RELAȚIA DINTRE CONFLICT ȘI

GESTIONAREA CONFLICTULUI ÎN
RELAȚIILE DE CUPLU

Vasilcoi Georgiana-Alina

Facultatea de Psihologie și Științele educației

Specializarea Psihologie

Anul II, ID

ABSTRACT
Această cercetare vizează tinerii care se confruntă, după o perioadă, cu conflicte în relația de
cuplu . Designul corelațional este menit să arate modul în care adulții cu vârste cuprinse între 18-
30 de ani reacționează în fața unui conflict cât și modul în care îl gestionează.

1. Introducere

Trăim într-o societate complexă, care parcă pe zi ce trece, devine tot mai preocupată de
evoluția tehnologică uitând de fapt să mai investească în relațiile interumane, în comunicarea
interpersonală. Pe acest fond apar ușor perturbări în procesul de comunicare, care inevitabil vor
conduce la conflict . Comunicarea defectuoasă este ingredientul principal ce determină apariția
conflictelor. În momentul în care partenerii implicați în conflict nu pot să își comunice foarte clar
intențiile și așteptările, vis-a-vis de o anumiă problemă, apar neînțelegeri care dacă nu vor fi
prompt rezolvate se vor transforma în conflicte. Însă conflictul nu trebuie privit neapărat ca pe
ceva rău, trebuie înțeles ca un fenomen natural inerent interacțiunii sociale, fiind o urmare a
diversității oamenilor, fiecare individ în parte fiind unic prin fe.ul său de a fi. Aceste diferențe
individuale care fac, fiecare individ unic, irepetabil, interesant din punct de vedere social.

Termenul de „conflict” provine din cuvântul de origine latină „conflictus” care semnifică
„a ține împreună cu forța”, dar ca și fenoemn este definit drept opoziția deschisă, lupta între
indivizi, grupuri, clase sociale, partde, comunități, state cu intere economice, politice, religioase,
etnice, rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interacțiunilor sociale.
O altă definiție dată conflictuală dată conflictului sintetizează importanța menținerii legăturilor și
a comunicării: „divergență între două sau mai multe persoane ori grupuri, caracterizată de
tensiune, emotivitate, contradicții și polarizare, atunci când legăturile sunt rupte sau lipsesc cu
desăvârșire”.

Alți autori vorbesc despre conflicte ca fiind : „relațiile stabilite între două sau mai multe entități
sociale, atunci când acestea dorect o resursă similară limitată, atunci când au preferințe
comportamentamentale exclusive referitoare la acțiunea lor comună sau când au atitudini, valori,
credințe diferite.

De asemena conflictul poate fi privit și ca „o situație în care persoanele interdependente își

exprimă în mod deschis sau latent divergențele pe care le au la nivelul satisfacerii nevoilor și a
interelor personale și experimentează intervenții reciproce în calea atingerii obiectivelor lor”.

