Psihologia Personalitii

- note de curs -
2
Introducere
1. Definirea conceptului de personalitate
n viata defiecarezi utilizm frecvent termenul depersonalitate. Esteun termen care, deobicei, aparen relatie
cu proceselededezvoltarepsihic cesedesfsoar petot parcursul vietii si al cror rezultat esteaparitia si
manifestarea diferentiat a personalittii.
Chiar daca diferenteledintreoameni aufost identificatenc dinantichitate, demulteori eleaufost considerate
a fi n firea lucrurilor si nu s-a ncercat explicarea lor. ,,Conceptul modern depersonalitate si studierea
procesului deformarea personalittii sunt fenomenefoarterecente, mai noi chiar dect studiiledesprecultur si
societate (Zlate, 2004, p.230).
Prin urmare, estenecesar sa delimitm personalitatea ca realitate psihologica depersonalitatencalitatede
concept, caredevineun punct dereper n abordarea teoretica a personalittii:
- Ca realitatepsihologic, personalitatea desemneaza omul viu, concret empiric, cu visesi deziluzii, cu
realizri si esecuri, omul real; totalitatea psihologic ce caracterizeaz si individualizeaz un om n
particular.
- Abordat ca si concept, personalitatea estecel mai complex obiect destudiual psihologiei. Acest concept
nglobeaz aproapetoat psihologia deoarecenu exist teoriesau conceptiecares nu seraporteze, ntr-o
masur mai maresau mai mic, la conceptul depersonalitatesi teoriilecareabordeaz acest concept.
Cu alte cuvinte, se poate spune c, din punct de vedere teoretic, personalitatea este cadrul de referint
fundamental pentrudefinirea sensului si valorii explicativealecelorlaltenotiuni psihologice.
Din punct devederepractic, personalitatea estecea mai complex realitateuman cu careintrm n contact, o
influentm, odirectionm, oameliorm, fiindunimportant ghidnmodelarea concreta a omului. Numai prin
referirela personalitateputem ntelegesi ajuta omul nconstructia sa.
Personalitatea estecea caremediaz receptarea si acceptarea influentelor externe, leintegreaz nstructurilesale
si le transform n prghii orientative si reglatorii pentru toate manifestrile sale. Tot ea este cea care
diferentiaz pecineva dealtcineva si d fiecruia o anumit valoare. Numai omul arepersonalitatesi, pemasur
ceea sedezvolt, produceo seriedeefecteasupra manifestrilor sale: stabilizeaz conduitele, ledirectioneaz
unitar, asigur consensul gndului cu fapta, lefacesa fieadaptatela conditiileprezentedar si viitoare, valorific
toatecapacittilesi posibilittileomului.
1.1 Concepte apropiate
Utilizm zilnic termeni precum: individ, persoan, personalitate. La o analiz mai atent, desi decelemai multe
ori par sinonimi, cei trei termeni exprim continuturi diferite:
Termenul de individ
1
desemneaz orice entitate indivizibil care este determinat biologic. n aceast
acceptiune, el esteaplicabil ndescrierea si analiza nunumai a omului, ci a oricarui organism viu plant sau
animal. Termenul individ se aplic tuturor organismelor vii si desemneaz acea totalitate a
elementelor si nsusirilor fizice, biochimice, biologicesi psihofiziologice-nnscutesau dobndite-
careseintegreaz ntr-un sistem pebaza mecanismului adaptrii la mediu(M. Golu, A. Dicu, 1972,
p.239).
Fiindo fiint vie, o entitatebiologic si o unitatestructural-functional indivizibil, omul este, primordial, un
individ. Derivat din acest termen este cel de individualitate, ce desemneaz individul luat n ansamblul
propriettilor saledistinctivesi originale. Acest aspect impune, dinpunct devederemetodologic, ca fiecare
individ s fieacceptat ca unicitate, practic irepetabil, ca mod dea fi al generalului n si prin particular
Persoana (lat. persona- masc, aparent), serefer explicit la fiinta uman, la modul sudea fi o
reuniunedetrsturi psihomoraleinternesi psihofiziceexterne; persona est substantia individua
rationalis naturae / persoana esteo substant individual denatura rational-(Boethius, sec. VI).
Termenul depersoan estecorespondentul, n plan social, al individului nplan biologic. El desemneaz
individul umanconcret, ntr-uncadrurelational dat, asa cum esteperceput decei dinjur. Princontinut, termenul
depersoan includeansamblul nsusirilor psihice, careasigur adaptarea la mediul social istoric si n cadrul
acestor nsusiri sesubliniaz necesitatea prezentei componentelor deordin superior constient. Seafirm astfel c
omul estepersoan nvirtutea faptului ca si definesteconstient atitudinilefat derealitate.
Spredeosebiredeindivid, careesterodul evolutiei biologice, persoana esteconsiderat produs al dezvoltrii
social istorice. Atributul depersoan nuestedat prinnastere; el sedobndestetreptat nontogenez, gratie
procesului desocializare. Exist situatii ncareacest atribut sepoatepierde: deexemplu, nanumiteboli psihice
1
individio (lat.): indivizibil
3
care se caracterizeaz prin alterarea eului, a imaginii de sine, a autoperceptiei si a perceptiei realittii
nconjurtoare.
Similar cuindividualitatea, personalitatea esteconceptul carecuprindentregul sistem al atributelor,
structurilor si valorilor de care dispune o persoan; este un sistem generic supraordonat al
componentelor bioconstitutionale, psihicesi socio-culturalealeomului (persoana si personalitatea
sunt determinatii atribuite exclusiv omului). Altfel spus, conceptul de personalitate desemneaz
subiectul umanconsiderat ca unitatebio- psiho-social, ca purttor al functiilor epistemice (homo
sapiens), comunicrii (homo comunicans), pragmatice (homo faber) si axiologice(homo valens). In
acceptia sistemic, personalitatea esteunmacrosistem al invariantilor informationali si operationali,
ceseexprim constant nconduit si sunt definitorii saucaracteristici pentrusubiect.
Personalitatea estepersoana plus o not devaloarecareseadaug datorit organizrii superioarea persoanei.
Personalitatea serefer la particularittilepsihiceindividuale, la ceea cel diferentiaz sau detaseaz peun om
deunaltul.
Asadar, personalitatea arerolul dea raporta un individ la altul cci o persoan arepersonalitatenumai n relatie
(comparativ) cu altii. Esential n acest context este faptul c, spre deosebire de persoan, notiunea de
personalitateesteintrinsec legat deodimensiuneaxiologic, devaloare.
Termenul depersonaj serefer la vesmntul social al personalittii. Personajul seprezint ca o masc n spatele
creia se ascunde persoana. Putem sa ntelegem persoana prin intermediul personajului care ne prezint o parte
din personalitatea persoanei dar, n acelasi timp, ascunde, relev si trdeaz alteprti aleacesteia. La rndul sau,
personalitatea seexprim prinpersonaj si sufer chiar unelemodificri prinintermediul acestuia. Exist situatii
n carentrepersonalitatea persoanei si personaj exist relatii dearmonie, dar pot s apar si situatii de
contradictiesau disonant care, atunci cnd seadncesc, destructureaz si perturb personalitatea.
Ctevadefiniii psihologice alepersonalittii:
G.W. Allport: personalitatea esteo unitatea sistemelor dinamiceprincareseefectueaz o adaptare
original;
R. Cattell explic temenul ca fiindunsistem al deprinderilor proprii subiectului, carepermit o
previziuneasupra comportamentelor acestuia;
W. Stern (fondatorul personologiei) apreciaz c personalitatea esteuntot functional, structurat,
orientat finalist, articulat ntr-un sistem ierarhic depersoane;
PentruH. S. Sullivan, esteunmodel dedurat relativ a situatiilor periodiceinterpersonale, ce
caracterizeaz viata uman.
A. Kardiner opereaz o distinctientrepersonalitatea de baz ce rezult dintr-o comunitatede
cultur si personalitatea de statut, suprapus primeia si rezultnddinpozitia individului nsistemul
social. In acelasi curent de idei, G.H. Mead, apoi T. Parsons definescpersonalitatea ca un set de
roluri i valori interiorizate.
C.L. Rogers consider c sistemul depersonalitate senchiden sineorganizndu-sesi sedeschide
sprelume, obiectivndu-senvalori.
Dup K. Lewin, persoana si mediul sunt interdependente, unul construindu- sen functiedecellalt
saudeansamblul celorlalteetc.
Considerm personalitatea ca proces si produs, ceintegreaz biologicul si ereditatea, psihologicul si
viata concret, socialul si valorilesi ncercm s afirmm toateacestedimensiuni, fr a absolutiza pe
una n defavoarea celeilate. n studiul psihologic al personalittii se detaseaz (n mare) dou
modalitti de abordare: cea factorial preocupat de identificarea si stabilirea corelatiilor dintre
trsturi si cea structural, preocupat de surprinderea organizrii globale a personalittii, de
identificarea profilelor.
4
Abordri alepersonalittii ndiferitelescoli psihologice
P (Perspectiv) C (Concepte cheie) T (Teoreticieni)
BIOLOGIC - temperament;
- evolutie;
- adaptare;
- ereditate;
- activitatenervoas superioar;
- emisferecerebrale.
- EYSENCK
- BUSS
- KAGAN
COGNITIV - eficacitate;
- autoeficacitate;
- asteptri;
- construct personal;
- modelare.
- KELLY
- BANDURA
UMANIST - autorealizare;
- creativitate;
- libertate;
- flow (curgere);
- experient.
- MASLOW
- ROGERS
NVTARE - ntrire;
- recompens;
- stimul;
- conditionare.
- SKINNER
- DOLLARD
- MILLER
PSIHODINAMIC - id;
- libido;
- ego, superego;
- conflict, fixatie.
- FREUD
- ADLER
- J UNG
- HORNEY
- FROMM
FACTORIAL - trsturi;
- tipuri;
- nevrotism;
- extroversie.
- ALLPORT
- CATTELL
5
Abordarea psihanalitic a personalitii
Teoria psihanalitic a lui Freud
I nstinctele - fore de dinamizare a personalitii.
Freuda interpretat functionarea psihicului uman n termeni biologici, prin analogiecu functionarea
somatic. Cu altecuvinte, Freud considera c la baza activittii psihicest asa numita energiepsihic, cedifer
sub aspectul formei, dar nusi al continutului deenergia fizic.
Mai mult, el consider c energia fizic poateinfluenta psihicul, deunderezult conceptul psihanalitic de
instinct. Instinctul constituiereprezentarea mintal a unor stimuli denatur fiziologic. Instinctul devine, la
Freud, baza careactiveaz si directioneaz personalitatea. Termenul cel mai potrivit estecel deimpuls (driving
force). Instincteleconstituieo form deenergiecarefacelegtura dintrenevoilebiologicesi dorinteledenatur
psihic si are rol motivator. Se poate spune c Freud este partizanul unei teorii homeostatice asupra
personalittii. Scopul instinctului estesatisfacerea nevoii si prin aceasta, reducerea tensiunii nervoase. Freud
estedeprerec energia psihic poatefi ns si deplasat iar modul n careserealizeaz aceast deplasare
determin modul n caresestructureaz personalitatea.
Interesele, atitudinile, preferinteleadultului nusunt altceva dect formededeplasarea acestor tendinte
(instincte) denatur subconstient.
Instincteleseclasific ndou mari categorii:
a) I nstinctele vieii (Eros)
Audrept scop supravietuirea individului si speciei prinsatisfacerea unor nevoi cum ar fi nevoia dehran,
aer, sex.
Energia psihic specific acestor instincteestedenumit deFreud1ibido.
Cel mai important instinct al vi et ii este, dup Freud, cel sexual, careestedefinit ntr-unsens mai larg, si
anumecel deactivitti agreabile.
b) I nstinctele morii (Thanatos)
O component important a instinctului mortii o reprezint tendinta agresiv carereprezint dorinta de
distrugeredeplasat dela propria persoan sprealteobiectesi persoane.
Structura personalitii
Initial Freuddiviza personalitatea ntrei ni vel esaui nstant e: conti ent-uti l i zat nsensul obisnuit
al termenului, subcontient si incontient.
Contientul reprezint pentru Freud un aspect limitat al personalittii pentru c doar o mic parte a
gndurilor, sentimentelor, senzatiilor seafl nconstiint la unmoment dat.
(Fcnd o comparatiecu un iceberg, Freud considera ca fiind constientul ceea cesevedela suprafat).
Incontientul reprezint partea cea mai important a psihismului umansi cuprindeinstinctele, dorintele
caredirectioneaz comportamentul uman. Inconstientul esteprincipala surs motivatoarea vietii psihicesi
cuprindefortesi energii pecareomul nulepoatecontrola.
Precontientul este depozitul ami nti ri l or, gndurilor, i magi ni l or de care subi ectul nu este
constient pe moment, dar care pot fi aduse cu usurint n constiint. Ulterior, Freud si-a revizuit teoria si a
descris trei structuri psi hi cecunoscute.
Id-ul
corespundeconceptului deinconstient (desi exist si aspecteneconstientizatesi la nivel deego si super-
ego)
esterezervorul tuturor instinctelor;
contineenergia psihica numit libido;
aredrept obiectiv satisfacerea nevoilor fiziologice;
opereaz pebaza principiului plcerii (adic pentru evitarea durerii si cresterea satisfactiei prin reducerea
tensiunii);
caut satisfacerea imediat a instinctelor;
esteo instant psihic primitiv, amoral, insistent si turbulent carenu perceperealitatea (secomport ca
uncopil mic);
obtinesatisfactieprinactivitti reflexesauprinintermediul unor actiuni halucinatorii saufanteziste, detip
6
substitutiv, pecareFreudlenumesteproceseprimare.
Pemsur cecopilul evolueaz, el ncepes-si dea seama decerintelelumii reale(nupoti l ua hrana dela
altcineva fr a suporta consecintele), dezvoltnd capacitti psihicespecificeadultului, capacitti pecareFreud
ledenumesteprocese secundare.
Ego:
secomporta nacordcuprincipiul realittii;
estestpnul rational al vietii psihice;
arerolul dea ajuta Id-ul s obtin satisfactii ntr-o maniera convenabil, acceptabil social; (Deci nu
blocheaz, ci amn sau redirectioneaz maniera desatisfacerea tendintelor ld-ului) (Freud compar Ego-ul
cu clretul carestrunesteun cal nrvas.)
servestela doi stpni Id-ul si realitatea, cutnd s realizezeo medierentrecei doi.
Super-ego
unset inconstient decredinte, atitudini, normemoralensusitedeindividncopilrie(notiuniledebinesau
ru).
latura moral a personalittii;
sensusestenjurul vrstei de5-6ani si cuprindereguliledeconduit pecareletransmit printii copilului.
Prinintermediul pedepselor, recompenselor si exemplelor, copilul nvat caresunt comportamentele
agreatedeprinti.
Acestereguli decomportament moral sunt internalizatesi mai trzi useconstat c adul tul ncepes-si
autoadministrezerecompensesi sanctiuni.
Controlul parental estenlocuit deautocontrol.
Super-ego-ul:
esteputernic, irational, orb;
arerolul dea inhiba tendinteleinstinctivealeId-ului;
aredrept obiectiv perfectionarea moral.
Ego-ul seafl sub presiunea celor dou puterniceforteopuse, aflatenconflict. Ego-ul aredeluptat cu:
Id-ul, realitatea si cuSuper-ego-ul.
Cnd Ego-ul esteprea sever presat, apareanxietatea (team tar obiect bineprecizat).
Freudconsidera c anxietatea reprezint o important partea psi hi cul ui si areunrol deci si v n
decl ans area comportamentelor psihopatologice: nevroticesi psihotice.
El era deprerec sursa anxiettii primareseafl n trauma cauzat denastere. (Ftul seafl protejat n
interiorul organismului mamei si toatenevoilesalesunt satisfcutepeloc. Odat cunasterea, copilul este
aruncat ntr-o lumeostil).
Freud distinge trei forme de anxietate:
1. Anxietate obiectiv- implic team depericoletangibile(defoc, ap, decutremur).
- areun scop adaptativ, dea apra organismul depericole;
- ea dispareatunci cnd dispareamenintarea;
- poatembrca aspectepatologice, cnddevinefobie.
2. Anxietatea nevrotic - si are ori gi ni l e n copilrie, n conflictul dintre nevoia de satisfacere a
instinctelor si datelerealittii;
- ea capt un caracter inconstient;
- reprezint teama dea fi pedepsit pentrusatisfacerea unor tendinteinstinctive(mai ales sexualesi
agresive).
3. Anxietatea moral
- rezult din conflictul dintre tendintele Id-ului si cerintele Super-ego-ului (este teama de propria
constiint, culpabilitatea, rusinea).
Indiferent din cecategoriefaceparte, prezenta anxiettii reprezint un semnal dealarm c lucrurilenu
merg cum ar trebui. norganism seacumuleaz o tensiunecaretrebuiedescrcat. Anxietatea previnesubiectul
defaptul c Ego-ul su esteamenintat si dac nu seia o msur, el va fi depsit.
Cum poateEgo-ul s seapere?
- subiectul poatefugi desituatia ameninttoare;
- poates-si refulezeinstinctele;
- poateurma perceptelepecarei leimpunepropria constiint.
Dac nici una din acestemetoderationalenu d rezultate, subiectul apeleaz la mecanismeirationale
deaprarealeEgo-ului.
Mecanismele de aprare aleEgo-ului reprezint negri saudistorsionri alerealittii, eleoperndn
7
planinconstient.
Reprimarea (refularea):
- esteeliminarea involuntar (inconstienta) a unor continuturi dinconstiint, (ex.: uitarea unor continuturi
psihiceindezirabile, depild, refularea instinctului sexual pan la impotent);
- estespecific tuturor comportamentelor nevrotice.
Formatiunea reactional:
- nlupta mpotriva unui impuls inacceptabil, subiectul activeaz opusul acestuia (ex.: o persoan careeste
puternic asaltat deimpulsuri sexualepoatedeveni o lupttoareactiv pentrumoralitate!)
Proiectia:
- reprezint atribuirea propriilor tendinteinacceptabilealtei persoane(nueul ursc, ci el m urste!").
Regresia:
- ntoarcerea la un stadiu timpuriu al vi et i i psihice(ex.: dezvolt un comportament copilros si excesiv
dedependent).
Rationalizarea
- reinterpretarea propriului comportament ntr-o manier, mai rational, ceea cel faces par mai acceptabil
(ex.: justificarea unor acteinaccesibile; strugurii sunt acri -cineva carea fost respins si poatespunec
persoana carel-a respins nu l merit sau aremultedefecte).
Deplasarea
- apareatunci cnd obiectul sprecaresendreapt satisfacerea unui impuls nu esteaccesibil, (ex.: sotul
deplaseaz agresivitatea resimtit fat desef asupra sotiei sau copilului).
Sublimarea
- i mpl i c modificarea continutului instinctului nsusi, (ex.:sublimarea energiei sexualeprinintermediul unor
activitti artistice).
Ca si deplasarea, sublimarea reprezint o sol ut i epsihologic decompromis carelas o seriedetensiuni
psihicenedescrcate. MecanismeledeaprarealeEgo-ului nufunctioneaz dect peplaninconstient. Dac
acestea distrug (cuexceptia demersului psihanalitic careestecontrolat) subiectul dezvolt o tulburarepsihic.
Fazele psihosexuale ale dezvoltrii personalitii
Freud era deprerec omul si formeaz o personalitateunic si acest proces serealizeaz n copilriesi
arela baz interactiunea printe-copil (n primii 5 ani deviat).
Exist situatii cnd subiectul nu reuseste s depseasc integral un anumit stadiu al dezvoltrii
psihosexualea personalittii, rmnndfixat ntr-unstadiuinferior. Acest lucrusentmpl pentruc nevoile
respectivului stadiunuaufost integral satisfcutesi conflictelespecificenuaufost rezolvate.
Incazul fixatiei, o partea energiei psihicermneinvestit nstagiul inferior al dezvoltrii psihice,
pentrucel elaltestadii rmnndmai putin energie.
Nevoilesexualealecopilului sunt specificefiecrui stadiu(N.B.) Freuddefinea impulsurilesexualentr-
un mod mai larg si anumecel deplceresau satisfactiefizic.
1. Stadiu oral (de la natere pn la 2 ani):
principala surs desatisfactiea copilului estegura, (activittileagreabile: supt, nghitit, muscat);
copil ul seafl n dependent total demam;
el nvat dela mam n acest stadiu dac lumea ebun sau rea, dac i d satisfactii sau l frustreaz, dac e
sigur sau periculoas;
nacest stadiuauloc dou tipuri deactivitti: activitateoral dencorporaresi activitti oraleagresiv-
sadice.
Unadult fixat nacest stadiul oral dencorporareva efectua nmodexcesiv activitti cucaracter oral:
mncat, but, fumat.
Dac subiectul a fost excesiv degratificat ncopilrie, el va dezvolta untip depersonalitatedenumit
pasiv-oral, caracterizat mai ales prin optimism si dependent exagerat.
A doua faz oral estefaza oral-agresiv careseinstaleaz cnd copilului i apar dintii. Ca rezultat, al
experientelor dezagreabilecopilul poates-si priveasc mama cu dragostesi ur.
Personalittilefixatenacest stadiusecaracterizeaz prinpesimism, ostilitatesi agresivitate. Elesunt
sarcastice, manifest tendintesadicefat decei lalt i, sunt invidiosi si autendinta dea-i manipula pecei l al t i
(tip depersonalitateoral-sadic).
2. Stadiul anal (de la 2 la 4 ani):
esteetapa ncarencepenvtarea deprinderilor igienice;
eliminarea fecalelor producesatisfactiecopilului, dar acesta trebuies nvetes-si amneaceast satisfactie;
8
aceast etap esteconflictual pentru ambeleprti (copil-printe);
acum copilul nvat faptul c poateexercita uncontrol asupra printilor conformndu-sesaunucerintelor
acestora;
In cazul n careprintii sunt excesiv deseveri, copilul poatereactiona dou feluri la aceast frustratie:
a) s defecen locuri si n perioadeinterzise: dac rmn fixati n acest stadiu, rezult personalitateanal-
agresiv: cruzime, tendintedistructive, crizedenervi, dezordine, i vedepeceilalti ca penisteobiectecare
trebuieposedate.
b) retinerea dela defecarepoategenera personalitatea anal-retinut: ncptnare, zgrcenie, rigiditate,
tendint compulsiv sprecurtenie, constiinciozitate.
3. Stadiul falic ( 4- 5 ani):
senzatiileagreabilesi mut sediul nzona organelor genitale;
copilul pierdemult timp cuexplorarea saumanipularea propriilor organesexualesaualealtor copii:
masturbare, comportamentefanteziste, copilul estecurios n legtur cu nasterea, cu diferenteledesex,
manifest tendinta dea secstori cuprinteledesex opus;
acum apar conflictelelegatedemasturbaresi dedorinteleincestuasealecopilului.
Conflictul debaz n acest stadiu secentreaz n jurul dorintei sexualeinconsientefat deprintelede
sex opus, corelat cu dorinta dea nlocui sau distrugepeprinteledeacelasi sex.
complexul Oedip (iubirea biatului pentrumam si dorinta dea-si distrugetatl);
complexul decastrare(anxietatea decastrare, teama c tatl i va tia organul sexual). Datorit anxiettii de
castrare, bietelul va refula dorinta sexual fata demam ajungndu-sela rezolvarea complexului Oedip
prinnlocuirea dorintei sexualefat demam cuunsentiment mai acceptabil si prinidentificarea cutatl,
careare, printrealtele, ca efect si dezvoltarea Super-ego-ului;
la feteaparecomplexul Electra (ntimpul stadiului falic obiectul" dragostei fetitei devinetatl);
invidia penisului (fetita l si invidiaz petat pentru ceea ceel posed);
fetitelenacest stadiuauconvingerea c aupierdut" penisul.
Freud considera c la femei nu serezolv niciodat complet complexul Electra, ceea cefaceca femeiles
aib unSuper-ego mai slab.
Rezolvarea acestui complex la fetear nsemna identificarea cu mama si reprimarea i ubi ri i fat detat.
Rezolvarea insuficient a complexelor descrisepot mentinela vrsta adult diversevariantealeanxiettii
decastraresau alei nvi di ei penisului.
Personalitatea falic: narcisism, tendinta dea atragesexul opus, dificultti n a stabili relatii sexuale
maturecuparteneri desex opus; nevoiecontinu derecunoasteresi apreciere, cndnuli seacord consideratia
cuvenit manifest sentimentedeinferioritatesi inadecvare.
Persoana falic masculin Persoana falic feminin
vanitos. - excesiv de feminin
- sigur de sine - tind s cucereasc brbaii,
flirteaz frecvent.
- cuceritor
- tendina de a-i dovedi mereu
masculinitatea.
Urmtorii 5-6 ani suni mai l i ni s ti t i pentrucopil, acum instinctelesexualesunt nfaz latent, fiind
sublimatenactivitti sportive, hobby-uri, activitti scolaresi prietenii cupersoanedeacelasi sex.
4. Stadiul genital:
ncepela vrsta puberttii;
organismul tindesprematurizaresexual;
esteunstadiumai putinconflictual;
energia sexual sedescarc prinintermediul unor refulri socialmenteacceptabile;
individul normal gsestesatisfactii n dragostesi munc.
9
Abordarea neopsihanalitic
Teoria personalitii la Carl Gustav J ung
C.G.J ung nu estedeacord cu Freud n ceea ceprivestenatura libido-ului. El consider c libidoul nu este
o energieeminamentesexual, ci o energievital nediferentiat.
J ung utiliza termenul delibido ndou sensuri ca energie vi tal difuz si ca energie psihic care
alimenteaz activitatea psihic (pebaza acestei energii sunt posibileactivitti psihicecum ar fi perceptia,
gndirea, proceseafectiveetc).
Cantitatea deenergiepsihic dedicat unei activitti estedenumit deJ ung valoare. Opusul energiei
psihiceesteenergia fizic pecareo utilizeaz organismul pentru desfsurarea activittii fiziologice. Energia
fizic poate fi transformat n energie psihic si invers, corpul poate afecta mintea si viceversa (vezi bolile
psihosomatice).
J ung punela baza activittii psihicetrei principii pebaza crora areloc functionarea energiei psihice:
1) Principiul contrariilor
Fiecare stare afectiv, gnd, dorint si are opusul su. Fr aceast polaritate nu este posibil
procesualitatea vietii psihice.
Principiul contrariilor esteconsiderat deJ ung forta motric a comportamentului; cuct conflictul ntre
diverseaspectepolarealevietii psihiceemai mare, cu att sedegajeaz mai mult energiepsihic.
2) Principiul echivalentei
Estedefapt principiul conservrii energiei dinfizic, aplicat la domeniul vietii psihice. Postuleaz faptul
c energia psihic nu sepierde, ci doar setransform sau sedeplaseaz dela o zon psihic la alta. Deexemplu:
dac interesul nostrupentruundomeniuslbestela unmoment dat energia psihic rmas va fi investit nalt
domeniu.
Energia psihic utilizat nstaredeveghepentruactivitti constiente, estedirijat spreactivitti devis
cndsubiectul seafl nsomn. Termenul deechivalent nseamn c noul domeniusprecares-a ndreptat
energia psihic esteechivalent ca valoarepentrusubiect.
Dac l ucruri l e nu stau asa, excesul deenergiepsihic rmas sendreapt spreactivitti denatur
inconstient.
3) Principiul entropiei
n fizic serefer la egalizarea nivelului energetic ntredou sau mai multesistemeenergetice. J ung arat
c peplan psihic semanifest o tendint deechilibraren sfera personalittii. Astfel, depild, dac dou dorinte
sau credintedifer mult sub aspectul valorii sau intensittii, energia psihic va tindes migrezedela zona mai
puternic sprecea mai slab. Sub aspect ideal, la nivelul tuturor sistemelor personalittii ar trebui s existeun
cuantum egal deenergiepsihic, dar n viata real, aceast situatienu esteniciodat atins.
J ung arat, c energia psihic, prinintermediul celor trei principii, asigur dinamismul personalittii
umane.
Sistemul personalittii
Personalitatea saupsihicul estealctuit dinmai multesubsistemeseparatecarenuinteractioneaz unele
cualtele.
a) Ego-ul
reprezint partea constient a psihicului, responsabil deprocesecum ar fi perceptia, gndirea,
sentimentele, memoria, constienta desine;
esteresponsabil pentruproceseledesfsuratenstarea deveghe;
areo functieselectiv admitnd la nivelul constientei doar o anumit partea stimuli l or la careeste
supus subiectul;
asigur subiectului sentimentul continuittii, coerentei, idealittii si stabilittii nmodul ncareacesta
percepelumea exterioar.
J ung consider c energia psihic (libido) poates fiendreptat spreexterior (rezult tipul extravert) sau
spreinterior (rezult tipul introvert).
Fiecareom arensineambeleatitudini (extra - intro), dar una dintreeledevinedominant, guvernnd
modul decomportareal subiectului.
Atitudinea opus (non-dominant), nudispare, ci devineo partea inconstientului personal, deundeeste
capabil s influentezecomportamentul subiectului.
J ung descrie, pelng introversiesi extraversie, si asa numitelefunctii psihicecaresunt modalitti
10
diferiteprin caresubiectul seraporteaz att la lumea extern ct si la cea intern.
Acestea sunt: gndirea i sentimentul (afectivitate) carealctuiescfuncia raional si sensibilitatea i
intuitia carealctuiescfuncia iraional.
Prin intermediul functiei rationale este evaluat realitatea, se organizeaz si se categorizeaz
experientele. Celedou functii: gndirea si sentimentelesunt opuse. Sentimentele(afectivitatea) evalueaz
experientelentermenii plcut-neplcut ntimp cegndirea evalueaz experientelentermenii adevrat sau
fals. Sensibilitatea si intuitia alctuiesc functia irational. Aceasta nu evalueaz experientele, ci pur si simplu st
la baza tririi lor.
J ung arat c fiecareindivid aren sinetoatecelepatru functii, una din perechi fiind dominant, celelalte
fiindascunseninconstientul personal.
Tipuri psihologice
1. Extravert gnditor, trieste n concordant cu un sistem de reguli rigide, tindes-si reprime
sentimentelesi emotiile, aretendinta dea fi obiectiv si dogmatic ngnduri si opinii.
2. Extravert sentimental, si reprim logica si este implicat emotional. Se comport n acord cu un
sistem devalori, traditii si normenvtate. Estedeosebit desensibil la expectatiilesi la opiniilecel orlalt i.
3. Extravert sensibil: estecentrat pefericiresi plcere; caut mereunoi experientesi senzatii; este
puternic orientat sprerealitatesi foarteadaptabil la persoanesi situatii noi.
4. Extravert intuitiv, estedeosebit dedotat pentruafaceri si politic, pentruc detineo mareabilitate
dea profita depeurma situatiilor. Esteatras deidei noi, estecreativ si-i poateinspira pealtii, determinndu-i s
actioneze.
5. Introvert gnditor: nusentelegecucei l al t i , aredificultti dea-si comunica ideile, esterecesi
lipsit de consideratie pentru ceilalt i.
6. Introvert sentimental: la acest tip de subiect este reprimata att gndirea ct si exprimarea
deschis a strilor afective. Paremisterios si inaccesibil pentru ceilalti; esteli nistit, modest, copilros si acord
putin atentiesentimentelor si gndurilor celorlalti.
7. Introvert sensibil: nchis n sine, irational, detasat de viata de zi cu zi. Priveste majoritatea
aspectelor vietii cubunvoint si amuzament. Estesensibil la frumos, seconcentreaz asuprasenzatiilor si si
reprim intuitia.
8. Introvert intuitiv seconcentreaz att demult asupra aspectelor intuitive, nct areun contact
redus cu realitatea. Este vistor si chiar vizionar. Este greu de nteles pentru ceilalti care l consider ciudat si
excentric.
Tipurile pure sunt rare.
J ung este de prere c ego-ul (nivelul constient) are o important secundar n determinarea
comportamentului uman, comparativ cuniveleleinconstiente(aici estedeacordcuFreud).
b) Incontientul personal
- reprezint unnivel mai superficial al inconstientului;
- seamn cuconceptul depreconstient la Freud;
-cuprindecontinuturi careau fost cndva n constiint, dar au fost uitatesau reprimatepentru c au fost
fieneimportante, fiestresante;
- exist o permanent circulatien ambelesensuri ntreego si inconstientul personal;
- experienteleaflateninconstientul personal sunt grupatenceea ceJ ung denumea printermenul de
complexe.
Uncomplex reprezint o structur alctuit dinemotii, amintiri, dorinte, centratenjurul unei teme
majore.
Exemplu: complexul deputere- persoana poatencerca s devin puternic, s seidentificesaus se
afiliezela grupuri carereprezint puterea. Depild, poatefacesport deperformant.
Complexul saucomplexeledirijeaz comportamentul subiectului. Odat complexul format, acesta nu
semai afl sub control constient, dar el poateimpunesau poateinterfera cu planul consti i nt ei . Subiectul care
posed un complex nu este constient de influenta directoarea acestuia, desi ceilalti oameni pot observa
orientarea sa determinant ntr-o directiesaualta.
J ung estedeprerec desi majoritatea complexelor sunt nocivesi produc tulburri nevrotice, totusi
unele dintre ele pot avea si un efect benefic asupra personalittii, cum ar fi, de pild, complexul
perfectionismului saunevoia derealizare.
J ung, consi der c complexul si areoriginilen experienteledin copilrie, n celeancestrale, dar si
ncelealevi et i i deadult.
c) Incontientul colectiv (incontientul transpersonal)
11
- reprezint nivelul cel mai profundsi mai greuaccesibil al inconstientului;
- tinedeexperienteleacumulatedespecia uman;
- estedepozitul experientelor ancestrale;
- sunt mosteniten mod indirect, sub form latent (ex. avem n noi n mod potential teama desarpe).
Pentruca predispozitiiles devin realitti, sunt necesareanumiteexperienteindividuale.
J ung consider c exist anumiteexperientebazalecaresunt specificefiecrei generatii.
Astfel, depild, oamenii s-au confruntat dintotdeauna cu figuri materne, au trit experinta nasterii si a
mortii, s-auconfruntat cunecunoscutul, cuterori nocturne, cunevoia deputere, destatut, cufiguri divinesaucu
reprezentanti ai fortelor negative(vezi fig. lui Satan). Acesteexperinteuniversalevor marca modul dea percepe
si reactiona la datelerealittii.
J ung faceconstatarea c pacientii si evocau n cursul analizei aceleasi tipuri defantasmesau
simboluri careputeaufi ntlnitesi ncul turi l eprimitive.
Arhetipurile
Acesteexperi ent eancestralestocatela ni vel ul inconstientului colectiv sunt exprimatesub form de
imagini sausimboluri pecareJ ung ledenumea arhetipuri.
Acestea nureprezint amintiri bi nestructurateci doar nistepredispozitii careaunevoiedeexperiente
actualepentru a sedefini si structura. Elesemanifest n viselesi fantasmeleoamenilor.
Exempledearhetipuri descrisedeJ ung: figura eroului, figura copi l ul ui , Dumnezeu, moartea, puterea,
btrnul ntelept.
Exist unelearhetipuri caresunt mai binedezvoltatesi influenteaz viata psihic n mod mai sistematic.
Acestea sunt: persona, anima i animus, umbra, self-ul.
a) Persona
Termenul serefer la masca purtat deactor si reprezint masca, aspectul social pecarel afiseaz subiectul,
ncercnd s par altceva dect esten realitate.
Este necesar pentru c oamenii sunt nevoiti s joace diverse roluri social e pentru a face fat cerintelor
profesionalesi pentru a interactiona cu cei l al t i .
Desi esteunaspect util omului, persona includesi aspectenegativepentruc persona nureflect natura sa
real. Cndego-ul ti ndes seconfundecupersona, rezultatul estei nf l at i a personei .(subi ectul ajunges-
i mint peceilalti sau s semint pesine).
b) Anima - animus
J ung recunoastecaracterul bisexual al psihismului uman.
Peplanbiologic, estecunoscut faptul c unsubiect apartinndunui sex, secret si hormoni corespunztori
sexului opus, nunumai sexului propriu.
Peplanpsihologic, fiecareindividcontinesi caracteristici atitudinalesi temperamentalealesexului opus.
Astfel, psihicul femeii contineaspectemasculine(arhetipul animus), iar cel al brbatul ui, aspecte feminine
(anima).
Acestearhetipuri contribuiela o mai bun adaptarea speciei pentru c ajut peindivid s nteleag mai
binecaracteristicecel ui l al t sex si directioneaz comportamentul deraportarela sexul opus.
c) Umbra estearhetipul curdcini profundenabi suri l epsihismului uman, carecuprindeinstinctele
animalicedebaz.
Ceea cesocietatea consider ru si imoral, tinedeacest arhetip.
Acesteaspectentunecatealepsihicului umantrebuiesc mblnzitedac oamenii doresc s triasc n
armonieunii cualtii.
Impulsurileprimitivetrebuiesc reprimate, depsitesau trebuie luptat mpotriva lor, pentru c altfel
individul va fi penalizat.
J ung sesizeaz ns si un paradox: umbra continenu numai ceea ceesteru n om, ci si sursa vital itt i i,
spontaneittii si creativittii umane. Astfel, dac tendinteleumbrei sunt total reprimate, personalitatea devine
cenusiesi lipsit deviat.
Ego-ul arerolul dea dirija foiteleumbrei reprimndinstincteleanimalice, dar, totodat, lsndacestora
uncmp suficient deexpresiepentrua da curs creativittii si spontaneittii.
d) Self-ul
Reprezint aspectul deunitate, totalitatesi integralitatea personalittii saumcar aspiratia spreunitate.
Simbolul acestui arhetip estereprezentat nculturileprimitiveprintermenul deMANDALA saucercul
magic.
Self-ul reprezint punctul deechilibruntrediverseleaspectepolaredenatur constient si inconstient si
12
un obiect sprecareaspir fiinta uman, dar careesteimposibil deatins.
Self-ul esteforta motivational carempingepersonalitatea spreprogres si nu iesela iveal pn cnd
celelaltesistemealepsihicului nus-audezvoltat pedeplin.
Actualizarea deplin a self-ului implic orientarea spreviitor, scopuri, obiective, precum si o cunoastere
si o perceptiecorect a eu -lui propriu.
Dezvoltarea personalitii
J ung privestedezvoltarea personalittii ca fiindorientat spreviitor (auto-actualizare). Persoana prezent
estedeterminat, att deceea ceindividul dorestes devin, ct si detrecutul acestuia. Sistemul psihic esteatt
teleologic (orientat spreviitor) ct si cauzal (determinat detrecut).
J ung invoc dou principii opusecarestaula baza dezvoltrii personalittii: progresia (progresul) si
regresia.
Incursul regresiei, libido-ul seretragedinfata stimulilor externi si sendreapt sprezoneleinconstiente
alepsihismului.
Regresia nu nseamn n mod necesar stoparea progresului, ci dimpotriv poateajuta pentru c, aceast
cufundarenexperienteleinconstientepersonalesaucolectivepoateconducela o revitalizaresi actualizarea
unor disponibilitti creative. (PentruJ ung viselereprezint o regresiela planul inconstient).
Un alt principiu pe care J ung l pune la baza evolutiei personalittii este cel al sincronicitii, principiu
care se refer la anumite evenimente ce se petrec simultan. Prin intermediul acestui principiu J ung explic
fenomenecum ar fi clarviziunea .
J ung este de prere c n univers exista o fort care se afl n spatele cauzalittii. Aceast fort este
capabil s semanifestesimultannpsihismul unui individsi nafara sa. Astfel seexplic, dup opinia lui,
fenomeneleparanormale.
SpredeosebiredeFreud, J ung era deprerec evolutia personalittii nuseopresteniciodat (Freud
acord o atentieexagerat primilor 5 ani deviat). Jung consider c primii ani deviat nu sunt hotrtori
pentru formarepersonalittii. Ego-ul seformeaz atunci cnd copilul devinecapabil s fac distinctia ntresine
si ceilalt i, iar constienta seformeaz cnd subiectul ncepes spun Eu.
Abia la pubertatepsihicul si contureaz forma si continutul, acest moment constituindnasterea psihic.
Intre35 si 40 deani au loc n viata psihic schimbri majore. (Aceast perioad a fost o perioad decriz
pentruJ ung). La aceast vrst problemeledevi at aufost nmareparterezolvate. Acum multi pacienti
triesc o criz de identitate pe care J ung o consider universal (specific tuturor oamenilor). El arat c
energia psi hi c cefusesei nvesti t n rezolvarea problemelor deviat rmnefr obiect. Aceast energie
ar trebui reinvestit n alte aspecte al e existentei, respectiv n lumea interioar. In a doua parte a vi et i i ,
atitudinea trebuies serestructurezedela extraversiela introversie. Persoana trebuies seocupeacum de
aspectereligioase, filosoficesi intuitivealevi et ii. Acum trebuies seating unechilibruntrediverselefatete
alepersonalittii si s nceap procesul deauto-realizare.
Persoanelecapabiles ating acest echilibruintegrndarmonios aspecteleconstientecuceleinconstiente
pot atingestarea desntatepsihic numit deJ ung individuare. Tendinta spreindividuareestennscut si
specific fiintei umane, dar procesul poatefi facilitat deunii factori demediu(natura relatiilor printe-copil;
educatie).
Odat cestructurilepsihiceauatins nivelul deindividuare, urmeaz o alta etap denumit transcendent:
implic depsirea polarittilor si opozitiilor dela nivelul psihicului si atingerea unei unitti la nivelul vietii
psihice. Individuarea si transcendenta pot fi blocate defactori nefavorabili de mediu (cstorienereusit,
problemela serviciu).
Ultimul stadiual evolutiei fiintei umaneestevrsta naintat, J ung subliniaz asemnriledintreacest
stadiu si copilrieprin aceea c psihicul estedominat deprocesedenatur inconstient.
13
Teoria personalitii la Alfred Adler
Sentimentul de inferioritate - fora motivaional major a fiinei umane
Adler considera c sentimenteledeinferioritatereprezint unmobil debaz al comportamentului uman.
Sentimentul dei nf eri ori tate estespeci f i c tuturor oamenilor si nureprezint unsemndesl bi ci une.
Dezvoltarea si progresul fiintei umaneare la baz tendinta de a compensa o i nf eri ori tate real sau
imaginar. Acest proces ncepen copi l ri eatunci cnd copi l ul si d seama deputerea printilor, decare
estetotal dependent, ct si defaptul c estei nuti l s li seopun acestora. Copilul dezvolt sentimentede
inferioritatefat deoamenii mai mari si mai puternici dinmediu. Experienta i nf eri ori t t i i nuestegenetic
determinat, ci este un rezultat al act i uni i medi ul ui nconjurtor, care este acelasi pentru toti copi i i :
dependent si neajutorare n fata adul t i l or. De sentimentele de i nferi ori tate nu se poate scpa, iar ele au
chiar un caracter necesar pentru c reprezint o fort motivatorie pentru evol ut i a fiintei umane. Atunci cnd
copilul nureusestes compensezesenti mentel e deinferioritate, acestea seintensific si produc ceea ce
Adler numea, COMPLEX DE INFERIORITATE, definit ca: incapacitatea de a-i rezolva problemele de viat".
Surselecomplexului deinferioritatesunt: inferioritatea organic, rsful i neglijarea.
I nferioritatea organic
Astfel, depild, uncopil slbut poatelucra mult peplanfizic dezvoltndabilitti sportive- vezi
Demostene, Roosevelt.
sful
Unui copil rsftat i sesatisfac toatedorintelesi estencentrul atentiei acas. Astfel, acesta dezvolt
ideea c este cea mai important persoan din lume. Un astfel decopil va suferi un soc la intrarea n
colectivitate, soc pentrucarenuestepregtit. Copilul rsftat aresentimentesocialeslab dezvoltatesi este
nerbdtor cu ceilalt i. Acesta nu estecapabil s asteptepentru ca dorintelesales fiesatisfcute, nu este
capabil depseasc dificulttilesi s seadaptezela cei lalt i. Cnd sunt confruntati cu obstacoleacestia aj ung
s considere c lipsa lor de abi l i tate este de vin pentru insuccesul lor, trind astfel un complex de
inferioritate.
Neglijarea
Copi l ul neglijat tri este ntr-un mediu ostil, fr dragoste-si securitate, ceea ceducela aparitia
sentimentelor l i psei valorii personale, sentimentedeosti l i tatefat delumesi sentimentedenencredere.
Unii subiecti autendinta dea supracompensa complexul deinferioritateaprndastfel Complexul de
superioritate(opinieexagerat cuprivirela cal i tt i l esi realizrilepersonale).
In acest caz:
i ndi vi dul sesimtesuperior dar nu manifest tendintedea-si demonstra superioritatea.
manifest tendinta dea-si demonstra superioritatea si obtineperformantenalte,
esteludros, vanitos, egocentric si aretendinta dea-i denigra peceilalt i.
Scopul spre care se ndreapt evoluia personaliii n opinia lui Adler
I ni t i al , Adler identificasentimentele de inferioritate cusl bi ci unea psi hi c saucufeminitatea
si considera compensarea acesteia ca unprotest masculin. Scopul compensrii era dorinta deputerencadrul
creia agresivitatea juca un rol nsemant.
Ulterior, el a ncetat s mai confundesentimenteledeinferioritatecu feminitatea, considerndc
obiectivul evolutiei umaneestelupta pentrudobndirea superiorittii (careestealtceva dect complexul de
superioritate).
Dobndirea superiorittii este scopul ultim al evolutiei umane (termenul fiind utilizat n sens de
perfectiune, pecareAdler oprivesteca peodorint spremai bine, omiscareascendent, evolutiv (specific
ntregii naturi).
Intimp ceFreudconsidera comportamentul umanca fiind determinat n modrigid detendintele
instinctivesi deexperienteledincopi l ri e(deci detrecut), Adler aborda motivatia uman n termenii unor
expectatii pentruviitor.
Toateproceselesi fenomenelepsihicesunt explicatedeAdler prinintermediul conceptului definalism,
n sensul c evolutia fiintei umane are un scop ul ti m. Aceste scopuri ultime nu exist ca realitti, ci doar n
14
plan potential. Cu alte cuvinte f i i nt a uman se strduieste s ating unele idealuri cu caracter subiectiv (pe
careAdler leconsidera fictiuni).
Ex.: oamenii pot credec vor fi recompensati n ceruri pentru faptelelor bunesi ei pot s secomporten
conformitatecuacest ideal.
Conceptul de finalism ficional
Adler consider comportamentul umanca fiinddirijat defictiuni.
Fi ct i unea cu sfera cea mai larg estei deal ul deperfectiunecareestesintetizat sub forma conceptului
de di vi ni tate. (Adler: Dumnezeu simbolizeaz formularea concret a obiectivului care se refer la
perfectiune").
Nevoia de superioritate
> Are functia de a creste tensiunea psihica si nu de a o reduce (La Freud motivatia constituie reducerea
tensiunii).
>Adler arat c fiinta uman nu caut, defapt, linistea si stabilitatea.Semanifest att la indivizi ct si la
nivelul societtii nansamblu(Adler considera oamenii ca fiindnmaremsur fiintesociale). El nuconsidera
c omul estenconflict cupropria sa cultur (cum spunea Freud), ci dimpotriv l vedea ca fiindcompatibil cu
ea.
Conceptul de stil de via
Adler considera c oamenii audoar unsingur scop ultim -superioritatea i perfectiunea, dar exist
multecomportamenteparticulareprinintermediul crora indivizii tindctreacest obiectiv. Fiecareindivid
dezvolt un pattern unic de particularitti psihice, comportamente si deprinderi prin care si urmreste
obiectivul, acest pattern fiind stilul de viat. n dorinta sa de a compensa sentimentul i nf eri ori t t i i ,
copi l ul dezvolt un set specific de comportamente, (ex.: un b i at debi l ti nde s-si compenseze
inferioritatea fizic toatecomportamentelesalesunt ndreptatendirectia compensrii respectivei inferioritti).
Stilul de viat se achizitioneaz, n urma interactiunilor sociale, se cristalizeaz ntre 4 si 5 ani si este
dificil demodificat mai trziu; ulterior, el va functiona ca unschelet debaz pentrucomportamentul viitor.
Stilul deviat depindede: ordinea nasterii si derelatia printe-copil.
Ex.: o fetit neglijat va rmnecu un complex deinferioritate, ea neputnd facefat sol i citril or
existentei. Stilul ei deviat seva caracteriza prin: nencrederesi ostilitatefatadeceilalti si fat delumen
general; ea va cuta permanent s-si ia revansa, va fi invidioas pesucceselealtora si va ti ndes obtin dela
viat ceea cecredeea c i secuvine.
In opi ni a lui Adlersti l ul de vi a esteacelasi lucrucucaracterul.
Stilul de viat nu este att de determinat cum pare la prima vedere (se formeaz la 4-5 ani) pentru c
Adler introduceconceptul defort creatoarea ego-ului" (self-ului).
In diferitele sale lucrri, Adler a uti l i zat diversi termeni pentru stilul de viat: personalitate,
individualitatesauself.
noperelesalemai trzii, Adler postuleaz c self-ul estecreat deindividul nsusi, acesta, nefiinddoar
victima pasiv a experi ent el or dincopi lri e. Experi ent el eti mpuri i nusunt importanteprinelensele,
ci mai ales prin atitudinea subiectului fat de ele. Nici ereditatea, ni ci mediul nu determin structura
personalittii (self-ul), ci modul ncaresubiectul interpreteaz experientelerespective, st la baza constructiei
creativea atitudinii subi ectul ui fat delumesi viat.
Deci, stilul deviat nu estedeterminat, ci creat desubiect, careesteliber s aleag propriul stil deviat.
Odat creat, stilul de viat rmne constant si constituie baza caracterului, care defineste atitudinile si
comportamentelesubiectului.
Adler acord o important deosebit problemelor deviat pecaretrebuies lerezolveindividul. El
grupeaz respectiveleproblementrei categorii:
comportamentul fat de ceilalt i;
problemeocupationale;
problemelegatededragoste.
Adler postuleaz existenta a patru stiluri de viat bazale, caracteristice modului de abordare a
problemelor mentionate.
1. Stilul dominant (cu interese sociale reduse).
Un astfel desubiect secomport fr s tin seama decei l al t i . Cei mai virulenti reprezentanti ai acestui
tip i atac direct pecei l alt i si devinsadici, delincventi sautirani.
Cei mai putin virulenti devin alcoolici, toxicomani sau suicidari. Adler afirm c prin astfel de
15
comportamenteei i atac nmodindirect peceilalti (i lovesc peceilalti atacndu-si propria persoan).
2. Stilul achizitiv:
- estecel mai rspndit;
- asteapt s obtin ceva dela ceilalti si n felul acesta devinedependent dealti oameni.
3. Stilul evitant:
- nu facencercri dea facefat sau dea lupta cu dificulttilevi et i i;
- evitndproblemele, acesti subiecti evit defapt s fienvinsi.
Celetrei tipuri descriseanterior nu sunt pregtites fac fat cerintelor vi et i i. Subiectii sunt incapabili
s coopereze cu ceilalt i, iar discrepanta dintre stilul lor de viat si cerintele lumii reale este suf i ci ent de
marepentrua producetulburri psihopatologice(nevrozesi psihoze).
Acestor trei tipuri lelipsesteceea ceAdler denumea interesesociale.
4. Stilul socialmente util:
- estecapabil s. cooperezecu ceilalti si s actionezen acord cu nevoilealtora.
- persoaneleapartinnd acestui stil fac fat problemelor deviata avnd la baz nisteinteresesociale
binedezvoltate.
N.B. Adler atrageatentia asupra pericolului unor clasificri rigidealesubiectilor.
I nteresele sociale
Adler considera c fiinteleumanesunt influentatentr-o msur mai maredefortelesocialedect de
factorii biologici. Cu toateacestea, el considera c potentialul carest la baza intereselor social eestennscut.
Msura ncareacest potential pentruintereselesocialeesteactualizat, depindedenatura experientelor sociale
timpurii. Nici unom nusepoatesustrageinfluentelor sociale. nc dincelemai vechi timpuri oamenii s-au
asociat unii cualtii ncomunitti (familii, triburi, natiuni). Acestecomunitti sunt i ndi spensabi l eoamenilor
pentru protectie si pentru supravietuire. Din acest motiv, este absolut necesar ca oamenii s coopereze si
cooperarea reprezint, ceea ceAdler denumeainterese sociale. nc dela nastere, copilul arenevoiedeajutor de
la ceilalti, ncepndcumama, apoi familia si nceledinurm cupersoanedinafara casei, ncopilrie,
subiectul nupoatesupravietui nconditii deizolaresi dinacest motiv trebuies dezvolteinterese
sociale. Toate aspectele caracterului sau stilul ui de viat au la baz ni vel ul de dezvoltare al
intereselor sociale. Mama, prin comportamentul ei poatepunebazeledezvoltrii intereselor socialesau
dimpotriv lepoateinhiba. Ea estecea carel poatenvta pecopil cooperarea, camaraderia si curajul
saususpiciunea si ostilitatea.
Persoanelecarenuauintereselesocialedezvoltatedevinnevrotici, criminali saudespoti.
I nfluena ordinii naterii n formarea personalitii
Adler postula faptul c ordinea naterii reprezint una din influentele sociale majore n
copi l ri ecarecontribuiela determinarea stilului deviat.
a) Primul nscut
Acest copil seafl ntr-o situatieavantajoas, pentru c, deregul, printii sunt foartefericiti si
acord copilului mult timp si atentie. Areo existent fericit si sigur pn la aparitia urmtorului
copil, carereprezint unsoc pentruel. Acum, el numai estencentrul atentiei printilor si deaceea
primul nscut va ncerca s recapetepozitia pierdut. Copilul rsftat va simti o pierderesi mai mare.
Extensiunea pierderii depindesi devrsta la carei senasteunnoufrate. Observatiilecliniceauartat
c cuct primul nscut estemai mare, cuatt mai putinva fi el deranjat deaparitia fratelui. (La 8 ani
suport mult mai bineacest soc dect la 2 ani).
Lupta primului nscut pentrusuprematieesteoricum pierdut, dar cutoateacestea, copilul lupt pentru
ea. El poatedezvol ta tul bur ri decomportament, poatemani f esta comportamentedestructivefat
deobiectesaupersoane, poatedeveni ncptnat, enuretic, poaterefuza s mnncesaus seculce.
Printii reactioneaz la acest comportament, si ori cum armelelor sunt mai puternice dect ale
copi l ul ui . Copilul va interpreta pedepsele ca o dovad n plus a schimbrii pozitiei sale n familie si adesea
va ajunges-si urasc fratele.
Adler subl i ni az c primul nscut esteadesea orientat spretrecut, arenostalgii si atitudinepesimist
fat deviitor. Deoarecea constientizat nsemntatea puterii ei rmn constienti deaceast nsemntatepetot
parcursul vi et i i . Ei si exercit adesea puterea asupra frat i l or lor mai mici. In acelasi timp, pri nt i i
16
asteapt mai mult dela ei. Ca rezultat al acestei si tuat i i , primul nscut va fi interesat nmentinerea ordinii si
autorittii, va fi unbunorganizator si va fi constiincios npromovarea unei atitudini conservatoare. Inacelasi
timp acest subiect va tri sentimentedeinsecuritatesi ostil itatefat decei lalt i.
Adler arat c multi perversi, criminali si nevrotici sunt primii nscuti.
b) Al doilea copil
Acesta nu va resimti niciodat c a pierdut pozitia unic deputerepecareo resimteprimul nscut.
Chiar dac mai apare un copil, al doilea nscut nu va tri acelasi sentiment puternic de detronare ca
primul nscut.
Mai mult, pri nt i i ausuferit o schimbareatitudinal pentruc al doilea nscut numai reprezint o
noutateca primul, ei sevor comporta mai relaxat fat deal doilea copil.
Al doilea nscut nu mai este singur, ci are modelul fratelui su cu care s se identifice si cu care s
concureze.
Competitia cufratelemai marestimuleaz adesea, ducndla o dezvoltarepsihologic mai rapid a
celui de-al doilea copil (sub aspectul limbajului si a dezvoltrii psiho-motorii). Astfel, depild , nmodfrecvent
al doilea copil nvat s vorbeasc mai devremedect primul nscut.
Neavndexperienta puterii, al doilea copil nuesteatt depreocupat deea ca primul si areo viziune
mai optimist asupra viitorului;
Esteambitios si competitiv.
c) Copilul cel mai mic (Prslea)
Ultimul nscut nuva tri niciodat socul detronrii si el adesea devinejucria ntregii familii, mai ales
atunci cndfratii sunt mult mai mari.
Este animat de dorinta de a-si depsi fratii si adesea are performante iesite din comun n diverse
domenii deactivitate.
Exist ns si un pericol, dac ultimul nscut e prea rsftat de restul familiei, este posibil ca acesta s
nu realizeze nimic. In astfel de cazuri, subiectul ajuns la vrst adult poate conserva sentimentele de
neajutoraresi dependent din copilrie.
Neobisnuit s luptesi fiind,,dus nspatedeceilalti, individul (mezinul) va putea avea dificultti de
adaptarela vrsta adulta.
d) Copilul unic
Esteprimul nscut carenu-si pierdeniciodat suprematia si puterea (oricum nu n copilrie).
Continu s fiecentrul atentiei printilor si petrecndmult timp ncompania adultilor, seva maturiza
foarterepede.
Va tri un soc psihic cnd va constata c la scoal nu mai estecentrul atentiei tuturor.
Copilul unic nu a nvtat nici s mpart ceva, nici s luptepentru pozitia lui desuprematie.
In cazul n care abil itt il e sale nu sunt suficiente pentru a-i atrage recunoasterea si atentia celorlalti,
subiectul va fi profunddezamgit.
Imaginea lui Adler cu privirela natura uman estemai optimist comparativ cu cea a lui Freud,
considernd c omul este n msur s-si construiasc propriul destin (nu este determinat de fortele
i nsti ncti veoarbesaudeexperienteledincopilria timpurie). El consider c fiecarepersoan esteliber s-si
creeze propriul self, iar omul nu mai este vzut ca o victim a tendintelor instinctive si a experientelor din
copilria timpurie.
17
Teoria personalitii la Karen Horney
Dac nu pot s fiu frumoas,
mcar s fiu deteapt".
KarenHorney
Si aceast autoaredeviaz dela psihanaliza ortodox a lui Freud.
Karen Horney era o feminist si considera c psihanalistii au acordat o mai mareatentiedezvoltrii
brbatului, neglijndfemeia.
Ca o contrapunere la ideea lui Freud c sursa motivational de baz la femei este dat de i nvi di a
penisului, Karen Horney a subl i ni at c din observatiile ei clinice a rezultat faptul c si brbatii sunt invidiosi
pefemei pentru c acestea dau nasterecopiilor.
Karen Horney a gsit mari diferententrepacientii din S.U.A. comparativ cu cei din Europa si a pus aceste
diferentepeseama unor factori culturali. (n ani i 1930-1940 - emanciparea femeii era mai evident n S.U.A).
K. Horney considera c personalitatea nu poate fi determinat n mod unic de forte biologice, asa cum
sustinea Freudpunndaccentul pefactorii psihosociali.
La Karen Horney forta motivational principal carest la baza dezvoltrii personalittii nu estenici
nevoia sexual, nici agresivitatea, ci nevoia deSECURITATE, avnd o viziunemai optimist asupra naturii
umane.
A. Securitatea i satisfactia sunt nevoile copilriei
KarenHorney a fost deacordcuFreudnlegtur cuimportanta vital a primilor ani dincopilrien
structurarea personalittii viitoare.
Ea ns considera c forteledenatur social, nu celebiologiceinfluenteaz dezvoltarea personalittii.
Deasemenea, ea nu credea c exist stadii universalen dezvoltarea fiintei umanesi nici conflicteale
copilriei carenupot fi evitate.
Cheia dezvoltrii personalittii st ninterrelatia dintreprintesi copil.
Copilria estecaracterizat prindou nevoi fundamentale: nevoia desigurant (securitate) si nevoia de
satisfactie(nevoi fiziologicedebaz: foame, sete, sex, somn etc).
Ambelereprezint nevoi fundamentalesi auuncaracter universal, nevoia desecuritateavndunrol
prioritar.
Desi nici unom nupoatesupravietui prea mult fr a-si satisfacenevoiledebaz, rolul fundamental n
determinarea personalittii l arenevoia desecuritate(sigurant si eliberaredeteam). Denivelul desatisfacere
al acestei nevoi depindegradul denormalitatepsihic la vrsta adult.
Securitatea copilului depindedemaniera n careacesta estetratat deprinti.
Karen Horney arat c modalitatea prin care printii pot slbi formarea sentimentului de securitate la
copil estelipsa afectiunii. Copiii pot trececubinepestepsihotraumesevere(bti, experientesexualetimpurii)
att timp cat sesimt i ubi t i si doriti (adic nsigurant).
Comportamentealeprintilor careslbesc sentimentul desecuritatreal copilului sunt:
preferint pentru alt frate;
pedepsenedrepte;
comportament inconstant;
promisiuni nendeplinite;
umilirea copi l ul ui ;
izolarea copilului decei lalt i.
Copilul arecapacitatea intuitiv dea descoperi dac dragostea pri nt i l or esteadevrat si nu selas
usor pclit defalseledemonstratii deiubire.
Ostilitatea copilului estereprimat dinurmtoarelemotive:
sentimentul neajutorrii;
teama deprinti;
nevoia dea exprima afectiunea;
sentimentedeculpabilitate.
Horney a acordat o atentiedeosebit sentimentului deneajutorarepecarel ncearc copilul. Dac acesta
esteexcesiv demult tinut nstarededependent, sentimentul deneajutorareva fi ncurajat..Cucat copilul seva
simti mai neajutorat, cuatt si va reprima mai mult sentimenteledeostilitate. Copilul poatefi determinat s se
team deprintii si prinintermediul pedepselor si amenintrilor. Pot fi utilizatesi modalitti indirectede
18
intimidarea copi l ul ui . Astfel, acesta ncepes seteam demicrobi, ci ni , masini, persoanestrine,
observndmodul ncarereactioneaz printii la acesti stimuii.
Deci, cuct copilul seva tememai mult deprimejdiiledinlumea real si deprintii si, cuatt el si
va reprima mai puternic ostilitatea mpotriva printilor.
nmodparadoxal, dragostea reprezint unalt motiv pentrucarecopilul si reprim ostilitatea fat de
printi (acestia i spunmereucopilului cemult l iubesc si cemult sesacrific pentruel, si desi copilul nu
percepeo dragosteautentic el si reprim ostilitatea temndu-ses nu-si piard printii).
In cultura occidental mai apare un factor care conduce la reprimarea ostilittii: copilul este
culpabilizat pentruostilitatesi resentimentedatorit sistemului denormesi valori impusedereligie. Cuct
copilul sesimtemai vinovat, cuatt ci va reprima mai puternic ostilitatea. Resentimentelerefulatesevor
manifesta sub forma anxiettii debaz.
B. Anxietatea bazal este piatra de temelie a comportamentului nevrotic si reprezint conceptul
fundamental n teori a personal i t t i i la Karen Horney. E def i ni t ca sentimentul i nsi di os de a se
simti singur si neajutorat ntr-olumeostil, sentiment ceinvadeaz persoana".
- st la baza comportamentului nevrotic;
- marcheaz toaterelat i il epecareindividul learecu ceilalti oameni;
- ncultura occidental exist patrumodalitti deautoaprarempotriva anxiettii bazale:
Cstigarea afectiunii;
Supunerea;
Obtinerea puterii;
Retragerea.
Strategia decstigarea afectiunii sun cam nfelul urmtor Dac m iubesti num vei
lovi. Persoana ndeplinesteordinelecelorlalti, i mituiestepeceilalti prinintermediul dragostei sale
sauchiar i amenint cudragostea.
Supunerea ca strategiedeaprarea Eu-ului, implic uncomportament complezent fat de
o persoan particular saufat detoat lumea. Persoana nuarecurajul s criticepeceilalti, si inhib
dorintelesi nevoilesi chiar mai mult nusepoateapra deabuzuri dinteama dea nul provoca si mai
mult pecel careabuzeaz.
Horney arat c majoritatea persoanelor care se comport n felul acesta se consider
generoasesi capabiledesacrificii; desine. Unastfel deindividpares-si spun: Dac m voi supune,
nuvoi fi lovit".
Obtinerea puterii - ca mecanism deaprarea Eu-lui
Persoana si compenseaz sentimenteledeneajutoratesi obt i ne securizarea pri n obtinerea
succesului si sentimentului desuperioritateasupra celorlalti.
Dac am putere, nimeni nu m va mai lovi".
Mecanismele(1), (2) si (3) implic interactiunea cu alti oameni.
Retragerea - ca mecanism deaprarea Eu-lui.
Retragerea aresens psihologic, persoana cutnd s devin total independent deceilalti n
satisfacerea nevoilor saleinternesauexterne.
Independenta nsens psihologic nseamn c subiectul devinesi ngurati c si detasai decei l al t i ,
nunsens fizic, ci nsensul c numai depindedecei l al t i nsatisfacerea nevoilor emotionale. .Acest fenomen
areca i mpl i cat i esi faptul c subi ectul nu mai rezoneaz la nevoi l eemotionalealecel orl al t i .
- CelepatrumecanismedeaprarealeEului sunt orientatendirect ia obtinerii securittii personalesi nun
directia cutrii plcerii saua feri ciri i.
- Elesunt mecanismedeaprarempotriva durerii si nu au un scop pozi ti v cum ar fi bunstarea persoanei.
- Karen Horney consider c acestemecanismedefensivereprezint fortemotivationalemai puternice
dect nevoilesexualesaudect altenevoi fiziologice,
- Ele si ati ng scopul - reducerea anxi ett i i - dar cu pretul srcirii personalittii si a generrii unor
conflictensfera acesteia.
Ex. deconfl icte
>persoana doresten acelasi timp s-i dominepecei l al t i si s fieiubit deei;
>persoana doreste n acelasi timp supunerea si puterea. Tentativeledea lupta cu anxietatea bazal,
genereaz conflictesi mai profunde.
C. Nevoile (trebuinele) nevrotice
KarenHorney considera c oricaredinacestemecanismedefensivesepoatepermanentiza, devenind
o component a personalittii si influentndcomportamentul individului.
19
Exist 10 trebui nt e (nevoi) nevrotice, pe care Horney le consider sol ut i i i rat i onal e la
problemele i ndi vi dul ui .
Acestea sunt:
nevoia deafectiunesi aprobare;
>nevoia deunpartener dominant;
>nevoia delimitesi constrngeri;
>nevoia deputere;
>nevoia deexploatare( a altora);
>nevoia deprestigiu;
>nevoia dea fi admirat;
>nevoia derealizare(ambitia);
>nevoia deauto-suficient si independent;
>nevoia deperfectiune.
Horney subliniaz faptul c toti oamenii posed acestetrebuintentr-o anumit msur si elenuau
uncaracter nevrotic dac apar episodic.
Ceea celefacenevroticeestetendinta compulsiv si puternic dea lesatisface, ca uni c mi j l oc de
eliberaredeanxietatedebaz.
In acest caz, satisfacerea lor nu va duce la obtinerea securittii psihologice, ci doar la eliberarea de
disconfortul pecarel provoac trirea anxiettii.
In cursul lucrrilor sale de mai trziu, Karen Horney grupeaz aceste nevoi n trei categorii care
exprim direct i i l eurmtoare:
<=>ctrecei lal t i oameni;
<=>mpotriva celorlalti;
<=>fuga deceilalti.
(Ex.: nevoile1 si 2 implic miscarea n directia celorlalti, puterea, exploatarea, prestigiul, admiratia si
ambitia sunt trei nevoi ceexprim o directionarempotriva cel orlalt i, iar nevoi l e deauto-suficient si
perfectiunesi cea deconstrngeri exprim o miscaredeevitarea celorlalti).
Acestetrei di rect i i aufost numitedeKarenHorney tendintenevrotice(reprezint structuri de
comportamente si atitudini fat de sine si fat de ceil alt i), reprezint mecanisme proiective elaborate si au un
caracter compulsiv (individul nevrotic sesimteconstrns s actionezenacordcuele).
Fiecaretendint nevrotic genereaz unanumit tip decomportament (personalitate).
a) Tipul complezent (se ndreapt spre ceilalti);
b) Tipul agresiv (lupt contra celorlalti);
c) Tipul detaat (se retrage din calea celorlalti).
a) Tipul complezent (ters)
Estecaracterizat printr-o puternica si performanta nevoiedeafectiunesi aprobare: nevoia dea fi
i ubi t, dorit, protejat, trebuinta ca cei l al t i s aib nevoiedeel. Deregul acesti subiecti si ndreapt aceste
nevoi asupra tuturor oamenilor, dar autendinta dea seatasa nmodspecial deo persoan (prietensaupartener
de - viat) care va lua conducerea vi et i i lor, protejndu-i si conducndu-le actiunile. Acesti oameni i
manipuleaz peceilalti pentru a cauta s fac peplac celorlalti, n a veni n ntmpinarea dorintelor acestora.
Comportamentul lor aparenochi i cel orl al t i ca fiindgeneros, manifest consideratie, lips de
egoism si apreciere n relat i i l e cu ceilalt i.
<=>Sunt conci l i ant i , subordonndu-si nevoi l enevoilor cel orlal t i.
<=> Nu sunt asertivi, critici si nici revendicativi si vor face totdeauna ceea ce doresc ceilalti pentru a le
cstiga afectiunea.
<=>Dau dovad deatitudinedeneajutoratesi slbiciunepecarenu o mascheaz. Uitati-v la mine cat
sunt de slab i de neajutorat. Trebuie sa m iubiti i s m protejati.'"
<=>Manifest un permanent sentiment deinferioritatefat decei lalt i, chiar dac sunt mai competenti
ntr-unanumit domeniu.
<=>Sunt excesiv dedependenti fat decei lalt i. Aumereunevoiedeaprobaresi dragostesi i ngrozeste
orice semn de respingere din partea celorlalti, motiv pentru care si intensific eforturile de a recstiga
afectiunea persoanei desprecarecredc i respinge.
<=>Sursa acestui comportament este ostilitatea reprimat ( ei au refulat tendinte puternice de
revendicare, precum si dorinta dea-i exploata si manipula peceilalti, precum si o lips marcat deinteres pentru
cei lalt i) ei ajungnd s manifestecomportamentul contrar.
b) Personalitatea agresiv (directionat mpotriva celorlalti)
<=>Comportamentul lor reprezint, opusul comportamentului tipului complezent.
<=>Consider c triesc ntr-o lumeostil undedoar cei mai dotati si mai competitivi supravietuiesc.
20
<=>Vd lumea ca peo jungl undeforta, suprematia si ferocitatea sunt valori supreme.
<=>Desi motivatia lor esteaceeasi (reducerea anxiettii debaz) acesti subiecti nu-si arat niciodat
teama dea fi respinsi.
<=>Ei actioneaz ntr-o manier dominatoare, fr s tin seama dedorintelecelorlalti.
<=>Pentru a cstiga controlul si suprematia asupra altora ei sestrduiesc s obtin performantefoarte
naltecutnd s excelezen tot ceea cefac pentru a obtinerecunoasteredin partea celorlalti (puterea si
superioritatea trebuiesa lefierecunoscut decei lalt i ).
<=>Ei trec pesteintereselecelorlalti si i apreciaz peacestia ntermenii avantajului pecarel pot
obtinenurma relatiei cuacestia.
<=>Ei critic, seceart, solicit si i manipuleaz pecei l al t i .
c) Personalitatea detaat (fugedeoameni)
<=>Caut permanent s mentin o anumit distanta fat decei lalt i.
<=>Nuursc , nuiubesc, nu coopereaz cu ceilalti.
<=>Pentru a obtineacest grad dedetasare, ei sestrduiesc s-si devin suficienti lor nsile.
<=>Sebazeaz doar pefortelesi resurseleproprii.
<=>Auo nevoieputernic dea fi nsingurtate(nusuport s desfsoareacti vi tt i ncomun, nici
mcar s ascultemuzic).
<=>Nevoia exagerat deindependent i facehipersensibili la oricencercaredea fi influentati, obligati,
constrnsi; evit orice tip de constrngere, i ncl usi v orarele si programele, sau obli gat i i l e pe termen lung
cum ar fi, depid, cstoria. (N.B. suport greu cordoanelesau cravatele).
<=>Autendinta dea sesimti superiori, dar nalt moddect personalittileagresive: ei nulupt nmod
activ pentrusuperioritatea lor, considerndc aceast superioritatetrebuies lefiesatisfcut. O form de
manifestarea acestui sentiment desuperioritateestesentimentul c persoana esteuni c si diferit decei l al t i .
<=>si reprim oricesentimentefat decei lalt i, mai ales dragostea si ura.
<=>A tri mpreun cu ceilalti leprovoac o stareconflictual pecarecaut cu oricemijloaces-o evite.
<=>Datorit tendintei de a-si suprima emotiile, personalittile detasatepun un accent exagerat pe
valoarea inteligentei, logicii, ratiunii.
Karen Horney arat c la nevrotic, unul dintreceletrei tipuri estedominant, celelaltefiind latente.
Tipul dominant va influenta comportamentul persoanei si atitudinea sa fat deceilalti. Celelalte
modelesunt refulate, dar aceast refularenu facedect s nrutteasc lucrurilepentru ca forta tendintelor
reprimate apartinnd celuilalt tip poate fi foarte mare. Orice tentativ a vreunui mod non-dominant de
personalitate, dea seexprima nexterior producepersoanei conflicteputernice.
Conflictul estedefinit ca fiindincompatibilitatea bazal dintreceletrei tendinte(nraport cuceilalti
oameni), iar acest conflict st la baza tulburrii nevrotice.
Horney arat c la toti oamenii se manifest conflicte ntre cele trei tendinte de baz, dar deosebirea
dintrepersonalitatea normal si cea nevrotic const nintensitatea respectivului conflict, conflictul fiindmai
puternic la nevrotici.
La subiectii normali toateceletrei tendintepot s fieexprimate. Cu altecuvinte, omul poatefi uneori
agresiv, alteori complezent sau detasat.
Celetrei tendintenuseexcludreciproc la unsubiect normal. Acesta nulupt cuel nsusi pentrua-si
refula tendintenon-dominante.
O alt diferent dintresubiectul nevrotic si cel normal const nflexibilitatea comportamentului:
nevroticul esterigid, declansnd acelasi tip demecanismeadaptative, indiferent dac sunt sau nu adecvate
situatiei.
Persoana normal estemai fl exi bi l , adaptndu-si comportamentul la mprejurri.
Imaginea de sine idealizat
KarenHorney subliniaz c toti oamenii nevrotici saunormali, si construiesc o imagineideal cu
privirela propria persoan, imaginecepoatesau nu s fiebazat perealitate.
La subiectul normal, imaginea de sine se construieste pe baza evalurii realiste a propriilor
posibilitti, capacitti, slbiciuni, scopuri deviat, cat si pebaza interactiunilor cu ceilalt i. Aceast i magi ne
areun caracter uni tar si integrativ n raport cu personalitatea.
Pentru a atingescopul ul ti m al dezvoltrii personal i tt i i -auto-realizarea- adic dezvoltarea
plenar a potentialului uman, imaginea de sine trebuies reflectect mai fidel eul real.
La nevrotici, undesemanifest conflicteputernicentreceletrei tendintebazale, eul, personalitatea se
afl ndizarmonie. Nevroticul, ca si normalul si construiesteimaginea desinepentrua-si unifica personalitate.
Dar aceast ncercaredeunificareestesortit esecului pentruc modelul personalittii construit denevrotic
(imaginea ideal) nucorespunderealitt ii. Imaginea desinela nevrotic esteo i luzi enuunideal.
Nevroticul ns esteconvins derealitatea imaginii desineconstruite(desi pentru toti cei lalt i este
21
evident faptul c ea nucorespunderealittii).
O imagine de si ne realist este flexibil si dinamic, modificndu-se atunci cnd se modific si
subiectul. Ea. reflect noilescopuri, noileposibilitti, noileachizitii alepersoanei.
Imaginea de sine a nevroticului are un caracter static, este inflexibil si rigid. Ea nu reprezint un
obiectiv, ci o ideefix, careactioneaz, solicitnd persoana s sesupun cerintelor salerigide.
Imaginea de sine a nevroticului are drept scop s asigure un fel de substitut pentru sentimentele realiste
alevalorii personalesi ncrederii nsine.
Defapt, nevroticul areo ncredereredus nforteleproprii datorit anxiettii si insecurittii interioare,
cat si datorit faptului c imaginea desinefals nu-i permites-si corectezedeficientele.
Aceast imaginedesinefals, nu facedect s nstrinezesi mai mult subiectul de eul su adevrat.
In loc s rezolve conflictele, imaginea de sine nerealist nu face dect s sporeasc conflcitele
intrapsibice.
Cnd imaginea desinefals esteatins seprbusestetot edificiul construit depersoana nevrotic.
Psihologia feminin
Horney nu a fost de acord cu conceptia lui Freud cu privire la invidia penisului, afirmnd faptul c nu
exist dovezi pentruaceast teorie(unpunct devederemasculinntr-o societatedominat debrbati).
(Freudconsidera c femeilesunt victimelepropriei lor anatomii, invidia penisului structurndu-leun
Supraeu mai putin dezvoltat, ca rezultat al rezolvrii inadecvatea complexului Oedip. Eleau o imagine
inferioar desprecorpul lor, simtindu-sedefapt brbati castrati!).
Horney a artat c observatiileclinicepunnevident faptul c si brbatii, copii sauadulti, sunt invidiosi
pefemei pentru capacitatea dea da nasterela copii. Ea a numit acest sentiment invidia pntecului

