Suport de Curs Gimnastica de Baza (EFS) An II Sem III

SUPORT DE CURS
GIMNASTICA DE BAZ
ANUL II
Semestrul 3
Cluj - Napoca
2012
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLU1-NAPOCA
Centrul de Formare Continu yi nvmnt la Distan
Facultatea de Educaie Fizic yi Sport
Specializarea: Educa(Ie fIzIc I sportIv
Forma de nv(mnt: IFP
2
3
I. Informaii generale despre curs, seminar, lucrare practic sau laborator
a) Informaii despre curs:
Titlul disciplinei: Gimnastica de baz
Codul: YTC0093
Numrul de credite: 6
Anul yi semestrul de desfyurare a cursului: Anul II, semestrul 3
Tipul disciplinei: obligatoriu
Pagina web a cursului: http://sport.ubbcluj.ro/
b) Informaii despre titularul de curs, seminar, lucrare practic sau laborator:
Nume, titlu ytiinific: Paycan Ioan , proI.univ. doctor
Informaii de contact: - adresa de e-mail: ioanpascanyahoo.com
teleIon: 0741/181455 sau 0264/420709 - v rog s utiliza|i acest numr de teleIon ntre orele
9.00 -15.00
Ore de consultaii: ConIorm cu orarul aIisat la sala 8, incinta EEES
c) Descrierea disciplinei:
Obiectivele
Cunoasterea si exempliIicarea regulilor de descriere a pozi|iilor.
Cunoasterea regulilor de descriere a miscrilor
Cunoasterea regulilor de descriere a exerci|iilor si a complexelor de exerci|ii
Cunoasterea prezentrii graIice a desenelor - pozi|iilor
nsusirea bazelor generale ale miscrilor
Cunoasterea exerci|iilor analitice libere, cu partener, obiecte portative, si la aparate
pregtitoare n vederea inIluen|rii selective a aparatului locomotor, pentru toate segmentele
corpului si pornind din diIerite pozi|ii ini|iale.
Cunoasterea strategiei de predare si conducere a exerci|iilor utilitar-aplicative
Cunoasterea strategiei de predare si conducere a exerci|iilor pentru capacitatea de
organizare.
Coninutul disciplinei:
Disciplina se axeaz pe expunerea urmtoarelor aspecte
Exerci|ii pentru dezvoltarea Iizic general ( caracteristici, Iunc|ii si clasiIicarea
lor)
Exerci|ii analitice libere, cu partener si cu obiecte ( mingi , mingi medicinale, corzi,
cercuri, bastoane, gantere, banda elastic ) si la / si / cu aparate ( spalier, banc )
Exerci|ii acrobatice statice
Exerci|ii acrobatice dinamice
Srituri cu sprijin la capr si lad de gimnastic, nsusirea sriturilor, Iormarea
4
capacit|ii de demonstrant si a metodologiei de predare a acestora, cuprinse n
programa scolar pentru clasele de liceu IX XII.
Exerci|ii speciIice n vederea Iormrii si dezvoltrii aptitudinilor psiho-motrice
necesare la sol si aparate, din gimnastic artistic
Competenele dobndite prin absolvirea disciplinei:
Eormarea capacit|ii de a demonstra si conduce exerci|ii analitice libere cu partener n
vederea inIluen|rii selective a aparatului locomotor, pentru toate segmentele corpului si
pornind din diIerite pozi|ii ini|iale.
Eormarea capacit|ii de a demonstra si conduce exerci|ii analitice cu obiecte portative:
baston, coard, cerc, minge medicinal, gantere, band elastic.
Eormarea capacit|ii de a demonstra si conduce exerci|ii analitice la aparate: spalier,
banca de gimnastic, sau cu aparate
Eormarea capacit|ii de a demonstra elemente acrobatice statice ( combina|ii si legri
de elemente) si dinamice ( rulri, rostogoliri, ndreptri, rsturnri si salturi) din programa
scolar.
Eormarea capacit|ii de a demonstra sriturile cu sprijin la aparate: capr, lad,
trambulin elastic ( din programa scolar).
Eormarea capacit|ii de a demonstra elemente din deprinderile motrice de baz (mers,
alergare, sritur, aruncare - prindere) , si aplicativ utilitare (escaladare, tarare, c|rare,
transport de greut|i, trac|iune mpingere )
d) Organizarea temelor n cadrul cursului (Studiu individual)
Disciplina este structurat pe urmtoarele capitole (module):
Gimnastica, ramuri, caracteristici si sarcini;
Terminologia gimnasticii;
Exerci|ii de dezvoltare Iizic general;
Exerci|ii libere si cu partener;
Exerci|ii cu obiecte portative;
Exerci|ii la pe si cu aparate pregtitoare;
Exerci|ii pentru capacitatea de organizare
Exerci|ii utilitar- aplicative
e) Formatul yi tipul activitilor implicate de curs
Parcurgerea acestei discipline va presupune munc individual.
Studentul are libertatea de a-si gestiona singur, Ir constrngeri, modalitatea si timpul de
parcurgere a cursului. Este ns recomandat parcurgerea succesiv a modulelor prezentate n cadrul
suportului de curs, n ordinea indicat si rezolvarea sarcinilor sugerate la Iinalul Iiecrui modul.
f) Materiale bibliografice obligatorii
1. Biasu,N.Gh.,(1984), Gimnastica,Ed. Sport-Turism, Bucuresti
2. Cucu, B., (2004), Suport de curs pentru anul I, Cluj-Napoca
3. Eekete,I.,(1996), Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile Crican,
Oradea
4. Grosu, E.E. ( 1999) Complexe de exerci|ii pentru inIluen|area selectiv a aparatului
locomotor, Editura G.M.I., Cluj Napoca.
5. Mrcu|, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica n kinetoterapie no|iuni de baz, Ed. GMI, Cluj-
Napoca,
5
6. Negru, I.., Nu|, A., (2006), Sriturile din gimnastica scolar, Caiet de lucrri practice,
multiplicat la U.B.B., Cluj-Napoca
7. Pascan, I.,(1999), Exerci|ii pentru capacitatea de organizare; Caiet de lucrri practice
8. Pascan ,I., (2003) Gimnastica acrobatic n ciclul gimnazial, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|,
Cluj-Napoca
9. Pascan I. ( 2006),(2007, 2009) Gimnastica n scoal, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
10. Pascan I., (2008) Gimnastika az iskolaban, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-Napoca
11. Pascan I., (2008 Metodica predrii gimnasticii in scoal, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|,
Cluj-Napoca
12. Rusu, I., Pascan, I., Grosu, E.,(1988), Gimnastica, Ed. G.M.I., Cluj-Napoca
f) Materiale yi instrumente necesare pentru curs
n vederea parcurgerii la un nivel optim a cursului, este recomandat ca studen|ii s aib acces
la urmtoarele resurse:
- calculator conectat la internet (pentru a putea accesa con|inutul cursului si pentru a
putea participa interactiv pe parcursul derulrii acestuia)
- imprimant (pentru printarea materialelor suport, a temelor redactate
- acces la resursele bibliograIice (abonament la Biblioteca Central Universitar si
biblioteca Iacult|ii)
- acces la echipamente de Iotocopiere
g) Politica de evaluare yi notare
Evaluarea studen|ilor se va eIectua conIorm detalierii de mai jos:
- Examen scris n sesiunea de examene 65 din nota Iinal;
- Teste pe parcursul semestrului ( evaluarea pregtirii prin probe de control) 25 din nota
Iinal;
- Teme de control - 10 din nota Iinal;
h) Elemente de deontologie academic
Se vor avea n vedere urmtoarele detalii de natur organizatoric:
- Prezen|a la ore de lucrri practice este obligatorie pentru to|i studen|ii;
- Lucrrile elaborate de ctre studen|i pe parcursul activit|ilor vor avea n mod
obligatoriu caracter de originalitate. Studen|ii ale cror lucrri se dovedesc a Ii plagiate
nu vor Ii primi|i n sesiunea de examene planiIicat;
- Orice tentativ de Iraud sau Iraud depistat va Ii sanc|ionat cu anularea sesiunii de
examene pentru studentul n cauz;
- Rezultatele Iinale vor Ii puse la dispozi|ia studen|ilor prin aIisarea notelor n sediul
Iacult|i si on-line, prin utilizarea site-ului Iacult|ii;
- Contesta|iile se vor solu|iona n maxim 24 de ore de la aIisarea rezultatelor;
i) Strategii de studiu recomandate
Se recomand parcurgerea sistematic a modulelor cuprinse n cadrul cursului, punndu-se
accent pe pregtirea individual continu a studentilor si pe evalurile Iormative pe parcursul
semestrului. Se recomand cursan|ilor alocarea unui numr de cel pu|in 48 de ore pentru
parcurgerea si nsusirea cunostin|elor necesare promovrii cu succes a acestei discipline. Sunt
necesare, de asemenea, aproximativ 12 de ore n vederea documentrii si elaborrii temelor de
control ce vor Ii prezentate de ctre Iiecare student.
6
Observajii:
Prezentul material nu este suIicient pentru promovarea examenului. Trebuie parcurs
ntreaga program cu bibliograIia corespunztoare.
II. Suportul de curs (Studiu individual)
Modul 1: Conceptul de gimnastic
a) Scopul yi obiectivele modulului
Scopul acestui modul este Iamiliarizarea cursantului cu conceptul de gimnastica.
Se vor atinge urmtoarele obiective:
DeIinirea gimnasticii
Prezentarea ramurilor si mijloacelor gimnasticii;
Prezentarea caracteristicilor speciIice gimnasticii;
Prezentarea sarcinilor gimnasticii
b) Schema logic a modulului
Acest modul este compus din patru subcapitole: primul subcapitol are ca scop
eviden|ierea conceptului de gimnastic ce nseamn, cum este interpretat aceasta de ctre
mai mul|i autori.
