Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

Seminar 1

Dezvoltarea sportului, ca arie de interes academic, a stimulat o intensă cercetare

în numeroase domenii acoperite de termenul studii sportive (Jones, 2015), după cum
se poate observa din creșterea numărului de cărți și publicații în jurnalele științifice,
din ultimii ani. Antrenorul, profesorul, preparatorul fizic sau kinetoterapeutul
încearcă să găsească cele mai recente, inovative și adecvate modalități de a: optimiza
capacitatea de performanță, dezvolta calitățile psihice, gestiona emoțiile și gândurile
negative, ameliora comunicarea, reduce diferite disfuncții, dezvolta capacitațile
motrice etc.
Cercetarea științifică, în
Cercetarea științifică în educație fizică, sport de performanță,

educație fizică și sport management sportiv are un caracter

multidirecțional, având ca scopuri
principale:
 o cunoaștere mai profundă și mai exactă a fenomenelor, favorizându-se astfel,
extinderea patrimoniului informațional specific domeniului;
 verificarea unei ipoteze sau a unor ipoteze, ce au ca fundament teoria și practica
acumulată, în vederea rezolvării problemelor specifice;
 identificarea unor căi noi de ameliorare a activităților, a unor factori ce influențează
procesul de pregătire, maximizează potențialul indivizilor, optimizează funcționării
unei organizații sportive etc.
Cercetările din domeniul sportului, în efortul lor de formulare a legilor,
principiilor sau recomandărilor practice, analizează fenomene de tip probabilist,
educațional, terapeutic și de aceea aplicarea rezultatelor lor, trebuie realizată
individual (când situația o impune) și adaptată la condițiile concrete, existente.
Tematica de cercetare, în acest domeniu este extrem de variată, ținându-se cont de
1
 Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

perspectiva din care este studiată ființa umană și anume: biomecanică, fiziologia
sportului, biochimie, psihologia sportului, pedagogie, fizioterapie, kinetoterapie,
sociologia sportului, istoria educației fizice și sportului, management etc. Pentru a
înțelege cum se realizează o cercetare în domeniul nostru de activitate, de departe cel
mai eficient mod, ar fi citirea unei varietăți de cercetări de actualitate.

În acest context, oferim câteva exemple de jurnale științifice și baze de date

academice:
Jurnale științifice internaționale din domeniul activităților motrice
- Journal of Sport Sciences (Taylor and Francis Online Journal)
- Discobolul - Physical Education, Sports and Kinetotherapy Journal
- International Journal of Sport Management and Marketing
https://www.inderscience.com/jhome.php?jcode=ijsmm
- Journal of Management SAGE JOURNALS
- International Journal of Physical Education, Sports and Health
- Journal of Sport and Exercise Psychology (Human Kinetics Journals)
- Journal of Sport Behavior
- Journal of Sport and Social Issues (SAGE Journals)
- European Journal of Sport Science
- Journal of Sport and Health Science
- Medicine and Science in Sports and Exercise
- Journal of Sports Medicine and Physical Fitness
- International Journal of Sports Physiology and Performance
- Science and Sports
- British Journal of Sports Medicine
- Human Movement Science
Baze de date acdemice
- Google Academic
- EBSCO
- ISI Web of Knowledge
- Scopus
- European Reference Index for the Humanities and the Social Sciences (ERIH PLUS)
- Directory of Open Access Journals (DOAJ)
- Science Direct (Procedia - Social and Behavioral Sciences)
- Index Copernicus International (ICI Journals)
- ProQuest
- SportDiscuss
- Pub Med/ Medline
- BioMed Central
- Questia (Online Research Library)

2
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

ACTIVITĂȚI
 Accesarea bazelor de date/ platforme, din domeniul educației fizice și
sportului sau al sănătății → introducerea cuvintelelor cheie (descriptori - termeni
care vă ajută să găsiți surse referitoare la un subiect) în spațiile special destinate
pentru a putea identifica cât mai multe articole referitoare la tema cercetată
(introduceți, pe rând, cuvintele cheie din titlul lucrării dvs. de licentă).