.
Karen Horney arat c brbatul joac un rol mai modest n procreatie si datorit acestui fapt, brbatii
compenseaz invidia pntecului printendinta dea obtinerealizri peplanprofesional.
Mai mult, i nvi di a pntecului semanifest peplan inconstient si prin tendi nt a brbatilor dea mentine
femeia ntr-o pozitiedeinferioritate.
Horney nu a negat faptul c multe femei se simt interioare. Ceea ce ea a negat, ns, reprezint sursa
biologic a acestor senti mente deinferioritate, ea insistnd pefactorii sociocul tural i , carestau la baza
discriminrii dintresexe.
Fuga defeminitatepoateducela inhibarea femi ni t t i i , ceea ceducela fri gi di tate.
Horney nu a fost deacord cu Freud nici n pri vi nt a naturi i compelxului Oedip. Ea nu a negat faptul c
in rel at i i l e dintre copii si printi pot apare conflicte, dar ea a negat originea lor sexual. Ea a interpretat
acesteproblementermenii conflictului ntredependent si osti l itatefat deprinti.
Karen Horney avea o viziune mai optimist asupra personal i tt i i umane. Omul nu este implacabil
dominat defortedenatur biologic.
Comportamentul nevrotic, atunci cnd se manifest, este determinat de factorii psihosociali care
actioneaz n copilrie.
KarenHomey: Nevroza este copilul vitreg al culturii noastre".
Nevrozelepot fi prevenitedac subiectul areconditii corespunztoarencopilrie.
Natura uman sau personalitatea, pentru c areun caracter fl exibi l, nu esten mod imuabil determinat
deceea cesepetrecencopilrie. Fiecarepersoan arensinecapacitatea dea semodifica.
Mai mult, experientelemai trzii au o important tot att demareca si celetimpurii.
22
Teoria personalitii la Erich Fromm
Erich Fromm esteunautor care, alturi deAdler si Horney, esteconsiderat unteoreticianpsiho-social.
El afirm c umanitatea nuesteinexorabil condus sauinevitabil modelat defortelebiologicealeunei naturi
instinctive. Fromm l contrazice pe Freud si n problema sexului. El nu vede sexul ca pe o fort modelatoare a
comportamentului normal sauacelui nevrotic. Inschimb, Fromm a vzut personalitatea influentat deforte
socialesi decultur. Accentul pus pedeterminrilesocialealepersonalittii estemai maredect la Adler sau
Horney. Considerndc unindividsi creaz propria natur, Fromm a simtit c trebuies examinezeistoria
speciei umanepentru a ntelegeaceast creare.
Fromm a spus c oamenii si creaz propria natur. El a respins notiunea c noi suntem modelati pasiv
defortelesociale, spunnd c si noi modelm sociale.
Putem spunec Fromm areo viziunemai ampl asupra dezvoltrii personalittii individului dect alti
teoreticieni, poatedatorit preocuprii lui asupra istoriei noastre. Fromm spunec oamenii moderni sufer de
singurtate, de izolare si lips de important. Nevoile noastre de baz sunt de a scpa de aceste sentimente de
izolare, dea dezvolta un simt al apartenentei, dea gsi un scop n viat. Paradoxal, libertatea crescnd pecare
oamenii au dobndit-o de-a lungul secolelor - fat de natur si si stemel e soci al e - a dus la
i ntensi f i carea sentimentelor desingurtatesi izolare. Prea mult l i bertatedevineo conditienegativ din
careomul ncearc s scape.
Fromm credea c ti puri l edeconflictedecaresufer oamenii provindintipul desocietatepecarel-
auconstruit. Dar oamenii nusunt condamnati irevocabil la suferint, ci dimpotriv, Fromm rmneoptimist n
legtur cuabilitatea oamenilor dea rezolva problemele- problemepecareei nsisi le-aucreat.
Libertate versus securitate: dilema uman fundamental
Titlul primei sale cr t i, "Evadare din libertate", d o i ndi cat i e asupra vi zi uni i sale referitoare la
condi t i a uman fundamental. Inistoria civilizatiei vestului, credea Fromm, dendat ceoamenii aucstigat
mult libertates-ausimtit mai singuri, nesemnificativi si nelegati ntreei si denimic. Inmodcontrar, cuct
oamenii aumai putin libertate, cuatt mai mult crestesentimentul deapartenent si securitate. Libertatea pare
a fi antitetic nevoilor umanedesecuritatesi identitate. Fromm a spus c oamenii deazi, avndo mai mare
libertateca niciodat sesimt mai singuri, nelegati deceilalti si lipsiti deimportant - ncomparatiecucei din
trecut.
Pentrua ntelegenntregimecevrea s spun prinacest aparent paradox trebuies examinm o scurt
istoriea civilizatiei occidentului, asa cum o interpreteaz Fromm. El ncepeprin a discuta evolutia uman dela
regnul animal si nregistreaz distinctia specific dintrenatura animal si cea uman: oamenii sunt liberi de
constrngerea mecanismelor biologice, instinctuale, ceghideaz ori cemiscarea animalului. Cuct mai jos
este animalul pe scara filogenetic cu att mai ferm fixate sunt patternurile si formele comportamentului su.
Cuct estemai sus, cuatt mai flexibilesunt comportamentelesale. Fiinteleumane, ca celemai dezvoltate
animale, aucea mai mareflexibilitate. Actiunileumanesunt celemai putinlegatedemecanismeleinstinctuale.
Dar oamenii poseda chiar mai mult dect cea mai mareflexibilitatea comportamentului. Ei stiu, sunt
constienti de ei nsisi si de lumea din jurul lor. Prin nvtareacumuleaz o cunoasterea trecutului. Prin
imaginatiepot mergedincolo deprezent. Pentruc stiu, pentruc stpnesc natura - numai sunt una cunatura,
asa cum sunt animalele inferioare. Cum spune Fromm, oamenii au un transcens - natura. Ca rezultat - ns ei
sunt nc o partea naturii, n sensul c sunt subiecti ai legilor salefizicefr a leputea schimba. Ei sunt separati
denatur, dar fac nc partedin ea.
Spredeosebiredealteanimale, oamenii realizeaz ct delipsiti defort sunt defapt, pentru c stiu c vor
muri. Aceast cunoasterea fiintri separatesi apartefat derestul naturii reprezint un fel delibertate, pentru c
mentalul uman ofer posibilitti infinite. Dar privind altfel aceast separareea nseamn alienarea n raport cu
restul naturii. Ceputem faceatunci ? Cum putem scpa desentimenteledeizolaresi neapartenent ?
23
Fromm spunea c oamenii primitivi au ncercat s scapedestarea lor dealienarefat denatur prin
identificarea complet cutribul sauclanul lor. mprtsindmituri, religii si ritualuri ori obiceiuri aletribului
auobtinut securitatea apartenentei la ungrup. Faptul dea fi membruntr-ungrup implic acceptare, afilieresi
unset dereguli deurmat. Religiiledezvoltatedeoamenii primitivi i-auajutat peacestia nanumit msur s
restabileasc legtura cunatura.
Dar aceast securitatefragil nu putea dura, pentru c fiinteleumanesunt creaturi lupttoarecarese
dezvolt si cresc, si oamenii post-primitivi s-au revoltat mpotriva aservirii la grup. Fiecareperioad din
i stori e, n acceptia lui Fromm, a fost caracterizat dedezvoltarea individualittii - un proces numit deFromm
individuatie" - oamenii fiind constrnsi la libertatea iar independenta s i ajute s se dezvolte si s-si
foloseasc toateabi l i tt i l elor umaneunice. Procesul i ndi vi duat i ei si-a cstigat punctul culminant undeva
ntreperioada Reformei dinsec. XVI si prezent - uninterval ncarealienarea si singurtatea aufost cauzatede
unnalt graddelibertate.
Fromm a conceput Evul Mediu, care s-a sfrsit odat cu sec. XV, ca ultim er de stabilitate, securitate,
apartenent. Era timpul unei libertti individuale reduse, de vreme cesistemul feudal definea rigid locul
fiecruia n societate. Fiecarermnea n statutul su, n rolul su decnd senstea si pn murea, neexistnd
mobilitatesocial sau geografic, individul avea putineocupatii deales, avnd pozitii socialesi obiceiuri bine
stabilite. Totul era determinat declasa n careera nscut ca si deregulilerigidealereligiei catolice.
Desi oamenii nu erau liberi, ei nuerauizolati si alienati nraport cualtii: Structura social rigid spunea
c locul individului era clar delimitat. Nu exista ni ci o ndoial asupra cuiva sau deceanumeapartinea cuiva.
Fromm spunea c relaxarea social pecarea adus-o Renasterea si Reforma a distins aceast stabilitate
prinlrgirea considerabil a liberttii oamenilor. Oamenii aunceput s aib mai multeoptiuni defcut si mai
mult putereasupra sensului vietii si auajuns la sentimentul lipsei lor deimportant ca persoan.
Fromm a caracterizat cresterea liberttii oamenilor din Occident ca libertate fat de ceva, dar nu ca
libertatedea faceceva anume. Oamenii au devenit liberi fat desclaviesi vasalitate, dar, datorit cresterii
insecurittii si a alienrii ei, nusunt liberi s-si dezvoltetoatepotentialittilesi s sebucuredeaceast nou
libertate. Fromm a criti cat ndeosebi cultura depiat dinAmerica, ncaresuntem liberi fat demulterestrictii,
dar nusuntem liberi s nedezvoltm dinplinesenta. Negsim ntr-o dilem: Cum putem fugi desingurtatesi
insignifiant? Cum putem scpa delibertate?
Fromm arat c exist dou ci pecareputem mergen ncercarea noastr dea gsi sensul si apartenenta
la viat.
Prima calear fi: dobndirea liberttii pozitivecareimplic ncercarea dea redeveni uniti cu ceilalti
oameni, fr a renunta la libertatea si integritatea individual. In cadrul acestui demers optimist, Fromm
concepeomul ca relationat cu ceilalti prin munc si dragoste, prin exprimaresincer si deschis a tririlor
emotionalesi intelectuale. ntr-unastfel detip desocietate, numit deFromm umanist", nimeni nus-ar simti
singur si nesemnificativ pentruc toti oamenii ar fi frati si surori".
Alt moddea recstiga securitatea esterenuntarea la libertatesi suprimarea complet a individualittii si
integrittii. Evident, o asemenea solutienuar ducela exprimarea eu-lui si la dezvoltarepersonal spuneFromm.
Dup prerea lui, nlturarea anxiettii rezultatedintrirea singurtii si a insignifiantei proprii ar explica dece
att demulti oameni sunt gata s acceptesistemul totalitar, ca regimul nazist din 1930, deexemplu.
Mecanismele psihice pentru recstigarea securittii
In afara acestor ci generale derecstigarea securittii pierdute, Fromm a descris trei mecanisme
specificedeaprare, mecanismepsihicepecareleconcepeprinanalogiecutrsturiledecaracter nevroticeale
l ui Horney. Acestemecanismepsihicesunt: 1) autoritarismul; 2) distrugerea; 3) conformarea automat.
Primul mecanism, autoritarismul, se manifest n tendi nt el e masochiste sau sadice. Indivizii
24
descrisi ca masochisti seconsider a fi inferiori si mediocri. In timp cesepot plngedeacestetriri, afirmnd
c vor s fieeliberati deeledefapt, ei resimt o puternic nevoiededependent fat deo persoan sauinstitutie.
S-ar punedebun voiesub controlul altora ori a unor fortesocialesi s-ar comporta ca slbisi neajutorati fat de
altii. Ei cstig securitateprinacesteactedesupuneresi anuleaz astfel sentimentul singurttii. Tendinta
sadic, desi opus celei masochiste, se regseste frecvent n acelasi tip de persoan, spune Fromm, ea
reprezentnd o tendint dea domina peceilalt i. Exist trei moduri n caresepoateexprima tendinta sadic: a)
persoana i facepealtii total dependenti deea, pentrua avea putereabsolut asupra lor; b) alt expresiesadic
serealizeaz prin conducerea sau dictarea asupra vietilor altora, implicnd exploatarea acestora, luarea sau
folosirea a tot ceea ceei posed - lucruri materialeori calitti intelectuale, emotionale; si c) alt form desadism
implic dorinta de a-i vedea pe altii suferind si de a fi cauza acelei suferinte. (Suferinta poate implica nu doar
durerefizic, decelemai multeori fiind implicat si o suferint emotional, ca umilinta sau jena.)
Cel de-al doilea mecanism, numit deFrommdistrugere, esteopusul autoritarismului. Dac primul
mecanism (nforma masochist sausadic) implic o fort deinteractiunecontinu cuunobiect, distrugerea
tindespreeliminarea obiectului.
O persoan distructiv si spune: Pot scpa de sentimentul lipsei mele de putere fat de lumea
nconjurtoareprindistrugerea acelei lumi". Fromm a considerat c, desi rationalizat saudisimulat, tendinta
spredistrugereexist pretutindeni nlume. Inclusiv dragostea, datoria, constiinta saupatriotismul pot reprezenta
rationalizri aletendintei spredistrugere.
Cel de-al treilea mecanism descris de Fromm, cu cea mai important semnificatie social, este
conformarea automat. Prin acest mecanism o persoan anuleaz singurtatea si izolarea sa prin stergerea
oricrei diferentedintreea si ceilalti. Realizeaz aceasta prin devenirea ca toti ceilalti, prin conformarea
neconditionat la regulilecareguverneaz comportamentul. Fromm a comparat acest mecanism cu culoarea
protectoarea unor animale. Fiind denedistins demediul su, animalul seprotejeaz. Si tot astfel sentmpl cu
conformarea total a fiintelor umane. In timp ce o astfel de persoan si cstig temporar securitatea si
sentimentul de apartenent de care avea atta nevoie, exist un pret al pierderii eu-lui. Cineva care se
conformeaz total la altii nu mai exist ca eu distinct deceilalti". Si aceast pierderea eu-lui poateduce
persoana ntr-o staremai rea dect cea anterioar. Individul esteacum mcinat denesigurant si ndoieli,
neraaiavnd nici o identitate, nici un eu real, persoana nu mai reprezint un rspuns reflex la ceea ce altii
asteapt dela el. Noua identitate, cea fals, poatefi obtinut si mentinut numai prin conformareconstant. Nu
exist relaxare, nici scpare, ntruct aprobarea si recunoasterea din partea altora ar fi pierdut dac subiectul ar
faceceva cenu s-ar potrivi cu normelesi valorilecelorlalti.
Deci modelati istoric si social, oamenii trebuies mentin unechi l i bru ntrelibertatesi securitate,
pentru a-si putea construi un eu" fr a tri singurtatea sau alienarea. O astfel de stare ideal nu a fost nc
atins.
Dezvoltarea personalittii n copilrie
Fromm considera c dezvoltarea individului n copilrierepet dezvoltarea speciei umane, n sensul c un
copil crestesi si dobndestetreptat independenta si libertatea. Cuct devinemai putindependent deprimele
legturi cu mama, cu att sesimtemai putin aprat. Copilul nu cunoastelibertatea dar esteaprat n relatia sa de
dependent.
Fromm gndea c un anumit grad deizolaresi deneajutoratensotestentotdeauna procesul maturizrii si
copilul va ncerca astfel refacerea legturilor primare, inclusiv a securittii. ntr-un sens foartereal, copilul
ncearc s seapedepropria libertatecrescnd prinanumitemecanismesimilarecelor descrisemai nainte.
Fiecare mecanism folosit de copil este determinat de natura relatiei printe/copil. Fromm a formulat trei
mecanismedeevadare:
25
a) relationaresi mbi oti c ; b) distrugere; c) dragoste(distantare).
a) Inrelationarea simbiotic persoana nudobndesteniciodat o staredeindependent, ci mai degrab
evadeaz dinsingurtatesi nesigurant prina deveni opartedinaltcineva; prinnghitirea cuiva, saupri na fi
nghitit" decineva. Comportamentul masochist deriv dina fi nghitit. Copilul rmnetotal dependent de
printi, si neag eul. Sadismul deriv din situatia invers - copilul nghitetoat autoritatea dat deprinti prin
subminarea total a vointei lor. Astfel, copilul si recstig securi tatea prin manipularea si exploatarea
printilor. Fiec si nghite printii, fiec estenghitit deacestia, relatia esteuna deapropieresi intimitate.
b) Interactiunea distantare-distingere, prin contrast estecaracterizat prin distant si separaredealtii.
Fromm spunea c distantarea si distrugerea sunt formeactivesi pasivealeaceluiasi tip derelationarecuprintii.
Careanumedintreacesteformedecomportament oadopt copilul va depindedecomportamentul printilor. De
exemplu, printii careactioneaz distructiv fat decopil ncercnds l subordonezesaus-1 subjuge, provoac
la copil activarea tendintei distructive.
c) Dragostea, o a treia form deinteractiune, estecea mai dedorit form a relatiei printe-copil. In acest
caz, printii creaz pentrucopil ocazia dea-si dezvolta propriul eu, oferindu-i respect si unechilibrubunntre
securitate si responsabilitate. Rezultatul va fi faptul c astfel copilul resimte prea putin nevoia de a evada din
libertatea lui crescnd si estecapabil dea seiubi, precum si dea iubi peceilalti.
Fromm este de acord cu Freud, c primii 5 ani de viat prezint o important extrem, dar nu crede c
personalitatea estedefinitiv fixat la aceast vrst de5 ani. Evenimenteletrzii, spuneFromm, pot fi la fel de
importanteninfluentarea personalittii ca si celetimpurii. Prininteractiunea cufamilia, copilul dobndeste
caracterul si modul deadaptarela societate. Cutoatec exist diferentenfiecarefamilie, Fromm subliniaz
faptul c oamenii (cei mai multi) dintr-o cultur prezint caracteristici comune: unset comundeconstrngeri,
precum si reguli moralecucarei-aunzestrat printii.
Ingeneral, ansamblul experientelor sociale, mai ales felul ncareestetratat copilul dectreprinti,
determin natura personalittii adultului, cu toatec aceasta nu estedeterminat n mod irevocabil.
Nevoi psihologice
Ca organismevii, oamenii auunnumr detrebuintepsihologicefundamentalecaresecer satisfcuten
ordine, pentrua asigura supravietuirea. Acestenevoi (deexemplu: pentruhran, ap, sex) nusunt diferitela om,
fat deanimal ntermenii naturii si originii lor. Oamenii difer deanimalesub dou aspecte: mai nti - nusi
satisfac trebuintelentr-o manier instinctual, prin urmrirea unor pattern-uri comportamentale nnscute,
rigide. Comportamentul umanesteinfinit devariabil si flexibil, ct vremeel estenvtat dectrefiecare
individnmediul suunic deviat. O alt diferent o reprezint faptul c oamenii sunt motivati deunal doilea
set detrebuinte: celedenatur psihic, createsocial, si variind infinit dela un individ la altul.
Fromm a subliniat c trebuinta desecuritate(dea scpa desingurtate) ca si trebuinta conflictual de
libertate(pentrua-si crea propriul eu) sunt nevoi universale. Alegerea dintrepresiunea spresecuritate, pedeo
parte, si progresiv ctrelibertate, pedealta, seimpuneca inevitabil, toatefiinteleumanefiindmotivatedeo
astfel de polaritate. Fromm a identificat existenta a 6 nevoi (trebuinte), care rezult din aceast dihotomie: de
relationare, de transcendent, de nrdcinare, de identitate, de cmp de orientare, precum si de a avea un
obiect de adulare-stimulare-excitatie.
Nevoia de relationare deriv di n ruperea legturilor primarecunatura. nvirtutea puterii ratiunii si
imaginatiei, individul esteconstient desepararea denatur, depropria sa lips deputere, denatura arbitrar a
nasterii si a mortii. ntruct oamenii si-au pierdut forma lor instinctual derelationarecu natura, ei vor trebui s-
si foloseasc ratiunea si imaginatia pentrua crea noi relatii cualtefiinteumane. Modul ideal dedobndirea
acestei relationri se realizeaz prin ceea ce Fromm a numit iubirea productiv, care implic grij,
26
responsabilitate, respect si cunoastere. niubire, persoana estepreocupat dedezvoltarea si fericirea celuilalt,
rspundela nevoilealtuia, l respect si l cunoastepecel iubit, asa cum esteacesta.
Iubirea productiv poatefi directionat ctreacelasi sex (iubirea fratern), ctrefuziunea cuunmembru
al sexului opus (iubireerotic) sauctreuncopil (iubirematern). ntoateceletrei forme, ultimul atribut al
grijei unei persoaneestedezvoltarea si cresterea celeilaltepersoane.
Esuarea satisfacerii trebuintei derelationaresetraducentr-o conditiea irationalitatii, pecareFromm a
numit-o narcisism. Oamenii narcisici sunt incapabili s perceap lumea nconjurtoarentermeni obiectivi.
Singura realitatela careauacces estelumea subiectiv a propriilor gnduri, sentimente, nevoi. Psihicul lor este
dominat de interesul pentru propria lor persoan, ei nu pot s relationeze cu alt persoan sau cu lumea
nconjurtoare. Totul esteperceput deacestia dinperspectiva lor subiectiv, neavndnici uncontact obiectiv cu
realitatea.
Transcendenta se refer la nevoia de a se ridica deasupra strii animalului pasiv, de care oamenii nu
pot fi satisfcuti pentruc ei auratiunesi imaginatie. Oamenii trebuies devin indivizi, creativi si productivi.
Inactul creatiei, al vietii, nlumea obiectelor, a artei saua ideilor, omul trecedestarea deanimal si intr ntr-o
staredelibertate, starecepresupuneo finalitate. Fromm a spus limpedec dac trebuinta creativ esteblocat
dinindiferent cemotiv, oamenii devindistructivi, aceasta fiindsingura alternativ a creatiei. Distrugerea ca si
creatia seafl n natura uman.
Ambeletendintesatisfac nevoia detranscendenta. Deci, creativitatea esteconsiderat ca o tendint
primar a omului.
Nevoia umana de nrdcinare deriv si ea dinpierderea legturilor primarecunatura. Rezultatul
acestei pierderi estec oamenii sesimt detasati si singuri. Trebuies stabileasc noi rdcini, prinintermediul
relatiilor cualtii pentrua nlocui rdcinilemai vechi dinnatur. Sentimenteledefraternizarecualtii sunt cele
mai satisfctoaretipuri derdcini pecarelepoatedezvolta omul.
Cel mai putin satisfctor mod dea dobndi nrdcinarea estedementinerea legturilor incestuoasecu
mama, cutndsecuritatea primelor zilededup nastere. Asemenea legturi incestuoasesepot generaliza
dincolo derelatia printe-copil, pn la a includecomunitatea si natiunea. Nationalismul -forma noastr de
incest...", scria Fromm, restrngedragostea si sentimenteledesolidaritatenumai la anumiti semeni, izolndu-ne
deumanitatea general.
Ca s poat simti apartenenta, oamenilor leestenecesar sentimentul identittii ca indivizi unici. Exist
mai multeci dedobndirea sentimentului acesta al identittii. Deexemplu, o persoan creativ si productiv
si poatedezvolta talentelesi abilittilesausepoateidentifica cuungrup, o religie, o unitate, o natiuneetc.
Conformarea esteun modnesntos dedobndirea sentimentului identittii, deoareceidentitatea
cuiva estedefinit numai referitor la calittilesi caracteristicilegrupului cruia s-a conformat, si nula calittile
eu-lui. Eu-1 devineunul demprumut si, prin urmare, unul fals.
Nevoia de cmp de orientare i de obiect de adulare rezult din puterea uman de rationare si
imaginarecareareuncadruanumepentrua da sens tuturor fenomenelor existentei la careomul esteexpus. El
trebuie s dezvolte o imagine coerent si consistent a lumii prin care s fie capabil s perceap si s nteleag
tot ceea cesentmpl njurul su. Acest cmp deorientarepoatefi bazat peconsideratii rationalesi irationale.
Un cmp rational ajut la o percepere obiectiv a realittii. Un cmp irational implic o imagine a lumii total
subiectiv si care, eventual, nerestrngecontactul cu realitate, n afar deacestea, omul arenevoiesi deun scop
general, ori deunzeu- unobiect" cruia s se devoteze, princares poat gsi unscop consistent deviat.
Gratieacestui obiect dedevotiuneomul dobndesteunsens pentruviitor.
Nevoia de stimulare se refer la trebuinta uman continu de stimulare extern din partea mediului
nconjurtor, datorit creia omul poatefunctiona la niveluri naltedealert si deactivitate. Creierul solicit de
asemenea constantestimulri externepentru a-si mentineniveluri devrf aleperformantei. Fr astfel de
stimulri ar fi dificil (dac nuimposibil - n.n.) s sementin implicarea n lumea nconjurtoare.
Maniera ncareacestenevoi sunt manifestatesausatisfcutedepindedeconditiilesocialesi ocazionale
27
oferitedecultur.
Modul n careo persoan seadapteaz la societateesteun fel decompromis pecareindividul l realizeaz
ntretrebuintesi conditiilesociale. Rezultatul acestui compromis - saual unei serii decompromisuri - esteacela
c persoana si dezvolt structura personalittii pecareFromm onumesteorientare sautip de caracter.
Tipurile de caracter productiv i neproductiv
Fromm spunea c trsturiledecaracter unific comportamentul si l sustin. Elesunt forteputerniceprin
careo persoan serelationeaz sau seorienteaz nlume. El descrietrsturilentermeni distincti, dar aregrij
s notezec personalitatea unui individ esteo ngemnarea unora sau a tuturor acestor trsturi, cu toatec una
dintreeledeobicei joac unrol important, dominant.
Trsturile sunt subsumate tipurilor non-productive si productive. Tipurile non-productive includ
orientri receptive, exploatative, deacumularesi devalorificarecaresunt moduri nesntoasederelationarecu
lumea.
a) Orientarea receptiv
Indivizii cu orientri receptive se asteapt s aib orice doresc: dragoste, cunoastere sau plcere - dintr-o
surs extern (alt persoan, o autoritate, un sistem). Sunt receptivi n relatiilecu altii, avnd nevoies fieiubiti
mai mult dect s iubeasc si s ia mai mult dect s produc, idei sau cunostinte.
Evident, asemenea oameni sunt foartedependenti dealtii si sunt paralizati cnd sunt lsati s sedescurce
singuri; sesimt incapabili s fac ceva fr ajutor din afar. Exist o asemnarentreorientarea receptiv si tipul
oral incorporativ al lui Freud, orientarea receptiv gsindu-si si ea expresia n mncaresi butur. Exist
similaritti si cutipul depersonalitatesubmisiv -al lui Horney. Tipul desocietatecedefinesteaceast trstur
estecel n caresepractic exploatarea unui grup dectreun altul.
b) Orientarea exploatativ
Persoana estedirectionat sprealtii, dar n loc s asteptes primeasc dela altii, acesti oameni si iau ceea
cedoresc cu dela ei putere, prin fort sau pcleal. Dac ceva leestedruit l consider fr valoare. Ei doresc
doar ceea ceestevaloros si apartinealtora: soti sau sotii, idei, posesiuni etc. Ceea cepoatefi furat sau luat prin
fort areo mai marevaloaredect ceea ceestedat. Aceast trstur estesimilar tipului oral agresiv - al lui
Freud, si, respectiv, tipului agresiv - al lui Horney (miscndu-sc mpotriva oamenilor) si poatefi ntlnit la
hoti, dar si la unii lideri (fascisti).
c) Orientarea de acumulare
Persoana de acest tip si gsestesecuritatea n cantitatea pecare o poateacumula sau salva. Acest
comportament seaplic nu numai bani l or si posesiunilor, ci si emotiilor sau gndurilor. In anumesens, astfel
deoameni construiesc ziduri njurul lor si stauacolo, nconjurati detot ceea ceauadunat, protejndu-sede
intrusi din afar si lsnd ct mai putin din ei nsisi afar. Exist o paralel evident cu tipul anal retentiv - al lui
Freud, precum si cu tipul detasat - al lui Horney.
Fromm spunea c acest ti p deorientareera comun n special n sec. XVIII si XIX, n aceletri careaveau
o clas demijloc stabil economic, caracterizat prin etic protestant, conservatorism si practici sobren
afaceri.
d) Orientarea de vnzare comercial (sprevalorificare) esteunfenomenal sec. XX caracteristic
societtilor capitaliste, mai ales Statelor Unite. ntr-o cultur bazat comod peeconomia depiat, succesul sau
esecul oamenilor depindedect debinesevnd. Setul valorilor esteacelasi pentrupersonalitti ca si pentru
bunuri: personalitatea oricui devineunbun devndut. Ceea ceconteaz nusunt att calittile, abilittile,
cunostintelesau integritatea persoanei, ct mai ales modul deambalare, deprezentareal cestora. Calitti
superficiale- a zmbi, a fi agreabil, a rdela glumelevreunui sef - devin mai importantedect calittile
intrinseci alecuiva.
O asemenea orientarenupoateproducenici unsentiment desecuritate, pentruc persoana nusepoate
28
relationa sincer cuceilalti. Dac jocul estejucat destul timp numai exist nici o relationalesauo constientizare
a propriului eu. Rolul individului l forteaz s-si ascund calittilesau caracteristicileadevratenu numai fat
dealtii, ci chiar fat deel nsusi. Rezult o staredealienaretotal pentru oamenii respectivi, lipsiti deun centru
personal ca si derelatii realecucei dinjurul lor.
e) Al 5-lea tip decaracter, tipul productiv, estetipul ideal si reprezint scopul ultim n dezvoltarea uman.
Acoperind toateaspecteleexperientei umaneacest concept includeabilitatea dea actualiza, dea realiza ntreg
potentialul uman. Fromm nu a def i ni t productivitatea ca sinonim cu creativitatea, ntr-unsens exclusiv
artistic. Orientarea productiv esteo atitudinecepoatefi atins deoricefiint uman. Cel mai important
obiectiv dedobndit fiindnuachizitionarea debunuri materiale, ci dezvoltarea personalittii.
Fromm credea c aceast orientareesteo conditieideal pentru oameni, cu toatec nu caracterizeaz nc
nici o societate. Fromm gndea c cel mai bunlucrupecarel putem realiza - cel putinnstructura social
prezent - esteo combinatientreorientri productivesi neproductive. Influenta orientrii productivepoate
transforma trsturilenonproductive. Deexemplu, ghidat deproductivitate, agresivitatea tipului exploatativ
poatedeveni initiativ; tipul deacumularepoatedeveni econom etc. Numai prinschimbri socialeorientarea
productiv poatedeveni dominant ntr-o cultur.
Mai trziu, Fromm a introdus o alt pereche de orientri sau tipuri: cele necrofile si, respectiv, cele
biofile. Tipuriledecaracter necrofilesunt atrasedemoarte, murdrie, ruin, cadavre. Asemenea persoanepar
plinedeviat numai cndvorbesc despremoarte, boal, nmormntri. Persoana triestentrecut, endrgostit
defort si puteresi esteatras mai curnddemasini dect deoameni. Persoanelecuorientarenecrofil auo
pasiunepentrutehnologiesi sepot nconjura demulteechipamentestereo sofisticate, nuatt pentrubucuria dea
asculta muzic, ci mai ales din dragostepentru masinrii. Fromm spunea c o astfel depersoan si ndeprteaz
interesul dela viat, oameni, natur, idei; transform ntreaga viat nlucru inclusiv peea nssi.
Orientarea opus, tipul biofil: estendrgostitul deviat carelupt mpotriva mortii, ntunericului si
rutinei. Aceast atitudineestecongruent cuorientarea productiv; o asemenea persoan estepreocupat de
dezvoltarea ei si a altora.
Ct despre aceste orientri, formele pure ale acestor trsturi sunt rare. Multe personalitti reprezint un
amalgam al celor dou, cuoorientaredominant.
Influenta societtii
Am vzut rolul proeminent pecareFromm l atribuiecul turi i nmodelarea personalittii. El afirm c
pentruca oricetip desocietates functionezebineesteimperativ necesar ca personalittilesaucaracterele
tuturor oamenilor s fiemodelateastfel nct s poat satisfacecerintelesociettii. Cualtecuvinte, indivizii
trebuiepregtiti ncopilries secomportentr-unmodcesepotrivestecunevoilesociettii. O societate
feudal sau fascist trebuies modelezeoamenii s fiepasivi si subordonati, deexemplu. O societatecapitalist,
deconsum, trebuies modelezeo lumen cares cumpereprodusesi s lenlocuiasc repedecu altele.
Toatesociettilede-a lungul istoriei auconstrns oamenii princerintecaresunt opusenaturii umane.
Fromm gndea c oricesocietatecarenu satisfacenevoiledebaz aleoamenilor estebolnav si trebuie
nlocuit. El a rmas optimist referitor la modelarea unei societti carengduieoamenilor s sedezvolte
complet.
Fromm numea o astfel desocietateideal, socialism comunitar umanist si o descria ca peo lumen care
dragostea, fraternitatea si solidaritatea caracterizeaz toaterelatiileumane, n careorientarea productiv este
agreat s sedezvoltecomplet si n caretoatesentimenteledesingurtate, insignifiant, alienarear disprea.
Viitorul civilizatiei, spunea Fromm, depindedect debinesi derepedeputem dezvolta o asemenea societate.
Imaginea lui Fromm asupra naturii umane
Ar trebui s fie clar, deja, c Fromm a exprimat o imagine n general optimist asupra naturii umane. In
acord cu Adler si Horney nu a considerat oamenii condamnati s fie supusi confl i ctel or si anxi ett i i ,
29
gratieunor fortebiologiceimuabile.
Esteadevrat c el a conceput oamenii ca fiind modelati defortesociale, politice, economiceale
societtii ncaretriesc. Dar asta nunseamn c oamenii sunt total maleabili. O persoan nuesteo simpl
ppus reactionnd la sforilemnuitedefortelesociale. Oamenii nu reprezint nici o hrtiealb pecarecultura
poatescrieuntext. Ei nusunt determinati total deinstincteori experientealecopilriei, nici total condamnati de
fortesociale. Din contr, ei au o natur proprie, un set de calitti psihologice prin care si pot modela
personalitatea ca si societatea n caretriesc.
Si aici, intr n perspectiv optimismul sau, cel putin, speranta lui Fromm. El crede c avem o tendint
nnscut dea creste, a nedezvolta, dea nerealiza potentialul. Aceasta estesarcina noastr major n viat si
scopul nostruultim si absolut necesar dea deveni ceea ceputem deveni. Rezultatul acestei tendinteinerenten
orice individ este dezvoltarea personalittii. Fromm consider c omul posed o nevoie nnscut pentru
dreptatesi adevr. Esecul nrealizarea ntregului potential - esecul na deveni productiv - conducela nefericire
si boli mintale. Cutoatec Fromm a relevat caracterul deuniversalitateal personalittii - pentrucei dincadrul
aceleiasi culturi - el a subliniat faptul c fiecare persoan este unic. Una dintre nevoile umane de baz este
aceea a identittii saleca individunic.
Fromm a continuat s sperec umanitatea va atingestarea derealizarecomplet a potentialului su, de
cresteresi integrarearmonioas, desi era ntristat deesecul depan acum. Nu a fost convins c suntem complet
buni sauri, dar a crezut c putem deveni ri dac nunedezvoltm complet. Singurul modncareputem fi
buni cunoi si cualtii estes recurgem complet la toateabilittilenoastre. Nnexista aii drum pentrudobndirea
armoniei.
Nici o caracteristic - buntatesau rutate, armoniecomplet sau partiala ori haos - nu epredeterminat
desocietate, si nici denatura uman. Numai potentialul debuntatesi mplinireexist; restul tinedenoi. Si
optimismul i-a permis lui Fromm s sperec vom facealegerea corect. La 70 deani el scria:Cineoarepoate
renunta la sperant atta timp ct exist viat?
30
Abordarea personalitii prin conceptul de trturi
Teoria personalitii la Gordon Allport
Domeniul studiului personalittii a devenit o parteimportant a psihologiei stiintificeodat cuaparitia
lucrrii lui CordonAllport: Personalitatea: O interpretarepsihologic" (1937).
In teoria lui G. Allport, conceptul detrstur joac un rol foarteimportant.
Teoria sa areun caracter eclectic, autorul considernd personalitatea ca fiindindividul unic caracterizat
printr-o functionalitate dinamic.
G. Allport nu estedeacord cu Freud n urmtoareleprivinte:
el consider c rolul inconstientului a fost mult exagerat;
- el nu credec forteledenatur inconstient joac un rol nsemnat n viata unui adult matur si normal;
- afirm c subiectii sntosi functioneaz mai ales la nivel constient si rational, controlnd majoritatea
fortelor carelemotiveaz comportamentul;
- functionarea inconstientului estesemnificativ mai ales la nevrotici.
Allport nu consider c trecutul este cel care stpneste prezentul. Oamenii nu sunt prizonierii
conflictelor si experientelor dincopilrie, ei fiindinfluentati ntr-o msur mult mai maredesituatiileprezente.
Deasemenea, G. Allport s-a opus studierii personalittii pebaza unor cazuri clinice. Spredeosebirede
Freud, carea conceput uncontinuum ntrenormal si patologic, Allport a postulat o delimitarefoarteclar ntre
normal si patologic, considerndc subiectii cutulburri psihicefunctioneaz la unnivel infantil. Nevroticii,
copiii sau animalelenu pot fi comparati cu adultii normali si ca atare, studiilerealizatepeastfel desubiecti nu se
pot generaliza. Poatec, cea mai nsemnat contributiepecarea adus-o Allport la teoria personalittii const n
accentul deosebit pe care acest autor l pune pe ideea deunicitate a fiintei umane, unicitatedefinit ntermenii
trsturilor psihice.
G. Allport afirm deci c personalitatea nu esteo notiunecu caracter general sau universal, ci este
particular, specific fiecrui individ.
Natura personalittii: caracterul contient, evolutia i unicitatea
Allport a trecut nrevist 50 dedefinitii diferitealepersonalittii, naintedea-si elabora propria definitie,
caresun astfel:
Personalitatea reprezint organizarea dinamic a sistemelor psihofizice, organizarecedetermin un mod
caracteristic degndiresi decomportament" (Allport, 1961, p. 28; cit.Schultz, 1986, p. 197).
S analizm conceptelecaracteristiceacestei definitii.
Organizare dinamic: autorul estedeprerec personalitatea seafl n continu modificaresi dezvoltare
carearens un caracter organizat (nu haotic). Forma deorganizaresemodific odat cu aspectelespecificeale
personalittii.
Termenul de psihofizic nseamn c personalitatea este compus din trup si psihic care actioneaz
mpreun, ca un tot unitar.
Conceptul determin serefer la aspectul activ al personalittii carepunen actiunesi dirijeaz aspectele
diferitealegndirii si comportamentului.
Deasemenea, definitia lui Allport presupunesi faptul c tot ceea cefacesaugndesteindividul i este
caracteristicacestuia, ca persoan unic, diferit deceilalti.
Allport argumenteaz existenta caracterului unic al personalittii prin faptul c omul esteprodusul att al
eredittii ct si al mediului. Ereditatea ofer materialul brut careesteapoi modelat demediu. Materialul brut este
reprezentat n conceptia lui Allport deaspectelefizice, inteligent si temperament (careimplic tonalitatea
31
emotional general).
G. Allport estedeprerec n studiul personalittii trebuies fieabordat cazul individual. Aceast
abordarepoart numeledeabordareidiografic. Ea sedeosebestedeabordareanomotetic, carestudiaz grupuri
mari desubiecti si pebaza datelor obtinutecaut s stabileasc legi valabilepentru toti oamenii. Desi puneaccent
peunicitate, Allport este, n acelasi timp, deacord c, n ciuda unicittii, exist similitudini ntreoamenii
apartinndaceleiasi culturi, aceleiasi grupedevrst, sex, ocupatieetc.
Un alt punct de vedere mbrtisat de Allport se refer la faptul c el vede personalitatea ca fiind un proces
discret (discontinuu). El consider c nu exist uncontinuu ntrepersonalitatea adultului si cea a copilului.
Personalitatea copilului are un caracter predominant biologic, primar, n timp ce personalitatea adultului
functioneaz mai mult la nivel psihologic.
Trsturile de personalitate
Allport definestetrsturiledepersonalitateca fiind nistepredispozitii dea rspunde ntr-o manier
similar la anumitetipuri destimuli.
Caracteristicile trsturilor sunt urmtoarele:
Trsturile de personalitate au o existent real. Ele nu reprezint doar constructe teoretice menite s
explicecomportamentul, ci exist ninteriorul fiecrui individ.
Trsturilereprezint cauza comportamentului, eledirijndu-i cursul. Elenusunt pusenevident doar
ca rspuns la anumiti stimuli ci, mai mult, eledirectioneaz cutarea unui anumit tip destimuli.
Existenta trsturilor poate fi demonstrat n mod empiric, prin observarea comportamentului
subiectului, comportament analizat ntimp. Coerenta si constanta comportamentului punnevident prezenta
unor trsturi.
Trsturilenusunt separatenmodrigidntreele. Desi reprezint caracteristici diferite, elesepot
interptrunde, unelecorelnd semnificativ cu altele(exemplu: agresivitatea coreleaz cu ostilitatea). La nceputul
carierei sale, Allport a fcut distinctia ntretrsturi individuale, specificeunei persoanesi trsturi comuneunui
numr deindivizi apartinndunei culturi. Mai trziu, Allport si-a revizuit terminologia, denumindtrsturile
comuneprintermenul simpludetrsturi, iar trsturileindividualele-a denumitdispozitii personale.
Pentru a facilita denumirea trsturilor de personalitate, Allport a oferit o list de 18 000 de termeni n
limba englez (exemplu: dominant, supunere, nevrozism, conformism, masculinitate, feminitateetc). Allport
facedistinctia ntretrsturi, habitudini si atitudini.
Habitudinile au sfer mai restrns dect trsturile, sunt inflexibile si implic un rspuns specific la un
anumit stimul. Un numr de habitudini pot fuziona formnd o trstur sau odispozitie personala (exemplu:
habitudiniledea sespla pemini, pedinti etc. pot forma o trstur careestecurtenia).
Allport subliniaz c este, uneori, dificil derealizat diferenta dintretrstur si atitudine. Astfel, depild,
patriotismul, autoritarismul sauextraversia pot fi considerateatt ca trsturi, ct si ca atitudini.
Totusi, nmajoritatea situatiilor, putem realiza aceast distinctie:
atitudinileautotdeauna unobiect dereferint specific;
atitudinilembrac totdeauna unaspect pozitiv saunegativ (sunt pro saucontra ceva), deci implic o
evaluare.
Allport distingetrei categorii detrsturi:
a) Trsturi cardinale, auuncaracter general si influenteaz puternic toateaspectelevietii individului. Ele
domin vi at a acestuia (exemplu: sovinism, sadism). Allport le denumesteca fiind un fel depasiuni care
guverneaz existenta individului.
b) Trsturi centrale: sunt trsturi pe care le posed fiecare individ n numr redus (ntre 5 si 10). Ele
descriucomportamentul unui individ(sunt celecaresetrec ntr-o caracterizare).
c) Trsturi secundare: sunt mai putin evidente (de regul, spune Allport, le cunosc doar prietenii
apropiati).
32
Personalitatea si motivatia
Allport consider c problema central pentru oriceteoriea personalittii const n clarificarea conceptului
demotivatie. In conceptia sa, o teoriesatisfctoareasupra motivatiei trebuies ndeplineasc urmtoarele
criterii:
a) S pun accentul pestarea prezent a individului si nu peces-a ntmplat atunci cnd seformau la copil
deprinderileigienice.
b) S fiepluralist, adic s recunoasc existenta unei multitudini demotive, precum si a complexittii
acestora. Allport consider c esteo simplificaregrosier sa sereduc motivatia uman la cteva motivedebaz
cum ar fi reducerea tensiunii, cutarea plcerii saunevoia deputeresausecuritate. Autorul arat c diversitatea
motivelor estefoartemare, unelemotivefiind temporare, altelemanifestandu-sedin cnd n cnd, iar alteleavnd
uncaracter permanent. Unelemotivesunt constiente, altelenu. Datorit acestei complexitti esteimposibil s
includem motivatia uman ntr-unmodel unic.
c) listenecesar ca nteoria motivatiei s fieimplicatesi proceselecognitive, mai ales cndnereferim la
intentionalitatesi la planificarea constient a unor actiuni.
Allport a fost deosebit decritic referitor la teoria tfeudian, carepunea accent pemotiveleirationale, de
natur inconstient. Punndaccent pecaracterul intentional al comportamentului uman, Allport explica prezentul
mai ales ntermenii viitorului si nuntermenii trecutului.
d) Recunoasterea caracterului unic si concret al fortelor motivationale. Unmotiv trebuiedefinit nmod
concret si nuabstract. Allport ofer urmtorul exempludemotiv concret si motiv abstract:
Concret: Maria are o dorint puternic de a deveni asistent medical.
Abstract:Ea isi sublimeaz o dorint sexual refulat.
Autonomia functional a motivelor
G. Allport a subl i ni at faptul c principiul autonomiei functionale a motivelor nu explic integral
motivatia uman, totusi acest principiusurprindeceva mai binemotivatia adultului.
Pri nci pi ul autonomiei functionale postuleaz c la un adult normal, un anumit motiv nu mai rmne
legat deexperienteletrecute, ncadrul crora s-a format. Cualtecuvinte, motivul a devenit autonom, detasndu-
sedecircumstantelesaledeorigine, adic, mijloaceleuti l i zatepentru atingerea unui anumit scop devin scop n
sine.
Exemplu:
> cineva ncepes practicesport pentru a sedezvolta fizic si la un moment dat devinepasionat de
sport;
>o persoan lucreaz di n greu pentru a-si face o situatie materi al bun. Odat ati ns
si tuat i a material respectiv, omul continu s munceasc pentru c l pasioneaz munca.
G. Allport facedistinctiantre:
autonomiefunctional detip perseverativ, careexplic unelecomportamenteelementare, cum ar fi:
toxicomania saumodalitatea rutinier dea ndeplini sarcinilezilnice;
autonomie functional a eului (sau a proprium-ului). Este direct legat de nucleul profund al
personalittii si serefer la interese, atitudini, valoare, intentii, ct si la imaginea desinesi la stilul deviat al
subiectului. Motivelecarecontribuiela mbogtirea imaginii desinesunt mentinute. Dinacest motiv, exist o
relatiedirect ntreintereseleunei persoanesi abi l i tt i l esale; mai precis, oamenilor leplaces fac ceea cefac
bine.
Structura motivelor proprium-ului (ego-ului unic) va determina modul ncarenoi percepem lumea din
jurul nostru. Procesele perceptive si cognitive sunt nalt selective, subiectul selectionnd din multitudinea
stimulilor ambiantei acei stimuli caresunt relevanti pentrusistemul deinteresesi valori al persoanei.
Autonomia functional a proprium-ului reprezint un proces de organizare intern carecontribuie la