Al doilea subcapitol are ca scop eviden|ierea ramurilor si principalelor grupe de
mijloace apartinand gimnasticii, al treilea subcapitol are ca scop prezentarea caracteisticilor
gimnasticii, n timp ce n al patrulea subcapitol sunt eviden|iate sarcinile gimnasticii.
c) Coninutul informaional detaliat
1.1. Definirea conceptului de gimnastica
Gimnastica const din exerci|ii metodice, conduse dup un plan sistematic si dup
reguli anumite n vederea conservrii snt|ii si a sporirii capacit|ilor Iiziologice ale
corpului omenesc, implicit a celor psihice, voin|, curaj, etc. (Kiri|escu, C., Palestrica, 1964,
p.17)
,,Sistem de exerci|ii aplicat analitic sau global care inIluen|eaz selectiv si cumulativ
aparatul locomotor, n vederea perIec|ionrii miscrilor corpului omenesc, a Iormrii |inutei
corecte. (Srotescu, A., Podlaha, R., Terminologia gimnasticii, 1974, p. 21)
,, Gimnastica reprezint un sistem special de exerci|ii Iizice naturale si create care
urmresc ntrirea snt|ii, inIluen|area selectiv si precis a aparatului locomotor,
dezvoltarea Iizic armonioas, dezvoltarea calit|ilor motrice, Iormarea si perIec|ionarea
capacit|ii de miscare a omului (Eekete, J. Gimnastica de baz, acrobatic si srituri, 1996,
p.11).
7
1.2. Ramurile si mijloacele gimnasticii
1.3. Caracteristicele gimnasticii
1. Gimnastica constituie unul din cele mai importante mijloace ale educa|iei Iizice.
Ea dispune de o teorie proprie, de mijloace si Iorme speciIice de organizare si de o metodic
proprie a procesului de predare.2. Are un con|inut extrem de bogat si adaptabil tuturor
categoriilor de executan|i, indiIerent de vrst, sex sau grad de pregtire.
3. Datorit caracterului analitic a multor miscri, gimnastica exercit o inIluen|
precis si selectiv asupra organismului. Exerci|iile se pot selec|iona analitic cu localizarea
exact la:
- un anumit segment corporal (bra|, picior etc. );
- o articula|ie (genunchi, coloan etc. );
- la o grup sau mai multe grupe musculare.
4. Gimnastica presupune executarea miscrilor cu maximum de corectitudine,
precizie, localizare, amplitudine.
5. Practicarea gimnasticii determin:
a. o stpnire elementar si multilateral a aparatului locomotor n condi|ii
obisnuite si neobisnuite;
b. dezvolt aptitudini psiho-comportamentale generale, cum sunt:
- inteligen|a motric
- capacitatea de nv|are si de execu|ie
- capacitatea de mobilizare a energiei
- capacitatea de reIacere Iizic si psihic.
c. dezvolt cele mai importante aptitudini psiho-motrice, cum sunt:
coordonarea, lateralitatea, echilibrul, percep|ia kinestezic si spa|io-temporal.
6. Prin con|inutul speciIic, gimnastica contribuie si la dezvoltarea unor calit|i
psihice volitive ca: drzenia, perseveren|a, rezisten|a la oboseal si durere, etc.
7. Prin ajutorul acordat partenerului n procesul de nv|are se dezvolt:
- spiritul de colaborare;
GMNASTCA
Ramuri i mijloace
Gimnastica de baz
Ex. de fronti ordine
Ac|iuni pe loc
legate de forma|ie
Forma|ii de adunare
Forma|ii de lucru
Ac|iuni din deplasare
Forma|ii de mar
ntoarceri din deplasare
Deplas
ri n figuri
Schimbri n cadrul
coloanei de mar
Ex. de dezvoltare fizi
Ex. libere simple
|
i complexe
Ex. cu caracter
de for
Ex. cu caracter
de mobilitate
Ex. cu caracter
derelaxare
Ex. cu obircte
Baston
Minge
Gantere
Mciuci
Extensor
Obiecte
improvizate
Ex. cu
a
i la
aparate
Scara fix
Banca cu
crucior
Scripe|
Helcometru
Benzi de cauciuc
Aparate
complexe
Ex. cu partener
Ex. aplicative
Nespecifice:
Mers
Alegare
S
|i
Trac|iuni
rituri
Aruncri
Trre
Transport
de greut
i
prinderi
Specifice:
Echilibru
C
i
mpingeri
Parcursuri
de obstacole
nsuirea bazelor generale ale micrii, parametri
spa|io-temporali (ritm, tempo, grad de ncordare)
Gimnastica de performan|
Acrobatic
ndividual:
static
n grup:
perechi
piramide
La aparate
speciale:
plas
dinamic
roat
trambulin
bascul
Ritmic
sportiv
ndividual:
liber
cu obiecte
Ansamblu:
liber
cu obiecte
Gimnastic
rtistic

a
Masc.:
Sol
Cal
nele
Srit
Paral
Bara
Fem.:
Srit
Paral
Gimnastic
aerobic
Tradi|ional
Competi|ional
ndividual
Perechi mixte
Trio
Gimnastica
aplicat
Fig, 1,1, Ramurilei mijloacele gimnasticii (Rusu, ., Pacan, ., Grosu, E., Cucu, V., 1998)
rare |
Brn
Sol
G.
pt.
igienic
|ie
G. Medical
G. n produc
G. alte ranuri
sportive
Forma|ia |iuni i no
8
- solidaritatea;
- capacitatea de autoapreciere;
- sim|ul rspunderii colective;
- spiritul de observa|ie si altele.
8. Eoloseste pe o scar larg acompaniamentul muzical, dezvolt sim|ul ritmului si
expresivitatea miscrii.
9. Gimnastica cere o |inut corect estetic se reIer la atitudinea Iizic a corpului
n diIerite pozi|ii si miscri.
10. Obligativitatea Iormei de execu|ie. n gimnastic, valoarea si eIortul execu|iei
sunt determinate att de con|inutul ( diIicultatea, complexitatea) exerci|iului, ct si de Iorma
sub care el a Iost executat.
Eorma de execu|ie trebuie s Iie:
- precis;
- corect;
- estetic;
- expresiv;
- stabil.
1.4. Sarcinile gimnasticii
Cele mai importante sarcini sunt :
Asigurarea condi|iilor optime pentru:
ntrirea snt|ii
dezvoltarea corect si armonioas a organismului.
S contribuie la dezvoltarea capacit|ilor motrice condi|ionale, coordinative si
intermediare.
Prin mijloacele speciIice de care dispune, Iormeaz capacitatea individului de
a-si relaxa diIerite grupe musculare sau ntregul corp, relaxare necesar dup
diIerite activit|i cotidiene.
S dezvolte principalele Iunc|ii ale organismului care s asigure baza snt|ii
si capacit|ii de munc.
Eormarea si dezvoltarea |inutei corecte si expresive a miscrilor, contribuind
astIel la educarea estetic a executan|ilor.
Corectarea unor atitudini deIiciente si combaterea inIluen|ei negative asupra
organismului, datorate unor activit|i proIesionale unilaterale.
Corectarea unor deIicien|e motorii rezultate ca urmare a unor traumatisme.
Men|inerea si dezvoltarea capacit|ii Iizice la vrst naintat.
Asigurarea unui suport Iizic corespunztor altor discipline sportive.
Prin mijloacele sale, gimnastica determin nsusirea tehnicii de baz a oricror
miscri.
d) Sumar
n cadrul acestui modul s-au realizat obiectivelor men|ionate anterior.
e) ntrebri recapitulative yi teme de control
1. Preciza|i ramurile gimnasticii.
2. Enumera|i principalele grupe de mijloace apar|innd gimnasticii de baz.
3. Dati exemple de mijloace din Iiecare ramur a gimnasticii
9
4. Eaceti o comparatie intre caracteristicile gimnasticii si ale unei alte ramuri sportive
cunoscute, la alegere
f) Bibliografie modul
Pascan,I., 2006, Gimnastica n scoal, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 7-9.
Eekete, J., 1996 Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile Crican, Oradea
Pag. 11- 19
Modul 2: Terminologia gimnasticii
Scopul acestui modul este prezentarea principalelor termeni Iolosi|i n gimnastic
pentru denumirea pozi|iilor, miscrilor si exerci|iilor.
Ca obiective, se vor atinge urmtoarele:
Prezentarea cerin|elor terminologiei;
Prezentarea planurilor si axelor n care se execut miscrile;
Determinarea pozi|iei si locului executantului Ia de aparat;
Prezentarea pozi|iilor Iundamentale ale corpului uman;
nsusirea pozi|iilor si miscrilor segmentelor corpului;
Prezentarea regulilor de descriere a pozi|iilor, miscrilor, exerci|iilor si
de alctuire a complexelor de exerci|ii;
Prezentaea graIic (desenarea) a pozi|iilor;
Prezentarea semnelor Iolosite si a semniIica|iei lor n desenarea si
desciIrarea exerci|iilor
b) Scurt recapitulare a conceptelor prezentate anterior
n cadrul primului modul au Iost prezentate conceptul de gimnastic, ramurile si mijloacele
gimnasticii, caracteristicile si sarcinile gimnasticii.
Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor Iolosi|i pentru:
a. denumirea pozi|iilor;
b. denumirea miscrilor;
c. denumirea exerci|iilor;
d. modalitatea de reprezentare si descriere a pozi|iilor, miscrilor si exerci|iilor.
