Gimnastica de baza:

Gimnastica de baza este ramura gimnasticii care opereaza cu un sistem de exercitii

naturale special concepute, cu grad mare de accesibilitate, aplicabilitate si adaptabilitate pentru
toate varstele, gradele de pregatire si conditiile materiale.

Obiectivele gimnasticii de baza:

- Dezvoltarea fizica armonioasa.
- Formarea bazelor generale ale miscarii.
- Dezvoltarea functiilor vitale ale organismului.
- Asigurarea bazei de deprinderi motrice necesare altor ramuri sportive, a activitatilor
profesionale si sociale.
- Formarea deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor de gimnastica.
- Recuperarea si refacerea dupa accidente.
- Dezvoltatea unor calitati din sfera personalitatii (perseverenta, autoconducere,
autocontrol, sociabilitate si creearea unor relatii interpersonale principale)

Sarciniile gimnasticii de baza:

- Prelucrarea selectiva a fiecarui segment al corpului.
- Cresterea indicilor de forta, viteza, mobilitate, suplete, indemanare, rezistenta,
perfectionarea capacitatii de coordonare a diferitelor grupe musculare.
- Formarea simtului kinestezic, al orientarii in spatiu si al aprecierii distantei, al
ritmului si al tempoului.
- Formarea unei tinute corecta.
- Dezvoltarea capacitatii de efort.
- Insusirea deprinderilor necesare practicarii exertitiilor de gimnastica, a altor sporturi
precum si rezolvarea unoir situatii concrete din viata.
- Mentinerea la nivel optim a conditiei fizice a persoanelor care muncesc si a celor de
varsta a III-a.

3. Ramurile o gimnasticii de baza:

1. Gimnastica organizatorica: este partea gimnasticii de baza care
formeazacapacitatea de organizare si conducere.
2. Gimnastica pentru dezvoltare fizica: este partea gimnasticii de baza a carei
continut este cel mai bogat si variat, accesibil si adaptabil la nivel de
pregatire, varsta, sec, scop si conditii materiale.
3. Gimnastica aplicativa: este partea gimnasticii de baza prin care executantii
sunt pregatiti pentru rezolvarea unor situatii din viata.
 Ramurile gimnasticii:
- Gimnastica de baza
- Gimnastica de performanta
- Gimnastica acrobatica
- Gimnastica ritmica sportiva
- Gimnastica sportiva
- Gimnastica aplicata in alte domenii
- Gimnastica igienica
- Gimnastica in productie
4. Terminologia:
Cuprinde totalitatea termenilor folositi pentru denumirea pozitiilor, miscarilor si
exercitiilor caracteristice acestei ramuri de sport.

Cerintele terminologiei :
Cerintele care stau la baza unei terminologii corecte sunt:

- Sa respecte particularitatile de limba.

- Sa fie precisa, clara si concisa
- Sa fie stintifica si sa poata servi ca mijloc de comunicare internationala.
Terminologia trebuie sa fie precisa: adica sa aiba o trimitere clara fara dubiu, exaact la
termenul corespunzator.
Terminologia trebuie sa fie clara: sa dea posibilitatea crearii imaginii elementului
respectiv.
Terminologia trebuie sa fie concisa: sa fie cat mai scurta.

5. Pozitia fundamentala:
Este stabilita in mod conventional dupa natura reazemului fata de sol sau de aparat, in scopul
usirarii descrierii terminologice si a predarii diferitelor exercitii.
Pozitiile fundamentrale sunt :
- Stand
- Asezat
- Culcat
- Sprijinit
- Atarnat
Pozitia derivata: Rezulta dintr-o pozitie fundamentrala, prin modificarea segmentelor corpului,
unele fata de altele.
Pozitiile derivate sunt:
- Fandat
- Pas
- Ghemuit
- Facial
- Stand pe maini
- Pe genunchi

Exercitiile de fond si formatie:

