Curs 6_ECSK_Master

Studiul de caz

Folosind studiul de caz, ca tip de anchetă, în cercetarea științifică, se va putea obține o

înțelegere mai detaliată sau o perspectivă specială asupra a tot ceea ce ați ales să studiați, care este,
de obicei, un fenomen sau o situație din viața reală, autentică.
În cercetare, studiul de caz implică studiul intensiv al unui caz specific. Un caz se referă la o
instanță specifică, de exemplu, puteți efectua cercetări de tip studiu de caz la nivelul unei
organizații, unei echipe sportive, club sportiv sau asupra unui individ (manager, profesor, antrenor,
sportiv, elev, pacient etc).
Utilizarea anchetei, sub forma studiului de caz se bazează pe argumentul că înțelegerea
activității umane necesită o analiză, atât a dezvoltării sale în timp, cât și a mediului și contextului în
care se desfășoară activitatea.
Studiul de caz poate fi definit ca fiind o strategie de cercetare, focalizată pe un caz concret
care este interpretat în amănunt, adică prezentând referiri detaliate asupra indivizilor, grupurilor,
organizațiilor etc, cu luarea în considerare a tuturor particularităților sale contextuale. Acesta
necesită utilizarea mai multor metode complementare, analiză, prelucrare şi interpretare a
informațiilor relevante, atât cantitative cât şi calitative.
Studiul de caz reprezintă strategia de cercetare potrivită pentru a răspunde la întrebări de
genul: „cum?”, „cine?” și „de ce?”, mai ales atunci când cercetătorul are un control redus asupra
evenimentelor și când atenția este întreptată asupra unui fenomen din viața reală.
Așa cum subliniază literatura de specialitate, studiul de caz este:
(1) un exemplu specific, holistic, adesea unic, care este în mod frecvent proiectat pentru a
ilustra un principiu mai general;
(2) studiul unui caz în acțiune;
(3) studiul unei situații în evoluție; un tip de cercetare ce poate descrie ceea ce este ...“ într-o
anumită situație; un studiu ce include, adesea, observații directe (participative și non-participative)
și/ sau interviuri.
Unii autori atrag atenția cercetătorilor, precizând faptul că: studierea unui număr mic de
cazuri are dezavantajul că nu veți putea face declarații despre modul în care cercetarea
dumneavoastră poate fi extinsă în alte situații, precum în cazul sondajelor de opinie. Această limită
a studiului de caz este compensată de faptul că puteți obține o conștientizare a modului în care
această înțelegere profundă poate contribui la dezvoltarea cunoașterii în domeniul respectiv.
 Studiul de caz, mai poate fi definit și ca fiind „un sistem delimitat” (pentru un caz) sau „mai
multe sisteme delimitate” (pentru mai mult de unul). Ceea ce vrea să evidențieze literatura de
specialitate prin delimitare este că, cercetătorul ar trebui să facă foarte multe precizări clare în
obiectivele cercetării, cu privire la țintele și amploarea cercetării sale.
Studiul de caz este, cu precădere, utilizat în pedagogie și în psihologie, în medicină (studii
clinice), unde fiecare pacient este deosebit de alții, dar și în criminologie. De regulă, se dă exemplul
din psihologie, al lui Freud, a cărui teorie psihanalitică a fost elaborată pe baza studiilor de caz. În
domeniul științei sportului și educației fizice, metoda studiului de caz, are drept obiectiv major, ca și
în celelalte domenii, să adâncească înțelegerea unui fenomen sau a unei situații, cercetând un singur
caz.
Metoda studiului de caz se consideră că este adecvată pentru: descrierea, explicarea,
prezicerea sau controlul proceselor asociate cu o varietate de fenomene, la nivel individual, de
grup și organizațional. Este posibilă și combinarea acestor patru funcții: a descrie înseamnă a
răspunde la întrebările „cine?”, „ce?”, „când?”, „cum?”; a explica înseamnă a încerca să găsim
răspuns la întrebarea „de ce?”; a prezice înseamnă a produce o serie de prognoze pe termen scurt și
pe termen lung ale unor fapte, comportamente sau evenimente; iar controlul înseamnă a încerca să
identifici cât mai multe informații/ detalii despre ceea ce este investigat (procese, evenimente,
atitudini, comportamente, perspective etc), precum și o gamă cât mai largă de factori perturbatori ce
pot influența aspectele investigate.
În ansamblul cercetării ştiinţifice, studiul de caz are un rol important privind următoarele:
 Generarea de modele şi teorii  studiul de caz oferă dovezi ce pot susţine
constatările generale (susţine generalizări cu privire la o populație mai largă din care face parte
cazul analizat). Pornind de la teorii (testate sau netestate) și/sau de la observații, contribuie la
elaborarea de noi teorii, care, însă este necesar să fie investigate riguros, prin strategii complexe
științifice, pentru a li se asigura o valoare de adevăr. De asemenea, Siggelkow (2007) susține ideea
conform căreia, pentru a
contrazice o idee generală, un singur caz (foarte bine documentat și argumentat) poate
reprezenta un exemplu foarte puternic și ne poate pune pe gânduri.
 Poate reprezenta o sursă bună pentru elaborarea ipotezelor unor cercetări viitoare.
Specialiștii ne oferă un exemplu în acest sens: Studiile de caz deţin un loc esenţial în cercetarea
politicilor. Ele sunt întreprinse, adesea, cu scopul de a oferi exemple de bune practici, în
asigurarea unei politici sau a unui program specific, ce pot fi folosite ca parte a unui proiect de
evaluare, oferind exemple ale impactului unei politici.
 În același timp trebuie subliniat faptul că, alți specialiști ai domeniului sunt de părere că,
generalizările dintr-un singur caz nu sunt justificate având în vedere variabilitatea indivizilor și
situațiilor (ci facilitează înțelegerea unor situații asemănătoare). Payton (citat de Epuran, 2005)
menționează că din cercetarea a zece cazuri clinice abia se poate formula o ipoteză (iar aceste cazuri
trebuie monitorizate, urmărite de-a lungul unei perioade îndelungate și cu mare atenție (follow-up,
în engleză), înainte de a se încerca o anumită generalizare.
 Rol didactic şi educativ. Studiul de caz poate exemplifica un model existent sau o
teorie deja testată. De altfel, metoda studiului de caz poate ameliora semnificativ cunoștințele într-
un domeniu și poate îmbogăţi experiența personală a cercetătorului.

