 0 - 0 0-2 0-2
1 1 0 - 3 3
2 2 1 1 4-5 4-5
3 3 2 2 6-7 6
4 4 3 3 8 7-8
5 5 4 - 9 - 10 9
6 6 5 4 11 -12 10 - 11
7 7-8 6 5 13 12 - 13
8 9 - 10 7 6 14 - 15 14
9 11 8 - 16 - 17 15 - 17
10 12 - 16 9 - 12 7-8 18 - 24 18 - 20

10
 Tabelul 4

Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale

şi nevrotice

Grupul Număr Medie Calificativ Eroare-tip

asupra
mediei
Normali 795 26,75 11,16 0,40
Nevrotici 154 38,34 12,40 1,03
Isterie 59 44,75 12,80 1,63
anxioasă

Tabelul 5

Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii

înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3

Sex Vârsta Q3 C L O Q4
B 17 - 19 - - - -2 -
B 20 - 24 - - - -1 -
B 25 - 29 - - - 0 -
B 30 - 34 - - - +1 -
B 35 - 39 - - - +2 -
F 17 - 19 -1 -1 -4 - -2
F 20 - 24 -1 -1 -3 - -1
F 25 - 29 -1 -1 -2 - 0
F 30 - 34 -1 -1 -1 - +1
F 35 - 39 -1 -1 0 - +2

11
 5. Interpretarea psihologică a notelor standard

Note Nivelul Evaluare

standard anxietăţii
10 Anxietate foarte
puternică
9 Anxietate
puternică
8 Notă medie la
nevrozism
7 Puţin nevrotici
6 Anxioşi
5 Normali
4 Normali
3 Normali
2 Apatici
1 Apatici
0 Apatici
Prezintă o netă anxietate nevrotică.
Sunt necesare sfaturi sau o
psihoterapie a nevroticilor. Se
recomandă aplicarea altor probe
suplimentare precum şi o defalcare
a notei totale pe factori.
Idem ca la nota 10
Idem ca la nota 10
În mod esenţial normali în ceea ce
priveşte anxietatea.
Idem ca la nota 7
-
-
-
Tensiuni afective diminuate,
persoane liniştite, flegmatice,
tenace, placide, distinse, apte
pentru a suporta sarcini, momente
de criză, stres.
Idem ca la nota 2
Idem ca la nota 2

Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a

distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare, de o
anxietate patologică de origine nevrotică. Experienţele arată că Q 3 şi Q4
sunt mai puternic determinate de mediu decât celelalte şi că anumite
influenţe constituţionale intră în forţa Eului. Factorul C variază cel mai

12
puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt, iar factorii O şi L
rămân constanţi.

Se poate presupune că situaţiile de stres nu numai că generează o

puternică presiune la pulsiunea Q4, dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte
forţa Eului, în acest fel putând să apară şi boala psihică.

6. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea

corecţiei de vârstă
Se stabileşte nota brută totală.

Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de

referinţă de 27 de ani şi 6 luni (media de referinţă)

Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în

care subiectul are o vârsta mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în
cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni.

Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii

diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută
totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. În general,
diferenţa este de un punct la 5(cinci) ani. Interpretarea va avea în vedere
distincţia dintre anxietatea situaţională, de moment, care este trecătoare şi
este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică,
prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional
predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. Această distincţie
se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului
subiectului. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi
supravegheată atent.

13
 2 ANEXA 1
· Nota 10 - Anxietate nevrotică foarte puternică, fiind necesară o
intervenţie terapeutică
· Nota 9 - Anxietate puternică
· Nota 8 - Anxietate medie superioară
· Nota 7 - Nervoşi
· Nota 6 - Anxioşi de nivel mijlociu
· Nota 5 - Normali
· Nota 4 - Normali
· Nota 3 - Normali
· Nota 2 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză sau stres
· Nota 1 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză sau stres
· Nota 0 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză sau stres
Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a
accentua anxietatea
A>B = Anxietatea este voalată, ascunsă,
mascată
A<B = Anxietatea este accentuată, manifestă
A=B = Tratarea corectă a probei

14
 3 ANEXA 2

Întrebarea Stânga grilei Centrul grilei Dreapta grilei

numărul
1 2 1 0
2 0 1 2
3 0 1 2
4 2 1 0
5 2 1 0
6 0 1 2
7 2 1 0
8 2 1 0
9 0 1 2
10 0 1 2
11 0 1 2
12 2 1 0
13 2 1 0
14 0 1 2
15 2 1 0
16 2 1 0
17 0 1 2
18 2 1 0
19 0 1 2
20 2 1 0
21 2 1 0
22 0 1 2
23 0 1 2
24 2 1 0
25 2 1 0
26 0 1 2

15
27 2 1 0
28 2 1 0
29 0 1 2
30 0 1 2
31 0 1 2
32 2 1 0
33 2 1 0
34 0 1 2
35 2 1 0
36 2 1 0
37 0 1 2
38 2 1 0
39 0 1 2
40 2 1 0

16
 4 Cuprinsul
SCARA DE ANXIETATE CATTEL........................................................
1. R.B. CATTEL ŞI TESTUL SĂU DE PERSONALITATE..................................
2. DEFINIREA GENERALĂ A CONCEPTELOR UTILIZATE...............................
3. DEFINIREA SCĂRILOR TESTULUI.............................................................
a. Eul social ideal (Q3)...........................................................................
b. Forţa Eului; Emotivitatea (C).............................................................
c. Insecuritate; Tendinţă paranoică (L)..................................................
d. Insecuritate în direcţia culpabilităţii (O)............................................
e. Tensiunea ergică (Q4).........................................................................
4. APLICAREA ŞI CORECTAREA TESTULUI..................................................
5. INTERPRETAREA PSIHOLOGICĂ A NOTELOR STANDARD.........................
6. MODUL DE CALCUL AL INDICELUI T ŞI EFECTUAREA CORECŢIEI DE
VÂRSTĂ.......................................................................................................
ANEXA 1.....................................................................................................

ANEXA 2.....................................................................................................

CUPRINSUL...............................................................................................

17