33
mentinerea sentimentului eu-lui unei persoane.
G.Allport arat c modul n careautonomia functional a proprium-ului organizeaz personalitatea sepoate
explica prinintermediul a trei pri nci pi i :
a) Principiul organizrii nivelului de energic. Noilemotivesauvechi l emotivelatentevinla suprafat
pentrua consuma energia psihic nexces, energiecarealtfel poates seexprimentr-unmoddistructiv.
Exemplu: o femeieai crei copii au prsit locuinta constat c areprea mult energiecarear trebui
canalizat sprenoi interesesi motive.
b) Principiul miestriei i competentei: serefer la nivelul nalt la carepersoana prefer s-si satisfac
motivele.
G. Allport afirm c un adult normal estemotivat s actionezecat mai bi ne si mai eficient pentru a-si
mbuntti ni vel ul demiestriesi competent.
c) Principiul structurrii motivelor proprium-ului. Motivele proprium-ului (ego-ului) nu sunt
independenteuneledealtele, ci formeaz o structur caracteristic ego-ului, structur ncadrul creia elesunt
cognitiven jurul ego-ului, pstrndaceleelementecarecontribuiela evolutia ego-ului si rejectndu-lepe
celelalte. Acest proces de organizare si structurare intern actioneaz n directia consistentei si integrrii
personalittii.
G. Allport estedeprerec nuoricecomportament saumotiv umanpoatefi explicat prinintermediul
principiului autonomiei functionalea motivelor.
El arat c exist unelecomportamentecarenusesupunprincipiului autonomiei functionalea motivelor.
Acestea sunt:
Comportamentelerezultatenurma trebuintelor biologice: nevoiledeap, somn, hran etc.
Actiunilereflexe(clipit, reflex rotulian, procesefiziologice).
Elementecetindezestrea ereditar: particularitti fizice, inteligent, temperament, sntate.
Deprinderi, uneleavnd caracter functional iar alteleneavnd nici un fel devaloaremotivational.
Comportamentecedepind deo ntrireprimar si caredevin discontinui n absenta ntririi (exemplu: un
copil carenumai mergenvizit la vecini pentruc numai primesteprjituri).
Comportamenteinfantilesi fixatii: serefer la adultii carecontinu s pun n actiunecomportamentesi
conflictedetip infantil.
Comportamentenevrotice: serefer la acelecomportamentelegatedeexistenta anumitor incidenten
copilrie, comportamentecarenceteaz s seproduc atunci cndrespectiveleincidentesunt constientizate.
Sublimarea serefer la situatia n careun anumit motiv real estesublimat, lund forma altui motiv.
Proprium-ul sau ego-ul unic
Proprium-ul estetermenul propus deAllport pentrua nlocui termenii deegosauself,
Proprium-ul includetoateaspectelepersonalittii caresunt distinctivesi vitalepentruviata emotional a
individului.
Aspectele caracteristice ale proprium-ului sunt unice pentru o anumit persoan, fac ca persoana s fie
diferit deoricealt persoan si elesunt celecarereunesc perceptiile, atitudinilesi intentiileunui individntr-un
tot unitar.
G. Allport descriestadi i l edezvoltrii proprium-ului, stadii cesedezvolt pn la maturitatea individului.
Eul corporal: Stadi i l e 1-3 se dezvolt n primii ani de viat. n aceste stadii, copi i i devin constienti de
ei nsisi si deexistenta lor si ncep s realizezedi sti nct ia ntrepropriul l or corp si obiecteleambiantei.
Identitatea eului: Copiii realizeaz faptul c identitatea lor mneaceeasi indiferent deschimbrilecare
auloc.
Auto-stima: Copiii nvat s semndreasc cu realizrilelor.
Extensiunea eului: Este vorba de etapele care au loc ntre 4 si 6 ani. In aceast etap copii ajung s
recunoasc obiectelesi persoanelecarefac partedi nlumea lor.
I maginea de sine: Copiii dezvolta imaginea desineactual si idealizat si devinconstienti defaptul c
satisfac saunusatisfac expectatiileparentale.
Eul ca o dinstan raional: Aceast etap sedezvolt ntre6 si 12 ani. In aceast faz copi i i ncep s
34
utilizezelogica nsolutionarea problemelor cotidiene.
Constituirea proprium-ului: Aceast etap se dezvolt n adolescent. In aceast perioad tinerii si
formuleaz scopuri si planuri petermenlung.
Etapa adult: Adultii normali si maturi functioneaz independent de motivatiile copilriei. Ei
functioneaz nmodrational nprezent si si elaboreaz nmodconstient propriul stil deviat.
Personalitatea n copilrie
Allport consider c ntrepersonalitatea adultului si a copilului exist o dihotomiesi nuuncontinuum.
Personalitatea adultului matur reprezint mai mult o functiea prezentului si a viitorului dect a trecutului.
G. Allport descriecopilul ca fiindo fiint distructiv, cuttoaredeplcere, nesocializat, egoist, nerbdtoare
si dependent. Materialul genetic brut caretinedestructura fizic, temperament si inteligent. reprezint bazele
personalittii, dar ncopilrienc nuputem vorbi depersonalitateinadevratul sens al cuvntului. Copilul
opereaz n raport cu trebuinte si reflexe menite s conduc la reducerea tensiunilor si durerii, precum si la
maximizarea plcerilor.
In aceast perioad, deimportant vital esteobtinerea afectiunii si securittii mai ales din partea mamei.
Dac copilul areacestetrebuintesatisfcute, atunci el va cunoasteo evolutiepozitiv, devenindunadult matur si
normal.
Personalitatea adultului
G. Allport arat c individul se modific de la un organism biologic care este motivat de reducerea
tensiunilor ctreunsistem psihologic cualtetipuri demotivatii dect celedincopilriesi orientat ndirectia
viitorului.
Personalitatea adult normal, spuneAllport, numai estedominat demotivatiiledincopilrie. Incazul n
carenevoilecopilriei sunt frustrate, copilul devinenesigur, agresiv, solicitant, gelos si egocentric. Drept rezultat,
evolutia esteciuntit si individul continu si la vrsta adult s functionezela nivelul trebuintelor si conflictelor
infantile. Motivele nu ating autonomia functional, ci continu s fieconectate la conditia lor de origine.
Proprium-ul nusedezvolt, nu apar trsturileunicedepersonalitate, iar personalitatea rmnenediferentiat,
functionndla unnivel infantil. Unastfel deadult este, dup Allport, unbolnav psihic.
Cri teri i l edezvoltrii normalespecificeunei personalitti maturesntoase(G. Allport):
Extinderea sentimentului eului la persoanesi obiectedinafara eului.
Legturi psihologicecaldepecarelentretineeul cualtepersoane(intimitate, compasiune, tolerant).
Securitateemotional (auto-acceptare).
Perceptierealist, dezvoltarea unor abilitti si angajarea nanumitetipuri deacti vi tt i.
Auto-obiectivare(ntelegerea intuitiva a eu-lui si simtul umorului).
O filosofieunitar deviat, caredirijeaz toate aspectelevietii persoanei ndirectia unor scopuri
viitoare. Daca acestecriterii sunt atinse, persoana devineindependent depropria sa copilriesi devinecapabil
s fac fat prezentului si s elaboreze planuri realiste pentru viitor, fr s fie victima unor experiente
traumatizantedinmica copilrie.
Teoria personalitii la Raymond Cattell
Cattell definestepersonalitatea ca fiind acea structur carenepermites prezicem ceanumeva faceun
individ ntr-o situaie dat. Scopul lui Cattell, n ceea ce privete studiul personalitii, const n predicia
comportamentului.
El exprim aceasta ideeprin intermediul formulei: R =f(PS)
R ==reactia individului (ceanumeva facesubiectul n situat ia dat);
S =situatia;
P =personalitatea.
Autorul arat c variabila P (personalitate) estecel mai greudecunoscut.
Subiectii pecarea lucrat Cattell sunt subiecti normali, nubolnavi psihic.
35
Cattell era deprerec esteimposibil s modifici comportamentul unui individnaintedea cunoastece
anumetrebuieschimbat. Din acest motiv esteabsolut necesar s serealizezeun studiu valid al personalittii.
Datelepecaresi-a ntemeiat Cattell teoria sunt culeseprinintermediul chestionarelor, testelor obiective,
observatiilor si prinevaluarea comportamentelor nsituatiiledeviat. Acest numr impresionant dedatea fost
supus anal i zei factoriale. (El considera c dac ntre dou variabile exist un grad ridicat de corelatie,
nseamn ca acestea msoar aspecteasem n toare alepersonalittii). Cattell denumestefactorii de
personalitateprintermenul detrstur, acesta fiind conceptul central al teoriei sale.
El consider c trsturilesunt structuri mentale, prti componentealepersonalittii. Doar ncazul ncare
cunoastem cetrsturi vor caracteriza unindivid, putem prevedea ceanumeva faceel ntr-o anumit situat i e.
Cattell definestetrsturilecatendinte de rspuns relativ permanente ale unei persoane.
Abordarea personalittii prin intermediul conceptului de
trstur
Desi G. Allport a pus la punct conceptul de trstur a personal i tt i i , Cattell a realizat o analiz n
detaliusi o clasificarea acestor trsturi.
Trsturile sunt factori ai personalittii obtinuti n urma analizei factoriale pe baza unor multiple
msurtori realizatepesubiecti normali.
Acestea reprezint, asa cum am mai subliniat, tendinterel ati v permanente ale unei persoane de a
reactiona ntr-unanumit mod. Eleformeaz structura debaz a personalittii individului.
Personalitatea unui subiect poatefi privit ca unpatterndetrsturi.
Cattell nu estedeacord cu Allport careconsider c trsturileau existent real, el fiind deprerec
acestea sunt constructeipotetice, desprinsepebaza studi eri i comportamentului deschis.
I. ntr-o prim clasificareCattell distinge:
Trsturi comune, pecareleau toti oamenii ntr-o anumit msur (ex.: extraversie, spirit gregar).
Motivul pentru care exist aceste trsturi comune consta n aceea c toti oamenii auunpotential ereditar
care include elemente similare si, n acelasi timp, sunt supusi unor experiente sociale asemntoare n cadrul
aceleeasi culturi.
Trsturi unice, specificedoar anumitor indivizi (acestea pot fi observatemai ales la nivelul atitudinilor
si intereselor).
II. O alt clasificarempartetrsturiledepersonalitaten:
a) - trsturi careserefer la abilitti (aptitudini);
b) - trsturi temperamentale;
c) - trsturi dinamice.
a) Abilittileserefer la ct deeficient va actiona individul pentruatingerea unui scop; (ex. inteligenta).
b) Trsturile temperamentale definesc stilul general si tempoul comportamentului (ndrzneal,
labilitate, iritabilitate).
c) Trsturile dinamiceserefer la motivatiesaula fortelemotricealecomportamentului.
III. Cattell mai realizeaz si distinctia ntretrsturiledesuprafat si trsturilesurs.
Trstura desuprafat reprezint un set decaracteristici depersonalitatecarecoreleaz ntreeledar nu
formeaz unfactor pentruc nusunt determinatedeo singur surs.
36
Mai exact, diferiteletrsturi depersonalitatesunt complementaredatorit suprapunerii unor influente
diferite.
Cattel l vorbestela omul normal detrsturi desuprafat, iar la bolnavii psihici desindroame.
F.x.: anxietatea, indecizia si fobiilepot s corelezentreelesi s formezeo trstur desuprafat careeste
nevrozismul.
Datorit faptului c sunt compusedinelementediverse, trsturiledesuprafat auuncaracter mai putin
stabil si, drept urmare, sunt mai putinimportantencunoasterea personalittii.
Trsturilesurs reprezint factori uni ci , fiecaredintreacestia constituindsingura surs a unui anumit
comportament.
Ei reprezint elementelesau factorii debaz ai personalittii (vezi 16 P.F.).
Trsturilesurs sesubmpart la rndul lor, n functiedeoriginea lor, n:
trsturi constitutionale:
trsturi produsedemediu.
Trsturile constitutionalenusunt neaprat denatur ereditar, dar eledepinddefiziologia organismului
(ex.: utilizarea abuziv a al cool ul ui poatefi sursa unor comportamentediferitecum ar fi: neglijent, tendint
sprevorbrie, agresivitate).
Trsturile generate de mediu sunt rezultatul actiunii influentelor mediului fizic si social. Elereprezint
caracteristici, modalitti nvtatedea actiona si formeaz o structur carea fost imprimat individului dectre
factorii ambiantei.
Trsturilesurs: Cei 16 factori ai personalittii la Cattell
Dup o munc de20 deani decercetare, Cattell a identificat n urma analizei factoriale16 trsturi-surs
pecarele-a denumit factori ai personalittii.
Acestia sunt msurati cu ajutorul testului Cattell 16 P.F. (Cattell, Eber si Tatsnoka, 1970).
Testul s-a dovedit uti l pentrua prevedea unelecomportamentesausti l uri depersonalitatecum ar fi:
>creativitatea;
>nevrozismul;
>tendinta spreafectiuni psihosomatice;
>tendinta spreaccidente;
>performantelescolaresau performantelen activitate. Fiecaretrstur areo structur bipolar:
Scoruri sczute; Scoruri ridicate:
Factor A
Rezervat, detasat, critic, singuratic, rigid.
Cald, participativ, deschis, selas dus.
Factor B
Gndireconcret, mai putininteligent
Inteligent (mai) ridicat, gndireabstract, strlucit.
Factor C
Afectat deemotii, instabil afectiv,
schimbtor sesupr cuusurint.
Stabil emotional, matur, privesterealitatea nfat, calm.
Factor E
Umil, moale, usor decondus,
docil, seacomodeaz cuusurint
Asertiv, agresiv, ncptnat, competitiv.
Factor F
Sobru, tuciturn, serios.
Vesel, entuziast.
37
Factor G
Selanseaz nactiuni nesigure, nesocoteste
regulile.
Constient, stabil, moral, ferm.
Factor H
Retras, timid, sensibil la amenintare.
Aventuros, dezinhibat,
ndrznet.
Factor I
Dur, sebazeaz pesine, realist.
Sensibil, del i cat, arenevoiedeprotectie.
Factor L
ncreztor, accept conditiileimpuse.
Suspicios, greu depcl i t.
Factor M
Practic, cu preocupri pmntesti.
Imaginativ, boem, distrat.
Factor N
Lipsit de pretentii, natural, dar stngaci n
relat iil e sociale.
Sofisticat, cizelat, constient derelat i i l esociale.
Factor O
Sigur desine, placid, l i ni stit, se
complacensituatie.
ngrijorat, si facepermanent reprosuri, nesigur, tulburat.
Factor Q1
Conservator, respect idealurile
traditionale.
Experimentator, liberal, liber cugettor.
Factor Q2
Dependent degrup, participativ, i urmeaz
pe cei lalt i.
Autosuficient, areresursepersonale, prefer s ia propriile
saledecizii.
Factor Q3
Indisciplinat, imaginedesineneclar, lax, si
urmeaz propriilenevoi neatent la regulile
sociale.
Controlat, cu voint puternic, exact sub aspect social,
compulsiv.
Factor Q4
Relaxat, calm. adunat, nefrustrat.
ncordat, frustrat, agitat, tensionat.
Inurma unor calculestatisticesi mai complexeCattell a evidentiat si prezenta unor factori deordinul
II: anxietatesi introversie- extraversie.
Organizarea dinamic a personalittii
Trsturiledinamicesunt direct legatedeaspectelemotivationalealepersonalittii.
Cattell arat c o teoriea personalittii carenuia nconsiderarefortelemotivationalealesubiectului este
incomplet, el comparnd-o cuo locomotiv fr combustibil.
Sistemul lui Cattell cuprindedou tipuri detrsturi dinamice: (ergii) si sentimentele. Ambelesemanifest
sub forma atitudinilor. Termenul erg vinedela grecescul ergon, carenseamn activitatesauenergiesi este
utilizat deautor nlocul termenilor deinstinct sautendint, termeni pecarei considera prea vagi.
Erg-ul reprezint sursa energetic a oricrui comportament, estennscut si prin urmareareun caracter
constitutional. Reprezint unitatea debaz a motivatiei si estedirectionat spreobiectivespecifice.
Cattell a identificat , nurma analizei factoriale, 11 ergi sauunitti motivationale:
foame sex dezgust gregaritate
curiozitate furie supunere securitate
atractie protectie auto-afirmare
In timp ce erg-ul reprezint o trstur surs de tip constitutional, sentimentul are un caracter
38
ambiental, estetot o trstur surs, dar areoriginea n mediul fizic si social.
Sentimentul reprezint unpatterndeatitudini nvtatesi estedirectionat asupra unor obiectedeimportant
major n viat: tar, sot, loc demunc, hobby, religie.
Att ergii ct si sentimenteleaumenirea dea motiva comportamentul uman. I ntre ele exist ns si
deosebiri: ntimp ceergul reprezint o structur constitutional, caredesi sepoateintensifica saupoateslbi, nu
dispareniciodat, sentimentele, fiindnvtate, pot s dispar.
Atitudinea reprezint, nconceptia lui Cattell, interesul persoanei pentruunobiect, domeniusaupersoan,
interes ceseexprim sub forma unui comportament deschis. Conceptul deati tudi nela Cattell nuserefer la
opinia pentru sau mpotriv a ceva, asa cum apare la alti autori, ci are un sens mai larg, implicnd toate
act i uni l esauemotiileunei persoanedirectionatespreunobiect saueveniment.
Ergii, sentimentelesi atitudinilesunt legate, nsistemul lui Cattell, deunalt concept si anume, decel de
subsumare, ceea censeamn c uneleelementesunt subordonatealtora ncadrul unui sistem. Astfel, atitudinile
sunt subordonatesentimentelor, iar acestea, la rndul lor sunt subordonateergilor.
La un alt nivel, o atitudine poate fi subsumat alteia, iar aceasta din urm, unei a treia atitudini. In acest
sens,Cattell d exemplul unui tnr caremerges studiezepentrua obtineunserviciucares-i permit s cstige
suficienti bani pentrua putea ntretineo familie.
Interrelatiiledintreergi, sentimentesi atitudini sunt exprimateschematic deCattell nceea ceel denumeste
reteledinamice. Ex.: Sentimentul deafectiunefat desotieexprim patruergi: sex, gregaritate, protectiesi
autoafirmare.
Cattell consider c patternul de sentimente al unei persoane este structurat n jurul unui sentiment
dominant, pecareel l denumestesentiment fat desine" si serefer la conceptia subiectului despreel nsusi,
conceptiecesereflect ntoateati tudi ni l e sale. Acesta confer stabilitatentoateatitudinilesale. Acesta
confer stabilitate, coerent si organizare tuturor trsturilor surs si este direct legat de exprimarea ergilor si
celorlaltesentimente. Sentimentul fat desinearerolul dea controla si regla toatestructurilepersonalittii.
Anxietatea cronic
Cattell acord o important deosebit anxiettii ca dimensiune major a personalittii, datorit
consecintelor negativepecareaceasta lepoateavea asupra functionrii fizicesi psihicea individului .
Cattell consider c anxietatea esteatt o starea subiectului, ct si o trstur.
Anxietatea-trstur serefer la acei subiecti caretriesc oanxietate cronic, nacest caz ea devenind
factor depersonalitate.
In urma analizei factorialea rezultat faptul c anxietatea secompunedin factorii O - Q.
O persoan cuanxietatecronic va fi afectat cuusurint depropriilesentimente, suspicioas fat de
ceilalti, va tri o permanent aprehensiune a unor pericole, va avea tendinta de a se culpabiliza, va fi
suprancordat, iritabil si va avea o imaginedesineneadecvat.
Raportul ereditate - mediu n teoria personalittii la Cattell
Cattell a acordat o atentiemai maredect alti teoreticieni eredi tt i i si mediului nformarea personalittii.
El a realizat studii pegemeni crescuti naceeasi familie, gemeni crescuti nfamilii diferitesi frati crescuti
naceeasi familiesi nfamilii diferite.
Pe baza acestor studii Cattell a demonstrat rolul deosebit, de important al eredi tt i i , cel put i n n cazul
unor trsturi.
Ex.: ereditatea areo contributiede80% ndeterminarea inteligentei, 80% ncazul trsturii aventuros-
timidetc.
Analiznd toatecercetrilerealizatedeCattell asupra acestui subiect, sepoatetrageconcluzia c el estede
prerec aproximativ o treimedinpersonalitatesuni determinateereditar si 2/3 sunt generatedefactori demediu.
Unalt concept utilizat deCattell estecel desi ntal i tate, concept ce se refera la trsturile relevante si
39
specificeunui anumit grup social. Autorul arata c individul esteinfluentat att detrsturiledepersonalitateal e
persoanelor; cat si desi ntal i tatea grupurilor.
Cattell descrie un numr da factori care descriu sintalitatea unor grupuri mici, precum si 8 factori care
caracterizeaz sintalitatea natiunilor, dintrecarementionm: mrimea, hrnicia, morala etc.
Stadiile dezvoltrii personalittii la Cattell
Cattell descrie6 stadii deevolutiea individului.
Mica copilrie(1 -6 ani)
Reprezint o etap curol formativ major ndezvoltarea personal i tt i i i ndi vi dul ui . Acum subiectul
este puternic influentat de printi, frati, cat si de experientele sale personale (inclusiv cele l egate de
achi zi t i onarea deprinderilor i gi enice).
Ca rezultat al acestor influente se formeaz ati tudi ni l e social e primare, odat cu forta si
stabi l i tatea ego-ului si superego-ului, sentimenteledesecuritatesi insecuritate, atitudinea fat deautoritate,
precum si tendinta sprenevrozism.
Cattell nuesteunadept al teoriei freudiene, dar el accept opinia lui Freudnlegtur cufaptul c mica
copilriereprezint un moment crucial n formarea personalittii, iar nevoile(trebuintele) detip oral sau anal, ct
si conflictelelegatedeacestea pot afecta formarea personalittii.
Copilria propriu-zis (6-14 ani) Cattell consider c n aceast etap apar relativ putineprobleme
psihologice. Autorul consider c aceasta reprezint o etap deconsolidaredup tumultoasa perioad a micii
copilrii. Acum aparetendinta deindependent fat deprinti odat cuo cresterea tendintei deidentificarecu
indivizi deaceeasi vrst.
Adolescenta(14-23 ani)
Reprezint etapa dedezvoltarecea mai stresant si cea mai conflictual. Acum cresteincidenta tulburrilor
psihice, nevrozelor si comportamentelor de tip delincvent. Apar numeroase conflicte legate de nevoia de
independent, auto-afirmaresi problemelesexuale.
Maturitatea(23-50 ani)
Aceast etap este, cel putinla nceputurilesale, o etap productiv, plin deevenimentesi fericit pentru
subiect. Acum sepunbazelesi secontinu consolidarea carierei si sentemeiaz familia. Individul devinemai
putinfluid, iar stabilitatea emotional tindes creasc. Seproduc relativ putinemodificri nceea cepriveste
structura deinteresesi aptitudini.
Maturitatea trzie
Presupuneadaptarea persoanei la modificrilefizice, socialesi psihologice. Sntatea si vigoarea diminua,
o dat cu atractivitatea persoanei. Copiii prsesc familia si pentru prima dat persoana ntrezrestesfrsitul
viet ii. Acum se produce, de regul, o reexaminare a sistemului de valori n jurul crora subiectul si-a centrat
viata. Deasemenea, areloc o cutarea eului propriu.
Btrnetea(senescenta)
Implic adaptabilitatea la unnumr maredepierderi: decesul rudelor si prietenilor, pensionarea, pierderea
statutului social, precum si trirea singurttii si insecurittii.
In concluzie, Cattell consider personalitatea uman ca fiind predictibil, iar atunci cnd un comportament
sepoateprevedea, el poatefi controlat.
Desi partizanal determinismului nteoria personalittii, Cattell nuneag total existenta liberului arbitru.
Cattell admiteinfluenta marc pecareo au asupra formrii personalittii experienteledin mica copilrie, dar
nuconsider c i ndi vi dul devineprizonierul acestor experiente.
Deasemenea, el esteadeptul dublei determinri a personalittii: ereditate-mediu.
Cattell consider c exist trsturi depersonalitatecomune, aplicabiletuturor indivizilor dincadrul unei
culturi si trsturi unice, carecaracterizeaz fiecareindividnparte.
40
Psihologia umanist
Teoria personalittii la Carl Rogers
Carl Rogers estebinecunoscut ca initiator al extrem depopularei metodedepsihoterapiecunoscut initial
ca terapienondirectiv si, mai recent, ca terapiecentrat peclient sau pepersoan. Terapia rogersiana parea fi la
fel depopular ca psihanaliza lui Freud, ca metod detratament.
Cum a fost cazul cualti teoreticieni, teoria personologic a lui Rogers s-a dezvoltat linsi a fost continuu
rennoit nurma experientei saledelucrucupacientii sauclientii, cum prefera s-i numeasc el. Formulrilelui
nlegtur cudinamica si structura personalittii sunt legatedirect demetoda terapeutic. Deaceea, imaginea sa
asupra situatiilor terapeuticeneclarific imaginea sa asupra naturii personalittii. Numelemetodei sale, Terapie
centrat pe persoan sau client, intentioneaz s sugerezec indivizii au abilitatea, ca si responsabilitatea dea-si
schimba si reconfectiona personalitatea, terapeutul actionnddoar sprea facilita si nusprea directiona aceast
schimbare.
Rogers a vzut oamenii, mai nti, ca fiinte constiente si rationale, conduse de perceptia constient a
propriei persoanesi a lumii lor experentiale. SpredeosebiredeFreud, Rogers nuatribuieo influent dominant
fortelor inconstientepecareunindividnulearesub control.
Rogers respinge si ideea c evenimentele trecute ar exercita o influent nsemnat asupra
comportamentului prezent. Desi recunoastec experienteletrecute, mai ales acelea alecopilriei, pot influenta
modul ncareoamenii si percep lumea si peei nsisi, el insist c sentimentelesi emotiileprezenteauo mai
mareimportant ndinamica personalittii.
Datorit importantei constientului si prezentului, Rogers credec personalitatea poatefi nteleas numai
din punctul de vedere al subiectului - pe baza experientelor sale subiective. Rogers foloseste o metod
fenomenologic destudierea personalittii, metod cetrateaz realitatea asa cum esteperceput deindivid.
Aceast perceptiesubiectiv poatesau nu poates corespund ntotdeauna cu realitatea obiectiv.
Rogers crede c oamenii au o motivatie major cu care sunt dotati de la nastere: o tendint de actualizare,
dedezvoltarea tuturor abilittilor si potentialurilor, dela celestrict biologicepan la celemai sofisticateaspecte
psihologicealefiintei umane. Scopul ultim al dezvoltrii personalittii esteactualizarea eu-lui - unconcept de
important central n sistemul lui Rogers. A mentinesi dezvolta eul, a deveni o persoan complet functional,
estescopul ctrecaresunt directionatetoatefiinteleumane.
Teoria si psihoterapia lui Rogers, imaginea umanist si optimist asupra fiintelor umanea fost ntmpinat
cu entuziasm si a avut o relevant larg pentru psihologie, educatiesi cercetarea vietii defamilie.
Actualizarea; tendin uman de baz
Rogers vedeoamenii ca motivati deo tendint general debaz: tendi nt a s actualizeze, s mentin si
s-si sporeasc experientele. Aceast tendint nnscut esteo nevoiefundamental a fiintelor umanesi include
toatetrebuintelepsihologice, desi este, inconceptia lui Rogers, mai mult orientat sprebiologiedect spre
psihologie.
Ca nevoiefundamental, tendinta spreactualizareincludetotul, chiar celemai simplenevoi biologice, ca
acelea deaer, hran, ap.
Tendinta deactualizarefacemai mult dect s mentin organismul: ea faciliteaz cresterea si dezvoltarea
organismului. La este responsabil pentru toate aspectele cresterii ce sunt subsumate sub denumirea de
maturizare", careestedeterminat genetic dedezvoltarea prtilor corpului si a proceselor fiziologicedela
cresterea ftului pn la aparitia caracterelor sexualesecundarela pubertate.
Toateacesteschimbri, programaten schema genetic a persoanei, sunt produsedetendinta deactualizare.
41
Chiar dac acesteschi mb ri sunt determi nate geneti c (programatedi nai nte), progresul organismului
sprematurizarea complet nu esteautomat si fr efort. Mai degrab, Rogers descrieacest proces evolutiv ca
implicnd constrngeresi durere, asa ca atunci cnd copilul faceprimii pasi. Copilul cadesi setrstesi ar fi mai
putindureros pentruei s rmn nstadiul detrre. Dar copilul persist. Cadesi plngedinnou, dar continu.
El persist npofida durerii, spuneRogers, pentruc tendinta deactualizare, dea mergenainte, dea sedezvolta
si dea cresteestemult mai puternic dect oricetendint dea regresa , provocat dedificulttilecresterii.
Aceast tendint actualizant nu estevzut numai la oameni, dar si la toatevietuitoarele. In descrierea
vietii, Rogers folosesteexpresii ca tenacitatea viet ii si tendinta dempingerenaintea vietii", indicnd
convingerea cuprivirela existenta unei forteirezistibil ecarecauzeaz nunumai supravietuirea unui organism,
uneori n conditii extrem deostile, ci si adaptarea, dezvoltarea si cresterea.
Exist un fundament puternic bi ol ogi c al tendintei de actualizare. La i ndi vi zi i maturi, aceast
tendi nt devine mai psihologic si reflect elemente ale nvtrii si experientei mai mult dect aspecte
biologice.
Rogers credec, nviat, oamenii demonstreaz ceea cesenumesteprocesul valorizrii organismice. Prin
asta el ntelege c toate experientele vi et i i sunt evaluate n termenii a ct debine servesc tendintei de
actualizare. Aceleexperientepecareoamenii lepercep ca promovnd sau facilitnd actualizarea sunt vzuteca
bunesi dedorit si sunt evaluateca valoarepozitiv. Aceleexperienteperceputeca mpidicnd actualizarea, sunt
considerateca nedorite. Acesteperceptii vor influenta comportamentul pentruc experienteleconsideratede
nedorit vor fi evitate, ntimp deacelea consideratededorit vor fi cutatepentrua seputea repeta ct mai des
posibil.
Lumea experential
Rogers a fost preocupat demediul ncareo persoan actioneaz - decmpul dereferint saucontextul
individului, careinfluenteaz att demult acea persoan. Oamenii sunt expusi la o multimedesursedestimulare
din mediu - unelebanale, alteleimportante, uneleameninttoare, altelerecompensatoare. Cum percepem si
reactionm la acestemultiplefatetealemediului?
Rogers rspundela aceast ntrebarespunndc realitatea mediului unei persoanel reprezint modul cum
ea percepeacel mediu. Perceptia cuiva poates nu coincid cu realitatea obiectiv. Putem percepeanumite
aspectealerealittii foartediferit demodul ncareo facealtcineva, (poti observa comportamentul unui coleg
student ntr-o lumin total diferit fat de cea a bunicilor si de 80 de ani. Perceptiile noastre se pot schimba cu
timpul si n functiedediferitecircumstante. Propria ta perceptiea colegului student sepoateschimba drastic cnd
vei avea 80 deani).
Opinia c perceptia areuncaracter subiectiv esteveche, nefiindoriginal la Rogers. Contributia important
pecareo aduceel const n ideea c realitatea unei persoaneesteo problem strict personal si poatefi
cunoscut, n sens complet, numai dectresubiectul nsusi.
Lumea experiential a unei persoaneincludenunumai experienteleprezentului imediat decarepersoana
esteconstient, ci si toti stimul ii decarenuesteconstient, amintirileexperientelor trecute, careatta timp ct
sunt active, influenteaz perceptiileactualealepersoanei.
Deoarecetendinta deactualizarea copilului la nivelelemai naltededezvoltare, lumea lui experential se
extinde. Copilul estesupus la dincencemai multesursedestimularesi comportamentul lui serefer la acesti
stimuli asa cum sunt ei perceputi subiectiv.
Experientele se combin pentru a forma cmpul experential, care constituie imaginea personal a
subiectului desprelume. Experienteleindividului capt o important major, pentruc nuexist, pn la urm,
alt criteriu pe baza cruia s facem enunturi, judecti si s ne comportm. Rogers scria: Experienta este, pentru
mine, cea mai mareautoritate. Piatra dencercarea validittii estepropria mea experient". Nivelelenalteale
dezvoltrii accentueaz si definesc lumea experential a cuiva si conduc la formarea eului, aspect central n teoria
personalittii la Rogers.
Dezvoltarea Eului
42
Atunci cnduncopil si dezvolt uncmp experiential mai complex, ca rezultat al mai multor interactiuni
cu alti oameni, o parte a experientei sale devine diferentiat de rest. Aceast parte nou si separat este definit
prin termeni ca eu, pemine si eu nsumi" si reprezint conceptul deeu, careimplic distingerea dintreceea ce
estedirect si nemijlocit opartedinnoi si ceea ceesteextern.
Conceptul deeu reprezint si imaginea unei persoanedespreceea ceeste, ar putea fi sau ar dori s fie.
Rogers spune c eul este un pattern consistent de trsturi, un tot organizat. Toate aspectele posi bi l e ale
eului tind spre consistent. De exemplu, cineva care se consider a nuavea nici un sentiment agresiv fat de
al t i i , nu exprim nici o nevoie deagresiune, cel put i n nu ntr-o manier evident si direct. ntregul
comportament trebuies fienacordcuconceptul deeu.
Evaluarea pozitiv
Pemsur cesedezvolt, copilul si formeaz o nevoiedeceea ceRogers numesteevaluarepozitiv.
Aceast nevoieeste, probabil, nvtat, desi Rogers credec sursa ei esteneclar. nnscut saunvtat, nevoia
deevaluarepozitiv estepermanent si persistent si segsestentoatefiinteleumane. Cum spunesi numele,
evaluarea pozitiv includenevoia deacceptare, dragostesi aprobaredin partea altor oameni, mai ales din partea
mamei. Estesatisfctor s primesti o evaluarepozitiv si o dezamgires nuo primesti. Comportamentul
copilului eghidat decantitatea deafectiunepecareoprimeste.
Dac mama nu-i d o evaluarepozitiv, tendinta copilului spre actualizare si dezvoltarea eului este
ngreunat. Copiii percep dezaprobarea mamei fat de un comportament ca o dezaprobare a tuturor
comportamentelor si aspectelor legatedeei. Dac situatia aparefoartefrecvent, copilul tindes sempotriveasc
actualizrii eului si s sestrduiasc, nschimb, pentrua-si asigura o evaluarepozitiv. Inmodideal, copilul ar
trebui s simt suficient dragoste, acceptaresi aprobaren general, chiar dac unelecomportamentespecificepot
fi dezaprobate.
Aceast staresau conditieestenumit evaluarepozitiv neconditionat si, implic faptul c dragostea
mamei pentru copil nu depindedemodul cum secomport aceasta, ci estendreptat nmod gratuit si n
ntregimeasupra copilului ca persoan.
Unaspect important al nevoii deevaluarepozitiv estenatura ei reciproc.
Datorit importantei satisfacerii acestei nevoi, mai ales n copilrie, oamenii devin foartesensibili la
atitudinile si comportamentul altora. In lumina feedback-ului pe care l primim de la altii (aprobarea sau
dezaprobarea lor), nedezvoltm conceptul cuprivirela eul propriu. Prinprisma acestui concept deeu, ncepem s
analizm atitudinilealtora. Ca rezultat, imaginea pozitiv ncepes actionezegradat, mai mult din interiorul
persoanei dect dela altii. Aceast conditieestenumit deRogers auto-evaluare. Aceasta devineo nevoiela fel
deputernic ca si nevoia deevaluarepozitiv dela altii, si ceea cesatisfaceautoevaluarea reprezint aceleasi
conditii careproduc evaluarea pozitiv generat deceilalti.
Conditiile evalurii
Evolutia dela evaluarela autoevaluarepozitiv formeaz super-ego-ul ca instant evaluativ.
Am spus c evaluarea pozitiv neconditionat implic dragostesi acceptarea copi l ul ui fr conditii -
independentedecomportamentul lui. Evaluarea pozitiv conditionat reprezint opusul.
De obicei, printii nu reactioneaz la tot ceea ce face copilul cu o atitudine pozitiv. Anumite
comportamentei enerveaz sau i plictisesc si pentru acele comportamentecopiii nu primesc afectiune si
aprobare, ci exact opusul. Si asa, copilul nvat c afectiunea si aprobarea printilor depinddemodul cum se
comport. Copilul vedec, uneori, esterecompensat iar alteori nu.
Dac mama, deexemplu, exprim dezaprobareori decteori uncopil drm unobiect, copilul seva
dezaproba pesinepentruacest comportament. Standardeleexternedejudecat audevenit personalesi copilul,
ntr-un fel, se pedepseste singur, asa cum fcea mama, Copilul se iubeste numai cnd se comport ntr-un mod
apreciat ca aprobat demam. Altfel, eul ncepesa functionezeca nlocuitor al mamei.
43
Mai mult, copilul dezvolt si criterii internedeevaluare, considerndu-seca valoros doar nanumite
conditii. Avnddeja interiorizatenormaleprintilor, copilul ncepes sevad ca meritndsaunuceva, nacord
cucriteriiledefinitedeprinti.
Copiii carenuajung la acest punct ncep s eviteanumitecomportamentesi atitudini, indiferent ct de
satisfctoarepot fi ele. Ei nu mai pot functiona n libertatetotal pentru c trebuies-si judecesi s-si
cntreasc comportamentul si sunt, astfel, mpiedicati s sedezvoltetotal sau s seautoactualizcze. Asemenea
copii si i nhi b propria dezvoltare, pentruc trebuies triasc nlimiteleautoevalurii interiorizate.
Anxietatea
Mai mult, nu numai c un copil trebuies-si inhibeanumitecomportamente, dar trebuies reprime
constientizarea anumitor perceptii dincmpul experential saus ledistorsioneze. Aici sedezvolt ceea ceRogers
numesteincongruent ntreconceptul deeusi anumiteaspectealeexperientei individuale. Aceleexperientece
sunt incongruentecu eul servesc ca o surs deamenintaresi, deobicei, sunt triteca o form deanxietate.
Ca rezultat al nclinatiei ctreanumite experiente, cineva nu mai estesincer - si poatechiar deveni
nstrinat desinensusi.
Experientelesunt evaluatesi acceptatesau refuzatenu n msura n carepot contribui la actualizarea
complet a eului, ci, mai degrab, n termenii evalurii pozitivepecareo vor aduce.
nacordcuRogers, nivelul reglrii psihologicea unei persoane, gradul denormalitate, esteo functiea
gradului decongruent saucompatibilitatea eului cuexperienta. Persoanelesntoasepsihic sunt capabiles se
perceap si s-si perceap mediul incluznd ceilalti oameni, asa cum sunt ei. Ei sunt deschisi tuturor
experientelor, pentruc nici una nuleamenint conceptul deeu. Nici o partea experientei lor nutrebuieaprat
mpotriva a ceva prinnegaresaudistorsionare, pentruc ei nuaunvtat nici o conditiedeevaluarencopilrie.
Ei au o evaluarepozitiv, inconstient si sunt liberi s ncercetoateexperientele, s-si dezvoltetoateforteleeului,
s foloseasc toatepotentialelelor. Cu altecuvinte, sunt liberi s devin auto-actualizati - s evoluezepentru a
deveni o persoan complet functional.
Caracteristicile persoanei autoactualizate
Persoana actualizat esteprodusul final si dezirabil al dezvoltrii psihologicesi al evolutiei sociale, dup
Rogers.
a) Prima caracteristic a persoanei auto-actualizateestecontientizarea tuturor experiente lor. Nici o
experient nuestendeprtat, distorsionat saunegat nvreunfel; toatetrec prineu. Nuesteimplicat aprarea,
pentruc nuestenimic mpotriva cruia s teaperi; nuexist amenintri pentruconceptul deeual individului.
Persoana estedeschis la oricesentimentepozitive, cum ar fi curajul sau tandretea, sau negative, ca teama si
durerea. O asemenea persoan estemult mai emotional n sensul c nu experimenteaz doar o ari elarg de
emotii pozitivesi negative, dar lesi tri estemai intens dect o persoan pasiv.
b) O a doua caracteristic a persoanei complet functionaleestetendinta sau abilitatea de a tri complet i
plenar n orice moment. Fiecare moment este pri vi t ca nou si proaspt, sau, cel putin, are potent i al ul
necesar pentru a fi pri vi t astfel. Nu poate fi prezis sau anticipat fiecare moment, ci este trit din plin,
participnd, mai degrab, dect observnd.
Nuexist rigiditate, organizare, constrngeresaustructur impus asupra experi ent ei . La omul bolnav,
toat experienta esteorganizat si distorsionat pentrua sepotrivi euprejudectilestructuratealecuiva.
c) A treia caracteristic a personalittii persoanei autoactualizateestencrederea n propriul organism,
sauntrirea proprie i nu n judectile altora sau n codul social. Rogers scrie: Comportarea dup cum tesimti
esteunghiddemndencrederepentruuncomportament satisfctor".
Prin aceasta nu sesugereaz c persoana auto-actualizat ignor complet dateledin intelectul su sau al
altora, ci doar c experienteledeviat sunt congruentecuconceptul deeu.
Decizia final cu privirela cum s tecomporti ntr-o situatieparticular rezult dintr-o evaluarea tuturor
datelor experientiale. Persoana nu este constient de astfel de evaluri (datorit congruentei dintre eu si
44
experient) si decizia parea fi intuitiv. Ea paremai mult emotional dect intelectual.
d) A patra caracteristic estesentimentul liberttii. Persoaneleautoactualizatesesimt liberes semisten
oricedirectiedorit, s aleag fr constrngeresau inhibitie. Ca rezultat, triesc un sentiment deputerepersoanl
asupra vietii lor, pentru c stiu ca viitorul depinde deactiunile lor si nu estedeterminat de circumstante,
evenimentetrecute, alti oameni. Ei nusesimt constrnsi - dealtii, saudeei nsisi, s secomportentr-unfel sau
altul. Nu merg peun singur drum.
Rogers credec personalitatea actualizat estefoartecreativ, trind constructiv adaptativ, chiar dac
conditiiledemediusepot schimba: Legat deaceast creativitateestesentimentul spontaneittii. Persoana se
poateadapta flexibil si poatecuta experientenoi si noi ncercri. Ea nuarenevoiedeposibilitatea dea prognoza
saudesecuritateinterioar.
Rogers subliniaz c adjectiveleca fericit", bucuros" saumultumit nusunt potrivitepentrua descrie
persoana aiitoactiializat, pentru c o persoan ar avea acestesentimentedoar n anumitemomente. Termenii
mult mai potriviti ar fi: mplinit", stimulat", mbogtit", plindesens".
Estedificil s fii o persoan auto-actulizat, pentruc asta implic testare, crestere, ncordaresi folosirea
tuturor potentialitatilor. Mai precis, autoactualizarea implic curajul dea tri.
Rogers nu folosestecuvntul actualizat" ca atare, pentru c ar implica o personalitaterigid si static.
Rogers descrieactualizarea ca peo directie, nu ca peun aspect finit". Persoana auto-actualizat seschimb
continuu si crestemereu, dup cum tindes-si actualizezetoatepotentialurile. Dac o asemenea crestereesueaz,
persoana si pierdecaracteristicilespontaneittii, flexibilittii si deschiderea ctrenoi experiente.
Imaginea lui Rogers asupra naturii umane
Metoda umanist, ngeneral, si teoria lui Rogers nparticular descrieo imaginea naturii umanediferit
fat demultealealtor teoreticieni. Asupra problemei voint liber-determinism, pozitia lui Rogers esteclar.
Fiintele umane - cel putin cele autoactualizate sunt libere s-si creeze propriul destin. Nici un aspect al
personalittii lor nuestedeterminat pentruei.
Asupra problemei natur-educatie, Rogers acord important rolului mediului. Desi tendinta dea deveni
auto-actualizat estennscut, procesul actualizrii esteinfluentat mai mult desocial si mai putindebiologic.
Rogers vedeinfluenteledincopilrieca avndoanumeimportant ndezvoltarea personalittii dar spunec
experienteledemai trziusunt si mai importante. Sentimentelenoastreprezentesunt vitalepentrupersonalitate,
mai mult dect ceea ceni s-a ntmplat n copilrie.
Scopul ultim si necesar n viat, n teoria lui Rogers, estedea deveni o persoan autoactualizat.
O teorie a personalittii ce d oamenilor abilitatea, motivatia si responsabilitatea de a ntelege si de a
evalua, vedeoamenii ntr-o lumin optimist si pozitiv.
Fiinteleumanenusunt, nimaginea lui Rogers, dominatedeconflictecuelenselesaucusocietatea lor si
nusunt condusedeforteinstinctiv biologice, deevenimentecareauaprut nprimii 5 ani deviat. Evolutia
oamenilor estentotdeauna progresiv, mai degrab, dect regresiv, si orientat ctrecresterenuctrestagnare.
Perturbrileemotionaleca, depild, stagnarea si regresia exist, dar elesunt exceptii nureguli. Oamenii
sunt capabili s treac peste aceste regresii si perturbri prin terapia centrat pe persoan, folosindu-si resursele
interioare.
Devremeceindivizii sunt vzuti n asemenea termeni pozitivi, urmeaz c societatea esteconsiderat n
aceeasi lumin. Ceea ceestecompatibil cu dezvoltarea si actualizarea unui individ, esteegal compatibil cu
dezvoltarea acelora cucareindividul interactioneaz. Detendinta nnscut dea-si dezvolta complet potentialul,
dea deveni o persoan complet functional, beneficiaz nu numai individul, dar si societatea. Dezvoltarea social
urmeaz actualizrii membrilor individuali ai unei culturi.
In concluzie, estenormal si inevitabil pentru o fiint uman s creasc, s semistenainte, s fieconstient
desine, s facilitezesi s contribuiela propria crestere.
45
Teoria personalitii la Abraham Maslow
A. Maslow estetot un reprezentant al psihologiei umaniste. A criticat att behaviorismul, ct si psihanaliza,
mai ales conceptia lui Freud. Studiindnumai ceea ceera mai runom (nevrozelesi psihozele) psihologia
apartinnd acestor scoli a ignorat toatestrileafectivebeneficecum ar fi: fericirea, multumirea, satisfactia sau
pacea spiritului.
Maslow spunea: studiul unor specimenehandicapate, imature, bolnavepoateconducedoar la o psihologie
handicapat". Ea arat c psihologii au subestimat natura uman nelund n considerareexemplarelecelemai
creative, mai maturesi mai sntoase.
Studiul celor mai reprezentativepersonalitti alespeciei umanereprezint trstura distinctiv cea mai
pregnant a teoriei personalittii la Maslow. Dac vrei s studiezi ct derepedealearg un om trebuies-i studiezi
pecei mai buni alergtori, nupecei mediocri, pentrua determina nivelul cel mai nalt al potentialului uman.
Teoria personalittii la Maslow estedefapt o teoriea motivatiei. El a studiat biografiileunor personalitti
