1. Descrieți caracteristicile și sarcinile gimnasticii.

Caracteristicile:
-Gimnastica are un conţinut bogat şi variat de exerciţii, diferit ca grad de dificultate, ceea ce oferă posibilitatea de a alege,
adecvat în funcţie de acţiune, nivel de pregătire, vârstă, sex, excluzând întâmplarea.
- Exerciţiile de gimnastică oferă posibilitatea prelucrării în totalitate a organismului, educând ţinuta, prevenind sau
corectând deficienţele fizice.
- Exerciţiile de gimnastică se adresează unei game largi de practicanţi, pe categorii diferite de vârstă, sex, nivel de
pregătire.
- Exerciţiile de gimnastică au caracter analitic cu posibilităţi de acţiune selectivă, permiţând gradarea efortului în funcţie
de practicanţi.
- Exerciţiile de gimnastică se pot adapta în funcţie de locul de desfăşurare, în sală, în clasă, afară, în tabere dar şi de
condiţii materiale, libere, cu obiecte, la sau cu aparate.
- Exerciţiile de gimnastică au o formă de execuţie specifică gimnasticii.
- Exerciţiile de gimnastică contribuie la stăpânirea aparatului locomotor prin exerciţii executate în condiţii neobişnuite,
dezvoltând simţul orientării şi calităţii specifice de hotărâre, dârzenie şi curaj.
Sarcinile:
Sarcinile gimnasticii sunt finalităţile generale pe care gimnastica le rezolvă ca efect al practicării exerciţiilor de
gimnastică:
- gimnastica contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă şi multilaterală a organismului, la educarea unei ţinute corecte şi
a expresivităţii gesturilor dar şi la prevenirea şi corectarea unor deficienţe fizice, apărute ca urmare a activităţilor
unilaterale, sau a utilizaării poziţiilor şi mişcărilor incorecte.
- gimnastica influenţează pozitiv funcţiile vitale, starea de sănătate şi capacitatea de muncă, menţine şi dezvoltă
capacitatea fizică până la vârste înaintate.
- gimnastica dezvoltă calităţi fizice şi morale, duce la creşterea bagajului motric, dezvoltă coordonarea generală şi nivelul
tehnic.
- gimnastica dezvoltă capacitatea de relaxare pe grupe musculare şi a întregului organism.
- gimnastica determină prin mijloace specifice însuşirea tehnicii de bază a oricărei mişcări folosind bazele generale ale
mişcării
- gimnastica asigură o capacitate fizică crescută corespunzătoare practicării altor discipline sportive.

2.Numiți mijloacele gimnasticii și caracteristica lor.

Mijloacele gimnasticii sunt exerciţiile de gimnastică care după scop şi după acţiune se pot împărţi în mai multe grupe.
 Exerciţiile de front şi ordine
- se execută individual pe perechi, dar mai ales în grup sub formă de alcătuiri de formaţii, acţiuni de pe loc şi din
deplasare
 Exerciţiile de prelucrare selectivă
- sunt exerciţii ce au ca scop dezvoltarea fizică armonioasă, perfecţionând nivelul de dezvoltare al calităţilor motrice.
- pot fi exerciţii simple de ridicare, coborâre, ducere, arcuire, rotire, balansare, îndoire, întindere, răsucire, aplecare,
pentru diferite segmente, sau exerciţii compuse braţe-trunchi, braţe-picioare.
   • Exercițiile aplicative
- se întâlnesc ca exerciţii de mers, alergare, săritură, transportări, târâre, echilibru, căţărare, aruncare, prindere, tracţiune-
împingere.
 Exerciţii acrobatice
- Exerciţiile acrobatice sunt exerciţii cu tehnică specifică;
 Exerciţii de gimnastică ritmică
- Exerciţiile ritmice sunt exerciţii cu tehnică specială, specific feminine
 Exerciții de gimnastică artistică
- Exerciţiile artistice sunt exerciţii cu tehnică bine determinată pentru probele poliatlonului masculin şi feminin

3. Specificați ramurile gimnasticii de bază și a gimnasticii de performanță.

 Gimnastica de bază este prima treaptă, fundamentală, de pregătire a celor ce practică gimnastica oferă
cunoştinţe, noţiuni despre bazele generale ale mişcării, formează deprinderi motrice de bază.
 Gimnastica de performanţă dezvoltă calităţi fizice şi morale şi urmăreşte creşterea permanentă a nivelul tehnic,
în scopul atingerea unor performanţe înalte.