Cerinele terminologiei
Pentru ndeplinirea Iunc|iei de comunicare, terminologia gimnasticii trebuie s
respecte anumite cerin|e de baz, cum sunt:
1. S respecte particularitjile de limb. n denumirea unei pozi|ii sau miscri, s
utilizeze cuvinte din Iondul lexical principal.
2. S Iie ytiinjific, dar n acelasi timp yi accesibil.
3. S Iie unitar s aib acelasi n|eles n toate domeniile activit|ilor corporale.
4. S Iie precis, pentru a evita interpretri diIerite ale unor termeni.
10
5. S Iie clar, s oglindeasc ct mai real imaginea miscrii.
6. S Iie concis. Descrierea terminologic s Iie scurt, s nu con|in elemente
suplimentare sau s ngreuneze n|elegerea termenului.
- Miscarea de ridicare ( sau balansarea ) a bra|elor, a piciorului de obicei se
execut cu membrele ntinse.
- Pentru a respecta cerin|a conciziei se pot Iolosi anumi|i termeni conven|ionali,
cum sunt: ,, podul ,, sIoara , ,, roata ,, srituri ca mingea
- Se pot utiliza termeni sugestivi, cum sunt: mersul piticului, mersul ursului,
mersul pianjenului, tvlugul, senila etc.
7. S serveasc drept mijloc de comunicare internajional -- termenii care poart
numele sportivilor (gimnastilor ) care au executat prima dat , ntr-un concurs oIicial,
elementele respective, cum sunt; Danilova, Ginger, Comneci, Kovacs, Drgulescu,
Diamidov, Endo, Tsukahara, Stalder, etc.
Planurile yi axele n care se execut miycrile
Planul frontal - mparte corpul ntr-o parte anterioar si una posterioar. Miscri
posibile: pas lateral spre stnga sau spre dreapta, ndoirea trunchiului lateral spre stnga sau
spre dreapta, ridicarea bra|elor lateral, etc.
Planul sagital - este perpendicular pe planul Irontal si mparte corpul ntr-o parte
stng si una dreapt. Miscri posibile: pas nainte sau napoi, ndoirea trunchiului nainte sau
napoi, balansri de bra|e nainte si napoi, etc.
Planul orizontal - este perpendicular pe cele dou planuri prezentate si mparte
corpul ntr-o parte superioar si una inIerioar. Miscri posibile sunt: rotri de trunchi,
rsucirea trunchiului, ntoarceri de diIerite grade, etc.
Axul longitudinal este linia imaginar care strbate corpul de la crestet la clcie.
Exemple de miscri: ntoarceri spre stnga sau dreapta, piruete, etc.
Axul transversal este linia imaginar care uneste cele dou puncte acromiale ale
articula|iei scapulo-humerale. Exemple de miscri: rostogolire nainte sau napoi, salt nainte
sau napoi, etc.
Axul sagital sau antero-posterior este linia imaginar care strpunge corpul din
partea anterioar spre cea posterioar. Exemple de miscri pot Ii: roata lateral, salt lateral,
etc.
Poziia yi locul executantului fa de aparat
Se iau n considerare:
axul principal al aparatului;
axul transversal al executantului;
orientarea corpului Ia| de aparat Iacial, dorsal sau costal;
locul Ia| de aparat la capt, la mijloc, interior, exterior.
Pornind de la aceste considerente, ne ntlnim cu dou situa|ii principale:
situa|ii longitudinale;
situa|ii transversale.
Poziia longitudinal. Vorbim despre aceast situa|ie atunci cnd axul principal al
aparatului si axul transversal al executantului se gsesc n pozi|ii paralele. n acest caz n
Iunc|ie de orientarea corpului avem:
a. Iacial longitudinal;
b. dorsal longitudinal;
c. costal dreapta longitudinal;
d. costal stnga longitudinal.
11
Poziia transversal. Ne aIlm n aceast situa|ie atunci cnd axul principal al
aparatului si axul transversal al executantului se gsesc n pozi|ii perpendiculare. n Iunc|ie de
orientarea corpului putem avea:
a. Iacial transversal;
b. dorsal transversal;
c. costal dreapta transversal;
d. costal stnga transversal.
Poziiile corpului
A. Poziii fundamentale
- stnd;
- pe genunchi;
- asezat;
- culcat;
- atrnat;
- sprijinit.
I. Stnd
Caracteristici:
- Este o pozi|ie biped, ortostatic;
- Greutatea corpului este repartizat n mod egal pe ambele picioare;
- Picioarele sunt apropiate si ntinse, clciele lipite, vrIurile deprtate la
aproximativ o l|ime de talp;
- Trunchiul este men|inut drept, abdomenul supt, toracele usor ridicat, umerii pe
aceeasi linie;
- Capul se |ine drept, brbia usor ridicat, privirea nainte;
- Bra|ele sunt ntinse, lipite de corp, palmele de asemenea, ntinse, degetele
apropiate si n contact cu partea lateral-extern a coapselor; - Pozi|ia , stnd din gimnastic
este estetic si Iiziologic. Exersat sistematic, are inIluen| pozitiv asupra Iormrii |inutei
corecte si eIecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului.
Poziii derivate din ,stnd
a. Stnd pe vrIuri;
b. Stnd pe clcie;
c. Stnd cu genunchii usor ndoi|i;
12
d. Stnd cu genunchii mult ndoi|i ghemuit;
e. Stnd cu picioarele deprtate lateral;
I. Stnd deprtat n plan antero-posterior cu piciorul stng nainte;
g. Stnd Iandat nainte;
h. Stnd Iandat lateral;
i. Stnd Iandat napoi (pozi|ia de aprare);
j. Stnd cu picioarele ncrucisate, stngul peste dreptul;
k. Stnd pe un picior, cellalt (pe vrI) sprijinit nainte;
l. Stnd pe un picior, cellalt ridicat nainte;
m. Stnd pe un picior, cellalt ridicat napoi;
n. Stnd pe un picior usor ndoit, cellalt ndoit ridicat napoi;
o. Stnd pe un picior, cellalt vrI sprijinit pe banca de gimnastic.
II. Pe genunchi
l m n o
g
h i j k
d e f
a b c
13
Caracteristici:
- Picioarele sunt ndoite din articula|ia genunchilor n unghi drept;
- Contactul pe supraIa|a de reazem se realizeaz cu genunchii, cu partea anterioar
a gambelor si cu regiunea superioar a labelor;
- Picioarele sunt apropiate, clciele lipite, vrIurile ntinse;
- Segmentul vertical ( de la cap la gambe ) are o |inut dreapt, similar cu cea a
pozi|iei , stnd.
Poziii derivate din , pe genunchi
a. Stnd pe genunchi cu genunchii deprta|i;
b. Stnd pe genunchi cu clciele deprtate;
c. Stnd pe genunchi cu picioarele deprtate;
d. Stnd pe un genunchi, cellalt sprijinit nainte;
e. Stnd pe un genunchi, cellalt ridicat lateral;
I. Stnd pe un genunchi, cellalt ridicat napoi;
g. Stnd pe genunchi, asezat pe clcie;
h. Stnd pe genunchi, asezat pe clcie cu genunchii deprta|i.
III. Ayezat
Caracteristici:
- n aceast pozi|ie corpul Iormeaz dou segmente, unul vertical de la crestet la
sezut, si altul orizontal de la sezut la clcie;
- Sprijinul corpului are loc pe bazin si regiunea posterioar a picioarelor;
- Capul, trunchiul, spatele, umerii pstreaz aceeasi atitudine ca n pozi|ia ,stnd;
- Bra|ele sunt situate lng corp si usor ndoite din coate;
- Palmele, avnd degetele apropiate si ntinse, sunt asezate pe supraIa|a de reazem,
alturi de sezut.
Poziii derivate din ,ayezat
e f
g
h
a b c d
14
a. Asezat sprijinit napoi;
b. Asezat deprtat;
c. Asezat cu picioarele ncrucisate, dreptul peste stngul;
d. Asezat cu picioarele ndoite
e. Asezat cu picioarele ndoite si deprtate;
I. Asezat ghemuit;
g. Asezat ,turceste cu picioarele ncrucisate;
h. Asezat echer;
i. Asezat echer deprtat;
j. Asezat sprijinit costal dreapta
IV. Culcat
Caracteristici:
- n gimnastic scolar pozi|ia de culcat este clinostatic, cu Ia|a n sus;
- Corpul este ntins, cu partea sa dorsal n contact aproape total cu supraIa|a
de reazem;
- Picioarele sunt apropiate si ntinse cu vrIurile unite;
- Bra|ele sunt ntinse, lipite de corp, degetele apropiate.
n Iunc|ie de orientarea corpului spre supraIa|a de reazem deosebim:
- culcat dorsal;
- culcat Iacial;
- culcat costal.
Poziii derivate din ,culcat
a. Culcat dorsal cu picioarele deprtate;
b. Culcat dorsal cu picioarele ndoite;
h i j
e f
g
a b c d
15
c. Culcat dorsal cu picioarele ridicate nainte la 45;
d. Culcat dorsal cu corpul rsturnat ndoit;
e. Culcat Iacial cu picioarele deprtate;
I. Culcat Iacial cu un picior ridicat napoi;
g. Culcat costal stnga;
h. Culcat costal stnga cu piciorul drept ridicat lateral;
i. Culcat costal cu picioarele deprtate n plan antero-posterior.
V. Atrnat
Caracteristici:
- Este o pozi|ie suspendat a corpului, sus|inut de un aparat sau o instala|ie n
majoritatea cazurilor cu ajutorul prizei minilor;
- Centrul general de greutate al corpului se gseste sub punctul de apucare (sau de
ag|are) ;
- n aceast postur corpul se gseste ntr-o pozi|ie de echilibru stabil;
- Umerii se gsesc sub nivelul apucrii;
- Bra|ele, trunchiul si picioarele apropiate sunt complet ntinse;
g
h
i
d
e f
a b c
16
- n Iunc|ie de pozi|ia corpului n spa|iu deosebim: atrnat pe vertical, atrnat pe
orizontal si atrnat rsturnat.