Tipuri de studii de caz

În literatura de specialitate sunt descrise variate tipuri de studii de caz:
- studiul de caz individual - pune un accent important pe o persoană și încearcă să se
focalizeze pe antecedentele acesteia, pe factorii de influenţă conjuncturali, percepţii, atitudini,
trăsături, capacități etc. Acesta se folosește pentru a identifica posibilele cauze, factori determinanţi,
procese, experienţe etc, care pot conduce la un rezultat urmărit de cercetător;
- setul de studii de caz individuale - cuprinde mai multe studii de caz individuale, scopul
analizării lor fiind identificarea unui set de trăsături comune sau a unor atitudini manifestate într-o
situaţie dată;
- studiul de caz asupra unei comunităţi (societăţi) - analizează una sau mai multe comunităţi
locale, descrie și studiază relaţiile dintre acestea, insistând asupra aspectelor principale ale vieţii în
comunitate;
- studiul de caz axat pe un grup social (familie, grup, organizaţie, dar și grupuri mari – de
exemplu, profesii) - descrie și analizează, în mod frecvent, relaţii și activităţi;
- studiul de caz axat pe organizaţii, firme sau instituţii - poate aborda teme diverse precum
punerea în practică a unor strategii sau politici, elemente diverse de management, cultura
organizaţională, procese de schimbare și inovare;
- studiul de caz axat pe evenimente, roluri, relaţii - analizează interacţiuni umane, conflicte
de rol, stiluri de conducere, tipuri de manageri etc.
În completarea tipurilor de studiu de caz amintite, Yin (2018) face distincție între studiul de
caz de cercetare științifică și studiul de caz care nu constituie o cercetare științifică (aici sunt
incluse studiile de caz utilizate în practica învățării, pentru exemplificare). Studiul de caz, ca
metodă de învățare (nu ca metodă de cercetare), constă în confruntarea elevului cu o situație reală
de viață, prin a cărei observare, înțelegere și interpretare, urmează să realizeze un progres în
cunoastere. Studiile de caz utilizate în cercetarea științifică necesită ca cercetătorul să urmeze
etapele sistematice implicate de procesul de cercetare științifică și anume: elaborarea unei ipoteze/
întrebare de cercetare, stabilirea design-ului/ tipului cercetării, colectarea datelor, analizarea datelor
și formularea concluziilor.
Din punctul de vedere al scopului cercetării, mai sunt menționate 3 tipuri de studiu de caz:
- studiul de caz intrinsec - în care cercetătorul se axează pe descrierea în profunzime a unui
fenomen, identificând cât mai multe aspecte cheie, fără a urmări testarea ipotezelor sau
generalizarea datelor;
- studiul de caz instrumental - realizat în vederea clarificării unei teorii sau a unei probleme
mai cuprinzătoare (extinsă), testând ipoteze;
- studiul unor cazuri multiple (colective) - în care se încearcă generalizarea caracteristicilor
şi mecanismelor. Putem reține ideea conform căreia studiul de caz poate fi privit ca fiind un pas mic
spre o teorie mare.
Diferiți autori susțin și următoarea idee: cercetarea prin intermediul studiilor de caz este
versatilă existând o mare varietate a metodelor de colectare a datelor de care dispune cercetătorul;
așadar, studiul de caz poate fi adaptat la o serie întreagă de situații și condiții diverse.
Condiții ale studiilor de caz