4. Specificați ramurile gimnasticii aplicată cu caracter igienic.

Gimnastica aplicată - se aplică altor domenii cu care gimnastica colaborează, ajută compensează, completează, vizând
îmbunătăţirea rezultatelor
Gimnastica igienică - este forma cea mai accesibilă, întâlnită ca gimnastică de înviorare şi gimnastică de întreţinere
5. Descrieți istoria terminologiei gimnasticii și regulile de utilizare a termenilor.
Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor folosiţi pentru denumirea poziţiilor, mişcărilor, exerciţiilor de
gimnastică, a tehnicii de execuţie, a aparatelor, instalaţiilor şi materialelor, cât şi a echipamentului folosit.
-Reguli pentru o terminologie corectă ( principii ):
Accesibilitate- o bună terminologie poate fi înţeleasă dacă foloseşte termeni accesibili, preluaţi din limba română.
Claritate- descrierile se fac scurt, clar şi precis, fără a dăuna unei bune înţelegeri (concisă).
Corectitudine- descrierile vor avea caracter ştiinţific, nu vor crea confuzii sau interpretări.
Specificitate- denumirile şi termenii folosiţi în gimnastică au caracter specific nefiind întâlniţi în alte domenii, iar
înţelegerea lor are loc odată cu definirea şi utilizarea lor în procesul de formare a cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor specifice gimnasticii
Unitate- este unitară folosind aceiaşi termeni

6. Identificați regulile de omitere a unor termeni.

1. „inainte" - Cuvintul „inainte" se omite
si la pozitia executantului in stind cu fata la aparat de gimnasticã.
2. „palmele induntru", „palmele in jos" - in pozitile de bazã ale bratelor;
3. „trunchiul" - la aplecare inainte si inapoi, la inclinari in stinga si in
dreapta.
4. „extensie" - dacã miscarea se execută in extensie
5. „piciorul", „punem", „läsām", „ridicâm" - in timpul miscârii inainte, inapoi
6. nu se precizeazã corectitudinea executárii pozifilor de brate, trunchi, picioare dacã miscarea se efectueazã cu o
tinutã corectã si corespunde tehnicii contemporane de executare;
7. nu se indicã cele mai rãspindite feluri de apucâri (apucat de sus) la bara, cal cu minere, inele, paralele etc.
8. nu se folosesc arhaisme „in urma", „la briu", „la centur&", „in lături,

8. Identificați importanța și acțiunile speciale ale exercițiilor de dezvoltare fizică generală.

Exercitiile de dezvoltare fizica generala si armoniosa sunt constituite din pozitii si miscari segmentare, analitice si
complexe pentru dezvoltarea echilibrata a sistemului muscular si osteo-articular, dar si pentru perfectionarea functionala a
aparatului locomotor.
Acțiunile speciale ale exercițiilor de dezvoltare fizică generală
 Dezvoltarea calităților fizice (forța, elasticitate, viteza, dibăcie, rezistența) etc.
Exercițiile de dezvoltare fizică generală sunt un mijloc de antrenare a diferitelor grupe de mușchi.
 Dezvoltarea ținutei corecte
 Dezvoltarea respirației
 Formarea funcției locomotorie

9. Descrieți clasificarea exercițiilor de dezvoltare fizică generală.

 Exercitii libere (simple si compuse); 
 Exercitii cu partener si in grup;
 Exercitii cu obiecte portative;
 Exercitii la si cu aparate speciale cum ar fi: banci.
 Elemente artistice simple (pasi, sarituri);
 Exercitii la aparatele de gimnastica (bara, paralele, inele, barna, cal, sol).

10. Numiți modurile de executare a exercițiilor de dezvoltare fizică generală.

Sunt cunoscute 3 moduri de executare a EDFG:
 •Executarea cu pauze (obișnuit)
 •Executarea de continuitate
 •Modul de deplasare (din mers)

11. Numiți regulile de elaborare a complexelor de E.D.F.G.

La alcatuirea complexelor trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
 angrenarea succesiva a grupelor musculare;
 folosirea la inceput a unor miscari simple, de amplitudine medie si care sa se execute in tempo moderat si exercitii la a
caror realizare intra in actiune
grupe mari musculare;
 spre mijlocul complexului se vor folosi exercitii pe segmente cu dozare si viteza crescuta;
 spre sfarsitul complexului, exercitii in a căror execuție sa intre mai multe grupe musculare in acelasi timp;
 intensitatea exercitiilor sa ajunga la maximum spre sfarsitul complexului.
12. Descrieți caracteristica și metodica însușirii exercițiilor de front.
Exercițiile de front reprezintă acțiuni repetate sistematic și conștient în vederea perfecționării deprinderilor motrice ele
constituie un mijloc de formare a ținute corecte, dezvoltarea atenției, disciplinei, pregătirii de a îndeplinii indicațiile
pedagogului educarea spiritului de organizare a copiilor și coordonării în acțiuni colective.