De exemplu, accesăm https://www.sciencedirect.com/journal/procedia-social-

and-behavioral-sciences și introducem cuvintele cheie (în limba engleză) în spațiul
unde există spațiul de search (semn lupă):

Jurnalul Discobolul  Accesați: http://discobolulunefs.ro/

3
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

Alte exemple (baze de date):

În acest mod, puteți accesa și celelalte jurnale din listă (seminar - pagina 2) →
le luam cu copy & paste, pe Google, apoi cautăm spațiul unde să introducem
cuvintele cheie (subiectele de interes pentru cercetarea dvs.).

Ce putem realiza cu ajutorul

Scopurile cercetării cercetării științifice pentru a putea
dobândi cunoștințe noi?

Prezentăm, potrivit literaturii de specialitate, o serie de scopuri ale cercetării

(Gratton și Jones, 2010; Kumar, 2014; Pruzan, 2016):
 Categorizare - implică formarea unei tipologii de obiecte, evenimente sau
concepte, adică un set de denumiri sau “cutii” în care acestea pot fi sortate. Aceasta
poate fi utilă pentru a explica ce “fenomene” apar împreună și cum.
 Descriere. Cercetarea descriptivă îndeplinește un rol de examinare a
situațiilor, produselor, fenomenelor deja existente, pentru a stabili care este legătura

4
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

dintre ele sau pentru a putea face presupuneri asupra ceea ce se poate întâmpla din
nou în aceleași circumstanțe.
 Explicație. Cercetarea își propune să treacă dincolo de “doar obținerea
faptelor” pentru a înțelege nenumărate alte aspecte implicate, cum ar fi uman, politic,
social, economic, cultural și contextual.
 Evaluare. Aceasta implică elaborarea de judecăți și aprecieri asupra calității
sau cantității obiectelor, caracteristicilor, fenomenelor sau evenimentelor.
 Comparație. Două sau mai multe cazuri similare/ contrastante pot fi
examinate pentru a evidenția asemănările și/ sau diferențele dintre ele, conducând la
o mai bună și completă înțelegere a fenomenelor.
 Corelație. Relațiile dintre două fenomene sunt investigate pentru a vedea
dacă și în ce măsură se influențează reciproc. Relația ar putea fi doar o legătură/
asociere slabă sau o legătură puternică, atunci când un fenomen determină apariția
altuia. Acestea sunt măsurate ca niveluri de asociere.
 Predicție. Predicțiile posibilelor comportamente sau evenimente viitoare se
fac pe baza faptului că, dacă există o relație puternică între două sau mai multe
caracteristici sau evenimente în trecut, acestea ar trebui să se păstreze, în
circumstanțe similare în viitor, ceea ce ar conduce la rezultate previzibile.
 Control. Odată ce ați înțeles un eveniment sau o situație, ați putea găsi
modalități de a controla acest eveniment. Pentru aceasta, trebuie să știți care sunt
relațiile cauză-efect și că sunteți capabil să exercitați controlul asupra elementelor
esențiale.

Implică delimitarea unui plan de

cercetare, ce include și selectarea
Design-ul cercetării
metodelor științifice adecvate, ce vor fi
utilizate pentru a găsi răspuns la
întrebarea/ problema de cercetare.

5
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

Model - plan de cercetare (structura tipică a unei lucrări)

 Coperta lucrării
 Pagina de titlu
 Cuprinsul lucrării
În general, după cele 3 elemente menționate, lucrarea va cuprinde:

Introducere

Cheia succesului pentru un proiect de cercetare este de a avea, în primul rând,

o problemă bine definită, ce urmează a fi investigată. Definirea problemei de
cercetare reprezintă o etapă dificilă în procesul cercetării. Pentru a ușura o astfel de
etapă, ar fi mult mai ușor de descris problema cercetării dvs. atunci când proiectul
este finalizat, deoarece veți avea o imagine clară asupra a ceea ce tocmai ați finalizat.
Însă, în mod inevitabil, în unele situații, definirea problemei de cercetare este
realizată la începutul procesului de cercetare. Această situație se întâmplă mai ales
în cazul unui cercetator relativ neexperimentat, care se află pentru prima dată în
postura de cercetător și trebuie să ia decizii ferme cu privire la proiectul de cercetare.
Pentru a reduce din neplăcerile acestei situații, petreceți mult timp folosind acest
capitol; astfel veți putea realiza mai mulți pași înainte decât în spate, însă toți acești
pași vor contribui cu succes la finalizare proiectului de cercetare.