marcante si a ajuns la concluzia c oamenii posed n interiorul lor niste tendinte instinctive spre crestere,
dezvoltaresi autoactualizare, mai precis sprevalorificarea propriilor disponibilitti.
Motivatie i personalitate: Ierarhia trebuintelor
Maslow afirm c omul posed un numr de trebuinte nnscute care activeaz si directioneaz
comportamentul subiectului. Trebuinteleauuncaracter instinctiv. Comportamentelepusenactiunepentrua
satisfacerespectiveletrebuinteau uncaracter dobndit si variaz dela unindividla altul. Acestetrebuinte
universalesunt organizateierarhic. O trebuint denivel superior nuesteactivat pan cndnusunt satisfcute
trebuinteledenivel inferior (s fiesatisfcutemcar partial). Astfel, depild, o persoan flmnd sau amenintat
nu va simti nevoia de apartenent sau de dragoste. Cnd nevoia de apartenent sau cea de dragoste sunt
satisfcute, omul poate simti nevoia de stim si respect, iar dac si acestea sunt satisfcute, va fii pus n
functiunenevoia deatitoactualizare.
Trebuint de actualizare
Trebuint destim: dela sinensusi si dela altii
Trebuintedeapartenent si dragoste
Trebuintedesecuritatesigurant, ordine, stabilitate.
Trebuintefiziologice: hran, ap, sex.
Oamenii nusunt motivati detoateacestetrebuintenacelasi timp, doar osingur trebuint fiinddominant.
Depild, o femeiedeafaceri nu va mai fi dominat detrebuintefiziologice, ci va cuta stima si auto-actualizarea.
Cu toateacestea ierarhia trebuintelor poatefi rsturnat: astfel, dac seproduceo recesiuneeconomic si
persoana si pierdeserviciul si si cheltuiesteeconomiile, trebuintelefiziologicerevinpeprimul loc.
Trebuintelecupozitieinferioar nierarhiesunt mai puternice.
Caracteristicile trebuintelor:
Trebuintelesuperioareapar mai trziuncursul evolutiei speciei; toatefiintelevii aunevoiedehran si
ap, dar, numai omul are nevoie de autoactualizare, de a sti, de a ntelege. Cu ct o trebuint este mai nalt, cu
att ea estemai uman.
Trebuintelesuperioareapar mai trziunevolutia individului: trebuintelebiologiceapar ncopilrie, cele
deapartenent si stim, nadolescent, iar celedeautoactualizare, la mijlocul vietii.
Cu ct trebuintelesunt mai sus nierarhie, cu att mai putin importantesunt pentru supravietuire,
satisfacerea lor putnd s fieamnat. Nesatisfacerea unor trebuintesuperioarenu produceo criz att de
puternic asa cum sentmpl ncazul nesatisfacerii trebuintelor inferioare. Dinacest motiv trebuinteleinferioare
sunt numitedeMaslowtrebuinte de deficit".
Desi sunt mai putin necesarepentru supravietuire, trebuintelesuperioarecontribuiela rndul lor la
supravietuiresi dezvoltare. Astfel, satisfacerea unor trebuintedenivel superior conducela o viat mai lung, la o
mai bun staredesntatesi, ngeneral la cresterea eficientei biologicea persoanei. Dinacest motiv trebuintele
46
superioaresunt denumitetrebuinte de cretere" sautrebuinte ale eu-lui".
Satisfacerea trebuintelor superioareestebenefic nunumai sub aspect biologic, ci si psihologic, pentru
c produceopacemai profund si d unsentiment demplinirea vietii.
Satisfacerea trebuintelor superioare are nevoie de ndeplinirea mai multor preconditii complexe,
comparativ cutrebuinteleinferioare. Astfel, depild, trebuinta deautoactualizarepuneconditia ca toatecelelalte
trebuintes fiesatisfcutesi implic nistecomportamentemai sofisticatedect celeorientatendirectia procurrii
hranei.
Satisfacerea trebuintelor superioareimplic, deasemenea, conditii externemai bune: sociale, economice,
politice. Astfel, depild, pentru trebuinta deautoactualizareestenecesar o mai marelibertatedeexpresie.
O trebuint nutrebuiesa fietotal si pedeplinsatisfcut, nainteca o alt trebuint dinierarhies-si fac
simtit prezent. Maslow vorbestedespreasa-numita satisfacerepartial. Astfel, depild, el d exemplul ipotetic
al unui individcaresi-a satisfcut nevoilefiziologicenproportiede85%, celedesecuritate, nproportiede70%,
celededragostesi apartenent 50%, celedestim 40% si celedeautoactualizarenproportiede10%.
I. Trebuintele fiziologice
Sunt trebuinteledehran, ap, somnsi sex.
Sunt celemai puternicetrebuintesi sunt capabiles blochezetotal manifestarea celorlaltetrebuinte.
N.B.! O trebuint care este satisfcut nu mai reprezint o trebuint si joac un rol minimal n viata
omului.
II. Trebuintele de securitate
Maslow estedeprerec trebuinteledesecuritateauo important deosebit pentrucopii si pentruadultii
nevrotici.
Subiectii normali si-ausatisfcut bineacestetrebuinte.
Eleimplic: nevoia desigurant, stabilitate, protectie, structurare, ordinesi absenta fricii si anxiettii.
Maslow subliniaz c lipsa structurrii mediului nconjurtor produceanxietatela copii. Copilului trebuie
s i seacordelibertate, dar numai n limiteleunor situatii crora acesta lepoatefacefat.
La fel, unadult nevrotic areo marenevoiedestructur si ordinenmediupentruc la el nevoia de
securitateestenc dominant. Nevroticul aretendinta compulsiv dea evita noul si si organizeaz existenta
astfel nct ea s fiect mai predictibil (seconducedup rutinerigide).
Maslow subliniaz c desi oamenii normali si-ausatisfcut acestetrebuinte, ei mai autotusi nevoiedeun
anumit graddesecuritate. Majoritatea oamenilor prefer predictibilul necunoscutului, ordinea haosului, unloc de
munc sigur unuia carepresupuneaventura. Dar, la normali, spredeosebiredenevrotici, nevoia desecuritatenu
areuncaracter compulsiv.
III. Trebuinte de apartenent i dragoste
Acestea pot fi satisfcutenmai multemoduri: prinrelatii afectuoasecu alti oameni n general, prin
intermediul relatiei cuo anumit persoan (iubit, prieten) sauprinocuparea unei anumitepozitii ntr-ungrup sau
nsocietate.
Maslow nuconfunda iubirea cusexul, dar recunoastefaptul c activitatea sexual poatefi unmodde
exprimarea nevoii dedragoste.
Esecul satisfacerii trebuintei de dragoste reprezint, dup Maslow una din cauzele fundamentale ale
dezadaptrii n societatea occidental.
IV. Trebuintele de stim
Implic nevoia derespect dinpartea propriei persoane(sentimentedevaloarepersonal), cat si dinpartea
celorlalti, sub forma trebuintei destatut, recunoastere, succes social, faima etc.
=>Nevoia deautostim;
- stim si respect din partea celorlalti.
Satisfacerea trebuintei deautostim l facepeindivids sesimt puternic, valoros si adecvat. Drept rezultat
47
el devinemai competent si'mai productiv ntoatedomeniileexistentei.
Atunci cndautostim lipseste, subiectul sesimteinferior, neajutorat si descurajat. Maslow subliniaz c
autostima pentrua fi eficient, trebuies sebazezepeaprecierea realist a propriilor posibilitti. Inacelasi timp,
prestigiul, statutul si buna reputatietrebuies fieacordatepemerit.
V. Trebuinta de autoactualizare
Serefer la realizarea deplin a tuturor posibilittilor si disponibilittilor fiintei umane. Omul trebuiesa
devin ceea cepoatedeveni nplanpotential.
Chiar dac celelaltetrebuintesunt satisfcute, persoana carenu esteautoactualizat va fi nelinistit si
nemultumit.
Autoactualizarea poatembrca multipleforme, nu doar realizarea artistic, stiintific sau politic. Astfel, o
femeiecaresi crestebinecopiii si estemultumit deacest lucruesteautoactualizat.
Autoactualizarea presupunendeplinirea mai multor conditii: libertatea fat derestrictiileimpusedecultur
saudesinensusi, faptul ca persoana s nufiedistras desatisfacerea trebuintelor denivel inferior, persoana
trebuies seautocimoasc bine, s aib o apreciererealist a puterilor si slbiciunilor sale, a aptitudinilor si
abilittilor sale.
Trebuintele de cunoatere i ntelegere: O ierarhie secundar
Maslow se refer si la un alt set de trebuinte umane -trebuintele de cunoatere i ntelegere, pe care nu le
plaseaz n cadrul piramidei sale. El consider c nevoia dentelegeresi curiozitatea au, la rndul lor un caracter
nnscut.
Argumentenfavoarea existentei acestor trebuinte:
1) Studiiledelaborator au artat c animalelesi exploreaz mediul fr alt motiv dect curiozitatea;
2) Istoria a artat c unii oameni si-auriscat viata ninteresul cunoasterii;
3) Studiileauartat c multi adulti sntosi si maturi sunt puternic atrasi denousi necunoscut;
4) Maslow a ntlnit n practica sa clinic multi adulti sntosi care sufereau de plictiseal datorit
existentei lor monotone. Acestia s-ausimtit mult mai binecndaufost implicati nactivitti intelectualecu
caracter provocativ.
Maslow sublinia faptul c intereseledecunoasterencep s semanifestespresfrsitul vrstei sugarului si la
nceputul copilriei timpurii.
Maslow estedeprerec acestetrebuinteformeaz oierarhieseparat: nevoia decunoastereestemai
puternic dect nevoia dea ntelege.
Intreceledou ierarhii detrebuinteexist o interactiunereciproc. Astfel, esteimposibil ca unsubiect s
devin autoactualizat dac trebuintelesaledecunoasteresauntelegerenusunt satisfcute.
Maslow arat c exist si exceptii dela ierarhia trebuintelor: astfel, oamenii cares-au dedicat unei cauzecu
pretul vietii si-aunegat trebuintelefiziologicesaupeceledesecuritate.
Metamotivatiile:
Inurma studiului asupra persoanei autoactualizate, Maslow ajungela concluzia c acestea sunt condusede
ceea ceel numea metamotivatii. El afirma c persoana autoactualizat nu sestrduiestes obtin ceva ci
evolueaz.
Persoanelela carefunctioneaz metamotivatii lenulupt pentrureducerea unor deficientesi nucaut s
reduc niste tensiuni, scopul lor fiind s-si mbogteasc existenta, s creasc tensiunea psihic cutnd noul si
experientelecucaracter provocativ.
Maslow arat c persoana autoactualizat nu estemotivat n sens obisnuit (s reduc o tensiune) ci n
directia maximizrii propriului potential.
Metamotivatiilereprezint mai curnd moduri dea fi, dect cutarea si atingerea unor obiective.
Frustrarea atingerii metamotivatii lor produce, ceea ceMaslow numea metapatologia. (Maslow, 1967). n
astfel de cazuri sursa mbolnvirii psihice este mai putin explicit pentru individ.
48
Metapatologia reprezint diminuarea dezvoltrii plenarea potentialittilor fiintei umane.
Caracteristicile persoanei autoactualizate:
Maslow estedeprerec personalittileautoactualizatenureprezint mai mult de1% dinpopulatie.
Caracteristicileacestora sunt:
1. O percepere eficient asupra realittii.
Personalitatea autoaclualizata estecapabil s perceap lumea, inclusiv peceilalti oameni n mod clar si
obiectiv. Perceptiilelor nusunt distorsionatedeteam saudeanumitenevoi nesatisfacute. Nuauprejudecti si idei
preconcepute.
2. Se accept pe sine, pe ceilalti i natura n general.
Personalittileautoactualizatesi admit puncteletari si slbiciunilefr a avea tendinta dea distorsiona
imaginea de sine si fr tendinta de a simti o rusine si o culpabilitate excesive referitoare la esecurile si
imperfectiunilesale.
3. Personalitatea autoactualizat se caracterizeaz prin spontaneitate, simplitate i naturalete.
Comportamentul personalittii autoactualizateestedeschis, direct, natural si nuestebazat pejocul derol
social.Personalitatea actualizat nu arenevoies-si ascund sentimentelesi s pretind c estealtceva dect este.
Metamotivaii Metapatologie
Nevoia deadevr Nencredere, cinism scepticism
Buntate Ur, repulsie, dezgust, tendinta dea sebaza doar pesine
nsusi.
Frumusete Vulgaritate, neliniste, lips degust.
Unitate, integritate Dezintegrare
Dihotomie- Transcendent Tendinta dea gndi nextreme(alb-negru). O viziunesimplist
asupra vietii.
Vivacitate Robotizare. Sentimentul dedeterminaretotal; lipsa emotiilor si
entuziasmului; senzatia degol interior.
Unicitate Pierderea sentimentului individualittii; pierderea sentimentului
eului propriu.
Perfectiune Lips desperant.
Necesitate Haos, lips depredictibilitate.
Completitudine-finalitate Incompletitudine, ncetarea demersului deorientaresprescop;
lips desperanta.
J ustitie Suprare, cinism, nencredere, absenta legii,
egoism
Ordine Insecuritate, pierderea sigurantei si predictibilittii, nevoia
dea fi n gard.
Simplitate Complexitateinutil. Confuzie. Pierderea orientrii.
Bogtieinterioar, totalitate,
comprehensivitate
Depresie, stnjeneal, pierderea interesului pentru
lume.
Usurint (lips deefort) Oboseal, ncordare, rigiditate, atitudinenefireasc.
Tendint ludic Depresie, lips deumor, lipsii deentuziasm, lipsa debucurien
viat.
Auto-suficient A puneresponsabilitatea peseama altora.
Semnificatia Lipsa desens, disperare.
49
Astfel depersoanesunt elensele, fr a fi agresivesaurebele.
4. Concentrare pe probleme mai curnd dect pe propria persoan.
Personalittileautoactualizateconsider c auunsens nviat, o anumit datoriedendeplinit. Elesededic
unui scop.
Personalittile autoactualizate nu se angajeaz n activitate pentru bani, glorie sau putere, ci pentru
satisfacerea metatrebuintelor, pentrudezvoltarea propriilor posibilitti, pentruactualizarea disponibilittilor eului.
5. Nevoia de intimitate i independent.
Personalittileautoactualizatenu numai c sunt sntoasepsihic si pot suporta izolarea deceilalti, fr efecte
psihopatologice, ci chiar mai mult, eleauo anumit nevoiedeizolaresi solitudinedect alti oameni.
Ei sebazeaz mai mult peei nsisi n satisfacerea trebuintelor si nu au o dependent excesiv fatadeceilalti.
Datorit independentei, acestepersoanepot prea la prima vederemai reci si mai neprietenoasedesi nu aceasta este
intentia lor. Ei sunt pur si simplumai autonomi dect ceilalti oameni si nucaut cuoricepret s obtin cldur si
sustineredela ceilalti.
6. Prospetimea permanent a evalurilor
Personalitti autoactualizateau capacitatea dea percepelumea nconjurtoarecu prospetime, miraresi
entuziasm. Elevor ii capabiles seentuziasmezedeun rsrit desoare, deo floaresau deo simfonie.
7. Trirea unor experiente de vrf (peak experiences").
Personalitti autoactualizate au momente de extaz intens, de fericire, de bucurie extrem - experiente
asemntoarecucelereligioase. Incadrul unor astfel deexperienteego-ul estedepsit ncadrul unei triri detip
transcendent.
Intimpul experientelor devrf, persoana seconsider puternic, ncreztoare, hotrt.
8. Interese sociale.
La fel ca si Adler, Maslow consider c oamenii autoactualizati, sntosi psihic sunt capabili s triasc
sentimentedesimpatiesi empatiepentruomenirengeneral. Ei auatitudinea fratelui mai marefat deceilalti
oameni (continu s-i simpatizezechiar dac acestia l dezamgesc).
9. Relatii interpersonale mai intense.
Desi cercul deprieteni ai oamenilor autoactualizati nuesteprea larg, prieteniilelor sunt mult mai intensesi
mai profundedect alecelorlalti oameni. Frecvent ei audiscipoli si admiratori.
10. Subiectii autoactualizati sunt mai creativi dect restul populatiei, desi ei nusunt totdeauna productori
deopereartisticesaustiintifice. Ei punnevident inventivitatea si originalitatea ntoateaspectelevietii lor. Sunt
spontani, flexibili, deschisi si nu setem defaptul c ar putea facegreseli sau c ar putea faceun lucru stupid.
11.Structura de caracter de tip democratic, i accept pe ceilalti i nu dau dovada de prejudecti rasiale,
religioase sau sociale.
Ei sunt dispusi s ascultesi s nvetedela oricinesi nusepoart cusuperioritatefat depersoanelecuo
educatiemai putinelevat.
12. Rezistenta la enculturatie
Personalitti foartesntoasesub aspect psihic, sunt autonome, suficientelor nselesi independente. Drept
rezultat elepot rezista presiunilor culturalesi socialecareleimpunanumitelinii degndiresi comportament. Ele
nuserzvrtesc nmoddeschis mpotriva ordinii socialesi normelor culturale, dar seconduc dup regulilelor
interioare.
N.B.! Personalittileautoactualizateausi eleimperfectiunilelor. Subiectii pot fi adesea reci, duri, ascunsi,
pot avea momentedendoial sauteam, rusinesauculpabilitate, conflictesauncordri.
Dar, astfel detriri, reprezint exceptii dela comportamentul lor firesc (sunt mai putinfrecventesi audurat
mai scurt dect la personalittileobisnuite).
Dac trebuinta de autoactualizarc este nnscut, se pune problema de ce nu devin toti oamenii
autoactualizati.
Unmotiv ar fi c, cuct o trebuint sesitueaz mai sus nierarhia trebuintelor, cuatt ea estemai putin
puternic. Trebuinta deautoactualizarenefiindputernic esteusor inhibat deconditiileostiledemediu.
Astfel, depild, Maslow d exemplul modului ncaresex-roluriledincultura occidental inhib tandretea si
50
sentimentalismul la bieti.
ncazul ncarecopilul estehiperprotejat, el nuva putea punenactiunenoi tipuri decomportament, ceea ce
l va mpiedica s-si dezvoltenoi deprinderi si abilitti.
Un alt motiv pentru careautoactualizarea poatefi blocat esteceea cenumesteMaslow complexul lui
Iona". Aceasta nseamn c noi netemem si nendoim depropriileposibilitti si capacitti. Netemem, dar n
acelasi timp nesimtim provocati depropriilenoastrecapacitti.
Al treilea motiv pentrucaresunt att deputinepersoaneautoactualizateconst nfaptul c, drumul spre
autoactualizarepresupunemult curaj. Chiar atunci cnd trebuinteleinferioareau fost satisfcute, autoactualizarea
presupuneefort, disciplin, autocontrol si munc intens.
Dinacest motiv paremai comods nementinem acolo undeneaflm, dect s cutm mereunoi situatii cu
caracter provocati v.
A renunta la rutini, la sigurant si la cilebttorite presupuneun mareact decuraj.
Separec experientelecopilriei sunt crucialen inhibarea sau stimularea trebuintei deautoactualizare.
Controlul excesiv si rutina impusecopilului, dar si permisivitatea excesiv pot reprezenta factori nocivi.
Maslow atrageatentia c o libertateexcesiv poateconducela anxietatesi insecuritatela copil, ceea ceva
frna dezvoltarea viitoare.
Linia corect const, dup Maslow, na acorda copilului libertatenanumitelimite. Inacelasi timp el
subliniaz rolul dragostei acordatecopilului ct si satisfacerii nevoilor debaz nprimii doi ani deviat pentrua
asigura premiseletendintei spreautoactualizare.
Psihologia cognitiv
Teoria personalitii la George Kelly
Teoria lui Kelly cuprivirela constructelepersonaleesteo teorierecent si nacelasi timp foarteoriginal.
Aceast teorienuarenimic comuncuteoriileanterioaresi autorul nuutilizeaz conceptecum ar fi: ego, nevoie,
tendint, stimul, reactie, motivatiesauemotie.
Kelly spune c toti oamenii sunt capabili s creeze constructe cognitive cu privire la realitatea
nconjurtoare. Datele experientei sunt interpretate prin intermediul structurilor interne (un fel de grile) ale
subiectului. Pebaza acestor structuri saupatternuri interne, subiectul realizeaz predictii cuprivirela obiecte,
persoanesi cuprivirela sine-nsusi si utilizeaz acestepredictii pentrua seorienta nmediu.
Teoria lui Kelly si areoriginea nactivitatea sa depsihoterapiecusubiecti nevrotici.
Kelly considera c, de fapt, fiecare individ este un om de stiint", care construieste teorii si ipoteze si apoi
leverific n practic. Dac teoria esteconfirmat deexperiente, ea va rezista, dac nu teoria estemodificat sau se
renunt la ea.
Deci, oamenii, ca si savantii si construiesc propriilelor teorii-constructepersonale- prinintermediul crora
ei pot facepreviziuni si exercit unanumit control asupra evenimentelor externe.
Aceast teoriepuneaccent perationalitatea uman si nu peemotionalitatesau pecaracterul universal al
tendintelor instinctive.
Kelly arat c oamenii observ evenimentelelumii nconjurtoaresi leinterpreteaz. Aceast interpretaresau
construirea experientei reprezint modul unic al persoanei dea vedea lucrurile, o structur ncareacesta plaseaz
evenimentele.
Acestestructuri mentales-ar putea compara cunisteochelari culentilediferit colorateprincareo persoan
sau alta privesterealitatea extern. In functiedeculoarea lentilelor fiecaresubiect, privind aceeasi scen o poate
interpreta nmoduri diferite.
Kelly definesteconstructul ca unmodal persoanei dea privi evenimentelelumii nconjurtoare, dea explica
si interpreta acesteevenimente.
Fiecareom emiteo ipotez referitoareIa faptul c un anumit construct sepotrivestedatelor realittii cu care
esteconfruntat si verific n practic aceast ipotez.
51
Exemplu: S presupunem c unstudent seafl n pericol s nu treac unexamen. Pebaza observrii
conduitei profesorului n timpul anului acesta a constatat c este foarte autoritar, ngmfat, cu o imagine exagerat
asupra propriei importante. Pebaza respectivei observatii studentul elaboreaz ipoteza (construct) c dac el seva
comporta acordndatentieprofesorului, profesorul va rspundefavorabil si i va da not detrecere. El seducela
bibliotec, citestearticolelescrisederespectivul profesor, i punentrebri, comenteaz importanta studiilor sale
etc. Dac profesorul i d not detrecereipoteza esteconfirmat. Constructul s-a dovedit util si va fi pus dinnoun
actiunedac el va mai avea uncurs curespectivul profesor saucuunul asemntor. Dac studentul nupromoveaz
examenul, el va trebui s elaborezeonou ipotez.
Oamenii elaboreaz multeconstructencursul vietii pentrua facefat diverselor situatii, evenimentesau
pentru a interactiona adecvat cu altepersoane.
Repertoriul deconstructesembogtestepemsur cesubiectul seconfrunt cunoi situatii saupersoane.
Mai mult constructeleexistentetrebuies fierafinate, modificatesau reelaboratepentru c oamenii si
evenimenteleseschimb de-a lungul timpului.
Nunumai c oamenii si formeaz de-a lungul vietii unnumr maredeconstructe, dar exist si posibilitatea
punerii n actiune a unor constructe alternative. Un construct, odat elaborat nu rmne fixat odat pentru
totdeauna, pentru c realitatea esteschimbtoare.
Constructelealternativeserefer la faptul c omul esteliber s-si revizuiasc sau s-si modificeconstructele.
Constructeleneadecvatepot facemai mult rudect bine(vezi psihopatologia).
Teoria lui Kelly desprepersonalitateesteorganizat sub forma a 11 postulate.
Postulatul fundamental: Modul de procesare al unei persoane este ghidat sub aspect psihologic de nivelul
n care aceasta anticipeaz evenimentele".
Desi subiectul sepoatemodifica, exist unanumit graddestabilitatenmodul ncarepersoana secomport,
pentru c ea opereaz prin intermediul unor canaledeprocesarea informatiei. Acestecanalepot fi modificate, dar
elefac partedintr-o structur dat, iar schimbarea areloc n cadrul unor limiteimpusedestructur.
Caracteristica principal a constructelor o reprezint anticiparea, pentru c omul utilizeaz constructele
pentrua prevedea viitorul (trebuies avem ideedecesentmpl dac necomportm ntr-unfel saualtul).
1. Corolarul constructiei
Serefer la faptul c o persoan anticipeaz evenimenteleconstruind mental replicileacestora.
Kelly era deprerec nici un eveniment sau experient n viata omului nu serepet identic.
Cu toate acestea, desi evenimentele care se repet nu sunt identice, ele au unele trsturi comune, pe baza
crora subiectul poaterealiza predictiilesale.
Constructelepersonaleseformeaz pebaza respectivelor trsturi comunealeexperientelor deviat.
2. Corolarul individualittii
Persoaneledifer uneledealtelenmodul ncareelaboreaz constructelelegatedediferiteevenimente".
Prinintermediul acestui corolar, Kelly introducenteoria sa notiunea dediferenteindividuale. El subliniaz
c oamenii difer unii dealtii n modul n carepercep sau interpreteaz un anumit eveniment, ceea ceconducela
elaborarea unor constructediferite. Constructelenureflect att realitatea obiectiv, ct mai ales interpretarea pe
carepersoana od evenimentelor.
Cutoatediferenteleindividuale, Kelly estedeprerec exist constructecomunetuturor oamenilor prin
intermediul crora oamenii si pot mprtsi experientele.
Putem ntlni constructecomunela oamenii careau normesi valori culturalecomune.
3. Corolarul organizrii
Persoana tinde s-i organizeze constructele individuale ntr-un sistem sau pattern de constructe n
conformitate cu modul su propriu de a sesiza relatiile dintre acestea (asemnri/ deosebiri)".
Dincauza sistemului diferit deorganizareal constructelor doi indivizi careauaceleasi constructeindividuale
pot s sedeosebeasc unul decellalt.
Organizarea constructelor serealizeaz ntr-o manier ierarhic.
52
Astfel, depild, constructul BUN poateincludeconstructesubordonateca: inteligent, moral, eficient.
Nici acesteierarhii nu sunt rigide, desi au un caracter stabil.
Astfel, depild, dac o persoan a intrat nconflict demai multeori cupersoanemai inteligentedect ea, ea
poatemuta constructul inteligent dincadrul constructului subordonat BUN, ncadrul constructului RU.
4. Corolarul dihotomiei
Sistemul de constructe al unei persoane este compus dintr-un numr finit de constructe dihotomice".
Kelly consider c toateconstructelepersonaleauuncaracter bipolar saudihotomic.
Asa cum este necesar s sesizm asemnrile dintre obiecte si fenomene, este necesar s notm si
deosebirile.
Astfel, de pild, un individ poate fi apreciat ca cinstit doar n contrast cu oameni apreciati ca necinstiti, n
felul acesta formndu-seconstructul cinstit-necinstit.
5. Corolarul alegerii
Se refer la. faptul c subiectul are posibilitatea s aleag din cadrul unor constructe dihotomice acel
construct care l va ajuta mai bine s prevad evenimentele".
nacelasi timp, subiectul aresi posibilitatea dea alegentresigurant si aventur.
Astfel, de pild, un student poate opta ntre dou cursuri, unul este usor si este tinut de un profesor care d
notemari, iar altul esteinteresant, greusi tinut deunprofesor nou. Alegerea celui de-al doilea curs presupune
asumarea unui risc, dar si o satisfactiemai maren cazul reusitei.
Kelly sublinia c de-a lungul vietii noi facem mereualegeri ntrevariantesigure, ceea cepresupunentrirea
sistemului deconstructepersonalesi variantecarepresupununanumit risc si careimplic extensiunea sistemului
de constructe personale. Alegerile aventuroase conduc la lrgirea sistemului de constructe personale prin
ncorporarea unor noi experiente.
Kelly arat c tendinta oamenilor dea actiona ntr-o manier lipsit derisc explic deceunii oameni persist
nmentinerea unui comportament gresit.
(Ex.: deceo persoan continu s secomporteagresiv cu ceilalti desi estemereu sanctionat pentru aceasta).
N.B.! Alegerea arenvederect debineputem anticipa viitorul si nuneaprat ceea ceestemai binepentru
individ.
6. Corolarul seriei
Unconstruct este potrivit pentru anticiparea unei serii finite de evenimente".
Foarteputinesauchiar nici unconstruct nuestepotrivit pentrutoatesituatiile. Ex. Constructul nalt-scund
estepotrivit pentru cldiri, oameni sau copaci, dar nu si pentru vremea deafar.
Unele constructe pot fi aplicate la un numr mare de persoane sau situatii, n timp ce altele au un caracter
ngust. Ceea ce este relevant pentru un construct, respectiv sirul de evenimente la care se aplic reprezint o
chestiunedealegerepersonal.
Ex.: Constructul ncredere-suspiciune, esteaplicat deunii subiecti tuturor oamenilor, iar dealtii doar unor
indivizi, iar altii l aplic si la animale.
Inntelegerea unui individesteimportant s stim si ceanumeexcludeacesta dinseria deevenimentela care
seaplic un construct, si nu numai ceincluden acest construct.
7. Corolarul experientei
Sistemul de constructe personale ale unui individ variaz pe msur ce acesta construiete treptat noi
replici ale evenimentelor.
Fiecareconstruct-ipotez estetestat n realitaten functiedect debinepoateservi la prevederea viitorului.
Majoritatea oamenilor sunt expusi permanent la noi experienteastfel nct procesul detestarea constructelor
sedesfsoar nmodpermanent.
Dac constructii] nu s-a dovedit valid ca predictor el trebuiereformulat sau nlocuit n lumina noilor
experiente.
Astfel, constructele care au fost valabile pentru vrsta de 16 ani pot fi nocive la 40 de ani . n aceast
perioad individul trebuie s reinterpreteze natura noilor sale experiente. Mai precis sistemul de constructe
personaleserestructureaz nurma procesului denvtare.
53
8. Corolarul modulrii
Variatia sistemului de constructe personale este limitat de gradul de permeabilitate al constructelor
Unconstruct permeabil va permiteca onou seriedeelementes poat fi ncorporat nel cualtecuvinte,
estedeschis la noi experientesi evenimente.
Deci, gradul pn la careunsistem deconstructepersonalepoatefi ajustat saumodelat nfunctiedenoile
experientedenvtaredepindedect depermeabilesunt constructele. Constructelerigidenupot fi modificate.
Ex.: dac cineva are constructul impermeabil, conform cruia negrii au o i ntel i gent mai redus dect
albii, el nu-si va modifica acest construct indiferent de cti negrii i ntel i gent i ntlneste n viat (vezi
prejudectile).
Astfel, persoana seblocheaz la noileexperientedenvtare.
9. Corolarul fragmentrii
O persoan poate s utilizeze n mod succesiv o varietate de subsisteme de constructe care sunt
incompatibile sub aspect logic unele cu altele".
Sistemul deconstructepersonaleseafl ncontinu schimbare, astfel nct uneori noul construct nuderiv
din celevechi si poates nu fiecompatibil cu acestea.
Ex.: ntlnesti o persoan careti placepentru c areaceleasi preocupri cu aletaleestencorporat n
constructul de prieten = cineva care trebuie iubit si respectat. Peste un timp constati c persoana are alte opinii
politicedect aletalesi seplaseaz nconstructul dedusman.
Cutoateacestea inconsistenta rmnela unnivel subordonat.
Constructelesupraordonate: Liberalul =prietensi Conservatorul =dusman, rmnnemodificate.
Unom poatetolera unnumr deinconsecventela nivel particular, fr a modifica constructelesupraordonate
(comunitti).
10. Corolarul elementelor comune
In msura n care o persoan utilizeaz un sistemde constructe similar cu al alteia, procesele sale psihice
sunt similare cu ale celeilalte persoane".
Kelly extindeprinintermediul acestui corolar (si a urmtorului) teoria sa la aria relatiilor interpersonale.
Oamenii careposed normeculturalecomunevor avea modalitti asemntoaredea anticipa anumite
evenimentesi si vor construi experientelentr-unmodasemntor, chiar dac sunt expusi la experientediferite.
11. Corolarul socialittii
In msura n care o persoan elaboreaz constructele altei persoane, ea poate juca un rol social care o
angajeaz pe cea de-a doua persoan".
Cu altecuvinte, omul trebuies construiasc constructelecel ui l al t pentru a ntelegecesimteacea persoan
si pentru a anticipa modul n carerespectiva persoan seva comporta.
Numai atunci cnd putem anticipa relativ corect cevor faceprietenii, sotii, sefii sau profesorii nostri, nevom
putea adapta mai binela acestia.
Noi jucm diverseroluri nraport cusituatiilencareneaflam si fiecarecomportament derol implic
ntelegerea modului ncarecealalt persoan construiesteevenimentelesi situatiile.
Imaginea lui Kelly cu privire la natura uman
Esteo imagineoptimist pentruc acest autor trateaz oamenii ca fiinterationale. Omul esteconsiderat ca
fiind autorul propriului destin si nu ca o victim a acestuia. El posed vointa liber dea-si alegepropria calesi are
posibilitatea s o modificeformndu-si altestructuri deconstructe.
Mai exact, persoana nu estecondamnat s mearg pecalea trasat din copilriesau adolescent. Nici un
stadiual vietii nuestemai important dect altul. Noi nerevizuim si nemodificm constructelede-a lungul ntregii
existente.
Directia evolutiei esteorientat spreviitor pentruc constructelepersonaleauuncaracter predictiv.
Kelly sustinec evenimenteletrecutenudetermin total peceleprezente, omul nefiindvictima biografiei
sale(nusuntem prizonierii formrii brutalea deprinderilor igienice, a experientelor sexualeti mpuri i saua
54
rejectrii dinpartea printilor).
Inacelasi timp, omul nuesteprizonierul unor fortei nsti ncti vedenatur inconstient.
Kelly esteautorul testului RoleConstruct Repertory Test (REP).
La nceput secereclientului s notezenumelepersoanelor careau jucat un rol important n viata sa.
Ex.: este ntrebat cine a jucat rolul mamei, tatlui, sotului. prietenului celui mai bun de acelasi sex,
persoaneledecarei-a fost cel mai mil saucarel-auatras cel mai mult.
Cl i entul ui i se cere s realizeze o selectie a persoanelor de pe list, alegnd dou persoane care sunt
asemntoaresi artnd prin cesedeosebesc acestea deo a treia persoan.
Ex.: s notezepersoaneleameninttoare, atrgtoaresi decarei estemil si s gseasc asemnarea dintre
dou grupesi deosebirea fat dea treia grup.
Informatiile deacest gen sunt centralizaten asa numitelegrileREP deunde poaterezulta cefel de
constructepersonaleutilizeaz subiectul.
Supozitia carest la baza utilizrii acestui test const n aceea c oamenii construiesc lumea n mod
dihotomic. Prinfortarea subiectului dea evolua nacest fel (plcut-neplcut; asemntor-diferit) Kelly a putut
descoperi cedihotomii sunt importantepentruunsubiect.
Psihologia comportamentalist
Teoria personalitii la B.F. Skinner
Poates par ciudat c Ski nner, reprezentant al behaviorismului s fiediscutat n cadrul unui curs carese
ocup deteoriilepersonalittii.
Conceptia sa pares nusepotriveasc nacest context cel pulindindou motive:
el estedeprerec psihologia nudispunedesuficientedatepentrua formula o conceptieteoretic;
nu crede n conceptul de personalitate pe care o consider nimic mai mult dect un pattern de
comportamente. Dinacest motiv, el nici nua elaborat oteoriea personalittii nadevratul sens al cuvntului.
Skinner s-a ocupat de studierea comportamentului pe care a ncercat s-1 descrie n termeni ct mai obiectivi, fr
a-si propunes realizezeteoretizri.
S ne aplecmasupra faptelor" a reprezentat idealul stiintific al lui Skinner, el fiinddeprerec psihologia
trebuies serezumela ceea cesevede, la ceea cepoatefi modificat si msurat n conditii delaborator aceasta
nsemnnd, defapt, c sepunea accentul perspunsuriledeschisealesubiectilor. Mai exact, Skinner estedeprere
c psihologia reprezint stiinta comportamentului.
Majoritatea teoriilor cu privirela personalitatencercau s priveasc n spatelea ceea cesevede, mai precis
s analizezecauzele, motivele, tendintelesau alteforteinternecaredirectioneaz fiinta uman.
Indiferent la ce se refer: instincte, trebuinte sau chiar trsturi, celelalte teorii ale personalittii se refer la
ceea ceSkinner numeaforte interne, si pecareel leignora total.
Abordarea lui Skinner ignor total aceste aspecte, punnd accent doar pe ceea ce este observabil n
comportamentul subiectului.
Forteledenatur inconstient, mecanismeledeaprarealeego-ului, trsturiledepersonalitatenupot fi
observatesi ca atarenuaucecuta ndomeniul psihologiei stiintifice.
Deci, singureleaspecterelevantepentru psihologiesunt celecaretin decomportamentul observabil si
singura modalitatedea prezicesi controla comportamentul const n a conecta respectivul comportament cu
evenimenteletrecutedinmediu.
Skinner sesprijin permanent peunelement exterior organismului, element pecarel consider drept
cauz a comportamentului. Trebuiesubliniat faptul c Skinner nua afirmat niciodat c proceselepsihiceinterne
55
sau proceselefiziologicenu ar exista. El afirm ns c psihologia poates expliceaspectelevietii interioarenumai
atunci cndacestea devinobservabilenmodobiectiv.
Skinner considera c variabileleinternealepsihismului umannusunt importantenpredictia si controlul
comportamentului, ba mai mult, abordarea lor poateavea chiar un aspect nociv, pentru c abateatentia dela
diverseleaspectealemediului carear putea explica mai binecomportamenteleumane.
O alt diferent ntreteoria lui Skinner si alteteorii alepersonalittii, const nmodul ncareacesta
abordeaz diferenteleindividuale.
Indiferent despecificul lor celelalteteorii alepersonalittii, seocup ntr-unfel saualtul dediferentele
individualentresubiecti, accentund, ntr-unfel saualtul, unicitatea fiecrui individ.
Spredeosebiredeacestea, Skinner a manifestat uninteres sczut cuprivirela acestediferenteindividuale
datorit faptului c cercetrilesale au fost centrate mai ales pe directia evidentierii unor legi generale ale
comportamentului uman.
Antorii subliniaz faptul c dac exist diferentelentreoameni acestea sedatoreaz diferentelor dintre
evenimentele externe care actioneaz asupra persoanei, legile referitoare la relatia stimul-rspuns, avnd un
caracter universal.
Un alt aspect prin carestudiilelui Skinner difer decelealealtor teoreticieni n sfera personalittii const n
aceea c el si-a bazat studi i l e mai al es pe cercetri de psihologie animal, extrapolnd concluziile la
comportamentul uman. Skinner este deacord cu faptul c oamenii au o structur mult mai complex dect
animalele, dar el consider c diferenteledintreom si animal sunt denatur cantitativ si nucalitativ.
1. Principiul ntririi - baza comportamentului
Skinner estedeprerec oii cecomportament poatefi controlat prinintermediul consecintelor sale. El este
deprerec unanimal dar si un om pot fi conditionati s pun nactiuneoricetip decomportament prin
intermediul unor ntriri adecvate.
Deaici rezult consecinta c acela (aceia) carecontroleaz mecanismul ntririlor unei persoanesau grup,
poatecontrola si modifica comportamentul persoanei saugrupului nacelasi modincareexperimentatorul poate
controla comportamentul animalelor delaborator.
Skinner facedistinctia ntrecomportamentul derspuns si comportamentul operant.
a) Comportamentul de rspuns (respondent): Acest tip decomportament implic o reactiela unstimul
specific dinmediu. Cel mai simpluexemplul reprezint reflexul rotulian.
Incazurilesimple, comportamentul conditionat nu estenvtat, ci el sedeclanseaz n modautomat si
involuntar.
La nivelemai complexe, comportamentul derspuns arc uncaracter nvtat (vezi reflexeleconditionate).
Acest tip denvtare, denumita conditionareimplica substitutia unui stimul cualtul. Acest concept si areoriginea
nstudiilefiziologului rus Pavlov.
Realiznd experimentepecini, Pavlov a observat fptul c acestia saliveaz la stimuli neutri (ex.: pasii celui
careadministreaz hrana) desi n mod normal, reactia desalivareesledeclansat doar la stimuli specifici, cum ar fi
administrarea hranei. Intrigat deacesteobservatii, Pavlov a nceput sa studiezen mod sistematic acest fenomen.
Astfel, el a asociat sunetul unui clopotel cu administrarea hranei si a constatat c dup un numr deasocieri, cinele
ajunges salivezedoar la sunetul clopotelului. Cualtecuvinte, animalul a fost conditionat s rspund la unstimul
neutru, doar pentruc acesta a fost asociat cuunstimul specific.
Dinanaliza acestor experimenterezult importanta ntririi nfixarea anumitor modeledecomportament.
Pavlov a formulat prima legea nvtrii:
Un rspuns de ti p condiionat nu poate fi elaborat n absena ntririi.
Incazul ncarecineleaudesunetul clopotelului dar nusepetreceni mi c (lips dentrire) demai multe
ori reactia desalivareva avea tendinta s descreasc n intensitatesi frecvent pn la stingere.
b) Conditionarea operant
56
Comportamentul derspuns depindenumai dentriresi estedirect legat deprezenta unor stimuli fizici din
ambiant.
Skinner estedeprerec acest gendeconditionareareo important mai redus dect ceea ceel denumeste
conditionareoperant, carepresupuneo actiune, cel putinaparent voluntar. Astfel, depild, dac tipetele"unui
sugar sunt recompensateprin administrarea hranei, acesta va fi tentat s perpetuezeacest gen decomportament.
Aceasta constataresebazeaz peexperimentelerealizatedeSkinner nlaborator.
Astfel, dac soareceleesteprivat mai mult timp dehran (el fiindplasat ntr-o cutiespecial amenajata), el va
declansa un comportament spontan. n cadrul acestui comportament spontan, soareceleva apsa n mod accidental
peo pedal, apsarecarearedrept consecint administrarea hranei. Primirea hranei va functiona drept recompens
(ntrire) pentru compot tamentiil deapsarea pedalei. Soareceleva apsa nc o dat pepedal, comportamentul
va fi ntrit si drept consecint seva constata faptul c animalul aretendinta dea apsa tot mai frecvent pedala
respectiv.
Skinner consider c majoritatea comportamentelor animalesi umanesunt achizitionatenacest mod.
Astfel, depild, uncopil sugar declanseaz oseriedecomportamententmpltoare, dintrecaredoar unele
vor fi ntrite de printii si. Pe msur ce copilul creste, comportamentele ntrite pozitiv de printi se
perpetueaz, n timp ceacelecomportamentecarenu sunt ntrite, au tendinta s dispar.
Bazndu-sepeacesteexperimente, Skinner afirm c: ceea ce noi ntelegemn mod normal prin termenul
de personalitate nu reprezint dect o colectie de comportamente fixate prin conditionare operant i nimic mai
mult"
Ceea cealti autori nteleg princomportament nevrotic saucomportament anormal ngeneral nureprezint
dect variantealeunor comportamentedezadaptativecareau fost ntritedintr-un motiv sau altul.
Esteevident faptul c n viata cotidian comportamentelenu sunt ntritechiar defiecaredat cnd se
manifest. Ex.: copi l ul nu esteluat n brateori decteori plnge.
Tinnd seama deaceast motivatie, Skinner a nceput s studiezediversemodalitti deprogramedentrire.
Astfel, depild, ntriri l e la intervaledetimp fixepresupunadministrarea hranei la intervaleprecise,
indiferent cterspunsuri a pus nfunctiuneanimalul (ex.: 1 la 5 minute).
In vi at a real functioneaz frecvent astfel de nt ri ri : examenele se dau de 2 ori pe an, salariul se
pltesten general de2 ori pelun etc.
Rezul tatel e studi i l or pe animale au artat c, cu ct intervalele di ntre nt ri ri sunt mai scurte, cu
att crestefrecventa rspunsurileorganismului.
ntrirea la unnumr fix derspunsuri presupunec aceasta seadministreaz doar dup ceorganismul a
emis un anumit numr derspunsuri (ex.: ntrirela fiecareal 20-lea rspuns).
Deoarece ntri rea depindedenumrul derspunsuri pecarela punenactiuneanimalul, acesta va
elabora un numr
-
mai marederspunsuri.
Ex.: un serviciu n care plata se face nu n functie de orele l ucrate ci de numrul de obiecte (piese)
produse.
In vi at a real nt ri ri l epot s apar si la intervalevariabile, ca depild n cazul pescuitului.
nt ri rea la un numr vari abi l derspunsuri serefer la aceea c aceasta seadministreaz ia un numr
mediu derspunsuri, ca ncazul j ocuri l or denoroc sau curselor decai. Skinner a artat c acest gen de
nt ri reestefoarteeficient ncontrolarea, comportamentului.
Diverseletipuri dentriresunt utilencontrolarea si modificarea comportamentului animalelor, copiilor,
vnztorilor saumuncitorilor dintr-ofabric.
Astfedetehnici aufost utilizatesi npsihologia clinic, pentrua realiza deconditionarea subiectului de
comportamentenedorite.
Aproximrile succesive- Modelarea comportamentului
Sepuneproblema cum pot fi nvtatedectreanimalesi oameni (copii), comportamentemai complexea
57
cror probabilitate dea seproducen mod spontan esteredus. Skinner a rspuns la aceast ntrebareprin
introducerea notiunii de modelare prin aproximri succesive. El a demonstrat acest model de nvtare,
conditionndunporumbel s ciuguleasc ntr-unpunct anumeal custii. La nceput, ntrirea a fost administrat
cndporumbelul sentorcea ndirectia respectiv, apoi cndacesta fcea miscri (indiferent decetip) ndirectia
punctului respectiv. Treptat a fost ntrit prinadministraredehran doar comportamentul careavea loc nzona
punctului respectiv. Inceledinurm s-a administrat hran doar cndporumbelul ciugulea exact npunctul stabilit.
Deci, comportamentelesunt ntritenmsura ncareaproximeaz succesiv comportamentul dorit.
Acest procedeu seutilizeaz n dresajul animalelor si pentru a nvta copii s vorbeasc.
Comportamentul superstitios
Evenimentele care au loc n viat nu pot fi la fel de bine controlate ca si cele din laborator si uneori se
ntmpla ca uncomportament s fientrit nmodaccidental. Drept rezultat aparetendinta ca acel comportament
s serepetedesi el nu a avui nici o legtur cu ntri rea respectiv.
Astfel, depild, unsportiv a cstigat o curs fiindmbrcat ntr-unanumit echipament. Acesta poateface
legtura dintreechipament si succes, ceea cel va determina s sembracemereu n acel as i fel la concursuri.
Ski nner a denumit acest tip decomportament, comportament superstitios.