14. Numiți și specificați procedeele de front.

Adunarea – la această comandă se alcătuiește formația (aranjarea) executanții se adună în locul indicat
Alinierea – întoarcem capul spre înaintaș (aliniere la dreapta la stânga și la mijloc) .
Drept – (stand neclintiți drept privirea înainte)
După ordine numărăm
Numărare după sarcină
La loc comanda
Repaus
Rupeți rândurile
Semi întoarceri - (jumătate la stânga jumătate la dreapta) mișcare executată la 45 °
Întoarceți din mers – mișcarea corpului în jurul axei verticale cu schimbarea direcției mișcării.

16. Numiți și specificați desfășurări și strângeri.

Desfasurarile de formatii ajuta profesorului de a repartiza metodic si științific executantil in vederea participarii in conditii
optime si egale la lectie.
Desfasurarile se execută: cu intoarcere; cu pasi adaugati; prin ocolire din coloana cite patru; prin exerciții acrobatice; prin
pas de dans; prin sărituri; prin fandari; dintr-un cerc; din două cercuri

24. Explicați structura și clasificarea exercițiilor la aparatele de gimnastică.

Exerciţiile cu aparate speciale ocupă un loc important în pregătirea fizică a elevilor, cât şi a sportivilor de performanţă.
Aparatele folosite sunt:
 1. în şcoală:
 banca de gimnastică
 scara fixă
2. în sportul de performanţă:
 helcometru
 banca cu cărucior rulant
 banca curbată

25. Descrieți caracteristica și structura exercițiilor la sol și valoarea lor aplicativă.

Exercifile la sol contin miscàri care solicità actiuni cu diferite segmente ale corpului: cu capul, bratele, trunchiul,
picioarele efectuate simultan, alternativ, cu arcuire, circulare, consecutive, concomitente, in axa sagitalà, orizontalà si
frontala a corpulul.
Exercifille la sol pot fi efectuate pe loc si in miscare, din elemente acrobatice cum ar fi rulari, rostogoliri, răsturnări,
salturi, pozitui in stind pe omoplati, pe cap si mini, stind pe mini, pod, sfoarà, exercitii de echilibru, salturi și elemente
gimnastice de coregrafie.
Structura exercițiilor la sol reprezintă:
 elemente dinamice (7 grupe) și statice(poze elementare și poziții combinate: stand pe cap și mini)

26. Descrieți caracteristica exercițiilor acrobatice și valoarea lor aplicativă.

In gimnastica artisticà se utilizeazà o serie de exercitu acrobatice izolate si in combinatii, ale caror elemente se gasesc si la
birnã. Practicarea exercițiilor acrobatice formeazà numeroase stereotipuri si deprinderi motrice care vor putea fi folosite
in diverse lectii de culturà fizicà recreativà. In cursul exercițiilor acrobatice se urmareste dezvoltarea armonioasa a tuturor
grupelor musculare.Exercițiile acrobatice dezvoltà mobilitatea, supletea si indeminarea.

27. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor acrobatice.

In functie de modul de realizare a executiei, putem sistematiza exercițiile acrobatice in douà grupe:
Grupa 1 - exercitii dinamice alcatuite din miscari elementare cu segmentele corpului imprumutate de la exercitiile de la
sol in diverse pozitii la executarea mișcărilor: rulari, rostogoliri, rasturnäri, salturi, sàrituri acrobatice, intoarceri.
Grupa a Il-a - exercitii statice, elemente de mobilitate, sfoara, podul, echilibrul, pozitii de stind pe cap si miini, stind pe
omoplati, stind pe mâini si pozitii de sprijin.

28. Descrieți caracteristica exercițiilor la sărituri cu sprijin și valoarea lor aplicativă.

Sariturile cu sprijin au o valoare aplicativà si dezvoltà calitàtile si deprinderile motrice, ele sint folosite ca un
compartiment de baza in programele de invatâmint, in toate sistemele de instruire, etectele lor find multiple.

29. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor la sărituri.

Sariturile se clasifica in doua categorii de exerciti: 
A - Fără sprijin și B - cu sprijin.
A. Sarituri fara sprijin:
1. sarituri simple;
2. särituri naturale (combinate).
B. Sarituri cu sprijin:
1. sarituri cu sprijin;
2. sarituri combinate.

30. Descrieți caracteristica exercițiilor la paralele egale și valoarea lor aplicativă

Exercitiile la paralele se executà cu amplitudine maximà, pàstrînd centrul de greutate in pozitia de sprijin. Elementele
efectuate la paralele au aceeasi structurà ca si exercitiile acrobatice (stûnd pe umeri, rostogolire, stînd pe miini, salt, echer
în sprijin), exercitiile de balans ca si cele dinamice la bara fixà si inele.

31. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor la paralele egale.

Exercitiile la paralele se structurează in douà grupe:
1. Exercitii executate din balans: -balans înainte și balans înapoi
2. Exercitii statice si stabiliri din fata: - poziții statice și stabiliri din forța 

32. Descrieți caracteristica exercițiilor la bara fixă și valoarea lor aplicativă.

La bara fixă se execută exercitii dinamice de balans, rotàri, urcari, intoarceri, coborâri si unele pozitii statice ca atirnari si
sprijine.
Una din caracteristicile de bazà a tehnicii de executie a exercitiilor la bara fixă, este folosirea maximă a capacității
executantului de a se misca corpul la balans, datorità fortei de inertie.

33. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor la bara fixă.

Exercitiile la bara fixà pot fi structurate în douà grupe:
1. Exercitii statice si urcari din fortã.
2. Exercitii executate din balans.
Prima grupà de exercitii include:
 pozitii statice (atîrnari si sprijine mixte si simple);
 urcari din fortã (deplasari în sus si deplasari ale corpului in jos).
Cea de a doua grupà de exercitii se sistematizeazà in:
 miscäri de balans mare (înainte si înapoi);
 miscäri executate prin îndreptare (din pozitii statice, din balans înainte si din balans înapoi);
 miscari din balans de sub punctul de apucare (la balans înainte si la balans înapoi);
 miscari din balans de la nivelul punctului de apucare (la balans inainte si la balans înapoi);
 miscari din balans, intoarceri si piruete, deasupra punctului de apucare.

34. Descrieți caracteristica exercițiilor la paralele inegale și valoarea lor aplicativă.

Caracteristica exercitillor la paralele inegale, sînt trecerile continue de pe o barà pe alta prin deplasári si reapucari
executate prin balans si din fortà la una din bare. Din punct de vedere al aspectului dinamic exercițiile evidențiază
originalitatea si complexitatea lor.

35. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor la paralele inegale.

Exercitiile la paralele inegale au aceeasi structurà privind sistematizarea ca si bara fixà. Exercitiile includ urcari prin
îndreptare si urcari inainte, balansari arcuite, rotàri inainte si înapoi din sprijin, sprijin depărtat. La paralele inegale se
executà frecvent si obligatoriu exercitii pe ambele bare, atît la bara joasã, cît si la cea inaltà, astfel:
 miscari prin balans înainte: din atirnat la bara de sus;
 miscari prin balans inapoi si biciurile cu abdomenul la bara de jos, din atirnat culcat, apucat de bara de sus,
balansare peste, intoarceri, urcare la balans înapoi si altele.

36. Descrieți caracteristica exercițiilor la bîrnă și valorea lor aplicativă.

Exercitiile la bîrna, includ diferite miscari dinamice si statice din exercițiile la sol si acrobatica - elemente de echilibru,
deplasàri, sarituri, elemente de dans, întoarceri, rulari, rostogoliri, rasturnari, salturi, urcàri si coboriri.
37. Explicați structura și sistematizarea exercițiilor la bîrnă.
Exercitiile la birna au la bazà o structurà bine determinată si se sistematizeazà in felul următor:
1. Mișcări expresive si de legătura.
2. Exercitii de echilibru (tixarea pozelor si a miscárilor variabile).
3. Exercitui dinamice (de pas, intoarceri, saltàri, sàrituri).
4. Exercitii prin rasturnare (rostogolirisi rulari, răsturnări si semirăsturnări, salturi).
5. Elemente cu schimbarea inaltimii spirijinului (sarituri pe aparat, urcari si coborîri).