Introducerea în tema supusă cercetării va fi prima care va obișnui cititorul cu

subiectul cercetării. Aceasta poate avea o lungime de min. 1000 de cuvinte, fiind
extinsă pe circa două-trei pagini. Așa cum reiese din titlul acesteia, prin introducere
se înțelege capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei, în care se prezintă, în
linii generale, intențiile acesteia, elementele sau noțiunile fundamentale necesare
înțelegerii ei. Astfel, realizarea unei bune Introduceri se bazează pe următoarele
patru aspecte:

6
 Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

 scurtă introducere în problematica cercetării și precizarea motivației ce a stat la

baza alegerii temei de cercetare;
 un scurt rezumat al activități științifice pe tema cercetării (o trecere în revistă a
literaturii de specialitate pe această temă, care să reflecte actualitatea temei);
 introducerea subliniază scopul și obiectivele specifice proiectului de cercetare;
 introducerea oferă o foaie de parcurs (limba engleză - road map) pentru restul
proiectului de cercetare (oricine va citi acest capitol va ști ceea ce urmează și
poate sesiza, cu ușurință, logica organizării cercetării dumneavoastă - este
nevoie să descrieți pe scurt conținutul fiecărui capitol al lucrării științifice).

Conținutul
Conținutul va fi structurat pe atâtea capitole și subcapitole, cât sunt necesare!
Exemplu:

Capitolul 1. Fundamentarea teoretică a lucrării

!!! Putem include mai multe capitole de fundamentare teoretică având titlul
corespunzător fenomenelor, conceptelor sau noțiunilor studiate .... (de exemplu:
Capitolul I
Conceptele de performanță sportivă și capacitate de performanță
1.1. Conceptul de performanță sportivă
1.2. Capacitatea de performanță – și sistemul relațional antrenor-sportiv
1.2.1. Conceptul de capacitate de performanță............................................21
1.2.2. Structura capacității de performanță în contextul sferei relaționale..23
1.2.2.1. Relația dintre aptitudini și atitudini.......................................24
1.2.2.2. Ambianța și antrenamentul în sistem relațional....................28
1.2.2.2.1. Antrenamentul permanent – deziderat al pregătirii
sportive la junioare..................................................................................................29
1.2.2.2.2. Strategia solicitării și refacerii.................................30
1.2.2.2.3. Relația informație – energie (ecouri în pregătirea
sportivă)...................................................................................................................31
1.2.3. Caracteristici ale motricității la vârsta junioratului...........................32
7
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

1.2.4. Pregătirea fizică a jucătoarei de handbal...........................................33

1.2.4.1. Conținutul pregătirii fizice generale.............................34
1.2.4.2. Conținutul pregătirii fizice specifice.............................34

Capitolul 2. Tehnologia de cercetare științifică

2.1. Scopul cercetării
2.2. Obiectivele cercetării
2.3. Sarcinile cercetării
2.4. Ipotezele cercetării
2.5. Metodele de cercetare
2.5.1. Metoda studiului bibliografic
2.5.2. Metoda observației
2.5.3. Metoda anchetei
2.5.4. Metoda experimentului
2.5.5. Metoda statistico-matematică
Capitolul 3. Organizarea și desfășurarea cercetării
3.1. Perioada, locul, participanții
3.2. Instrumente (chestionare, interviuri, teste aplicate – descrise pe larg)
3.3. Model experimental (variabilele cercetării ....)
3.4. Procedură (se prezintă fiecare pas în realizarea cercetării)
Capitolul 4. Rezultate
4.1. Prezentarea datelor
4.2. Analiza și interpretarea rezultatelor
Capitolul 5. Concluzii și limite
Bibliografie
ANEXE (dacă este cazul…)

Numărul și ordinea acestor capitole poate varia, în funcție de tema

abordată, scopul și obiectivele cercetării dvs.

