ferite tipuri de studii de caz, dar cu

o definiţie COmUnă

Discuţia noastră

a avansat în lipsa unei definiţjj formale

a studiilor de caz. Mai

mult decât atât, întrebărj frecvente în legătură cu acestea nu au primit încă

răspuns. De exemplu, este vorba tot despre studii de caz atunci când sunt incluse

mai multe cazuri în aceIaşi studiu ? Studiile de caz exclud folosirea dovezjlor

cantjtatjve ? Pot fj folosjte studiile pentru

a face evaluărj

? Să încercăm în conti

nuare să definjm strategia studiuluj de caz şi să răspundem la aceste întrebări.

Definiţia studiijor de caz ca strategie de cercetare

Cel mai des întâlnite definiţjj nu au făcut decât să repete varietatea de teme care

au constituit obiectul acestui tip de cercetare. De exemplu, în cuvintele unui

observator,

Esenţa unui studiu de caz, tendinţa de bază în rândul tuturor tipurjlor de studjj, este încercarea de a
clarifjca o decizje sau un set de decizii: de ce au fost luate, cum au fost implementate şi cu ce
rezultate ? (Scliramn, 1971 — s.n.).

Astfel, definiţja de mai sus citează tema »decjzjjlor" ca punct principal de

interes

al studjjlor de caz,

În mod similar au fost citate

şi alte subiecte de

cercetare, printre care

„ indivizjj",

„ organizaţiile" „procesele" „prograrnele"

„vecinătăţjle"
„ instituţiile" şi chiar „evenjmentefe “3. Totuşi, citarea temei este

cu siguranţă insuficjentă pentru stabilirea definiţjej de care avem nevoie.

Majoritatea lucrărjlor de ştiinţe sociale nu au luat deloc în considerare studiul

de caz ca metodă formală de cercetare (excepţja principală fiind cartea celor

cinci statistjcjeni de la Harvard University

— Hoaglin et al., 1982), După cum am

menţionat mai devreme,

o greşeală frecventă odinioară era considerarea studiuluj

de caz doar ca o etapă éxplorativă a vreunui alt tip de strategie de cercetare, fiind menţionat în doar
câteva rânduri de text.

Un alt neajuns

în privinţa definiţiej

a fost confundarea studiflor de caz

cu etnografiule sau cu observaţja participativă, astfel încât presupusa discuţie despre studji a textelor
respectjve era de fapt o descriere a metodei etnografice sau a observaţiei participatjve ca tehnicj de
colectare a datelor. M