Poziii derivate din ,atrnat
a. Atrnat cu bra|ele ndoite;
b. Atrnat cu genunchii ndoi|i;
c. Atrnat dorsal;
d. Atrnat rsturnat ndoit;
e. Atrnat rsturnat;
I. Plans Iacial (atrnat cu corpul la orizontal);
g. Plansa dorsal;
h. Atrnat ag|at la genunchi;
i. Atrnat si ag|at cu vrIurile picioarelor (cuib).
JI. Sprijin
g h i
d
e
f
a b c
17
Caracteristici:
- Executantul se gseste cu toat greutatea corpului sus|inut numai n bra|e;
- Centrul general de greutate al corpului se gseste de obicei deasupra
punctelor de sprijin;
- Umerii se aIl, de asemenea, deasupra punctelor de reazem;
- Bra|ele sunt ntinse pe lng corp, spatele drept si umerii mpinsi n jos;
- Picioarele sunt ntinse si apropiate;
- Corpul este drept, capul usor ridicat;
- n aceast pozi|ie corpul executantului se gseste n echilibru instabil.
Poziii derivate din ,sprijin
a. Sprijin dorsal la bara Iix;
b. Sprijin transversal, ntre bare, la paralele;
c. Sprijin longitudinal, n aIar, la paralele.
d. Sprijin echer la paralele;
e. Sprijin transversal cu bra|ele ndoite la paralele;
I. Sprijin plutitor la paralele;
g. Sprijin lateral la inele ( cruce );
h. Sprijin lateral sagital la inele;
i. Sprijin lateral rsturnat la inele:
B. Poziii mixte:
- sprijin ghemuit;
- sprijin pe genunchi;
- sprijin culcat;
g
h i
d e f
a b c
18
- atrnat stnd;
- atrnat sprijinit;
- atrnat culcat.
I. Sprijin ghemuit
Poziii derivate din , sprijin ghemuit
a. Sprijin ghemuit cu picioarele deprtate;
b. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ntins nainte;
c. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ntins napoi;
d. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ntins lateral;
e. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat nainte;
I. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat napoi;
g. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat lateral.
II. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme )
Derivate din poziia , sprijin pe genunchi
a. Sprijin pe genunchi cu genunchii deprta|i;
b. Sprijin pe genunchi, asezat pe clcie;
c. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit nainte;
d. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit napoi;
e f
g
a b c d
19
e. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit lateral;
I. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins si ridicat nainte;
g. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins si ridicat napoi;
h. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins si ridicat lateral.
III. Sprijin culcat
Derivate din ,sprijin culcat
a. Sprijin culcat Iacial;
b. Sprijin culcat dorsal;
c. Sprijin culcat costal dreapta;
d. Sprijin culcat costal stnga;
e. Spijin culcat Iacial cu picioarele deprtate;
I. Sprijin culcat dorsal cu un picior ridicat;
g. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat lateral;
h. Sprijin culcat Iacial nalt;
i. Sprijin culcat Iacial adnc;
g
h i
d e f
a b c
e f
g
h
a b c d
20
j. Sprijin culcat dorsal nalt;
k. Sprijin culcat costal nalt.
l. Sprijin culcat costal adnc.
IJ. Atrnat stnd
Exemple de atrnat stnd:
a. Atrnat stnd Iacial la bara Iix;
b. Atrnat stnd dorsal la bara Iix;
c. Atrnat stnd costal - stnga la inele;
d. Atrnat stnd costal dreapta la scara Iix, piciorul stng ridicat lateral, mna
stnga pe
sold;
e. Atrnat stnd Iacial, cu corpul ndoit la scara Iix.
J. Atrnat sprijinit
Exemple:
d e
a b c
j
k l
21
a. Atrnat pe bara nalt, sprijinit pe bara joas la paralele inegale;
b. Atrnat sprijinit la scara Iix cu corpul pe orizontal.
JI. Atrnat culcat
Exemple:
a. Atrnat pe bara nalt, la paralele inegale, culcat Iacial pe bara joas;
b. Atrnat pe bara nalt, la paralele inegale, culcat dorsal pe bara joas;
c. Atrnat la scara Iix, culcat dorsal pe lada de gimnastic
Poziiile yi segmentele corpului
I. Pozijiile yi miycrile capului
Pozi|iile capului:
- aplecat nainte;
- aplecat napoi ( extensie );
- aplecat lateral spre stnga;
- aplecat lateral spre dreapta;
- rsucit spre stnga;
- rsucit spre dreapta;
- aplecat si rsucit;
- rsucit si aplecat.
Miscrile capului:
- aplecare nainte;
- aplecare napoi;
- aplecare spre stnga;
- aplecare spre dreapta;
- rsucire spre stnga;
- rsucire spre dreapta;
- rotare spre stnga;
- rotare spre dreapta;
- balansare lateral.
a b c
a b
22
II. Pozijiile yi miycrile brajelor
Pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii principale:
a. bra|ele jos;
b. bra|ele nainte;
c. bra|ele lateral;
d. bra|ele sus.
Pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii intermediare:
a. bra|ele lateral-jos;
b. bra|ele lateral-sus;
c. bra|ele nainte-jos;
d. bra|ele nainte-sus;
e. bra|ele napoi-jos;
I. bra|ele napoi-sus;
g. bra|ele pe diagonal.
Pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii oblice:
a. oblic-nainte-lateral-jos;
b. oblic-nainte-lateral-sus;
c. oblic-napoi-lateral-jos;
d. oblic-napoi-lateral-sus.
e f
g
a b c d
a b c d
23
e. bra|ele napoi-jos;
I. bra|ele napoi-sus;
g. bra|ele pe diagonal.
Pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii oblice:
a. oblic-nainte-lateral-jos;
b. oblic-nainte-lateral-sus;
c. oblic-napoi-lateral-jos;
d. oblic-napoi-lateral-sus.
Pozi|iile bra|elor ndoite la 90:
a. bra|ele lateral, antebra|ele nainte;
b. bra|ele lateral, antebra|ele sus;
c. bra|ele nainte, antebra|ele sus;
d bra|ele jos, antebra|ele nainte.
e. bra|ele lateral, antebra|ele jos.
c d e
a b
a b c d
e f
g
a b c d
24
Pozi|iile bra|elor ndoite complet:
a. mini pe coapse;
b. mini pe sold;
c. mini pe umeri;
d. mini la piept;
e. mini pe crestet;
I. mini la ceaI;
g. mini la spate.
Pozi|iile bra|elor combinate sau mixte:
a. pozi|ia bra|elor n , S;
b. bra|ele ncrucisate nainte-jos;
c. mna stnga la piept, bra|ul drept lateral;
d. bra|ul drept lateral, bra|ul stng sus;
e. mna stng pe sold, bra|ul drept coroan sus.
Miycrile brajelor
Miscrile speciIice bra|elor au loc n urmtoarele articula|ii: articula|iile degetelor,
pumnilor, coatelor si a celor scapulo-humerale. Miscrile pot Ii executate n diIerite planuri si
c d e
a b
e f
g
a b c d
25
n jurul unor axe. Cele mai cunoscute miscri sunt de: ndoire si ntindere; ridicare si
coborre; deprtare-apropiere; balansare n diIerite direc|ii; rotare; rsucire; ducere;
ncrucisare; Iluturare.
III. Poziiile yi miycrile trunchiului
Poziiile trunchiului:
a. drept;
b. aplecat la 45;
c. aplecat la 90;
d. ndoit nainte;
e. ndoit lateral spre stnga;
I. ndoit lateral spre dreapta;
g. ndoit napoi ( n extensie );
h. rsucit spre stnga;
i. rsucit spre dreapta;
j. aplecat rsucit;
k. rsucit aplecat;
l. ndoit rsucit;
m. rsucit ndoit.
k l m
h i
j
d e f
g
a b c
26
Miscrile trunchiului:
- aplecare (numai nainte);
- ndoire: nainte, lateral spre stnga, lateral spre dreapta si napoi (extensie );
- rsucire: spre dreapta si spre stnga;
- ridicare;
- coborre;
- rotare;
- aplecare cu rsucire;
- ndoire cu rsucire;
- rsucire cu aplecare;
- rsucire cu ndoire;
- val;
- balansare.
Miscrile membrelor inIerioare:
Membrele inIerioare pot executa un numr mare de miscri, n planuri diIerite. Cele
mai cunoscute miscri sunt de:
- ndoire ntindere;
- ridicare coborre;
- balansare;
- deprtare apropiere;
- rsucire;
- psire;
- ncrucisare;
- ducere;
- Iandare;
- IorIecare;
- pedalare.
IV. Reguli de descriere a poziiilor
Pentru descrierea pozi|iilor, succesiunea cuvintelor Iolosite este urmtoarea:
a. Primul cuvnt exprim denumirea pozijiei fundamentale (sunt n numr de
sase);
b. Al doilea cuvnt si urmtoarele denumesc pozi|iile segmentelor care nu se
gsesc n situa|iile obisnuite a pozi|iei Iundamentale, numite pozijii derivate, n succesiunea
lor, ncepnd de la punctul (supraIa|a) de sprijin adic de la picioare si se continu cu
trunchiul, bra|ele si capul pentru primele patru pozi|ii Iundamentale (stnd, pe genunchi,
asezat si culcat).