8
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

ACTIVITĂȚI

 1. Citește și înregistrează literatura!

Pentru a vă ușura procesul de identificare a studilor relevante, din literatura de
specialitate asupra subiectului supus cercetării, puteți utiliza un tabel, precum cel din
exemplul alăturat (Tabel 1):

Tabel 1. Specimen de fișă pentru întregistrarea caracteristicilor studiilor științifice

Informații cu privire la studiile pe care le citiți în literatura de specialitate:

• Formularea problemei de cercetare (și posibil a ipotezelor);

• Caracteristicile participanților în cadrul studiului (număr, vârstă, gen, ramură
de sport practicată, nivel, experiență competițională etc);
• Instrumentele și testele de evaluare/ măsurare;
• Procedurile de testare;
• Variabilele independente (stimul sau o activitate, care este manipulată de către
cercetător pentru a produce un efect asupra variabilei dependente) și variabilele

9
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

dependente (rezultatul sau răspunsul, pe care cercetătorul dorește să îl prezică sau să

îl explice; modificările variabilei dependente sunt presupuse a fi datorate acțiunii
variabilei independente);
• Tratamentele aplicate participanților la studiu (dacă este un studiu
experimental);
• Designul studiului și analiza statistică;
• Rezultatele;
• Întrebările ridicate pentru studii ulterioare.

 2. Redactarea corectă a bibliografiei (utilizând stilul APA) → verificați

dacă bibliografia realizată în cadrul lucrării dvs. de licență corespunde cerințelor
standard APA. Consultați exemplele următoare:

 Pentru citarea unui articol dintr-un jurnal cu DOI (DOI = Digital Object Identifier, un
șir de caractere utilizat pentru a identifica în mod unic un document electronic).

Norman, L. (2015). The Coaching Needs of High Performance Female Athletes within the Coach-
Athlete Dyad. International Sport Coaching Journal, 2(1), 15-28. doi.org/10.1123/iscj.2013-
0037
 Pentru citarea unui articol dintr-un jurnal fără DOI

Pânișoară, I-O., Predoiu, A., Mitrache, G., Pânișoară, G., Predoiu, R. (2019). Optimisation of
coach-athlete communication. Discobolul - Physical Education, Sport and Kinetotherapy
Journal, 58, 19-25. Retrieved from
https://discobolulunefs.ro/media/Discobolul%20No.%2058%20-%20December%202019.pdf

 Pentru citarea unei cărți

Predoiu, A. (2020). Metodologia cercetării științifice: Aplicații practice și elemente de statistică
neparametrică. București: Discobolul.
 Pentru citarea unei teze de doctorat
Radu, A. (2013). Optimizarea capacității de performanță prin sistemul comunicațional antrenor-
sportiv la nivelul echipei de handbal junioare, Teză de doctorat, București: UNEFS.
 Pentru citarea unui capitol într-o carte
Wu, W. (2011). Attention as selection for action. În C. M. Mole, D. Smithies, & W. Wu (Eds.),
Attention: Philosophical and Psychological Essay (pp. 97-117). New York: Oxford University
Press.

10
Metodologia cercetării științifice Alexandra Predoiu

 Pentru citarea unei enciclopedii/ dicționar

Encyclopedia Britannica (Ed.). (2003). Encyclopædia Britannica: 2001 year in review.
Encyclopedia Britannica.
 Cum se citează un ziar la bibliografie
Meier, B. (2013, Ianuarie22). Energy Drinks Promise Edge, but Experts Say Proof Is Scant. New
York Times, p. 1.

 Sursă web când nu este trecut autorul (titlul va fi trecut la început, în locul numelui
autorului)

Language Development in Middle Childhood. (2014).

http://www.education.com/reference/article/language-development-middle-childhood/

ACTIVITĂȚ I/ TEME

 Elaborați un jurnal de cercetare. În acest jurnal ar trebui să înregistrați tot

ceea ce este important pentru cercetarea dumneavoastră, de la ideile inițiale până la
datele de contact ale specialiștilor care vă susțin în demersul de cercetare
(coordonator științific, profesori, antrenori, sportivi, secretariat club sportiv,
manageri sportivi etc). Un astfel de jurnal poate fi o resursă extrem de utilă și ar
trebui să vă asigurați că este cât mai detaliat posibil. Unele dintre aspectele
importante, pe care le puteți include într-un astfel de jurnal, sunt:
- Rezumate ale întâlnirilor cu coordonatorul științific/ mentori etc;
- Idei relevante pentru cercetare, de exemplu, privind potențialele surse de
informare sau posibile direcții de cercetare;
- Probleme care au apărut în derularea cercetării și idei despre modul de
abordare a unor astfel de probleme;
- Obiective pe termen scurt și pe termen lung;
- Gânduri generale despre procesul de cercetare.

11