2. Obiectivul și ipoteza
1) Obiective:
Obiectivul acestei cercetări este de a verifica dacă există diferențe, în ceea ce
privește genul, în gestionarea conflictelor.
2) Ipoteza:
 Ipoteza 1: Participanții de gen feminin vor alege ca metode de gestionare a conflictului
mai ales compromisul, evitarea și supunerea.
Ipoteza 2: Participanții de gen masculin vor alege ca metode de gestionare a conflictului
reactivitatea interacțională, separarea și supunerea.
Aplicarea unor strategii de consiliere, care au ca scop gestionarea corectă a unui conflict
apărut într-o relație de cuplu.
3. Metode
3.1. Participanți
Eșantionul a fost format din 32 de adulți cu vârste cuprinse între 18-30 de ani, care sunt
în momentul actual într-o relație, au fost în trecut sau nu au avut vreo relație până în
momentul actual, proveniți atât din mediul rural, cât și din mediul urban.
3.2. Instrumente utilizate
Scala Conflictului Partenerului Romantic (Anexa1) este unul dintre instrumentele cele
mai utilizate pentru măsurarea atitudinii față de un conflict. Include 39 de itemi, cu 4
variante de răspuns, a căror conținut se concentrează pe conflict și atitudinea partenerului
în acest context.
Punctarea întrebărilor:
 Întrebările 1-17: Acord puternic=4; Acord moderat=3; Neutru, nici acord, nici
dezacord=2; Dezacord moderat=1; Dezacord puternic=0.
 Întrebările 18-39 (cotate invers): Acord puternic=0; Acord moderat=1; Neutru, nici
acord, nici dezacord=2; Dezacord moderat=3; Dezacord puternic=4.
 Subscale:
a) Compromis: itemii 1-14
b) Evitare: itemii 15-17
c) Reactivitate interacțională: itemii 18-23
d) Separare: itemii 24-28
e) Dominație: itemii 29-34
f) Supunere: itemii 35-39
Scorul subscalelor a fost obținut făcând media pentru fiecare subscală în parte.

Materialele folosite au fost telefoane și laptopuri pe care au fost trimise, sub formă de
link, chestionarele.
3.3. Design

Designul utilizat a fost unul non-experimental, bazat pe chestionar.

3.4. Procedură
Participanții au primit, sub formă de link, chestionarul. Aceștia nu au avut limită
de rezolvare al acestuia.
Rezultate

Eșantionul nostru a fost compus din 18 participanți de gen feminin și 14 participanți de

gen masculin, astfel am folosit teste non-parametrice pentru a testa ipotezele acestui
studiu.

Astfel pentru a testa prima ipoteză, am aplicat testul Mann-Whitney pentru a verifica
dacă, în medie, participanții de gen feminin folosesc ca metode de rezolvare a conflictului
compromisul, evitarea și supunerea, față de participanții de gen masculin.După cum
putem obseva în tabelul 1, această ipoteză nu se confirmă, nu există diferențe
semnificateve între bărbați și femei pentru aceste trei strategii de rezolvare a conflictului.

Tabel 1 – Valori Mann-Whitney participanți gen feminin

MRank U z p
Compromis M 16.00 119.00 -.26 .80
F 16.89
Evitare M 17.86 107.00 -.77 .48
F 15.44
Supunere M 16.36 124.00 -.07 .95
F 16.61
NF=18, NM=14, p<.001

Pentru a verifica cea de a doua ipoteză, am aplicat testul Mann-Whitney pentru a verifica
dacă, în medie, participanții de gen masculin folosesc ca metode de rezolvare a
conflictului, reactivitatea interacțională, separarea și supunerea. După cum putem observa
rezultatele din tabelul 2, participanții de gen masculin folosesc ca metode de rezolvare a
conflictelor reactivitatea interacțională și dominația mai mult față de participanții de gen
masculin, acest rezultat fiind semnificativ statistic. Putem spune că ipoteza se confirmă
parțial.

Tabel 2 – Valori Mann-Whitney participanți gen masculin

MRank U z p
Reactivitatea M 20.93 64.00 -2.36 .01
interacțională F 13.06
Separare M 17.14 177.00 -.34 .75
F 16.00
Dominație M 22.57 41.00 -3.24 .001
F 11.78
NF=18, NM=14 p<.001

Biliografie:
Kohlrieser, G., (2007). Soluționarea conflictelor şi creşterea performanței. Iaşi: Polirom,
p. 172
Kohlrieser, G., (2007). Soluționarea conflictelor şi creşterea performanței. Iaşi: Polirom,
p. 190
Milcu, M., (2005). Psihologia relațiilor interpersonale: competiție şi conflict. Iaşi:
Polirom, p. 48