Pentru ultimele dou pozi|ii Iundamentale, atunci cnd corpul se gseste n
pozi|ia sprijin sau atrnat, descrierea ncepe de la priz spre extremitatea opus (de obicei spre
picioare).
Exemple:
- Stnd pozi|ia Iundamental ), deprtat, bra|ele lateral (pozi|ii derivate).
27
- Culcat dorsal ( pozi|ia Iundamental ), picioarele deprtate, bra|ele sus ( pozi|ii
derivate).
- Asezat, picioarele ndoite si deprtate, bra|ul stng nainte, mna dreapta pe sold.
- Atrnat, cu bra|ele ndoite, la bara Iix, picioarele deprtate.
V. Reguli de descriere a miycrilor
Pentru descrierea miscrilor, ordinea n care se Iolosesc cuvintele este urmtoarea:
a. denumirea micrii primul cuvnt ( ndoire, aplecare, ridicare, etc);
b. segmentul (partea corpului sau a corpul ntreg) care va efectua micarea
(bra|ul, capul, trunchiul, etc.);
c. direcjia de deplasare a segmentului (sau a corpului ntreg );
d. po:ijia final.
Exemple:
- Ridicarea (a) bra|elor (b) prin nainte (c) sus (d).
- Balansarea piciorului nainte pn la orizontal.
- ndoirea trunchiului spre stnga.
n cazul miscrilor compuse si complexe mai multe segmente particip deodat la
eIectuarea unei ac|iuni se descriu, conIorm regulii de mai sus, miscrile eIectuate de Iiecare
segment n parte, ncepnd cu picioarele si continund cu trunchiul, bra|ele si capul - dac
28
miscrile sunt eIectuate din primele patru pozi|ii Iundamentale si de la priz spre
extremit|i, pentru ultimele dou.
Exemple:
- Pas lateral stnga cu aplecarea trunchiului nainte si ridicarea bra|elor lateral;
- ndoirea usoar a piciorului drept, balansarea stngului nainte cu ridicarea bra|ului
drept sus si mna stnga pe sold.
VI. Reguli de descriere a exerciiilor
Acestea presupun Iolosirea urmtoarelor succesiuni de cuvinte:
a. se descrie po:ijia inijial din care ncepe exerci|iul, ncepnd cu liter mare, iar
la sIrsit se pun dou puncte; b. se descrie fiecare timp din care este Iormat exerci|iul,
Iolosind regulile de descriere a miscrilor. Timpii se scriu cu ciIre arabe,iar descrierea
miscrilor cu litere mici. La sIrsitul Iiecrui timp descris se pune punct si virgul ( ca semn
de punctua|ie ); c. ultimul timp al Iiecrui exerci|iu reprezint pozi|ia Iinal, care poate
coincide cu pozi|ia ini|ial a exerci|iului. La sIrsitul descrierii ultimului timp se pune punct.
Dac exerci|iul se eIectueaz si pe partea opus sau cu cellalt segment acest lucru trebuie
speciIicat idem pe partea opus.
Exemple pentru descrierea exerciiilor:
- Stnd:
1. ridicarea bra|elor nainte;
2. pas lateral stnga cu ducerea bra|elor lateral;
3. ndoirea trunchiului lateral stnga, cu minile pe solduri;
4. revenire n pozi|ia ini|ial;
5 8 idem 1 4 spre partea opus (se repet ex. spre dreapta).
- Stnd, deprtat, bra|ele lateral:
- 1,2 ndoirea trunchiului spre stnga, cu arcuire de 2x, mini pe solduri;
4 1
+
2 3
29
- 3,4 idem 1,2 pe partea opus (spre dreapta ).
VII. Reguli de descriere yi de alctuire a complexelor de exerciii
a. Se numeroteaz exerci|iile, n ordine, cu ciIre romane;
b. Se descrie Iiecare exerci|iu conIorm regulilor de descriere a exerci|iilor;
c. Exerci|iile se ordoneaz n Iunc|ie de scopul urmrit si se esaloneaz ntr-o ordine
prestabilit, si anume:
- exerci|ii usoare pentru cap si bra|e ;
- exerci|ii pentru trunchi (abdomen, spate, pr|ile laterale);
- exerci|ii pentru picioare.
Precizri:
Trebuie s Iie un raport optim ntre exerci|iile cu caracter de mobilitate si ntindere,
exerci|iile cu caracter de Ior| si de relaxare, executate din diIerite pozi|ii ini|iale. La nceput
se introduc exerci|iile simple. n continuare se Iolosesc miscri compuse si complexe, care se
adreseaz la mai multe segmente (pr|i ale corpului) n acelasi timp. Complexele se termin
cu exerci|ii eIectuate (de obicei) din pozi|ia stnd, ale cror miscri de baz sunt sriturile. Un
complex este alctuit din 8 -10 sau 12 exerci|ii n Iunc|ie de vrsta, nivelul de pregtire
motric a executan|ilor, obiectivele opera|ionale stabilite pentru lec|ie, etc.
Exemple:
Exerci|iul I
Stnd:
1. ridicarea bra|elor nainte;
2. rotarea bra|elor nainte;
3. rotarea bra|elor napoi;
4. coborrea bra|elor jos.
Exerci|iul II
Stnd, deprtat, bra|ele sus:
1. extensia trunchiului;
4 1 2 3
2X +(2X)
30
2. ndoirea trunchiului cu asezarea palmelor pe sol;
3. ndoirea trunchiului spre stnga, mini pe solduri;
4. idem 3 spre dreapta.
Prezentarea grafic a poziiilor
La alctuirea desenelor trebuie respectate anumite reguli:
a. Imaginea desenat se raporteaz Ia| de linia orizontal care reprezint solul.
b. Imaginea poate Ii desenat n ntregime pe linia solului, n ntregime deasupra
liniei sau cu o parte deasupra si cealalt parte dedesubtul liniei.
c. n desen trebuie s se pstreze propor|iile corpului. Aceste propor|ii sunt
urmtoarele:
- capul reprezint a saptea parte a nl|imii corpului;
- membrele inIerioare jumtate din corp (3,5 pr|i);
- trunchiul reprezint 2,5 pr|i;
- membrele superioare reprezint 3 pr|i din lungimea corpului.
d. Corpul executantului se reprezint prin desen liniar privit din Ia|, din proIil sau
din spate, n Iunc|ie de cum este mai sugestiv. Aceeasi pozi|ie reprezentat din Ia| sau lateral
nu nseamn c s-a eIectuat o ntoarcere acest lucru se materializeaz prin semne speciale
distincte;
e. Capul vzut din Ia| este reprezentat printr-un cerc, din spate cercul este
umplut, iar din proIil direc|ia de orientare este reprezentat printr-o linioar n mijlocul
circumIerin|ei cercului.
Exemple pentru desenarea corpului privit din fa:
Exemple pentru desenarea corpului privit din lateral:
7
6
5
4
3
2
1
1 2 3 +(4)
31
Exemple pentru desenarea corpului privit din spate:
Semne folosite yi semnificaia lor n desenarea exerciiilor
Semnele utilizate se mpart n trei grupe:
I. semne Iolosite deasupra liniei solului;
II. semne Iolosite dedesuptul liniei solului;
III. semne Iolosite la captul liniei ( n prelungirea liniei orizontale ).
I. Semnele folosite deasupra liniei solului:
1. Linia dreapt, cu sgeat la capt, reprezint direcjia de efectuare a miycrii. Se
deseneaz lng partea corpului care eIectueaz miscarea.
Exemple: a. Stnd: - pas lateral cu piciorul stng n stnd deprtat;
b. Stnd: - pas nainte cu piciorul stng n stnd deprtat sagital;
c. Stnd: - balansarea bra|elor prin nainte sus;
d. Stnd: - pas lateral si ndoirea piciorul stng n stnd Iandat cu
balansarea bra|elor lateral
2. Arcul de cerc cu sgeat la capt se utilizeaz la reprezentarea miycrilor
circulare, eIectuate cu diIerite segmente ale corpului. Sgeta indic sensul de rota|ie, iar
amplitudinea miscrii se exprim n mrimea arcului de cerc, care se termin cu sgeata.
Exemple:
a. Stnd, bra|ele sus: - rotarea bra|elor nainte;
b. Stnd, bra|ele sus: - rotarea bra|elor napoi;
a b c d
32
c. Stnd, bra|ele sus: - rotarea bra|elor spre interior n plan Irontal;
d. Stnd, bra|ele sus: - rotarea bra|elor spre exterior si n jos, n plan Irontal;
e. Stnd, deprtat, trunchiul aplecat nainte, mini pe solduri: - rotarea trunchiului
spre
stnga.
3. Reprezint schimbarea direcjiei prin ntoarcere. Se scrie lng imagine (desen)
ciIra care exprim gradul ntoarcerii, Iolosind unele din semnele prezentate.
Exemple:
a. Stnd: - ntoarcere 180 de grade spre stnga;
b. Stnd: - ntoarcere 90 de grade spre stnga si trecere n sprijin ghemuit;
c. Stnd, genunchii usor ndoi|i, bra|ele napoi jos: - sritur dreapt cu balansarea
bra|elor prin nainte sus si ntoarcere 360 de grade n pozi|ia ini|ial.
4. Linia Irnt pe orizontal se Ioloseste pentru reprezentarea arcuirilor
atunci cnd din desen nu reiese acest lucru. Se deseneaz lng articula|ia n care se
realizeaz arcuirea.
Exemple:
a. Stnd, deprtat, mini pe solduri: - Iandare lateral spre stnga, cu arcuire;
b. Stnd , bra|ele sus: - ndoirea picioarelor,cu arcuire si rotarea bra|elor nainte;
c. Atrnat stnd Iacial la scara Iix: - ndoirea cu arcuire a corpului din
articula|iile coxo- Iemurale.