Auto-controlul comportamentului
Skinner estedeprerec comportamentul nostruesteprodus si modificat sub influenta unor stimuli externi.
El sustinec nuexist nimic ninteriorul acestora cares nedeterminecomportamentul. Doar stimulii exteriori si
ntririlesunt celecareproduc modificri alecomportamentului. Prinauto-control Skinner nuntelegeexistenta
unor fortemisterioasedin interiorul psihismului uman, ci controlul variabilelor caredetermin comportamentul.
Astfel, depild, prinevitarea anumitor persoanesausituatii carenesunt dezagreabile, noi reducem frecventa
controlului pecarel exercit stimulii exteriori asupra noastr. (Alt exemplu, betivii nuar trebui s tin alcool n
cas). Altemodalitti deauto-control dup Skinner:
a) Satietatea stimulilor presupunerealizarea comportamentului nedorit nexces: Unfumtor poates se
lasedefumat fumnd n continuarepn cnd i sefaceru si capt dezgust pentru acest comportament.
b) Conditionarea aversiv const nasocierea comportamentului nedorit cu unstimul dezagreabil (ex.:
asocierea fumatului cu socuri electricesau situatia n care, depild, o persoan anunt c va facecur deslbiresi
care, dac nu setinedecuvnt va fi expus criticilor celor din jur).
c) Autontrirea const nfaptul c subiectul serecompenseaz pentrucomportamenteledezirabile(ex.: si
cumpr ceva frumos dac a realizat unanumit lucru).
Principiile conditionrii descrise de Skinner au numeroase aplicatii: n scoli, nchisori, n clinic, n
psihoterapia comportamental pentrudeconditionarea deuneledeprinderi gresite, cupacientii psihotici, cucopii
ntrziati mental.
Astfel, depild, pacientilor psihotici li seofereaujetoanepentrucomportamenteledezirabile(sespal, se
aseaz masa) jetoane care functionau ca un fel de bani, (se puteau schimba pe dulciuri, obiecte, bilele la film etc).
Ca rezultat s-a constatat o ameliorare semnificativ a respectivilor pacienti. Problema care se pune este c
ameliorrilenceteaz imediat cenceteaz ntririlepozitive.
Principiile ntririi se aplic si n psihologia muncii pentru optimizarea comportamentului salariatilor:
reducerea absenteismului si a concediilor medicalesi pentrucresterea randamentului nactivitate. ntririleutilizate
aici sunt recompenselebnesti, garantarea sigurantei locului demunc, recunoasterea din partea superiorilor,
avansarea etc.
Trebuiesubliniat faptul c principiileconditionrii operantepresupunntriri pozitivesi nupedepse. Skinner
era deprerec pedepselenusunt prea ef i ci ente ntransformarea unui comportament indezirabil ntr-unui
dezirabil saua unui a anormal ntr-unui normal.
ntrirea negativ nu reprezint acelasi lucru ca si pedeapsa, ea constnd n anularea sau disparitia unui
stimul dezagreabil saunoci v ca urmarea unui anumit ti p decomportament ! (ex.: unzgomot puternic sau
administrarea desocuri electricedisparedaca animalul delaborator secomport ntr-unanumit mod, dorit de
58
experimentator).
n vi at a cotidian exista nenumrateexempledentrirenegativ. Astfel, depild, studentii vin la cursuri si
nvat pentrua evita stimulul aversiv carenseamn pierderea examenului.
Imaginea lui Skinner asupra naturii umane
Desi recunoaste influenta factorilor ereditari, Skinner pune accent pe rolul mediului n influentarea
comportamentului subiectului. Oamenii reprezint produsul nvtrii, ei fiindmodelati devariabileleexternesi nu
defactori genetici. Deoareceoamenii reprezint produsul experientelor, iar acesteexperientesunt diferite, apar
diferenteindividualentreoameni.
Esteevident faptul c Skinner estepartizanul unei conceptii deterministeasupra fiintei umane, nconceptia
lui oamenii functionnd ca si masinile, adic ordonat, previzibil, n acord cu anumitereguli.
Teoria personalitii la Albert Bandura
Ca teoretician al nvtrii, Bandura estedeacord cu Skinner c att comportamentul normal ct si cel
patologic reprezint unrezultat al nvtrii.
Bandura l-a criticat peSkinner pentruc a studiat doar subiecti individuali, mai ales animale, si nusubiecti
umani, n interactiune unii cu altii. Abordarea lui Bandura este una psihosocial, care investigheaz
comportamenteleca fiindformatesi modificatedecontextul social.
Desi Bandura recunoastefaptul c nvtarea sedatoreaz n marepartentririi, el subliniaz si existenta
altor formedenvtarecareauloc nabsenta unei ntriri directe.
Teoria sa este denumit adesea nvtare observational pentru c pune accent pe rolul observrii
comportamentului celorlalti si a consecintelor acestuia n nvtare. Accentul pus penvtarea prin observatiesau
exemplu, reprezint poateaspectul cel mai important al teoriei lui Bandura.
In acelasi timp, Bandura nu elimin total existenta variabilelor interne, asa cum lacea Skinner. El este de
prerec proceseledegndireinfluenteaz procesul denvtare. Observndcomportamentul celorlalti, oamenii
realizeaz o decizieconstient dac s secomportesau nu n acelasi mod.
Cualtecuvinte, Bandura interpuneunmecanism demedierentrestimul si reactiesi acest mecanism este
reprezentat deproceselecognitivealesubiectului carerealizeaz controlul internal comportamentului.
(Astfel, depild, nu programul dentrirecontribuiela modificarea comportamentului, ci ceea cecrede
subiectul sauceea cepercepeel nlegtur cuprogramul respectiv.)
Teoria lui Bandura reprezint oform mai putinextrem debehaviorism.
Modelarea - baza nvtrii observationale
Elementul dinteoria l ui Skinner, cucareBandura nuestedeacord const n aceea c nvtarea s-ar produce
numai prin ntriredirect. Mai mult, el arat ca ntrirea reprezint un mod ineficient denvtarecareconsum
timp, ba mai mult, estesi periculos. El spunea c lumea ar fi foartenesigur dac, depild, oamenii ar avea nevoie
de ntri re direct pentru a nvta s nu traverseze pe culoarea rosie a semaforului. Conditionarea operant prin
intermediul creia ncercrilesi erorilevor continua pn cnd va fi gsit rspunsul corect, esteineficient n
nvtarea conducerii auto pentru c subiectul va muri ntr-un accident naintedea gsi secventa pozitiv de
comportament.
Bandura arat c majoritatea comportamentelor umanesunt achizitionateprin intermediul exemplului, care
poate avea un caracter intentional sau accidental. Noi nvtm observndu-i pe cei l al t i si modelndu-ne
comportamentul n functiedeal acestora.
Cum ar putea un copil s nvetedac el nu ar auzi cuvinte, propozitii sau fraze?
Prin intermediul modelrii este posibil achizitionarea unor comportamente noi, ct si ntrirea sau,
dimpotriv, slbirea vechilor repertorii decomportamente.
Astfel, deexemplu, prescolarii careauvzut cum unadult lovea unmanechindeplastic, aupus nevident
uncomportament dedou ori mai agresiv dect cel al lotului martor.
Bandura ntelegeprindezinhibitiefaptul c anumitecomportamenteinhibatesepot reactualiza sub influenta
59
unui model. Unexempludedezinhibitiel reprezint situatia ncareunsubiect realizeaz, aflndu-sentr-o gloat,
actiuni pecarenu le-ar realiza deunul singur. Mai exact, subiectul estemai nclinat s ncalceunelereguli atunci
cndi vedepeceilalti nclcndu-le.
Pebaza unor cercetri extensive, Bandura a ajuns la concluzia c cea mai marepartea comportamentului
uman, pozitiv sau negativa, normal sau patologic, estenvtat prin intermediul inii tati ei.
Autorul estedeprerec nevroticii, criminalii saupsihopatii aunvtat comportamentul lor la fel ca ceilalti
oameni. Diferenta const n aceea c personalittile devianteau urmat un alt model, carenu esteconsiderat
dezirabil demajoritatea membrilor societtii.
Bandura a discutat mult despre modelele gresite de comportament care le sunt oferite copiilor prin
intermediul programelor deteleviziune.
Bandura afirm c persoana carecontroleaz modelele, controleaz si comportamentul subiectilor.
Particularittile modelului
Particularittilemodelului vor influenta procesul imitatiei. Astfel, nviata real vom fi mai tentati s ne
lsm influentati dectrecineva carene seamn, dect decineva careestetotal diferit. Deasemenea, noi suntem
mai nclinati s imitm comportamentul unei persoanedeacelasi sex.
Deasemenea, vrstasubiectului areun rol important n modelare. Astfel, depild, un prescolar va imita mai
curndcomportamentul unui adult dect unadolescent carelupt pentruindependent.
Bandura subliniaz c, ngeneral, subiectii sunt mai dispusi s selaseinfluentati desursemodel careau
aceeasi vrst.
O alt caracteristic important a modelului o reprezint statutul social i prestigiul.
ntr-unul din experimentelesale, Bandura a demonstrat c pietonii sunt mai nclinati s traversezepe
culoarea rosiea semaforului dac o persoan foartebinembrcat faceacelasi lucru si s nu o fac, dac o
persoan prost mbrcat secomport n mod respectiv (n ambelecazuri estevorba deaceeasi persoan).
Acesteobservatii seutilizeaz cu succes n psihologia reclamei cnd o personalitatedin lumea artistic sau
sportiv esteprezentat ncalitatedeconsumator al unui produs.
Tipul de comportament este, deasemenea, important ncadrul imitatiei. Astfel, comportamentelecomplexe
nusunt imitatetot att derapidca celesimple.
Caracteristicile observatorului
Persoanelecaracterizateprininsuficient ncrederensinesi imaginedesinesczut sunt mai nclinates
imitecomportamentelealtora.
Deasemenea, subiectii careauprimit ntriri ntrecut pentruimitarea comportamentului celorlalti sunt mai
nclinati spreimitatia unei sursemodel.
Recompensarea consecintelor comportamentului
In cazul n carecomportamentul dei mi tat i eestentrit, forta deimitarea modelului seamplific.
Bandura estedeprerec ntrirea pozitiv poateactiona mai puternic dect factorii mentionati mai sus.
Astfel, de pild, o surs model cu statut social ridicat l poate face pe subiect s o imite, dar dac consecintele
respectivei imitri nusunt ntritesuficient, subiectul va avea tendinta dea fi mai putindominat nvi i tor de
respectivul model.
Procesele nvtrii observationale
a) Procesele atentionale
nvtarea observational nupoateavea loc dac subiectul nuacord atentiemodelului, pentrua obtine
informatii relevantepebaza crora s poat imita sursa model.
Toatecaracteristicilemodelului carel fac mai atrgtor (experti, persoanecelebreetc.) solicit ntr-o mai
maremsur atentia subiectului.
b) Procesele memoriei
Pentru a nvta un comportament prin intermediul imitatiei, subiectul trebuie s retin aspectele
semnificativealerespectivului comportament. Acesteaspectetrebuiesc ntipritesub forma unei reprezentri
simbolicen plan subiectiv intern. Deci, Bandura admite(spre deosebiredeSkinner) existenta unor procese
60
cognitiveinterne(formaredeimagini, rezolvaredeprobleme).
Autorul propune dou sisteme reprezentationale interne: sistemul imaginativ si cel verbal. Subiectul
elaboreaz, prinintermediul procesului conditionrii, imaginea sursei model si apoi utilizeaz imaginea ca baz
pentruimitarea comportamentului modelului. Inacelasi timp, subiectul va descrienlimbaj interior ceea ceface
modelul. Descriptorii verbali (coduri) pot fi repetati nplanintern.
c) Procesele reproductiei motorii
Serefera la traducerea reprezentrilor si mbol i cen comportament manifest (deschis).
d) Procesele motivationale
Indiferent ct deatent urmrestecineva unmodel, ct debineret i necomportamentul acestuia si ceabilitti
arepersoana, acesta nu va fi pus n functiunen absenta unei motivatii suficiente.
Observarea faptului c comportamentul modelului atrage dup sine anumite nt ri ri pozitive poate
reprezenta o surs motivational important pentru observarea, retinerea si punerea n actiunea respectivului
comportament.
Bandura estedeprerec ntrirea faciliteaz nvtarea modelat, dar nu estevital pentru ea.
Conceptul de eu (self)
Bandura definesteeul ntermenii structurilor cognitivecarefunctioneaz ca sistemedereferint intern, ct
si a set-ului desubfunctii careimplic perceptia, evaluarea si reglarea comportamentului (Bandura, 1978. cit.
Schultz, 1986, p. 387).
Deci, eul nu reprezint o entitate, ci un set de structuri si procese cognitive care regleaz, perceptia si
cognitia.
Bandura consider c dou aspectealeeului au o important major:
a) ntrirea eului (autontrirea)
b) Eficienta eului (autontrirea)
a) ntrirea eului (autontrirea)
Autontrirea este, n conceptia lui Bandura, tot att deimportant ca si ntrirea extern. O recompens
autoadministrat poatefi, depild, tri rea sentimentului demndriesau satisfactie, n timp ce o sanctiune
autoadministrat poatefi reprezentat detrirea sentimentului derusine, culpabilitatesaudepresienlegtur cu
faptul c nu ne-am comportat ntr-un anumit fel.
Bandura consider c majoritatea comportamentelor umanesunt reglateprinintermediul autontririlor.
Standardeleinternenraport cucareseevalueaz comportamentul sunt preluateprinnvtaredela surse
model caresunt printii si altepersoanesemnificativedincopilria subiectului.
b) Autoeficienta
Autoeficienta serefer la ct debinereusestesubiectul s-si ating propriilestandardeinterne. Bandura
consider c autoeficienta se exprim prin intermediul sentimentelor de autostim, de valoare personal, de
adecvaresi efi ci ent nabordarea real i tt i i . Autoeficienta esteperceperea propriei capaci tt i dea produce
si regla evenimentelevi et i i . Persoanelecareaustandardeinterneexagerat deridicateseautopedepsesc sever
atunci cnd nu reusesc s leating si deaici pot rezulta sentimentededepresie, descurajare, autodevalorizare.
Bandura subl i ni az c persoanele cu senti mentul autoeficientei sczut pot s se refugieze n
alcool, s seresemnezesau s serefugiezentr-o lumedefantasme. Acestepersoanesesimt neajutorate, incapabile
s influentezeevenimentele, consider c toateeforturilelor sunt inutile. Subiectii sunt dependenti si anxiosi. Cnd
ntlnesc un obstacol renunt la tentativeledea-1 depsi sau nici mcar nu ncearc s-l depseasc.
Persoanelecusentimentul autoeficientei ridicat auurmtoarelecaracteristici:
sunt capabiles fac fat n mod adecvat ncercrilor vietii;
pentru c eleseasteapt la succes, elevor persevera n tentativededepsirea obstacolelor;
au o marencrederen forteleproprii si nu sunt blocatededubitatii;
auperformateridicatenactivitate.
Bandura consider c modul ncareomul si apreciaz nivelul deautoeficient depindede:
61
nivelul performantelor anterioare;
observarea succesului altor persoane(mai ales dac sunt asemntoarecu noi);
ntrestesentimentul autoeficientei;
persuasiunea verbal poatecrestenivelul autoeficientei (si invers, nfunctiedecontinutul acesteia);
nivelul deactivareintern. Oamenii sunt mai nclinati s seasteptela succes atunci cnd nu manifest
react i i dezadaptative, desupraactivarenconditii destres.
Stadiile nvtrii modelate
Dup Bandura, modelarea sedezvolt odat cuvrsta si maturizarea. In copilrie, modelarea selimiteaz la
i mi tat i a direct pentru c la copii nu s-au dezvoltat nc abilittile cognitive si sistemele imaginative
(reprezentational) si verbal, carestau la baza nvtrii modelate. In cazul copiilor, estenecesar un numr mai mare
de repetri pentru ca acestia s reproduc un anumit comportament observat (cam n jurul vrstei de 2 ani apar
primelecomportamenteimitate).
Mai mult, la copiii mai mici functioneaz ntririleprimare(hran, pedeaps afectiune), n timp cela copiii
mai mari si la adul t i , ntri ri l esebazeaz mai mult peaprobaresau dezaprobare. La ni vel ul cel mai nalt de
dezvoltarea copilului seproduceinternalizarea comportamentului ideal preluat dela pri nt i , iar recompenselesi
sanct i uni l encep s fieautoadministrate.
Modificarea comportamentului nvtat
Prin intermediul teoriei saleasupra nvtrii sociale, Bandura urmresteun scop practic imediat, si anume
gsirea celor mai eficientemodalitti demodificarea comportamentului indezirabil sauanormal.
Dac modelarea reprezint modalitatea debaz n nvtarea unor comportamente, tot prin intermediul
modelrii sepoatemodifica uncomportament nedorit. Astfel, depild, Bandura a uti l i zat metoda modelrii
pentru nlturarea unor frici sau fobii (exemplu: un copil cu fobie de ci ni a fost pus s urmreasc, de la o
distant sigur, cum alt copil deaceeasi vrst sejoac cu un cine). Desi abordarea lui Bandura serefer la
comportamentul manifest, odat cu trecerea ti mpul ui , autorul a nceput s fietot mai mult preocupat de
variabilelecognitive, mai precis deauto-eficient. Unsubiect caresi-a rezolvat prinintermediul modelrii fobia de
serpi, depild, si modific nunumai comportamentul manifest ci si atitudinile, manifestndmai mult autoeficient
nsituatiilecarei produceaunainteanxietate.
Inncheiere, trebuies subliniem faptul c Bandura era deprerec uncomportament umanestecontrolat
att desubiectul nsusi, prin intermediul operatiilor si proceselor cognitivect si demediu, prin intermediul
stimulrilor denatur social. El si denumestepozitia ,,determinism reciproc si arat c oamenii nusimt nici
obiectepasive, controlatedeforteexterne, nici subiecti absolut liberi carepot facesi deveni ceea cevor.
62
Modelul Big Five
O dezvoltare contemporana a modelului trasaturilor de personalitate, extrem de bine apreciata de
specialisti, reduce numarul factorilor bipolari la 5: extraversiunea, agreabilitatea, constiinciozitatea,
stabilitatea emotionala si cultura (intelectul). Acest model poarta numeledemodelul celor cinci trasaturi
(factori) ( BIG-FIVE), caresunt descrisi ncontinuare:
Factorul Polul pozitiv Polul negativ
Extraversiune sociabil, vorbaret, entuziast retras, tacut, sobru, rezervat
Agreabilitate simpatic, gentil, saritor, bun suspicios, rece, dur
Constiinciozitate ordonat, disciplinat, responsabil dezorganizat, neatent
Stabilitate emotionala calm, controlat, stapnit nelinistit, nervos, tensionat
Cultura (intelect) imaginativ, independent, interesat conformist, intereserestrnse
Aceasta teoriedevineimportanta nmasura ncarecercetatorii izoleaza unset detrasaturi considerate
celemai importantepecare, pecarencearca apoi sa fundamentezentreaga organizarea personalitatii. n
ciuda popularitatii sale, acest model aredoua limitari serioaseexprimatedeunii specialisti.
n primul rnd estevorba desprepreocuparea asupra independentei celor cinci factori, unul fata de
celalalt. Cea de-a doua preocupare, mult mai serioasa serefera la acoperirea celor cinci factori. Altfel
spus, neputem ntreba daca acesti factori pot acoperi marea varietatedeaspecteprivindpersonalitatea
umana? Separeca raspunsul estenu. Desi cei cinci factori acopera o marepartea caracteristicilor
personalitatii umane, totusi ramanaspectedescoperite, neexplicate.
63
Personalitatea sistem integrat supraordonat
Intrenenumarateledefinitii alepersonalitatii, G. W. Allport da propria definitieinlucrarea Structura si
dezvoltarea personalitatii":
PERSONALI TATEA este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care
determina gandirea si comportamentul sau caracteristic."
Pentrua intelegemai bine, vom explica incontinuarecateva dintreconcepteledinaceasta definitie, asa
cum a facut-o Allport:
Organizare dinamica
Problema centrala a psihologiei esteorganizarea mentala (formarea structurilor sauierarhiilor deidei si
deprinderi, careghideaza in mod dinamic activitatea). Integrarea si alteproceseorganizationale sunt
necesarepentrua explica dezvoltarea si structura personalitatii.(...) Termenul implica si procesul reciproc
de dezorganizare, mai ales la acele personalitati anormale care sunt marcate de o dezintegrare
progresiva.
Psihofizic
Acest termen ne aminteste ca personalitatea nu este nici exclusiv mentala, nici exclusiv nervoasa.
Organizarea sa atrage dupa sine functionarea atat a spiritului, cat si a trupului intr-o unitate
inextricabila.
Sistem
Unsistem (oricesistem) esteuncomplex deelementeintr-o interactiunereciproca. O deprindereesteun
sistem, la fel si un sentiment, o trasatura, un concept , un stil decomportare. Acestesistemeexista in mod
latent inorganism chiar candnuactioneaza. Sistemelesunt "potentialul nostrudeactivitate.
Comportament si gandire
Acesti doi termeni constituieo eticheta pentrua desemna tot ceea cepoateunindividsa faca (...). Ele
sunt moduri deadaptaresi desfasurareprovocatedesituatia ambientala in careneaflam, totdeauna
selectionatesi condusedesistemelepsihofizicecarealcatuiesc personalitatea noastra.
In Dictionar de Psihologie, editura Babel 1997, coordonat de Ursula Schiopu comportamentul si
gandirea "...serefera la disponibilitatilegeneralesi caracteristicepecareleexprima o persoana (fata de
altele) si carecontureaza identitatea ei specifica.
In prezent sunt utilizati in modcurent trei termeni: individ, persoana, personalitate.
Individ acea totalitatea elementelor si insusirilor fizice, biochimice, biologicesi psihofiziologice
innascutesaudobandite careseintegreaza intr-unsistem pebaza mecanismului adaptarii la mediu.
Temenul individseatribuietuturor organismelor vii. Fiindo entitatebiologica si o unitatestructural si
functional indivizibila, omul este, primordial, un individ.
Persoana notiunerelationata cumanifestarea actuala a omului intr-o situatiesociala data, manifestare
caresesubordoneaza unui anumit rol.
Personalitatea notiunerelationata cumecanismul si logica generala deorganizaresi integrareinsistem
generic supraordonat a componentelor bioconstitutionale, psihice si socio-culturale. Persoana si
personalitatea sunt determinantii pe care ii atribuimexclusiv omului.
Functiilecognitiveperceptia, memoria, gandirea etc, nu sunt realitati desine statatoare, ci elesunt
manifestari si dimensiuni aleunui sistem integral supraordonat personalitatea.
Psihologia personalitatii trebuiesa-si focalizezeatentia asupra modului incareprocesele, functiilesi
starile psihice individuale se integreaza pe cele trei coordonate principale: dinamico-energetica,
relational-sociala si instrumental performantionala. Procesul integrarii peceletrei coordonateducela
elaborarea a trei subsistemefunctionaleindependente, caredefinesc domeniul destudiual psihologiei
personalitatii: temperamentul, caracterul si aptitudinile.
1. TEMPERAMENTUL
(latura dinamico-energetica a personalitatii)
Integrarea insusirilor si trasaturilor deordin dinamico-energetiv aleproceselor psihicesi actelor motorii,
precum intensitatea, pregnanta, acuitatea, modulitatea, echilibrul etc da structura temperamentala a
personalitatii.
64
Temperament ansamblu de elemente biologice care, impreuna cu factorii psihologici, constituie
personalitatea (N. Sillamy, Dictionar depsihologie1996).
Temperamentul reprezinta modul incarevariabilelebioconstitutionalesi bioenergeticese implica in
organizarea si desfasurarea proceselor psihice perceptie, memorie, gandire, afectivitatesi sereflecta in
comportament.
Temperamentul, desi areo conditionarebiologica directa si ereditara, dobandestevalentesi sens real
numai inplanpsihocomportamental. Temperamentul seregasestesi incepesa-si dezvaluietrasaturilesale
specificedeindata ceomul incepesa deschida gura, sa ridicemana, sa gesticuleze. Deaceea spunem ca
temperamentul semanifesta inoricesituatie, inoriceimprejurare, fiindprima determinatiea personalitatii
careseimpunenemijlocit observatiei.
Temperamentul tinedelatura formala, desuprafata a personalitatii si nu decea interna, decontinut. El nu
areo semnificatieaxiologica, nereclamand o impartirea oamenilor in buni sau rai, in superiori sau
inferiori; intrebarea la careneraspundetemperamentul esteuna deordinpur fenomenologic, dinamico-
energetic: cum seexteriorizeaza si semanifesta o persoana, intr-o situatieconcreta saualta, sub aspectul
intensitatii saua fortei, al mobilitatii si echilibrului diferitelor tendinte, pulsiuni si procesebiologicede
semn contrar (forta-slabiciune, labilitate-inertie, excitatie-inhibitie, control-impulsivitate,
impresionabilitateetc)
Clasificare
A. Tipologiile morfologice sau bioconstitutionale
Prima incercaredeidentificaresi explicarea tipurilor temperamentaleo datoram medicilor Antichitatii,
Hipocrate (400 i.e.n.) si Galenus (150 e.n.).
Inconcordanta cufilosofia epocii, careconsidera ca intreaga natura estecompusa dinpatruelemente
fundamentale- aer, pamant,foc si apa - acestia ausocotit ca predominanta inorganism a uneia dintre
cele patru umori (hormones): sange, flegma, bila neagra si bila galbena, determina temperamentul.
Peaceasta baza sestabilesc celepatrutipuri clasicedetemperament: sangvinic, flegmatic, melancolic
si coleric.
- Colericul esteenergic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipesteenergia. El este
inegal inmanifestari. Starileafectivesesuccedcurapiditate. Oscileaza intreentuziasm si deceptie, are
tendinta deexagerareintot ceea ceface. Esteo persoana foarteexpresiva, usor decitit, gandurilesi
emotiilei sesuccedcurepeziciune. Aretendinta dedominareingrup si sedaruiestecupasiuneunei
idei saucauze.
- Sangvinicul secaracterizeaza prinritmiciatatesi echilibru. Estevioi, vesel, optimist si seadapteaza
cuusurinta la oricesituatie. Fireactiva, schimba activitatilefoartedes, deoarecesimtepermanent
nevoia deceva nou. Trairileafectivesunt intense, dar sentimentelesunt superficialesi instabile. Trece
cuusurinta pesteesecuri saudeceptii sentimentalesi stabilesteusor contactecualtepersoane.
- Flegmaticul estelinistit, calm, imperturbabil, cugetat intot ceea ceface, parea dispunedeo rabdare
fara margini. Areo puteredemunca deosebita poateobtineperformantedeosebitemai ales inmuncile
delunga durata si estefoartetenace, meticulos intot ceea ceface. Fireinchisa, greuadaptabila, putin
comunicativa, prefera activitatileindividuale.
- Melancolicul estela fel delent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipsesteforta si vigoarea acestuia,
emotiv si sensibil, areo viata interioara agitata datorita unor exagerateexigentefata desinesi a unei
neincrederi inforteleproprii. Esteputinrezistent la eforturi indelungate. Putincomunicativ, inchis in
sine, melancolicul aredificultati deadaptaresociala. Debitul verbal estescazut, gesticulatia redusa.
Tipologia lui E. Kretschmer cuprindetrei tipuri principale:
- tipul picnic-ciclotim (constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele intinsa, fata
moale, sistem osos fragil), predispunela tulburari maniaco-depresive;
- tipul leptosom (astenic-schizotim) (constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica plata
(turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oasesubtiri (aspect scheletic), nas
lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi femininela barbati si masculinela femei), predispunela
tulburari denatura schizoida (schizofrenica);
65
- tipul atletic (constitutiefizica proportionata, dezvoltarerobusta a sistemului osos si muscular,
umeri lati si bazin ingust), predispunela epilepsie.
Pebaza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologicepicnic si astenic, Kretschmer a obtinut 6 tipuri
temperamentale: 3 ciclotimicesi 3 schizotimice.
Temperamente ciclotimice: 1. hipomaniac (dispozitieeuforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate
exagerata); 2. sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta); 3. greoi (lentoare, inertie,
praguri senzorialeridicate, timpi dereactiemari)
Temperamente schizotimice: 1. hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete,
circumspectie); 2. schizotimic (intermediar, rece, calm, energic); 3. anestezic (rece, nervos, logic,
sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent).
B. Tipologiile fiziologice si psihofiziologice
Explicarea diferentelor temperamentaletine, in conceptia filozofului rus I van Petrovici Pavlov, de
caracteristicile sistemului nervos central si de raporturile dintre ele:
- forta sau energia estecapacitatea delucrua sistemului nervos si seexprima prinrezistenta mai
maresaumai mica la excitanti puternici saula eventualelesituatii conflictuale. Dinacest punct de
vederesepoatevorbi despresistemnervosputernic si sistemnervosslab;
- mobilitateadesemneaza usurinta cucaresetrecedela excitatiela inhibitiesi invers, infunctiede
solicitarileexterne. Daca trecerea serealizeaza rapid, sistemul nervos estemobil, iar daca trecerea
estegreoaiesepoatevorbi despresistem nervosinert;
- echilibrul sistemului nervos serefera la repartitia fortei celor doua procese(excitatia si inhibitia).
Daca eleauforteaproximativ egale, sepoatevorbi despresistem nervos echilibrat. Exista si un
sistem nervosneechilibrat la carepredominanta esteexcitatia.
Dincombinarea acestor insusiri rezulta patrutipuri desistem nervos:
1. tipul puternic, neechilibrat,excitabil (corelat cutemperamentul coleric);
2. tipul puternic, echilibrat, mobil (corelat cu temperamentul sangvinic);
3. tipul puternic, echilibrat, inert (corelat cutemperamentul flegmatic);
4. tipul slab (corelat cutemperamentul melancolic).
Pavlov a demonstrat ca celepatru tipuri consideratepure secombina intreele, dand16 tipuri mixte,
singurelecareseintalnesc inrealitate, tipul pur fiindo entitatemai mult teoretica.
C. Tipologiile psihologice
Tipologia lui J ung si Eysenck
Psihiatrul elvetianCarl Gustav J ung a constatat, pebaza unei impresionanteexperienteclinice, ca, in
afara unor diferente individuale, intreoameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt orientati
predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati
predominant sprelumea interioara si apartincategoriei introvertitilor.
Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, seinteleg sause
cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
I ntrovertitii sunt firi inchise, greu depatruns, timizi, putini comunicativi, inclinati sprereveriesi greu
adaptabili.
Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctiea lui Jung, amplificand cazuistica probatorie, dar
adauga o noua dimensiunenumita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilitatea sauinstabilitatea
emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat celedoua dimensiuni pedoua axeperpendiculare,
obtinandtipurileextravertit stabil, extravertit instabil, introvertit stabil si introvertit instabil, pe
carele-a asociat cucelepatrutemperamenteclasice.
2. CARACTERUL
(latura relational-valorica si de autoreglaj a personalitatii)
Caracterul - ansamblu inchegat deatitudini caredetermina un modrelativ stabil deorientaresi raportare
66
a omului la ceilalti semeni, la societateinansablusi la sineinsusi. Esteo entitatedistincta a sistemului
personalitatii, ireductibila la temperament. Caracterul exprima schema logica deorganizarea profilului
psiho-social al personalitatii, considerat din perspectiva unor normesi criterii valorice. El include:
a) conceptia generala desprelumesi viata a subiectului
b) sfera convingerilor si sentimentelor socio-morale
c) continutul si scopurileactivitatilor
d) continutul aspiratiilor si idealurilor
Temperamentul si caracterul sunt doua notiuni diferite care nu trebuie confundate. In timp ce
temperamentul serefera la insusiri ereditarealeindividului, caracterul vizeaza suprastructura morala a
personalitatii, calitatea defiinta sociala a omului. Inopinia lui Allport decateori vorbim desprecaracter
emitem o judecata devaloaresi implicam unstandardmoral.
Etimologic, termenul decaracter provinedingreaca vechesi inseamnatipar, pecete si cureferirela om,
sisteme de trasaturi, stil de viata. Caracterul defapt inseamna o structura profunda a personalitatii, care
semanifesta princomportament, carepoatefi usor deprevazut.
Caracterul seimplica numai insituatii sociale, el sestructureaza numai ininteractiunea individului cu
mediul socio-cultural, ca mecanism specific derelationaresi adaptarela particularitatilesi exigentele
acestui mediu.
Dinpunct devederepsihologic, oriceindividnormal, dezvoltat intr-unmediusocial, incomunicaresi
interactiunecu alti semeni isi structureaza pebaza unor complexetransformari in plan cognitiv, afectiv si
motivational un anumit mod deraportaresi reactiela situatiilesociale, adica un anumit profil caracterial.
Caracterul sestructureaza prinintegrarea inplancognitiv, afectiv, motivational si volitiv a ceea ceeste
semnificativ pentruindividinsituatiile, evenimentelesi experientelesociale.
Structura psihologica a caracterului
Caracterul trebuieconsiderat rezultatul unui sir deintegrari a functiilor si proceselor psihiceparticulare
dinperspectiva relationarii omului cusemenii si a adaptarii salela mediul socio-cultural incaretraieste.
In structura caracterului se regasesc elemente de ordin afectiv (emotii, sentimente), motivational
(interese, trebuinte, idealuri), cognitiv (reprezentari, concepte, judecati) si volitiv (insusiri, trasaturi) care
tindeexistenta sociala a individului si mediaza raporturilelui cu ceilalti semeni si cu societatea in
ansamblu.
Inplansocial seapreciaza atat stabilitatea/constanta caracterului, cat si flexibilitatea, maleabilitatea lui in
functiedecriteriilesi etaloanelevaloricecareseaplica unei situatii saualteia, unui context relational sau
altuia.
Atitudinea estepozitia interna adoptata deo persoana fata desituatia sociala incareestepusa. Ea se
constituieprinorganizarea selectiva, relativ durabila a unor componentepsihicediferite cognitive,
motivationale, afective si determina modul incareva raspundesi actiona o persoana intr-o situatiesau
alta. Atitudinea neapareca veriga delegatura intrestarea psihologica interna dominanta a persoanei si
multimea situatiilor incareseraporteaza incontextul vietii salesociale.
Caracterul este, inacest context, unsubsistem relational-valoric si deautoreglaj al personalitatii carese
exprima printr-un ansamblu deatitudini-valori.
Atitudinea exprima o modalitatederaportarefata deanumiteaspectealerealitatii si implica reactii
afective, cognitivesi comportamentale.
Instructura caracterului sedisting trei grupefundamentaledeatitudini:
- atitudinea fata de sine insusi: modestie, orgoliu, demnitate, sentiment de inferioritate,
culpabilitate;
- atitudinea fata de ceilalti, fata de societate: umanism, patriotism, atitudini politice;
- atitudinea fata de munca.
Trasaturile caracteriale
Trasatura caracteriala - structura psihica interna careconfera constanta modului decomportarea unui
individinsituatii socialesemnificativepentruel. Trasaturilecaracteriale, ca si celetemperamentale, auo
dinamica polara, ele formand, de regula, perechi antagonice (ex. egoist-altruist, avar-cheltuitor,
respectuos-nepoliticos, muncitor-lenes, curajos-las etc). La fiecarepersoana seintalnesteintreaga gama
deperechi, dar cugradediferitededezvoltarea fiecarei trasaturi.
67
Trasaturilecaracterialepot fi comune(celecareii apropiepeoameni si dupa carepot fi gasitecomparatii
intermediare) si individuale(carediferentiaza o persoana dealta) Allport
Trasaturileseformeaza si seindividualizeaza pefondul interactiunii continuturilor proprii diferitelor
procesepsihice cognitive, afective, motivationalesi volitional-valorizatedesubiect si implicate in
determinarea atitudinii lui fata deobiectelesociale.
3. APTITUDINILE
Aptitudinea esteoriceinsusirepsihica saufizica considerata sub unghiul randamentului; esteo formatiune
psihologica complexa la nivelul personalitatii carefaciliteaza uncomportament eficient al individului in
cadrul activitatii. Esteconsideratalatura instrumentala a personalitatii.
Aptitudinea da masura gradului deorganizarea sistemului personalitatii sub aspect adaptativ-instrumental
concret. Ea raspundela intrebarea cepoatesi cefaceefectiv unanumit individincadrul activitatii pe
careo desfasoara? si seleaga intotdeauna deperformanta si eficienta, indubluinteles calitativ si
cantitativ
Termenul deaptitudineexprima potentialul adaptativ general al individului uman, pebaza caruia el
reusestesa faca fata multitudinii situatiilor si solicitarilor externesi sa-si satisfaca stariledenecesitate.
Aptitudinea se diferentiaza si se individualizeaza in concordanta cu structura obiectiva a sarcinilor
(solicitarilor) si scopurilor carecompuno activitateintegrala.
Structura aptitudinii areuncaracter dinamic, ceea cefaceca obiectivarea ei incadrul aceleiasi activitati si
la acelasi individsa capeteuncaracter variabil, atat infunctiedenatura sarcinilor si situatiilor, cat si de
varsta.
4. EUL SI PERSONALI TATEA
Nivelul deintegrarepeverticala continua la un nivel si mai inalt, supraordonat, undeseproducecu
adevarat efectul de emergenta psihologica globala, care face ca toate componentele si subsistemele
particularesa searticulezesi sa sesubordonezefidelitatii deansamblua sistemului nivelul Eului,
chintesenta intregului proces dedeveniresi integrarea personalitatii. Eul este ceea ce individualizeaza,
diferentiaza, da consistenta ontologica si delimitare, prin autodeterminare si autoinchidere personalitatii,
in raport cu mediul.
Trasaturi definitorii: reflexivitatea (eusunt eu, nusunt tu), adresabilitatea (euma raportez la cei dinjur,
la lumeca Eu), transpozabilitatea (eu ma compar cualtii si ma transpunin situatia lor), teleonomia
(orientarea finalista, sprescopuri).
Structurarea personalitatii la nivelul Eului serealizeaza printr-o corelaredinamica si complexa, dialectic-
contradictoriea constiintei desprelumea externa si a constiintei desine, intot cursul ontogenezei. Prima
manifestarea Eului va consta intrecerea copilului (3 ani) dinipostaza pasiva deobiect incea activa de
subiect.
Dinpunct devederestructural, Eul include:
- Eul corporal (imaginea valorizanta a mediului internal organismului).
- Eul psihologic (imaginea despre propria organizare psihica interna, trairile afective traite de
aceasta, motivatia).
- Eul social (imaginea despre locul si rolul propriu in societate, sistemul valorilor sociale
interiorizatesi integrate, motivelesociale, motivelede status, sentimentelesociale, vointa de
interactiunesi integraresociala).
Locul si rolul Eului in structura personalitatii
Sepot contura trei modalitati distinctededefinirea Eului; prin sublinierea locului si rolului lui in
structura personalitatii; prinstabilirea proprietatilor lui; prinreferiri la componenta si structura lui psihica.
Eul este fapt de constiinta, de constiinta reflexiva, deci insotit de gandire. In cadrul Eului este vorba
despreconstiinta desine; esentialul pentruindividesteintentionalitatea sa, orientarea sprerealizarea
scopurilor, tendinta fiind dea seconserva constiinta si gandirea in structura psihica a Eului.
68
Eul esteconceput ca organizator al cunoasterii si ca reglator al conduitei, dispunanddeo puternica baza
afectiv-motivationala, avand4 caracteristici:
- Eul esteo structura decunoastere;
- continutul acestei structuri variaza dela o persoana la alta;
- Eul esteunfocar al perspectivei afective;
- Eul dispunedefatetedifuze(publice, personalesi colective), fiecarecontribuindla perspectiva
afectiva a Eului.
Eul esteo structura activa, interpretativa, permanent implicata inreglarea comportamentului; esteun
construct sintetic si personal careizvorastedinsimtire, urca la reflexiesi seexprima inconduita, fiind
sustinut permanent afectiv-motivational. Astfel, individul seconceptualizeaza pesineinsusi, seevalueaza
si isi anticipa comportamentul.
Eul si constiinta
Daca filosofii autendinta dea separa conceptul deEudecel deconstiinta, intreeleexistandunadevarat
abis, psihologii, psihiatrii, psihanalistii, dimpotriva, manifesta tendinta dea leidentifica, dea leconsidera
ca fiindsinonime. Mult mai inacordcurealitatea ar fi sa consideram Eul si constiinta ca fiinddistincte,
totusi complementare, existandconcomitent de-a lungul intregii vieti constientea individului.
Eul esteo constructietreptata, realizata intimp ,bazata peintegrari succesivealestarilor anterioareincele
superioarecaredevinpremisesauconditii pentruacestea dinurma. Prinintegrarea succesiva insinea
experientelor trecute, Eul isi sporestenudoar puterile saledeinfluentaresi dirijarea constiintei, ci isi
creeaza propriul sausistem deinformatii si devalori.
Constiinta esteinfrastructura Eului, intimp ceEul estesuprastructura constiintei; constiinta conducela
aparitia Eului, reprezentand una dintrepremiselesalefundamentale, Eul estecreator deo noua constiinta.
Eul si persoana/personalitatea
Separarea Eului depersoana/personalitateisi areoriginea inincercarea diversilor psihologi dea raspunde
la intrebarea Eul esteanterior sauposterior personalitatii? Eul esteultima achizitiea vietii psihice, el
se afla la sfarsitul si nu la inceputul vietii psihice (P. J anet, J . Piaget, H. Wallon). Eul premerge
personalitatii, Eul este samburele catalizator al personalitatii, fermentul si nu tiparul ei, el are o putere
reglatoare, dar nucosntitutiva (RadulescuMotru).
Relatia dintreEu si persoana/personalitateesteasemanatoarecelei dintreEu si constiinta. Fara a fi
identice, Eul si persoana/personalitatea nu sunt nici despartite, ci intr-o continua actiune si
interdependenta. Eul este nucleul personalitatii, doar un fapt de constiinta individuala, pe cand
personalitatea se extinde in mediu, isi trage si isi interiorizeaza numeroasele sale elemente sociale,
profesionale, chiar cosmice. Eul si personalitatea sunt cosubstantiale, se formeaza si evolueaza
concomitent. Nu ne nastem nici cu Eu, nici cu personalitate, ci vom dobandi Eul, vom deveni
personalitati. Nuestedeloc intamplator ca omul va deveni personalitateatunci candajungela constiinta
desine, deci candseformeaza ca Eu, si nici faptul ca degradarea Eului duceindevitabil si invariabil la
degradarea personalitatii.
Eul si tipurile de Euri si de personalitate
Eurilesunt clasificatesi diferentiateintreeledupa:
a) caracteristicilesi proprietatilelor: consistentesi inconsistente, slabesi puternice
b) locul si rolul lor inplanul vietii personalesi socialea individului: Eul profund, fundamental care
exprima intimitatea psihica a individului si Eul social, superficial, curol deimplicaresi raportare
a individului inviata sociala, individual (egoist, temporal) si spiritual (Eul valoare), Eul intim, Eul
social, Eul public
c) structura lui psihologica interna (sistemul deimagini presupus: Eul subiectiv imaginea desinea
individului, Eul reflectat imaginea desinereflectata in altii in functiedeparerile lor, Eul
autentic, Eul ideal, Eul actual, Eul imaginar, Eul aspiratiesau dorinta, Eul real
d) interpretarea lor intermeni departe sauintreg, element sautotalitate: Eul total si Eul
elementar, Eul vigil, treaz si Eul oniric, Eul totalitar (caracterizat prin egocentricitatea,
benefectanta, conservatorismul cognitiv)
69
e) criterii combinatecarelereunesc aproapepetoateceledemai inainte: Eul natural Eul natural al
individului (Eul material, Eul spiritual, Eul social)
Asa cum intr-unul si acelasi individnuexista mai multepersonalitati, ci una si aceeasi personalitatece
contineinsa fatete diferite, tot asa intr-una si aceeasi personalitatenuexista mai multeEuri, ci doar
unul singur, care dispune, la randul lui, de fatete distincte. Mai mult decat atat, intre structura
personalitatii si structura Eului exista o simetrieperfecta. Asa incat, fatetelor personalitatii sepot asocia
6 fatete aleEului:
1. Eul real (cum este)
2. Eul autoperceput (cum credeca este)
3. Eul ideal (cum ar vrea sa fie)
4. Eul perceput (cum percepeEurilecelorlalti)
5. Eul reflectat (cum credeca il percep altii)
6. Eul actualizat (cum semanifesta).
Consideram important de subliniat ca Eul este un construct diferit de Sine, primul fiind un construct
social, iar cel de-al doilea reprezentand nucleul fiintei umane.
Metode i tehnici de cunoatere a personalitii elevilor
Psihologia personalitii, Seminar, Sem.II, 2008-2009

