Prof.

NICOLAE IONELA

HARTA CONFLICTULUI

Realizați harta conflictului pentru o situație/un conflict! Ce soluții sunt eficiente pentru
rezolvarea acestui conflict?

Doi elevi de clasa a III-a își agresează verbal și uneori chiar fizic pe unii elevi de clasa a-II-a,
invocând fel de fel de motive și jigniri, iar aceștia, în fiecare pauză se plâng învățătorului de
comportamentul celor doi colegi mai mari, deoarece ei învață în regim simultan.
Pentru a rezolva acest conflict, în cadrul orei de consiliere şi orientare, am împărțit clasa în
cinci grupe de elevi. Fiecare grupă a avut ca sarcină identificarea argumentelor pro și contra pentru
una dintre următoarele modalități de abordare a conflictului (din perspectiva elevilor):
a) Lăsăm conflictul să se rezolve de la sine, odată cu trecerea timpului (reconciliere).
Efecte posibile: Conflictul se aplanează dacă cele două părți fac efortul de a depăși situația.
b) Întotdeauna conflictul e negativ, distructiv, de aceea trebuie să evităm orice formă de conflict
(evitarea).
Efecte posibile: Conflictul se estompa în timp dar starea de frustrare continua să persiste.
c) Conflictul este semnul lipsei de autocontrol, de aceea trebuie să fim foarte atenți, să ne
controlăm pentru a nu provoca vreun conflict, iar dacă el s-a produs să reuşim să lăsăm fiecare
de la noi pentru a stinge acest conflict. (Compromis: acest tip de abordare a conflictului
presupune găsirea unei soluţii care oferă doar parţial satisfacţie celor două părţi. Şi atitudinea
cooperativă şi asertivitatea sunt moderate.)
Efecte posibile: Conflictul se diminua până la dispariție în momentul în care se caută soluții
pentru diminuarea lui.
d) În conflict, întotdeauna cineva pierde (Victorie-înfrângere).
d) Confruntarea cu o problemă neplăcută, de aceea mai bine evităm această problemă ( Reprimare).
Prin dezbatere ( metoda ”pro” sau ”contra” ) voi cere elevilor să-și precizeze poziția: sunt
vinovați elevii de clasa a III-a? De ce?
În finalul discuției voi cere elevilor în primul rând să identifice cauzele și circumstanțele care
au determinat acel tip de comportamnet și apoi să stabilească verdictul : ”vinovat”/”nevinovat”.
Le –am cerut elevilor să analizeze ce a fost mai important pentru ei: să rămână în relații bune
cu cealaltă parte implicată sau să-și atingă scopurile.

Pe parcurs i-am ajutat să-și identifice stilul de abordare a conflictelor conform diagramei:
 Prof. NICOLAE IONELA

 Dacă te retragi ( nu te interesează nici relațiile, nici scopurile), atunci procedezi ca o țestoasă.

 Dacă forțezi, ținând mai mult să îți atingi scopurile decât să rămâii în relații bune cu ceilalți,
atunci procedezi ca rechinul.

Am prezentat apoi elevilor diferitele moduri de abordare de tip victorie/victorie (din perspectiva
profesorului):
Etapele specifice abordării victorie/victorie
Formularea problemei:
– Care este problema?
Doi elevi de clasa a III-a își agresează verbal pe elevii de clasa a-II-a, iar aceștia în fiecare
pauză se plâng învățătorului de comportamentul celor doi.
Identificarea părţilor implicate în conflict (direct şi indirect):
– Cine este implicat în conflict?
Doi elevi de clasa a III-a și de clasa a-II-a care nu se înțeleg și care au o problemă de
conduită.
Cunoaşterea nevoilor părţilor:
– Ce vor cei aflaţi în conflict?
Elevii de clasa a-III-a simt nevoia să se facă ,,remarcaţi” şi să arate că ei sunt ”mari,, față de
cei din cealaltă clasă, bravând prin comportamentul lor, încercând să atragă atenția asupra lor.
Găsirea punctelor de întâlnire a nevoilor:
– Care sunt interesele comune? Există preferinţe care pot fi conciliate? Care sunt valorile subsumate
unei viziuni comune?
Găsirea unor soluţii alternative care să răspundă nevoilor celor implicate
Discuții cu elevii implicați în conflict, separate, apoi față în față, pentru confruntare.
Alegerea unei soluţii acceptate de părţi
– transformarea adversarului în partener, prin discuții are să atragă elevii înspre a deveni amici nu
dușmani sau adversari.
Transpunerea în practică a soluţiei alese

– Cine face? Ce face? Când face?

 Le -am oferit simboluri corespunzătoare stilului de abordare a situației cu care se identifică. Prin
urmare clasa a dezaprobat comportarea celor doi elevi de clasa a III-a, determinându-i să-și ceară
 Prof. NICOLAE IONELA

scuze pentru vorbele urâte adresate colegilor de clasa a-II-a, iar aceștia au promis că pe viitor își vor
controla fiecare cuvânt pe care îl vor adresa colegilor pentru o bună colaborare între toți membrii
clase, întrucât : ” Școala este un factor de cultură și civilizație”.

La sfârșit, pentru a înțelege mai bine cum trebuie să de comporte unii față de alții, le voi
prezenta elevilor o diagramă – funcție de două dimensiuni : ”relații” și ”scopuri” :

Reconciliere Confruntare
(urs) (bufniță)

COMPROMIS

R (VULPE)

Retragere
Forțare (rechin)
( țestoasă)

SCOPURI

În urma intervenției pe care am avut- o în cadrul derulării acestui conflict am constatat că cel
mai mare impact l-a avut asupra elevilor abordarea de tip deoarece aordarea de tip VICTORIE-
VICTORIE, a reușit să inducă fiecărui elev senzația că el este cel care a avut dreptate și fiecare a
ieșit victorios.

Cele două părți au ajuns la concluzia că lipsa de comunicare poate duce uneori la conflicte -
ceea ce s-a şi întâmplat dealtfel, şi că dialogul sincer şi deschis este cea mai bună cale de a rezolvare
a problemelor, eliminându-se în acest fel neajunsurile provocate de cuvintele jignitoare adresate în
trecut.

Efecte posibile: Conflictul s-a stins într-un timp scurt deoarece ambele părţi au competenţe şi
cunoştinţe în domeniul rezolvării conflictelor.

Acum, copiii sunt mult mai apropiați unii faţă de alții, relaţia lor s-a consolidat, comunică mai
mult şi îşi împărtăşesc unul altuia impresii personale, au ajuns să se cunoască mult mai bine.