180
o
90
o
360
o
a b c
O
180 90
o
33
5. Semnul liniei Irnte pe vertical se Ioloseste pentru indicarea btilor din palme
sau picioare (glezne ).
Exemple: a. Stnd, deprtat, bra|ele sus: - btaia palmelor sus;
b. Sprijin culcat Iacial: - impuls din bra|e si btaia palmelor;
c. Asezat, sprijin napoi, picioarele ridicate la 30: btaia gleznelor.
6. Linia orizontal arat priza apropiat sau membrele inferioare cu vrfurile
apropiate.
Exemple:
a. Stnd cu vrIurile apropiate;
b. Atrnat dorsal, la scara Iix, cu priz apropiat;
c. Atrnat, stnd Iacial cu corpul ndoit, la scara Iix, cu priz apropiat.
7. Semiluna ( sau semicercul deschis spre partea de sus ) indic priza de jos.
Exemplu: Atrnat dorsal, la scara Iix, cu priz de jos.
a b c
a b c
a b c
34
8. Semnul ,, deasupra liniei solului se scrie atunci cnd miycarea se execut
numai cu segmentul drept sau ntoarcerea se realizeaz spre dreapta.
Exemple:
a. Stnd: - ridicarea piciorului drept nainte pn la orizontal cu ndoirea
bra|elor, mini pe sold;
b. Stnd, deprtat, bra|ele lateral: - ntoarcere de 90 spre dreapta n stnd.
II. Semnele folosite dedesuptul liniei solului:
1. CiIrele scrise sub linia solului exprim timpii n care sunt realizate miycrile.
Exemple:
a. Stnd:
1. trecere n sprijin ghemuit;
2. prin sritur napoi trecere n sprijin culcat Iacial cu picioarele deprtate;
3. sritura nainte n sprijin ghemuit;
4. ridicare n stnd.
4 1,3 2
1,3 2
1, 2
+
+90
o
a b
35
b. Stnd:
1. aplecarea trunchiului nainte cu ndoirea bra|elor, mini pe solduri;
2. ndoirea trunchiului cu ntinderea bra|elor, minile pe sol;
4. ntinderea picioarelor cu revenire la T2;
5. revenire la T1;
6. revenire n pozi|ia ini|ial.
2. Reprezint o miycare executat n tempo lent yi dureaz mai mult de un timp.
Exemple:
a. Asezat, bra|ele sus:
1 - 2 trecere n culcat dorsal, bra|ele sus;
3 4 ridicarea trunchiului si revenire n P.I.
b. Culcat Iacial, bra|ele sus:
1 3. ridicarea trunchiului napoi sus, n extensie si coborrea bra|elor lateral;
4. coborrea trunchiului n culcat Iacial cu ridicarea bra|elor sus.
3. Semnul ,x" semnific repetarea miycrii (ex: arcuiri, bti din palme etc.)
Exemple:
a. Stnd, bra|ele sus:
3X 2X
4 1-3
3-4 1-2
1-3
1-2
6 1,5 2,4 3
36
1,2 ndoirea trunchiului nainte de 2x;
4. ridicare n stnd.
b. Asezat, sprijin napoi:
1. ridicarea bazinului si ntinderea corpului n sprijin culcat
dorsal;
2,3 ndoirea si arcuirea genunchilor de 2x;
4. revenire n P.I.
4. Semnul reprezint pauz n miycare. Men|inerea unei pozi|ii n timpul
exerci|iului este reprezentat prin ncercuirea timpului (timpilor) respectiv.
Exemple:
a. Culcat dorsal, bra|ele lateral:
1. ridicare n asezat echer;
2-3. men|inerea pozi|iei (pauz de miscare );
b. Stnd:
1-2. ridicarea piciorului stng nainte si a bra|elor sus;
3. men|inerea pozi|iei;
4. revenire n P.I.
4 1, 2-3
1-2 2-3
4 1 2x
2 x 3
37
5. Dou sau mai multe acjiuni efectuate n acelayi timp se reprezint printr-o
acolad si leag imaginile sub care se scrie timpul respectiv.
Exemple:
1,2,3. aplecarea trunchiului nainte, cu arcuire de 3x si
coborrea bra|elor lateral;
4. ndoirea trunchiului, palmele pe sol si ntinderea
corpului n stnd cu bra|ele sus.
b. Stnd:
1. balansarea piciorului stng si a bra|elor lateral cu trecere n stnd Iandat pe
piciorul stng, mini pe sold;
2. revenire n stnd.
6. Semnul se Ioloseste pentru reprezentarea miycrilor efectuate n direcjia opus
sau cu segmentul cellalt. Se scrie un ' naintea timpului miscrii.
Exemple:
a. Sprijin ghemuit:
1. ridicare n stnd pe piciorul drept cu balansarea piciorului stng nainte si
btaia
+(3)
2
1
3x
4
4 1-2, 3
38
palmelor sub genunchi;
2. coborrea piciorului stng si ridicarea bra|elor n stnd cu bra|ele sus;
3. idem T1 dar cu piciorul drept;
4 . revenire la P.I.
1. ridicarea bazinului n sprijin culcat dorsal cu balansarea
piciorului stng nainte;
2. coborrea piciorului stng n sprijin culcat dorsal;
3 idem T1 cu piciorul opus;
4. revenire n P.I.
III. Semnele folosite n prelungirea liniei orizontale :
1. Acest semn reprezint repetarea ntregului exercijiu pe partea
sau direcjia opus.
Exemple:
a. Stnd:
1. pas lateral cu piciorul stng, ridicarea bra|elor lateral;
2. aplecarea trunchiului nainte;
3. idem T1;
4. revenire n P.I.
5- 8. idem 1- 4 pe partea opus (cu piciorul drept).
b. Stnd:
1. balansarea piciorului stng si a bra|elor lateral;
2. trecere n stnd Iandat pe piciorul stng, ndoirea bra|elor,
4 1, 3 2
+
+
4
1, +(3)
2
4
1 , + ( 3 )
2
39
mini pe sold;
3. idem T1;
4. revenire n P.I.
5-8. idem T 1-4 pornind cu piciorul drept.
2. Repetarea ntregului exercijiu conIorm ciIrei scrise dup linia solului.
Exemple:
a. Stnd:
1. aplecarea trunchiului nainte, ridicarea bra|elor
lateral;
2. ndoirea trunchiului coborrea palmelor pe sol;
3. idem T1;
4. revenire n P.I.
b. Culcat dorsal, bra|ele sus:
1-2. ridicarea trunchiului n asezat, coborrea bra|elor lateral;
3-4. revenire n P.I.;
5-6. ridicarea picioarelor la 90;
7-8. coborrea picioarelor cu revenire n P.I.
5x
4 1,3
2
4x
3-4, 7-8 1-2 5-6
5X
4X
2X
4
1,3 2
+
40
3. ntregul exerciiu se execut yi pe partea opus yi se repet conform cifrei.
Exemple:
a. Sprijin culcat Iacial:
1. ntoarcere 180 spre stnga n sprijin culcat dorsal;
2. ntoarcere 180 tot spre stnga n sprijin culcat Iacial;
3. ndoirea bra|elor;
4. ntinderea bra|elor;
5-8. idem T1-4 cu ntoarcere n direc|ia opus.
4x
b. Stnd pe genunchi:
1. ntinderea piciorului stng lateral, ridicarea bra|elor sus;
2. ndoirea si rsucirea trunchiului spre stnga, minile ating
vrIul piciorului
3. idem T1;
4. revenire n PI.
5-8. idem T1-4 pe partea opus pornind cu piciorul drept. 4x
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate:
Cern|ele terminologiei gimnasticii;
Planurile si axele n care se execut miscrile;
Pozi|iile corpului;
Pozi|iile si miscrile segmentelor corpului;
Reguli de descriere a pozi|iilor, miscrilor si exerci|iilor;
Desenarea pozi|iilor;
Semne Iolosite si semniIica|ia lor n desenarea si citirea (desciIrarea)
exerci|iilor.
e) Sarcini yi teme ce vor fi notate
1. Care sunt cerin|ele de baz ale terminologiei gimnasticii?
2. Care sunt planurile si axele n care se execut miscrile corpului si segmentelor
sale? Dati exemple!
3. n ce const diIeren|a dintre pozi|ia longitudinal si cea transversal a
executantului Ia| de aparat? Prezenta|i situa|ii concrete!
4. Enumera|i pozi|iile Iundamentale ale corpului.
4 1, 3 2
+ 4x
2, 4
1 3
+ 4x
180
180
0
0
+4X
41
5. Care este diIeren|a dintre pozi|ia Iundamental ,,sprijin si cea de ,,atrnat?
6. Care sunt principalele grupe de pozi|ii mixte?
7. Da|i exemple de pozi|ii mixte la diIerite aparate de gimnastic.
8. Care sunt pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii principale?
9. Preciza|i pozi|iile bra|elor ntinse pe direc|ii intermediare.
10. Enumera|i cele mai importante miscri ale trunchiului.
11. Care sunt regulile de descriere a exerci|iilor?
12. Preciza|i regulile care trebuie respectate la alctuirea desenelor.
13. Care sunt semnele Iolosite deasupra liniei solului si preciza|i semniIica|ia lor.
14. Care este diIeren|a dintre semnul ,, utilizat deasupra liniei solului si cel
utilizat dedesubtul liniei?
15. Explica|i n ce const diIeren|a dintre semnele Iolosite: ,,1,2 si ,,1-2 sau ,,2x
si
,1-2.