Procesul de cunoatere 2
Observaia 9
Experimentul 12
Convorbirea 14
Ancheta 15
Metoda biografic 17
Metoda analizei produselor activitii 18
Metodele psihometrice 19
Teste de temperament 20
Testele de aptitudini 20
Testele de atitudini 26
Testarea cunotinelor 27
Bibliografie selectiv 28


2
Procesul de cunoatere
n contextul preocuprilor educaionale termenul cunoatere este probabil
noiunea cea mai frecvent utilizat. Indiferent de accepiune, fenomenul
cunoaterii presupune: un subiect al cunoaterii cunosctorul, un obiect al
cunoaterii ceea ce urmeaz a fi cunoscut i compatibilitatea elementelor care
intr n relaie potrivirea dintre obiectul i subiectul cunoaterii, dintre
mrimile de ieire ale sistemului obiect i mrimile de intrare (modalitile
de recepie) ale sistemului subiect.

Din perspectiv psihopedagogic, cunoaterea prezint interes mai ales n dou
ipostaze:
cunoaterea ca stare de reflectare a unei realiti, ca imagine mental
(subiectiv) a obiectului cunoaterii; aceast accepiune are aplicaii evidente n
asimilarea cunotinelor aferente unui domeniu tiinific, a unei discipline,
cunoaterea ca proces comunicaional ntre subiectul cunosctor i
obiectul cunoaterii; aceast accepiune are aplicaii evidente n stabilirea i
controlul funcionrii relaiilor intra i interpersonale ale situaiei educaionale.