Anexa1
1. Încercăm să găsim soluții care sunt acceptabile pentru fiecare dintre noi.
2. Adesea ne rezolvăm conflictele vorbind despre problemă.
3. Conflictele noastre se termină, de obicei, atunci când ajungem la un compromis.
4. Atunci când sunt in contradicție cu partenerul/partenera, luăm în considerare
ambele puncte de vedere.
5. Pentru a rezolva conflictele dintre noi, încercăm să ajungem la un compromis.
6. Compromisul este cea mai bună cale de a rezolva conflictele dintre mine și
partenerul meu/partenera mea.
7. Eu și partenerul meu/partenera mea negociem pentru a ne rezolva neînțelegerile.
8. Încerc să ajung la un punct comun cu partenerul meu/partenera mea pentru a
rezolva o neînțelegere.
9. Cea mai bună soluție pentru a rezolva un conflict între mine și partenerul
meu/partenera mea este de a găsi o cale de mijloc.
10. Când ne certăm, încercăm să găsim o soluție care să ne satisfacă pe amândoi.
11. Când eu și partenerul meu/partenera mea avem un conflict, colaborăm astfel încât
să fim mulțumiți amândoi cu decizia.
12. Partenerul meu/partenera mea și cu mine colaborăm pentru a găsi o cale de mijloc
care să rezolve problemele dintre noi.
13. Colaborăm pentru a găsi cea mai bună soluție pentru amândoi atunci când avem o
problemă.
14. Încercăm sa colaborăm pentru a ajunge la o soluție comună referitoare la un
conflict.
15. Partenerul meu/partenera mea și cu mine încercăm să evităm certurile.
16. Evit certurile cu partenerul/partenera.
17. Evit conflictele cu partenerul/partenera.
18. Când nu sunt de acord cu partenerul/partenera, ne certăm zgomotos. R
19. Conflictele noastre durează, de obicei, destul de mult. R
20. Eu și partenerul meu/partenera mea avem conflicte frecvente. R
21. Sufăr mult în urma unui conflict cu partenerul meu/partenera mea. R
22. Adesea devin abuzivă verbal cu partenerul meu/partenera mea atunci când avem
un conflict. R
23. Eu și partenerul meu/partenera mea ne certăm adesea, deoarece nu am încredere
în el/ea. R
24. Când avem un conflict, ne distanțăm pentru un timp unul de altul pentru o
perioadă de ""răcorire"". R
25. Când ne certăm, încercăm să ne distanțăm pentru un timp pentru a reflecta la
ambele părți ale problemei. R
26. Când suntem într-un conflict, ne lăsăm un timp de răcorire înainte de a discuta
despre acesta. R
27. Când avem un conflict, ne separăm, dar ne așteptăm să îl rezolvăm mai târziu. R
28. Separarea pentru o perioadă poate ajuta la diminuarea conflictului. R
29. Când ne contrazicem sau ne certăm, încerc să câștig. R
30. Încerc sa preiau controlul atunci când ne certăm. R
31. Îl/o las rar pe partenerul meu/partenera mea să câștige o ceartă. R
32. Când ne certăm, obiectivul meu e să-mi conving partenerul/partenera că am
dreptate.R
33. Când ne certăm, îl las pe partnerul meu/partenera mea să știe că eu dețin
controlul. R
34. Atunci când avem un conflict, încerc să-mi conving partenerul/partenera să aleagă
soluția pe care o consider eu ca fiind cea mai bună. R
35. Când avem un conflict, de obicei, renunț la acesta pentru partenerul
meu/partenera mea. R
36. Renunț în favoarea dorințelor partenerului meu/partenerei mele de a rezolva
neînțelegerile în termenii ei. R
37. Câteodată, sunt de acord cu partenerul meu/partenerei mele, astfel încât să
încheiem cearta. R
38. Când ne certăm, de obicei, încerc să satisfac mai degrabă nevoile partenerului
meu/partenerei mele decât pe ale mele. R
39. Cedez în fața partenerului/partenerei atunci când ne contrazicem în legătură cu
ceva. R