16. Preciza|i semniIica|ia semnului utilizat ---------5x..Da|i exemple concrete!
f) Bibliografie modul nr 2
1. Pascan, I., 2006, Gimnastica n scoal, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 10-46.
2. Eekete, J.,1996, Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile Crican, Oradea, pag.
20 - 67
Modul 3: Exerciii de dezvoltare fizic general;
Scopul acestui modul const n prezentarea conceptului de exerci|ii de dezvoltare
Iizic general, a caracteristicilor si importan|ei lor precum si a celor mai importante criterii
dup care Iot Ii grupate, n scop didactic.
Caracteristicile exerci|iilor de dezvoltare Iizic general;
Eunc|iile exerci|iilor de dezvoltare Iizic general;
ClasiIicarea exerci|iilor de dezvoltare Iizic general.
n cadrul primului modul au Iost prezentate, n primul rnd, obiectivele privind ramurile si
mijloacele gimnasticii, pentru ca apoi, n modulul 2, s Iie precizat terminologia stiin|iIic a
gimnasticii pentru denumirea pozi|iilor, miscrilor si exerci|iilor, valabil pentru orce ramur
sportiv
Exerci|iile de dezvoltare Iizic general ,constituie unul din mijloacele gimnasticii
de baz si sunt Iormate dintr-o mare varietate de miscri create de oameni n scopul
42
dezvoltrii armonioase a organismului din punct de vedere morIologic si Iunc|ional, si pentru
perIec|ionarea posibilit|ilor lui de miscare (Mrcu|, P., Cucu, B., 2005, p. 46).
Datorit diversit|ii Ioarte mari, de-a lungul anilor, aceste exerci|ii au Iost cunoscute
sub denumiri diIerite, ca: exercijii de dezvoltare fizic armonioas, exercijii de pregtire
fizic, exercijii pentru prelucrarea analitic yi selectiv a aparatului locomotor, exercijii
analitice etc.
Toate aceste denumiri ne demonstreaz caracterul larg si aplicabilitatea Ioarte
variat a acestor exerci|ii.
No|iunea de dezvoltare Iizic cuprinde att procesul de crestere, ct si de dezvoltare.
Creyterea reprezint un proces de ampliIicare si acumulare cantitativ, de sporire n
greutate, volum, diametru, lungime etc.
Dezvoltarea presupune adaptarea si perIec|ionarea calitativ a tuturor sistemelor si
organelor, de mbunt|ire a indicilor Iunc|ionali ai acestora.
1. Caracteristicile exerciiilor de dezvoltare fizic general:
Sunt miscri construite, de o Ioarte mare varietate, att din punct de vedere al
inIluen|ei, ct si din punct de vedere al Iormei de execu|ie.
Eiind exerci|ii create, posibilitatea de a modiIica structura miscrilor si a
particularit|ilor eIortului solicitat sunt nelimitate.
Exerci|iile de dezvoltare Iizic sunt analitice, executate cu diIerite segmente
ale corpului, liber si cu ngreunri.
Eiind miscri analitice, inIluen|eaz selectiv capacitatea de contrac|ie si
relaxare a Iiecrui lan| muscular n parte, mresc mobilitatea articula|iilor, suple|ea si
elasticitatea musculaturii segmentelor.
Ele dezvolt o serie de aptitudini psiho-motrice, cum sunt: viteza de reac|ie,
coordonarea, orientarea spa|ial si de timp, etc.
Solicitnd concentrarea aten|iei, spiritul de observa|ie, memoria motric, sim|ul
disciplinei si ordinii, inIluen|eaz n mod Iavorabil latura psihic a executantului.
Permit gradarea precis a eIortului, att din punct de vedere al volumului, ct si al
complexit|ii.
2. Funciile exerciiilor de dezvoltare fizic general
Exerci|iile de dezvoltare Iizic contribuie la:
- Iormarea bazelor generale ale miscrilor (direc|ia, ritmul, tempoul, durata,
amplitudinea, traiectoria, etc.)
- asigurarea dezvoltrii Iizice armonioase;
- pregtirea organismului n vederea eIecturii unor eIorturi;
- dezvoltarea calit|ilor motrice de baz;
- Iormarea si men|inerea reIlexului de postur (|inut corect a corpului );
- prevenirea eIectelor negative ale inactivit|ii;
- corectarea deIicien|elor Iizice;
- recuperare n kinetoterapie;
- nv|area deprinderilor motrice (Iunc|ia metodic ).
3. Clasificarea exerciiilor de dezvoltare fizic
Literatura de specialitate prezint mai multe criterii, n scop didactic. Cele mai
cunoscute criterii sunt:
3.1. Criteriul formei de practicare
- exerci|ii libere;
- exerci|ii cu partener (n perechi si grup);
43
- exerci|ii cu obiecte;
- exerci|ii cu si la aparate speciale.
3.2. Criteriul influenei asupra organismului
- exerci|ii care stimuleaz tonicitatea si troIicitatea musculaturii;
- exerci|ii pentru dezvoltarea analitic a musculaturii segmentelor;
- exerci|ii pentru mbunt|irea Iunc|iei vitale;
- exerci|ii care Iormeaz |inuta corect prin ntrirea reIlexului de postur.
3.3. Dup complexitatea miycrilor efectuate
- exerci|ii simple;
- exerci|ii compuse;
- exerci|ii complexe.
3.4. Criteriul anatomic
- exerci|ii pentru cap si gt;
- exerci|ii pentru bra|e si centura scapulo- humeral;
- exerci|ii pentru trunchi ( abdomen, spate, pr|i laterale );
- exerci|ii pentru membrele inIerioare.
3.5. Criteriul activitii musculare
- exerci|ii pentru dezvoltarea Ior|ei musculare;
- exerci|ii pentru dezvoltarea elasticit|ii musculare si a mobilit|ii
articulare;
- exerci|ii cu caracter de relaxare.
4. Caracteristicile activitii musculare
4.1. Exerciii cu caracter de for
Una din propriet|ile principale ale musculaturii este capacitatea sa de a se
contracta. Aceast activitate se maniIest sub trei Iorme:
- dinamic (izotonic );
- static (izometric );
- combinat (auxotonic ).
a. Contracia dinamic - izotonic; caracteristici:
- scurtarea Iibrelor musculare;
- apropierea si deprtarea segmentelor osoase ntre origine si inser|ie;
- reprezint Iorma cea mai natural pentru dezvoltarea Ior|ei;
- presupune o alternare nln|uit a contrac|iei cu relaxarea;
- se asigur cele mai bune condi|ii de nutri|ie a muschilor activi;
- se creeaz posibilit|i de odihn n timpul activit|ii datorit alternrii
contrac|iei cu relaxarea.
Modalit|i de ac|ionare a Ior|ei dinamice:
- Ior|a de nvingere (contrac|ie concentric );
- Ior|a de cedare (concentra|ia excentric ).
Exerci|iile de dezvoltarea Ior|ei cu caracter dinamic cuprind:
- exerci|ii care utilizeaz greutatea propriului corp sau a segmentelor sale ( ex.:
Ilotri, genoIlexiuni, ridicarea picioarelor din asezat etc. );
- exerci|ii cu partener;
- exerci|ii cu ngreuieri ( gantere, mingi medicinale, etc. );
- exerci|ii cu si la aparate.
b. Contraciile statice - izometrice; caracteristici:
- cresterea tensiunii interne Ir modiIicarea lungimii Iibrei musculare;
- n articula|ie nu se produce miscare;
44
- localizarea precis a eIortului;
- nu se educ motricitatea.
c. Contraciile combinate - auxotonice ( intermediare ):
- Cuprind o Iorm de activitate des ntlnit n gimnastic, care combin
ambele Iorme de maniIestare. Exemple: (a) Ridicare n stnd pe mini din Ior|, la diIerite
aparate si pornind din diIerite pozi|ii ini|iale; (b) din sprijin echer, la inele, trecere prin
coborrea corpului n sprijin lateral (echer sau cu corpul ntins).
Exerci|iile de dezvoltarea Iizic general, Iolosind cele trei modalit|i de contrac|ie,
contribuie la dezvoltarea celor trei Iorme de maniIestare a Ior|ei speciIice gimnasticii:
- Ior|a maximal;
- Ior|a exploziv;
- Ior|a n regim de rezisten|.
Fora maximal se dezvolt:
- prin miscri dinamice executate n tempo lent;
- prin exerci|ii statice men|inute.
Fora exploziv se dezvolt prin:
- miscri dinamice executate n tempo rapid.
Fora n regim de rezisten se realizeaz prin:
- mrirea numrului de repetri n cadrul seriilor.
Factorii care determin valoarea forei:
1. Numrul Iibrelor musculare angrenate n contrac|ie . Valoarea Ior|ei este
direct propor|ional cu numrul Iibrelor angrenate.
2. Grosimea muschiului supraIa|a de sec|iune transversal. Cu ct supraIa|a
de sec|iune transversal a unui muschi este mai mare, cu att si Ior|a pe care o dezvolt este
mai mare.
3. Calitatea proceselor metabolice si a substan|elor energetice existente la
nivelul muschilor.
4. Nivelul de dezvoltare a celorlalte calit|i motrice implicate n eIectuarea
ac|iunii de Ior| vitez, rezisten|, suple|e.
5. ProIilul psihic al individului, puterea lui de concentrare, aten|ie etc. (Eekete,
J., 1996, p.93 94 ).
Cerine metodologice necesare pentru dezvoltarea forei:
a. Greutatea utilizat (ncrctura extern) n dezvoltarea Ior|ei s Iie aleas
corespunztor particularit|ilor individuale.
b. Exerci|iile pentru dezvoltarea Ior|ei s Iie executate n mod sistematic.
c. Exerci|iile Iolosite s depseasc cu mult activitatea obisnuit a muschilor.
d. Mrirea volumului, intensit|ii si complexit|ii eIortului s se realizeze prin:
- modiIicarea pozi|iilor ini|iale;
- mrirea duratei de exersare;
- schimbarea tempoului de execu|ie;
- mrirea sarcinii externe ( ncrcturii ).
e. Structura exerci|iilor destinate dezvoltrii Ior|ei s corespund par|ial sau total
structurii procedeului tehnic propus pentru nv|are.