Principalele caliti ale cunoaterii sunt descriptibile prin cuvinte perechi ca:

(a) obiectiv subiectiv: se refer la corespondena dintre imaginea mental a
subiectului cunoaterii i obiectul cunoaterii; a nu se confund natura
subiectiv a cunoaterii (inerent oricrei activiti realizate de o fiin) cu
subiectivismul privit ca o insuficien, chiar defect al cunoaterii subiective,
(b) rapiditate lentoare a cunoaterii: se refer la timpul necesar formrii
imaginii mentale,
(c) consecvena inconsecvena cunoaterii: se refer la gradul de nealterare a
imaginii mentale n condiiile schimbrilor aprute la nivelul subiectului
cunosctor,
(d) adaptabilitatea neadaptabilitatea cunoaterii: se refer la schimbarea
imaginii mentale n condiiile n care apar schimbri la nivelul obiectului
cunoaterii.

Cine cunoate?

Problematica cunoaterii psihopedagogice a personalitii decurge din condiia
particular a elementelor situaiei de cunoatere n context educaional.

Subiectul cunoaterii, profesorul intr n relaia de cunoatere n ansamblul
3
nsuirilor sale de personalitate: dinamice (temperamentale), instrumentale
(aptitudinale), axiologice (caracteriale).

Fiecare dintre aceste categorii de nsuiri poate influena calitatea cunoaterii
realizate de ctre profesor.

Contientizarea valenelor i riscurilor propriilor nsuiri de personalitate
autocunoaterea - este esenial pentru atingerea finalitilor urmrite prin
cunoaterea psihopedagogic.

nsuirile instrumentale influeneaz calitatea cunoaterii personalitii n
msura n care i pun amprenta asupra procesului de cunoatere i a
rezultatului acestuia, imaginea mental a persoanei cunoscute.

Niciuna dintre nsuirile de personalitate nu acioneaz izolat, dar, n acelai
timp, este important de menionat i faptul c nici o nsuire de personalitate nu
poate fi tratat ca fiind insignifiant n influenarea rezultatului unei activiti
de cunoatere interpersonal.

Nu ignorai faptul c:
1. Anumite nsuiri de personalitate ale subiectului susin, prioritar, anumite
caliti ale cunoaterii.
2. Situaii concrete impun prioritatea unei caliti concrete ale cunoaterii.

:: Aplicaie
Evocai situaii educaionale n care:
Obiectivitatea cunoaterii elevului este prioritatea nr.1.
Rapiditatea cunoaterii elevului este prioritatea nr.1.
Consecvena cunoaterii elevului este prioritatea nr.1.
Adaptabilitatea cunoaterii elevului este prioritatea nr.1.

nsuirile caracteriale, rezultate ale autoformrii i modelrii sociale a
personalitii profesorului sunt particulariti care asigur n cea mai mare
msur capacitile autoreglatoare ale activitii de cunoatere
psihopedagogic.

nsuiri precum activismul, altruismul, cooperarea, dar mai ales exigena fa
de sine sub aspectul autoformrii competenelor de cunoatere a celuilalt
competen fundamental n rolul de profesor - pot minimiza i chiar elimina
4
riscul unei cunoateri incomplete, inoperante n timp util, alterate de rigiditate,
sau deformate de inconsecven ori subiectivism.
Pe cine cunoatem?
Obiectul cunoaterii, elevul, trebuie abordat tot n ansamblul nsuirilor sale de
personalitate: dinamice (temperamentale), instrumentale (aptitudinale),
axiologice (caracteriale). Fiecare din aceste categorii de nsuiri, dar mai ales
relaiile multiple, plurifazice i plurinivelare, pot influena calitatea cunoaterii
realizate de ctre profesor.

Principala problem a cunoaterii psihopedagogice legat de specificul
obiectului cunoaterii, nu rezid ns din complexitatea fenomenologic a
acestuia, ci din natura vie, i mai mult dect att, spiritual a fiinei umane.
Acestea sunt specificiti care limiteaz apriori utilizabilitatea metodelor
generale de cunoatere, cel puin pe dou dimensiuni.

etica cunoaterii, a cercetrii n domeniul tiinelor umane - interzice
folosirea oricror metode de cercetare care ar putea avea efecte negative asupra
persoanei.
autenticitatea comportamentului persoanei (n cazul de fa al elevului)
atunci cnd aceasta se simte sau se tie obiect al cunoaterii celuilalt (al
profesorului).

Trebuie s reinei faptul c nu este vorba doar de nivelul contient al reaciei
comportamentale, de o atitudine deliberat de tinuire sau de simulare n faa
unui act care ar putea fi perceput n anumite situaii ca indiscret ori al crui
rezultat ar periclita la un moment dat interese personale. Se au n vedere i
reaciile incontiente, de conformare a persoanei sau dimpotriv de afirmare,
reacii de aprare spontan sau de sfidare nscute din experiene anterioare
frustrante sau triri actuale neconfortabile.

:: Aplicaii
Dai exemple de situaii n care tinuirea sau simularea sunt previzibile cu un
grad crescut de probabilitate. Desigur, n aceste situaii vei trata cu precauiune
rezultatele cunoaterii.

Specifice cunoaterii psihopedagogice sunt problemele legate de
particularitile de vrst ale elevilor n ipostaza lor de obiect al cunoaterii.
Sunt cunoscute marile sensibiliti afective ale adolescenei sau curiozitile
5
infinite ale pubertii i vrstelor latente. Desigur, aspecte de identitate legate
de teme sensibile trebuie abordate cu mult tact i mult rbdare; acestea sunt
ns probleme care privesc mai degrab compatibilitatea dintre subiect i
obiectul cunoaterii.
:: Aplicaii
Ordonai vrstele funcie de transparena previzibil, de uurina cu care se
las cunoscui persoanele aparinnd acestora.
a)precolar; b)colar mic; c)colar mare; d)adolescent;

Cunoaterea elevului: competen cheie n activitatea didactic
n calitate de competen de rol profesional, cunoaterea psihopedagogic
urmrete nu doar construirea unei imagini asupra personalitii elevului aa
cum este ea acum i aici, ci i reflectarea dinamicii devenirii pn acum i,
mai ales, a evoluiei probabile de acum ncolo n condiii posibile, orientativ
date.

Altfel spus, principalele obiective ale cunoaterii psihopedagogice a
personalitii sunt:

crearea unei imagini ct mai obiective asupra structurii i a nivelului
funcional al nsuirilor psihice i a rezultatelor generate de persoan; este o
cunoatere descriptiv;
identificarea cauzelor care au generat structura, nivelul funcional potenial
i rezultatele n care nsuirile de personalitate se concretizeaz; este o
cunoatere explicativ;
anticiparea condiiilor n care structura i nivelul funcional al nsuirilor
psihice vor avea o evoluie definit; este o cunoatere predictiv.