Exercitile de fond si formatie sunt mijloace ale gimnasticii organizatorice cu larga
aplicatie in lectiile si programele de gimnastica, in diferite sporturi si demonstratii sportive, prin
aceste exercitii se urmareste:
- Organizarea colectivului
- Captarea atentiei participantilor
- Realizarea unei actiuni disciplinate
- Formarea unei tinute corecte
- Colaborarea si lucrul in colectiv prin educarea atentiei, prezentei de spirit, sigurantei
si sincronizarii miscarilor
- Formarea capacitatii de organizare si conducere a colectivelor de practicanti ai
exercitiilor fizice
- Formarea capacitatii de autoconducere
Formatia: reprezinta modul de dispunere a executantiilor in vederea executarii actiunilor
coilective
Formatiile sunt de mai multe tipuri:
1. De adunare
2. De deplasare
3. De lucru
Formatia de adunare: indica forma de organizare a colectivului pentru raport, pentru
demonstrarea sau explicarea exercitiilor in diferite momente ale lectiei. Formatiile de adunare
sunt de mai multe tipuri:
- Linie pe un rand, pe doua randuri, pe „n” randuri
- In unghi
- In careu
- In semicerc
 - In cerc
- In grup
Formatia de deplasare: este denumirea ce indica forma de organizare a
colectivului pentru actiuni de deplasare ( mers, alergare) . Formatiile de deplasare pot fi
in coloana de cate unu, cate doi, cate „n”
Formatia de lucru: este forma de organizare a colectivului pentru executarea
exercitiilor de dezvoltare fizica generala. Formatiile de lucru pot fi de mai multe tipuri:
- Pe doua, trei, sau mai multe randuri cu interval si distanta intre ele
- In trepte
- In sah
- In cocor
In cerc
- In grup

Exercitii de dezvoltare fizica generale:

Exercitiile libere: sunt exercitii de dezvoltare fizica generala in care se lucreaza doar cu propriile
segmente. Exercitiile libere sunt formative, analitice, au structura simpla ori complexa, pot fi
insusite rapid si pot fi executate fara supravegherea specialistului
Cerintele exercitiilor libere sunt:
- Alegerea exercitiilor potrivite fiecarui segment
- Respectarea bazelor generale ale miscarilor
- Corelarea cu sarcinile si temele lectiilor
- Adaptarea la varsta, sex si grad de pregatire
- Includerea in complexe
- Utilizarea terminologiei specifice si a metodei fragmentat-imitative pentru predare.
Efectele exercitiilor libere sunt:
- Influenta selectiva in functie de necesitati ( calitati motrice, grupe musculare)
- Obtinerea certitudinii miscarii
- Stimularea participarii active
- Imbunatatirea starii fizice si psihice
Exemple:
1. Pozitia initiala – stand , mainile in sold
T1. Rasucirea capului spre stanga
T2. Rasucirea capului spre dreapta
 T3. Rotarea capului din spre stanga spre dreapta
T5-8. Se repeta T1-4.

Exercitii cu partener:
Exercitiile cu partener sunt mijloace de dezvoltare fizica generala la realizarea carora participam
o persoana, alta decat executantul insusi. Partenerul are rol de asociat, colaborator,sprijin,
ajutor direct, obstacol sau adversar si mijloc de usurare sau ingreunare, element de dozare a
efortului.
Caracteristicile exercitiilor cu partener:
- Sunt educative si atractive
- Sunt Adaptabile
- Sunt formative
- Sunt orientate spre colaborare
- Sunt realizate prin ajutor reciproc
- Presupun o intrecere directa
Cerintele exercitiilor cu partener sunt:
- Participare activa din partea practicantilor
- Nivel superior de coordonare a miscarilor in raport cu partenerul
- Ajutor si colaborare pentru indeplinirea sarcinilor
- Organizare adecvata a colectivului
Efectele exercitiilor cu partener sunt:
- Maresc atractivitatea lectiilor
- Creste sociabilitatea
- Dezvolta calitati motrice, in special forta, suplete, coordonare si mobilitate
- Produc amuzament si buna dispozitie
Exemple:
Stand fata in fata, bratele in jos, de maini reciproc
T1. Fandare spre dreapta cu ridicarea bratelor lateral
T2. Revenire
T3-4. Se repeta aceeasi miscare