Studiul de caz trebuie să fie real – adică să reflecte o situaţie, un proces, un fenomen, un
eveniment petrecut într-o organizaţie sau în activitatea unei persoane;
Studiul de caz trebuie să fie semnificativ – să abordeze o situaţie cu adevărat importantă, un
proces relevant, un fenomen complex sau un eveniment amplu ce a avut loc într-o organizaţie sau în
activitatea unei persoane;
Studiul de caz trebuie să fie instructiv – să reprezinte un instrument util pentru potenţialii
utilizatori;
Studiul de caz trebuie să fie interesant – să stimuleze interesul celor implicaţi pentru situaţia
prezentată, pentru analiza şi interpretarea acesteia;
Studiul de caz trebuie să fie complex – să includă un set de informaţii determinante, care să
facă utilă folosirea acestuia în diverse activităţi.
Specialiștii domeniului afirmă că nu există o rețetă a studiului de caz, limitele sunt stabilite
doar de cel ce întreprinde cercetarea. Utilizarea studiului de caz presupune o mare libertate, dar și o
mare responsabilitate.
Ca orice altă metodă de cercetare, procesul de realizare a studiului de caz urmează, în
general, o serie de pași bine stabiliți specifici oricărei metode științifice:
 Formularea temelor de cercetare (introducere) - etapa studiului de caz care conţine
informaţii esenţiale despre planul studiului, etapele cercetării, toate acestea prezentate într-o
abordare contextualizată, ţinând cont de elementele de perspectivă și incluzând și motivele pentru
care se realizează cercetarea.
Definirea conceptelor și analiza literaturii relevante - este important să definiți cât mai
clar conceptele conținute în temele de cercetare, precum și cele care, chiar dacă nu se regăsesc
explicit în enunțul întrebărilor de cercetare, sunt concepte esențiale în proiect. Definiția cât mai
clară a conceptelor va ghida demersul de cercetare în direcția dorită.
Colectarea datelor - sursele de date trebuie să fie accesibile și relevante. În funcție de
caracteristicile surselor alese se vor identifica cele mai adecvate metode de culegere a datelor (care
pot fi atât cantitative, cât și calitative). De asemenea, este important să avem o imagine clară a
modului în care datele vor fi interpretate și analizate.
Analiza datelor, interpretarea lor și redactarea raportului de cercetare - după ce datele
au fost culese și stocate (în notițe sau fișiere electronice), urmează procesul de analiză a datelor și
redactare a raportului studiului de caz;
Formularea concluziilor – în acest punct al cercetării, se va relua întrebarea de cercetare
inițială și se vor discuta punctele esențiale, în lumina rezultatelor obținute (nu numai reluarea
întrebării este importantă, ci mai degrabă evidențierea implicațiilor și a semnificației studiului
realizat). În cadrul acestei secțiuni a raportului de cercetare se pot lua în considerare explicații
alternative, discuții, menționarea limitelor studiului și se pot propune chiar întrebări noi de
cercetare.
Cadrul de lucru este flexibil, dar trebuie susținut de aplicarea unei rigori a designului
cercetării și de o viziune foarte clară a ceea ce se urmărește prin utilizarea studiului de caz
(menționăm că această variantă de structură a studiului de caz este pur orientativă, reprezintă doar o
recomandare). În funcție de obiectivele studiului de caz, aceste etape pot avea o altă ordine, unele
dintre ele pot fi chiar omise.