Capacitatea de a surprinde structura reprezentativ a nsuirilor psihice ale unei
persoane, de a o raporta la rezultatele concrete ale persoanei ntr-o activitate
dat, de a explica cauzalitatea relaiilor constatate, de a prezice evoluii posibile
i probabile n condiii definite sunt principalele componente structurale ale
competenei de cunoatere psihopedagogic a personalitii. Ele intervin cu
pondere diferit n roluri educaionale diferite.

Documentele primare
Rezultatele cunoaterii psihopedagogice sunt nregistrate n diferite documente
ale instituiilor de educaie:
6
fiele colare, purttoare de date personale ale elevilor,
caracterizrile psihopedagogice secveniale (anuale) sau finale (la sfrit de
ciclu de colarizare),
recomandrile pe care anumite instituii colare le solicit unitilor de
provenien a viitorilor lor elevi, recomandrile pe care le solicit instituiile
administrative sau nonguvernamentale pentru acordarea unor faciliti
educaionale, financiare sau general umanitare,
referine solicitate de instituii administrative n caz de abateri de la normele
sociale,
raporturi de consiliere, de orientare sau de informare educaional,
vocaional, colar, profesional .a.

:: Aplicaii
Dai exemple de tipuri de rapoarte i documente primare pe care le utilizai
frecvent n activitatea dvs.. Analizai comparativ tipurile de informaii cu
privire la personalitatea elevului pe care le conin acestea.

Dimensiunile personalitii

Termenul de personalitate este o noiune cu o sfer foarte larg, practic infinit
i cu un coninut controversat n literatura de specialitate. Ceea ce este general
acceptat ca element definitoriu al personalitii, privete unicitatea i
irepetabilitatea concretizrii sale n identiti personale complexe, bio-
psihosocio-culturale.

Cunoaterea psihopedagogic descriptiv a persoanei va cuprinde toate aceste
dimensiuni, analiza fiind concentrat n raport cu intensitatea transformrilor
caracteristice diferitelor etape de vrst:

Identitatea fizic se refer la vrst, sex, starea integritii corporale
inclusiv funcionalitatea analizatorilor, stare de dezvoltare (raportul
nlime/greutate/vrst/sex), fizionomie, inut corporal, stare de sntate,
antecedente medicale relevante personale i familiale, regim de via i
alimentar, dependene (medicamente, restricii alimentare, proteze, limite de
adaptabilitate la clim, microclimat .a.).

Datele referitoare la identitatea fizic a persoanei sunt constatabile pe baz de
observaie, conversaie sau documentare; adesea ns este nevoie de o
cunoatere specializat, situaie n care se face apel la cooperare
7
pluridisciplinar.

Identitatea psiho-comportamental privete nsuirile de personalitate pe
dimensiunile:
dinamic (temperamental),
instrumental (nivelul funcional al principalelor procese psihice,
aptitudini generale i speciale, cunotine i deprinderi speciale limbi
strine, folosirea unor mijloace tehnice, de la biciclet la automobil, de la
main de scris la calculator)
valoric (dominante atitudinale, caliti voluntare, interese) i ale
rezultatelor activitii dominante -- jocul n mica copilrie, nvarea social
i colar la vrstele pre- i colar, munca la vrsta adult).

Datele privind identitatea psiho-comportamental se pot constata prin
interpretarea datelor de observaie privind comportament sau pot fi interpretate
deductiv pe baza analizei rezultatelor activitii, cel mai uor a testelor
psihologice profesionale (destinate utilizrii de ctre psiholog) sau orientative
(destinate autoaplicrii sau utilizrii lor de ctre neprofesiononiti iniiai n
folosirea acestora). n cazul utilizrii testelor orientative se recomand
(deocamdat) cooperarea permanent cu un psiholog, n sistem de supervizare
sau consiliere educaional continu (mentorat).

Identitatea socio-cultural este dat de: statutul instituional (colar sau
profesional), nivelul de colarizare, comunitatea (urban sau rural) creia i
aparine persoana, grupurile de referin din care i selecteaz valorile
(familie, coal, profesie, de petrecere a timpului liber, sport, vocaional
neprofesionist, politic .a ), prietenii, modele, grad de instruire, condiiile
materiale i climatul cultural-educaional al familiei, apartenen etnic,
religioas, afiliere organizaional .a. Definitoriu pentru dimensiunea social
este identitatea civil a persoanei: numele, prenume, domiciliul i starea civil).

Datele identitii socio-culturale sunt accesibile, n general, prin documentare
i conversaie.
Specificul metodelor de cunoatere a personalitii elevilor
n domeniul educaiei, psihologia utilizeaz un ansamblu de metode de
cercetare si investigare comune si altor discipline psihopedagogie dar care se
disting prin anumite particulariti specifice i modaliti de aplicare si utilizare
a lor, n scopul cunoaterii personalitii elevilor.

8
Principalele metode utilizate n cunoaterea personalitii elevilor sunt:

a) Observaia
b) Experimentul
c) Convorbirea
d) Ancheta psihologica
e) Metoda biografica
f) Metoda analizei produselor activitii
g) Metodele psihometrice

Datorit faptului c subiectul cercetat l reprezint copilul, elevul si nu adultul,
c activitile studiate sunt cele de nvare didactica sau social si nu activiti
de munca productiva atrage dup sine individualizarea metodelor.

Astfel, observaia din psihologia generala devine observaie psihopedagogic
n psihologia colara. Alturi de metodele mprumutate si adaptate necesitailor
specifice, psihologia colara i elaboreaz ns i propriile ei metode, cu un
profil distinct i aplicabile doar n investigarea i cunoaterea elevilor.

9
Observaia
Observaia este o metod general de cunoatere pe care o utilizm att n viaa
de toate zilele, ct i n cvasitotalitatea domeniilor tiinifice, fie ca moment
iniial al elaborrii unei ipoteze, fie ca modalitate de verificare a unei ipoteze.

La acest nivel de generalitate, observaia se definete ca metod de cunoatere
direct care permite cunoaterea unei realiti prin percepia faptelor concrete
de manifestare a acesteia.

Ca metoda de cercetare psihopedagogic, observaia, const n urmrirea
intenionat i nregistrarea exact, sistematic a diferitelor manifestri
comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca i al contextului
situaional al comportamentului.

Principalele probleme pe care le ridica observaia pentru subiectul cunosctor,
profesorul, se refer la cteva aspecte importante:

1. ce observam: care este coninutul observaiei;
2. care sunt formele observaiei;
3. de ce anume depinde calitatea observaiei;
4. care sunt condiiile unei bune observaii;
5. cum pot fi combtute unele obstacole ce apar n calea observaiei;
6. care sunt limitele i avantajele observaiei.
Coninuturile observaiei
Sunt reprezentate de simptomatica stabil, adica trasaturile bio-constitutionale
ale individului (nlimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferina
craniana) sau trasaturile fizionomice, precum si de simptomatica labila, adic
multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile, mobile ale individului,
cum ar fi: conduita verbala, cea motorie, mnezic, inteligenta ca si varietatea
expresiilor afectiv-atitudinale.

:: Aplicaii:
Precizai capitolele respectiv subcapitolele fiei psihopedagogice pe care le
putem completa pe baza datelor de observaie.

Formele observatiei
Pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
10
orientarea actului observational: observatia si autoobservatia;
prezenta sau absenta inteniei de a observa: observaia ocazionala,
observaia sistematica;
prezenta sau absenta observatorului: observaia directa, observaia indirecta
sau mediata, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns;
implicarea sau nonimplicarea observatorului: observaia pasiva, observaia
participativa;
durata observrii: continua sau discontinua;
obiectivele urmrite: integrala sau selectiva.

Calitatea observaiei
Depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului:
capacitatea de a-si concentra atenia, de a sesiza esenialul, de gradul sau de
sugestionabilitate precum si de anumite caracteristici ale percepiei umane:
selectivitatea ei, categorizarea spontan si structuranta a cmpului de
observaie sau pur si simplu factorii sociali ai percepiei care o modeleaz si o
deformeaz.

Condiiile unei bune observaii sunt:
stabilirea clar, precis a scopului, a obiectivului urmarit;
selectarea formelor celor mai potrivite care vor fi utilizate, a conditiilor si
mijloacelor necesare;
elaborarea unui plan riguros de observaie,
consemnarea imediata a celor observate ntr-un protocol de observaie;
efectuarea unui numr optim de observaii;
utilizarea grilelor de observaie.
Combaterea obstacolelor aprute n calea observaiei
Vizeaz observarea unuia si aceluiai fapt de ctre mai muli observatori si apoi
analiza comparativa a protocoalelor de observaie elaborate, realizarea ct mai
multor observaii de ctre unul si acelai observator pe baza unor grile de
observaie.

:: Aplicaie
Reflectai asupra limitelor obiectivitii datelor observabile n urmtoarelor
situaii:
Atunci cnd un profesor este inspectat pentru stabilirea calitilor sale
pedagogice,
11
Atunci cnd un sportiv execut o demonstraie ntr-o competiie,
Atunci cnd un elev tie c este urmrit pentru stabilirea probabilitii
implicrii sale ntr-o fapt reprobabil.
Avantaje i dezavantaje
Unul dintre avantajele observaiei este ca permite surprinderea manifestrilor
comportamentale ale individului n condiiile lui obinuite de viata si activitate,
oferind mai ales date de ordin calitativ. n schimb, un dezavantaj al ei l
constituie faptul ca observatorul trebuie sa atepte intrarea n funciune a
fenomenului studiat.

12
Experimentul
Experimentul consta n msurarea efectelor manipulrii unei variabile
independente asupra variabilei dependente ntr-o situaie n care aciunea altor
factori este redusa la minimum.

Ipoteza de lucru este o judecat formulat ntr-o propoziie care exprim
relaia posibil n accepiunea experimentatorului dintre cele dou
variabile.
:: Aplicaii
Formulai o ipotez privind performana probabil a unui elev ntr-o
activitate concret, specific disciplinei pe care o predai.

Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul observaiei, cele carora
cercettorul le va studia variaia n cursul experimentului. De exemplu numrul
de cuvinte reamintite dup citirea unei liste de cuvinte, timpul n care se
parcurge un test, numrul de erori ntr-o proba reprezint variabile dependente.

Variabilele independente nu depind de nici o alta variabila, ele fiind legate de
decizia xperimentatorului, care n mod deliberat le-a introdus n experiment.
:: Aplicaie
Precizai variabilele independent, dependent i probabile variabile
auxiliare, ale experimentului de verificare a ipotezei formulate mai sus.

Cele mai rspndite tipuri de experimente sunt:
Experimentul de laborator
Experimentul natural
Experimentul psiho-pedagogic

a) Experimentul de laborator
presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obinuita de viata si activitate
si introducerea ntr-o ambianta artificiala anume creata (camere special
amenajate, aparatura de laborator, condiii si programe de desfurare a
experimentelor bine determinate, deseori obligatorii.
b) Experimentul natural
presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanatoare ntr-un cadru obinuit,
familiar de existenta si activitate a individului.
13
c) Experimentul psiho-pedagogic
Poate fi de doua tipuri:
constatativ (urmareste fotografierea, consemnarea situatiei existente la un
anumit moment dat),
formativ (tinteste spre introducerea n grupul cercetat a unor factori de
progres, n vederea schimbrii comportamentului, schimbare constatata prin
compararea situaiei iniiale cu cea finala.

Dac intenionam sa verificm superioritatea unui procedeu didactic, predam la
o clasa folosind noul procedeu si la o alta modelul traditional. Comparnd
performantele elevilor nainte de introducerea noului procedeu cu cele obinute
dup folosirea lui si mai ales cu cele de la o alta clasa la care s-a procedat dup
procedeele tradiionale, vom ti daca noul procedeu este eficient sau nu.

14
Convorbirea
Convorbirea este o discuie angajata ntre cercettor si subiectul investigat care
presupune: relaia directa de tipul fata n fata ntre cercettor si subiect (elev),
sinceritatea partenerilor implicai, abilitatea cercettorului pentru a obine
angajarea autentica a subiectilor n convorbire; empatia cercettorului.

Spre deosebire de observaie si experiment prin intermediul carora investigam
conduitele, reaciile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea
mai directa a vieii interioare a acestuia, a inteniilor ce stau la baza
comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor,
aspiraiilor, conflictelor, prejudecatilor si mentalitatilor, sentimentelor si
valorilor subiectului.

Formele convorbirii:
convorbirea standardizata, dirijata, structurata (bazata pe formularea
acelorasi ntrebari, n aceeasi forma si ordine, tuturor subiectilor, indiferent de
particularitatile lor individuale);
convorbirea semistandardizata sau semidirijata (cu adresarea unor ntrebari
suplimentare, cu reformularea altora, cu schimbarea succesiunii lor);
convorbirea libera, spontana, asociata (n functie de particularitatile situaiei
n care se desfasoara, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar si de
particularitatile momentului cnd se desfoar).

Aceasta metoda se particularizeaz n psihologia copilului si psihologia scolara
dup cum urmeaz: la vrstele mici este recomandabila folosirea ei nu ca
metoda de sine stttoare, ci integrata altor metode (ndeosebi observatiei) sau
subordonata unei activitati pe care subiectul o are de ndeplinit (n timp ce el
solutioneaza o problema, sau face, executa ceva i se pot pune tot felul de
ntrebari). J.Piaget care a folosit mult aceasta metoda n cercetarile sale, insista
asupra necesitatii neutralitatii cercetatorului, acesta nu trebuie sa dirijeze sau sa
corecteze n vreun fel mersul gndirii copilului, sa-l distreze sau sa-l amuze.

Convorbirea trebuie sa se desfasoare n condiii absolut normale pentru ca
numai asa vor putea fi surprinse mecanismele psihice n desfasurarea lor
fireasca. La vrstele mai mari (pubertate, adolescenta) att modalitatea de
desfasurare a convorbirii ct si tematica ei se diversifica mult putnd fi folosite
toate formele enumerate anterior.

15
Ancheta
Ca metod de cercetare, ancheta presupune recoltarea sistematica a unor
informaii despre viata psihica a unui individ sau a unui grup social, ca si
interpretarea acestora n vederea desprinderii semnificaiei lor
psihocomportamentale.

n cercetarea psihologica sunt utilizate doua forme ale acestei metode pe care le
prezentam n continuare

Ancheta pe baza de chestionar
este una dintre cele mai laborioase metode ale psihologiei, folosirea ei
tiinific implicnd parcurgerea mai multor etape:
stabilirea obiectului anchetei;
documentarea;
formularea ipotezei,
determinarea populaiei (a universului anchetei);
eantionarea;
alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului;
pretestul (pentru a vedea daca chestionarul a fost bine elaborat);
redactarea definitiva a chestionarului;
alegerea metodelor de administrare a chestionarului (prin persoane special
destinate acestei operaii sau prin autoadministrare);
defalcarea (despuierea) rezultatelor;
analiza rezultatelor obinute n raport cu obiectivele formulate;
redactarea raportului final de ancheta.

Dintre toate acestea etapele 6 si 8 au o mare importanta.

Cercettorul trebuie sa stabileasc:

a) coninutul ntrebrilor - de regula acestea pot fi:
factuale sau de identificare-cer date obiective despre subiect cum ar fi
vrsta, sexul, studiile;
de cunotine;
de opinii si atitudini;
de motivaie;

b) tipul ntrebrilor: cu raspunsuri dihotomice, nchise, da-nu, cu raspunsuri
16
libere, lasate la initiativa subiectului; cu raspunsuri n evantai-mai multe
raspunsuri din care subiectul alege 1,2 care I se potrivesc modului de a fi sau
de a gndi sau pe care le ierarhizeaza n functie de valoarea ce le-o acorda.

De asemenea, cercettorul trebuie sa evite o serie de greeli n formularea
ntrebarilor, ca de pilda ntrebri prea generale, limbaj greoi, artificializat,
tehnicist, stiintific, cuvinte ambigui, cu dublu neles, cuvinte vagi (cam aa, de
regula); ntrebri tendenioase care sugereaz rspunsul, ntrebri prezumtive
care presupun cunoaterea dinainte a ceva despre cel investigat, ntrebri
ipotetice care atrag dupa ele un anumit tip de rspuns, de obicei afirmativ.

Ancheta pe baza de interviu
presupune raporturi verbale ntre participanii aflai fata n fata, centrarea
asupra temei cercetate, directia unilaterala de aciune, fiecare participant
pastrndu-si locul de emitator sau receptor (prin acesta se deosebete de
convorbire). Exista interviuri individuale si de grup, clinice, (centrate pe
persoana) si focalizate (centrate pe tema investigata).

n practica psihologica, la copiii mici se foloseste mai mult interviul, iar la
elevi ancheta pe baza de chestionar, chiar prin autoadministrare. Prin
intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorinele, aspiraiile,
interesele vocationale ale elevilor n vederea realizarii orientrii lor colare si
profesionale. Important este ca paleta ntrebrilor dintr-un chestionar sa fie ct
mai diversificata pentru a da posibilitatea realizrii unor investigaii, att
extensive ct si intensive.

ntrebrile trebuie sa surprind mai multe modalitati de raportare la realitatea
sondata:
perceptiv: ce impresie si-a fcut profesorul de limba romna?
proiectiv-prezumtiv: intenionezi sa-ti schimbi opiunea profesionala?
apreciativ-evaluativ: consideri ca angajarea ta n activitatea scoalara este
satisfctoare?
motivator-explicativ: Care crezi ca sunt motivele care uneori te fac sa nu
nvei? De ce te pasioneaz electronica?

Pe baza datelor recoltate putem surprinde mai bine planul real si aspiraional al
unui elev, gradul de contientizare a unor probleme, capacitatea sa de
nelegere. De asemenea creste posibilitatea realizrii unor cercetri de tip
comparativ.
17
Metoda biografic
Aceasta metoda vizeaz strngerea ct mai multor informaii despre
principalele evenimente parcurse de individ n existenta sa, despre relatiile
prezente ntre ele ca si despre semnificaia lor n vederea cunoaterii istoriei
personale a fiecrui individ, att de necesara n stabilirea profilului
personalitatii sale. Prin excelenta, ea se concentreaz asupra succesiunii
diferitelor evenimente din viata individului, a relaiilor dintre evenimentele
cauza si evenimentele efect, dintre evenimentele scop si evenimentele mijloc.

Variantele mai noi ale metodei biografice-cunoscute sub denumirea de
cauzometrie si cauzograma si propun tocmai surprinderea relaiilor dintre
aceste tipuri de evenimente.

Metoda biografica este mai putin folosita de psihologia scolara datorita faptului
ca cei investigati - elevii nu au nca o biografie ampla care ar putea furniza
cercetatorului date semnificative. Importanta ei creste n investigarea
adolescentilor si tinerilor, deoarece ei au o biografie mai ampla.

Justificarea teoretico-stiintifica a metodei este data de teza potrivit creia
personalitatea copilului, constiinta si comportamentul sau se structureaz sub
aciunea unor factori i evenimente specifice. Diferite evenimente neateptate,
ncarcate emotional, frustrante sau stresante (divortul parintilor, moartea unuia
dintre parinti, boli, accidente, schimbari de domiciliu, mprejurarea de a fi copil
unic sau de a trai ntr-o familie cu mai multi copii, ncadrarea ntr-o casa de
copii, etc.), las urme asupra personalitatii copilului.

Cel mai adeseori biografia ia fie forma jurnalelor de nsemnari, fie forma
anamnezei-o discuie ampla purtata de psiholog cu copilul sau cu printii
acestuia focalizata pe depistarea unor situatii sau factori patogeni (somatici sau
psihici).

18
Metoda analizei produselor activitii
Este una dintre cele mai folosite metode n psihologie, inclusiv n psihologia
copilului si psihologia colara. Orice produs realizat de copil sau elev poate
deveni obiect de investigaie psihologica. Prin aplicarea acestei metode
obinem date cu privire la: capacitatile psihice de care dispun copiii (coerenta
planului mental, forta imaginaiei, amploarea intereselor, calitatea
cunostintelor, deprinderilor, priceperilor si aptitudinilor, etc), stilul realizrii
(personal sau comun, obinuit), nivelul dotrii (nalt, mediu, slab), progresele
realizate n nvatare (prin realizarea repetata a unor produse ale activitatii).

Pentru cercettori o mare importanta o are fixarea unor criterii dup care sa
evalueze produsele activitatii. Printre acestea mai semnificative sunt:
corectitudinea-incorectitudinea, originalitatea-banalitatea, complexitatea-
simplitatea, expresivitatea-nonexpresivitatea produselor realizate.

19
Metodele psihometrice
Aceasta grupa de metode viteaz, cum reiese si din denumirea lor, msurarea
capacitatilor psihice ale individului n vederea stabilirii nivelului lor de
dezvoltare. Cea mai cunoscuta si rspndita este metoda testelor psihologice.
Testul psihologic

Testul psihologic este un instrument specializat care permite cercettorului
stngerea unor informaii obiective despre subiect, pe baza crora sa poat
diagnostica nivelul dezvoltrii capacitatilor msurate si formula un prognostic
asupra evoluiei lor ulterioare.

Testele psihologice pot fi clasificate dup mai multe criterii:
dupa modul de aplicare (individuale, colective);
dupa materialul folosit (verbale, nonverbale);
dupa durata lor (cu timp strict determinat, cu timp la alegerea subiectului);
dupa coninutul masurat ;
dupa scopul urmrit (teste de performanta, teste de personalitate, teste de
comportament).

Pentru a satisface aceste deziderate, testul trebuie sa ndeplineasc anumite
condiii:
validitatea (sa msoare exact ceea ce i propune);
fidelitatea (sa permit obinerea unor rezultate similare la o noua aplicare);
sensibilitatea (calitatea testului de a arta diferene semnificative ntre
persoane cu niveluri diferite ale aceleiai nsuiri la cele mai mici grade de
semnificaie)

>> Aplicaii
Precizai capitolele respectiv subcapitolele fiei colare la care aplicarea unor
teste psihologice poate aduce un spor de cunoatere.
Utilizarea testelor psihologice
Aplicarea testelor trebuie s respecte i ea anumite reguli. n general, acestea
privesc:
Respectarea formei standard de prezentare a probei!
Citirea fidel a instruciunilor de lucru!
Controlul sever al timpului de lucru n cazul probelor contra cronometru!
Folosirea etalonului nealterat de cuantificare (reprezentare) a datelor!
20
Interpretarea obiectiv dar optimist a rezultatelor!

Pentru a spori utilitatea si eficienta testelor este necesara respectarea
urmtoarelor recomandri:

crearea unor teste n concordanta cu specificul sociocultural al populaiei pe
care urmeaz a fi aplicate, sau cel puin, adaptarea celor elaborate pe specificul
altor culturi;
utilizarea nu doar a unui singur test n msurarea unei nsuiri psihice, ci a
unor baterii de teste;
corelarea rezultatelor obinute prin aplicarea testelor cu rezultatele obinute
prin aplicarea altor metode;
corelarea rezultelor de la teste cu rezultatele obinute n activitatea practica.

>> Aplicaie
Pe baza literaturii de popularizare a testelor accesibil dv. alctuii un
set de probe creion-hrtie care s v permit investigarea orientativ a
principalelor nsuiri de personalitate.

Teste de temperament
Msoar dimensiunea dinamic a persoanei, uor accesibil de altfel
educatorului n relaia psiho-pedagogic ndelungat i pe baz de observaie;
este motiv pentru care aceste instrumente sunt relativ rar utilizate n context
didactic.

Testele de temperament se prezint n general sub form de chestionar list
definit de ntrebri, cu rspunsuri alternative eligibile de ctre subiectul
investigat, i gril de corecie, ambele standardizate.

Putei dispune de asemenea instrumente din literatura de popularizare
(Neculau, A,.1996, testele 16 22 i 1999, testul 4), avei n vedere ns c,
aplicarea acestora n context instituional (n rolurile de profesor, diriginte,
consilier) presupune asumarea unei responsabiliti profesioniste.

Testele de aptitudini
Msoar dimensiunile instrumentale ale personalitii, aptitudinile fiind
considerate mijloace psihice de facilitare a obinerii performanei ntr-o
activitate.
21

Testele de aptitudini opereaz cu coninuturi diferite:
verbale, figurale, simbolice (numerare) testele de aptitudini generale,
instrumental/obiectuale - testele de aptitudini speciale (de sensibilitate, de
reactivitate, de motricitate, de manualitate, de coordonare senzoriomotorie
etc.).

Avei acces la teste orientative de aptitudini n literatura de popularizare
(Siewert, H.H., 1998; Carter,P.,Russell,K.,1998;Eysenck,H.J.,1998).

Exemplul 1: testarea eficienei gndirii
Testul Cuvinte contrarii
Msoar preponderent eficiena operaiei de abstractizare a gndirii, prin
identificarea cuvntului cu semnificaie opus unui cuvnt-stimul dintr-un ir
de mai multe cuvinte.

Formularea sarcinii: Indicai cuvntul care nseamn opusul (contrarul)
primului cuvnt.

Exemplu: ntuneric soare ap lumin umbr negru
>> Aplicaii
Alctuii zece probe asemntoare, de dificultate crescnd pentru a putea
aprecia difereniat nivelurile de eficien a abstractizrii.

Testul Analogii
Msoar preponderent eficiena operaiei de generalizare a gndirii, prin
identificarea ntr-un ir de cinci cuvinte al aceluia care d semnificaie similar
legturii dintre dou cuvinte cu o pereche n prealabil precizat.

Formularea sarcinii: Indicai cuvntul care se potrivete cuvntului singur,
astfel ca perechea nou s se potriveasc cu cea de la captul rndului.

Exemplu:
plrie cap gheat - ?
mn picior gt cer mnu

22
>> Aplicaii
Alctuii zece probe asemntoare, de dificultate crescnd pentru a
putea aprecia difereniat nivelurile de eficien a generalizrii.

Testul Serii de numere
Msoar preponderent eficiena operaiei de analiz a gndirii, prin continuarea
unui ir ordonat de ase cifre pe baza identificrii algoritmului de evoluie a
acestuia.

Formularea sarcinii: Alegei cifra potrivit pentru a continua irul de numere
de la nceputul rndului

Exemple: 8 2 8 3 8 ? 8 6 4 9 10 . 4 3 5 4 6 5 ? 3 6 7 4 8

>> Aplicaii
Alctuii zece probe asemntoare, de dificultate crescnd pentru a putea
aprecia difereniat nivelurile de eficien a analizei

Testul Cuvinte de prisos
Msoar preponderent eficiena operaiei de sintetizare a gndirii, prin
includerea unor noiuni ntr-o categorie unitar.

Formularea sarcinii: Indicai cuvntul care nu se potrivete cu celelalte
cuvinte din ir.

Exemplu: Vasile Ioan Maria Mihai Gheorghe

>> Aplicaii
Alctuii zece probe asemntoare, de dificultate crescnd pentru a
putea aprecia difereniat nivelurile de eficien a sintezei mentale.

Exemplul 2: testarea aptitudinilor creative
Pentru estimarea aptitudinilor specifice creativitii - cu instrumente adaptate
coninutului disciplinei predate de dv. - pot fi folosite ca model de construcie
probele tip Guilford.
23

Autorul a definit principalele aptitudini ale creativitii din perspectiva
modelului tridimensional al intelectului.
A. Fluiditatea
Dimensiune productiv (cantitativ) a creativitii, constnd n capacitatea
persoanei de a realiza un numr de asociaii mentale distincte ntr-o
unitate de timp.

Fluiditatea cuvintelor structura aptitudinii: g.d., si, u.
Problem tip: Alctuii ct mai multe cuvinte cu ajutorul literelor
(exemplu.: a; t; m).
Se apreciaz performana dup numrul de rspunsuri corecte date n timp
limitat (trei minute).

Fluiditatea ideilor
Problem tip: Menionai ct mai multe obiecte care s aib urmtoarele
nsuiri: s fie (exemplu: rotunde, dure i mai mici dect o minge de
baschet).
Se apreciaz performana dup numrul de rspunsuri corecte date n timp
limitat (trei minute).

Fluiditatea asociaiilor
Problem tip: Precizai ct mai multe lucruri asemntoare cu (se
menioneaz obiectul); cuvinte care v vin n minte la auzul cuvntului (se
precizeaz un cuvnt).
Se apreciaz performana dup numrul de rspunsuri corecte date n timp
limitat (trei minute).

Fluiditatea expresiilor
Problem tip: Alctuii ct mai multe propoziii cu ajutorul cuvintelor (se
precizeaz 4 cuvinte); ansambluri unitare cu ajutorul urmtoarelor obiecte:
(exp. conductor, baterie, bec, sonerie).
Se apreciaz performana dup numrul de rspunsuri corecte date n timp
limitat (trei minute).

>> Aplicaii
Formulai sarcini de forme asemntoare cu un coninut specific
disciplinei pe care o predai.
24

B. Flexibilitatea
Reprezint un aspect calitativ al creativitii, constnd n diversitatea
categorial a perspectivelor de abordare a aceleiai realiti.

Produsele obinute prin flexibilitate vor fi clase (cl) sau transformri (tr).
Flexibilitatea apare n form spontan sau adaptat.

Flexibilitatea spontan
Problem tip: Indicai ct mai multe posibiliti de utilizare a exp. unei
crmizi.
Se apreciaz performana dup numrul rspunsurilor corecte, categorial
diferite, date n timp limitat la trei minute. (Exp. A construi o cas, un gard, un
turn, sunt rspunsuri care aparin aceleiai categorii; a construi o cas, a bloca o
roat, a desena pe asfalt sunt rspunsuri categorial diferite).

Flexibilitatea adaptat
Problem tip: Se cere transformarea unui sistem dat (precizat) n condiii date
(precizate).
Exemplu: Unii nou puncte echidistante distribuite n form ptrat (3x3) cu
ajutorul a patru drepte, fr a ridica creionul de pe hrtie i fr a trece de dou
ori pe aceeai dreapt.
Se apreciaz performana dup gsirea soluiei corecte.

>> Aplicaii
Formulai sarcini de forme asemntoare cu un coninut specific
disciplinei pe care o predai.

C. Originalitatea
Reprezint o dimensiune calitativ a creativitii i desemneaz capacitatea
persoanei de a realiza asociaii ndeprtate, surprinztoare.

Originalitatea se poate aprecia pe baza raportrii rspunsurilor unei persoane
(un elev) la una din problemele anterioare sau la rspunsurile date la aceeai
problem de ctre alte persoane aparinnd aceleiai colectiviti (ceilali elevi
din clas).

25
Originalitatea este cu att mai mare cu ct frecvena rspunsului respectiv este
mai mic.

>> Aplicaie
Imaginai ct mai multe sarcini posibile, coninut specific disciplinei pe care o
predai, care relev / antreneaz originalitatea elevilor. De exemplu:
titluri personale pentru un text metaforic, alegoric, S.F.
denumiri personale pentru un aparat nou, necunoscut elevilor
interpretri fanteziste ce s-ar ntmpla dac n-ar mai ploua pe pmnt;
.... dac omul ar nva s zboare; etc.

D. Elaborarea
Este o aptitudine intelectual creativ care desemneaz capacitatea persoanei
de a obiectiva o imagine mental nou.

Elaborarea reprezint n esen calea de la idee (accesibil doar persoanei care
a imaginat-o) la materializarea ei n imagini grafice, sonore, cuvinte etc.
(accesibile i altora) sau obiecte concrete, substaniale (modele, machete,
prototipuri).

Este o aptitudine esenial implicat n orice activitate de concepie, de
conducere, n general de anticipare. Elaborarea este cu att mai performant cu
ct elementele descriptive sunt mai variate, mai reprezentative i redundana
mai mic.

Exemple de probleme tip:
Desenai un obiect / fenomen / eveniment / o aciune etc.;
Descriei o . imagine / expresie / un obiect etc.

Se apreciaz performana dup numrul de elemente grafice, respectiv de
atribute corecte date n timp limitat (trei zece minute).

>> Aplicaie
Formulai sarcini de forme asemntoare cu un coninut specific disciplinei pe
care o predai.

26
E. Sensibilitatea fa de probleme
Constituie aptitudinea creativ care desemneaz capacitatea persoanei de a
surprinde disfuncii, incoerene, oportuniti de nnoire acolo unde situaia pare
fireasc majoritii. Persoanele cu o bun sensibilitate fa de probleme observ
uor cele mai mici greeli, perturbri, inadvertene structurale sau contradicii.

Exemple de probleme tip:
Indicai ct mai multe neajunsuri structurale ale se precizeaz un obiect;
Precizai ct mai multe riscuri funcionale ale se precizeaz un obiect;
Ce s-ar ntmpla dac se prezint o situaie ipotetic;
Ce ar fi necesar pentru se prezint o situaie ipotetic.

Se apreciaz performana dup numrul de rspunsuri plauzibile.

>> Aplicaie
Formulai sarcini de forme asemntoare cu un coninut specific disciplinei pe
care o predai.

Testele de atitudini
Msoar tendina unei persoane pentru sau contra unui element din mediul
intern sau extern, element cruia persoana i atribuie astfel valoare pozitiv sau
negativ.

De reinut pentru activitatea educativ este faptul c atitudinea este o
dimensiune dobndit a persoanei, prin urmare, educabil. Este suficient
uneori modificarea unui factor atitudinal intern informaie,
deprindere/pricepere, opinie, credin, interes, accesibilitate personal pentru
a modifica o atitudine.

Testele de atitudine pot lua forma chestionarelor (Neculau, A. 1996, 1999;
Senger, G., Hoffmann, W., 1998) sau a scalelor de evaluare (Radu, I., Ilu,
P.,Matei, L., 1994).

>> Aplicaii
Proiectai un chestionar de evaluare interesului elevilor pentru disciplina pe
care o predai.

27
Testarea cunotinelor
Evaluarea rezultatelor colare cu ajutorul testelor de cunotine capt n ultima
vreme o recunoatere din ce n ce mai mare, intrnd n practica didactic
curent.

Metoda este specific domeniului psihopedagogic; ea permite evaluarea
cantitii, calitii, operaionalitii (utilitii) cunotinelor asimilate de ctre
elevi. Aceste teste v sunt familiare din activitatea didactic curent.

Mai puin cunoscut este faptul c ele pot fi utilizate i n scopul evalurii
competenei de a nva capacitatea de percepie, reinere i valorizare intern
a cunotinelor teoretice i practice, ritmul personal de nvare, capacitatea de
efort n nvare.

>> Aplicaie
Elaborai un scenariu de evaluare a competenei elevilor dv. de a nva
cunotine specifice disciplinei pe care o predai.

28
Bibliografie selectiv
Carter, Ph., Russell, K. Teste de inteligen,Aldo Press, Bucureti, 1998
EysencK, H.J. Teste de inteligen, Editura Queen, 1998S
Georgescu, St., Flonta, M., Prvu, I. coord, - Teoria cunoaterii
tiinifice,Editura Academiei R.S.R., Bucureti, 1982
Havrneanu C. - Cunoaterea psihologic a persoanei, Ed. Polirom, Iai,
2000
Miftode, M. - Metodologia sociologiei. Metode i tehnici de cercetare
sociologic, Ed. Poto-Franco, Galai, 1995
Neculau, A. 29 de teste pentru a te cunoate, Ed. Polirom, Iai, 1996
Neculau, A. 26 de teste pentru cunoaterea celuilalt, Ed. Polirom, Iai,
1999
Radu, I., Ilu, P., Matei, L. Psihologie social, Editura Exe, Cluj-Napoca,
1994
Roca, Al. - Metode i tehnici experimentale de laborator, Editura
Academiei R.S.R., Bucureti, 1971
Roca Mariana - Metode de psihodiagnostic, EDP, Bucureti, 1972
Siewert, H.H. Cum s ne calculm coeficientul de inteligen, Gemma
Pres, 1998

SUBIECTE PSIHOLOGI A PERSONALITATI I
1. Comparati termenii de individ, individualitate, persoana si personalitate.
2. Structura personalitatii in conceptie freudiana.
3. Rolul Ego-ului in structura personalitatii.
4. Anxietatea in conceptia freudiana aparitie si caracterizare.
5. Anxietatea obiectiva
6. Anxietatea morala
7. Anxietatea nevrotica
8. Mecanismele de aparare in teoria lui Freud
9. Fazele psihosexuale ale dezvoltarii personalitatii.
10. Principiile jungiene pe baza carora are loc funcionarea energiei psihice
11. Sistemul personalitatii in viziunea lui J ung (cele trei elemente fundamentale)
12. Tipuri psihologice in viziunea lui Jung
13. Arhetipurile
14. Principii care stau la baza dezvoltarii personalitatii in teoria lui J ung
15. Sentimentele de inferioritate in psihologia adleriana.
16. Nevoia de superioritate in teoria lui Adler.
17. Stilul de viata caracterizare (Adler).
18. Ordinea nasterii si formarea personalitatii (Adler).
19. Securitatea si satisfactia in teoria lui K. Horney.
20. Anxietatea bazala (Horney).
21. Tipuri de personalitate in teoria lui Horney.
22. Imaginea de sine idealizata.
23. Libertate versus securitate in teoria lui Fromm.
24. Mecanisme psihice pentru recastigarea securitatii (Fromm)
25. Dezvoltarea personalitatii in copilarie (Fromm).
26. Nevoile psihologice in abordarea lui Fromm.
27. Teorii ale trasaturilor de personalitate prezentare generala.
28. Natura personalitatii in conceptia lui Allport
29. Trasaturi de personalitate in abordarea lui Allport. Categorizare.
30. Proprium. (Allport)
31. Personalitatea in copilarie (Allport)
32. Personalitatea adultului (Allport)
33. Teoria lui Cattell prezentare generala.
34. Anxietatea cronica (Cattell)
35. Stadiile dezvoltarii personalitatii (Cattell)
36. Teoria Big-Five
37. Prezentare generala a teoriilor umaniste
38. Actualizarea (Rogers)
39. Dezvoltarea Eului (Rogers)
40. Evaluarea pozitiva (Rogers)
41. Anxietatea (Rogers)
42. Caracteristici ale persoanei autoactualizate.
43. Ierarhia trebuintelor in teoria lui Maslow.
44. Metamotivatiile (Maslow).
45. Perspectiva cognitiva si socio-cognitiva asupra personalitatii.
46. Teoria lui Kelly prezentare generala.
47. Postulatele abordarii lui Kelly.
48. Autoeficaitatea in teoria lui Bandura.
49. Prezentarea teoriei lui A. Bandura.
50. Personalitatea ca sistem.
51. Temperamentul.
52. Caracterul.
53. Aptitudinile
54. Eul si personalitatea
55. Tipuri de Euri.
56. Metode de cercetare in studiul personalitatii