I. Ritmul, dinamica activit|ii musculare s corespund caracteristicilor si dinamicii
activit|ii muschilor din timpul executrii elementului tehnic.
45
Exemple de exerciii cu caracter de for
Exerci|ii cu caracter de Ior| pentru gt:
- men|inerea unor pozi|ii statice a capului;
- miscri lente, n diIerite direc|ii, cu sau Ir opunerea rezisten|ei din partea
executantului sau partenerului;
- miscri lente sau men|inerea unor pozi|ii ale capului Iolosind obiecte
portative (mingea medicinal, bastonul etc.)
Exerci|ii pentru bra|e:
- ridicri si coborri de bra|e executate n diIerite direc|ii si planuri;
- rotri mici ale bra|elor cu si Ir obiecte;
- trac|iuni cu prize diIerite;
- Ilotri din diIerite pozi|ii ini|iale. Exemple: (a) sprijin pe genunchi, (b) sprijin
culcat nalt, (c) sprijin culcat Iacial, (d) sprijin culcat adnc, (e) sprijin culcat dorsal nalt;
- exerci|ii cu obiecte portative;
- exerci|ii la aparate;
- exerci|ii cu partener.
Exerci|ii pentru trunchi (abdomen, spate, pr|i laterale):
- ndoiri si extensii de trunchi n diIerite direc|ii;
- ridicarea si coborrea trunchiului, din diIerite pozi|ii ini|iale;
- ridicarea si coborrea picioarelor, din diIerite pozi|ii ini|iale;
- men|inerea unor pozi|ii statice, ca de exemplu: sprijin culcat Iacial, dorsal sau
costal (eventual si adnc sau nalt).
Exerci|ii pentru membrele inIerioare:
- ndoirea si ntinderea picioarelor, cu si Ir sprijin;
- urcri si coborri pe aparate, Ir si cu ngreuiere;
- srituri pe loc n diIerite pozi|ii;
- srituri pe obstacole, srituri n adncime, srituri peste obstacole n diIerite
pozi|ii etc.
4.2. Exerciii cu caracter de ntindere (elasticitate muscular yi mobilitate
articular)
Amplitudinea este una dintre componentele de baz ale miscrii, care exprim
drumul parcurs de corp sau segmentele sale ntre dou repere.
Realizarea amplitudinii maxime este asigurat de capacitatea de relaxare si ntindere
muscular, ct si de gradul de mobilitate articular.
ntre elasticitate muscular si mobilitate articular exist o legtur strns, n care
rolul elasticit|ii este determinant.
a b c d e
46
Dezvoltarea acestor capacit|i, la un nivel optim, inIluen|eaz pozitiv nsusirea si
executarea n condi|ii eIiciente a unui numr nsemnat de procedee tehnice din gimnastic (
podul, sIoara, rsturnri lente,etc. )
Formele de manifestare a mobilitjii
- mobilitate general cuprinde toate articula|iile;
- mobilitate segmentar care asigur o amplitudine optim doar n
articula|iile solicitate de execu|ia unor elemente speciIice;
- mobilitate uniarticular.
Criterii de clasificare
1. Dup felul realizrii:
a. Mobilitate activ realizat exclusiv prin activitatea muscular proprie si
poate Ii: dinamic sau static;
b. Mobilitate pasiv realizat cu sprijinul partenerului sau altei Ior|e
externe, de asemenea, poate Ii: dinamic sau static.
2. n funcie de planurile n care se realizeaz miycarea:
- mobilitate n plan Irontal;
- mobilitate n plan sagital;
- mobilitate n plan orizontal.
3. n funcie de regimul de lucru a agoniytilor:
- izotonic;
- izometric.
4. n funcie de genul de miycare permis de articulaie:
- n Ilexie;
- n extensie;
- n rsucire;
- n rotare;
- n anteduc|ie sau retroduc|ie, etc.
Factorii care determin gradul de elasticitate muscular yi mobilitate
articular:
- Iorma supraIe|ei articulare;
- capacitatea de relaxare muscular;
- capacitatea de ntindere a muschilor, ligamentelor si tendoanelor;
- capacitatea de coordonare a contrac|iei si relaxrii musculare a muschilor
agonisti si antagonisti;
- temperatura muschilor;
- mediul ambiant, starea psihic momentan;
- programul diurn.
Mijloace utilizate:
- balansri cu arcuiri;
- arcuiri cu men|inere;
- ntinderi si men|ineri pasive;
- rotri;
- ndoiri, rsuciri, extensii;
- stretching prelungit, etc.
47
4.3. Exerciii cu caracter de relaxare
Relaxarea constituie un moment important n activitatea muscular. Alternarea
corect a contrac|iei cu relaxarea asigur o bun coordonare neuro-muscular si permite
executarea miscrilor cu un randament crescut.
Relaxarea este un proces reIlex dirijat de centrii subcorticali, care inIluen|eaz
comportarea motric n ansamblu.
Tehnica corect de execu|ie a diIeritelor miscri presupune coexisten|a
contrac|iei si relaxrii agonistii se contract antagonistii se relaxeaz.
Exerci|iile de relaxare pot Ii clasificate:
- dup segmentele crora se adreseaz bra|e, trunchi, picioare;
- dup complexitatea lor:
a. forme simple - cderea pasiv a unor segmente dintr-o pozi|ie nalt
ntr-una mai joas; scuturri ale segmentelor.
b. forme mai complexe balansrile segmentelor
realizate n plan Irontal sau cderea corpului ntreg dintr-o pozi|ie
mai nalt ntr- una mai nalt.
c. cu concentrarea atenjiei asupra relaxrii anumitor segmente sau a
corpului ntreg din culcat dorsal sau Iacial.
Indicaii metodice
- Exerci|iile de Ior| s se adreseze armonios ntregului corp;
- Exerci|iile de Ior| s se utilizeze paralel cu cele de ntindere;
- Exerci|iile statice de Ior| s Iie urmate neaprat de cele de relaxare;
- Dup utilizarea exerci|iilor de mobilitate static s urmeze, de asemenea,
exerci|ii de relaxare;
- Exerci|iile de mobilitate s Iie utilizate pn la ob|inerea parametrilor
anatomici optimi ai articula|iei;
- Pentru prevenirea accidentrilor s se acorde o aten|ie deosebit n timpul
eIecturii exerci|iilor de mobilitate pasiv.
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate urmtoarele: deIinirea conceptului de exerci|ii de
dezvoltare Iizic general, caracteristicile, Iunc|iile si cele mai cunoscute criterii de clasiIicare
a acestora.
1. Care sunt cele mai cunoscute criterii de clasiIicare a exerci|iilor de dezvoltare Iizic?
Prezenta|i exemple pentru Iiecare criteriu
2. Preciza|i diIeren|a dintre contrac|ia dinamic si cea static. Cuta|i exemple concrete
pentru ambele contrac|ii.
3. Prezenta|i criteriile de clasiIicare a mobilit|ii cu exempliIicri concrete.
4. Care sunt Iactorii care determin gradul de elasticitate muscular si mobilitate
articular?
5. Preciza|i cele mai importante indica|ii metodice pentru utilizarea exerci|iilor de
dezvoltare Iizic general.
48
1. Eekete, J. 1996, Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile Crican, Oradea, pag.
89 106
2. Mrcu|, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica n kinetoterapie no|iuni de baz, ed. GMI, Cluj-Napoca,
pag. 46 52.
3. Pascan, I., 2009, Gimnastica n scoal (edi|ia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 47 54.
Modul 4: Exerciii libere yi cu partener
Scopul acestui modul const n explicarea conceptelor a) exerci|iu liber, b)exerci|iu
cu partener si prezentarea celor mai reprezentative mijloace executate cu diIerite segmente ale
corpului sau cu ntregul corp, liber si cu partener, n vederea inIluen|rii selective a aparatului
locomotor.
Prezentarea unor exerci|ii libere si cu partener, cu caracter de ntindere si de Ior|,
separat pentru:
cap si gt;
bra|e;
trunchi;
membre inIerioare;
mai multe segmente si grupe musculare
Prezentarea clasiIicrii exerci|iilor cu partener cu exempliIicri concrete pentru Iiecare
subgrup;
Eviden|ierea celor mai importante indica|ii metodice pentru utilizarea acestor
exerci|ii, n cadrul activit|ilor motrice, n cnIormitate cu particularit|ile de vrst si
nivelul de pregtire al executan|ilor.
n cadrul modulului nr 3 au Iost prezentate caracteristicile, Iunc|iile si clasiIicarea exerci|iilor
de dezvoltare Iizic general.
Eamiliariznd cu aceste obiective putem trece, n continuare, la prezentarea si crearea unor
exerci|ii libere dar si cu partener.
Exerciii libere
Constituie cele mai reprezentative mijloace executate cu diIerite segmente ale
corpului sau cu ntregul corp, Ir obiecte portative sau aparate speciale.
1. Exerciii pentru cap yi gt
Miscri speciIice:
- Ilexie nainte ;
- extensie napoi;
49
- rsucire spre stnga si dreapta;
- rotare spre stnga si dreapta;
- Ilexie cu rsucire;
- extensie cu rsucire;
- nclinarea capului spre stnga si dreapta etc.
Exemple de exerci|ii:
P.I. Stnd deprtat, mini pe solduri:
1. ndoirea gtului nainte;
2. extensia capului;
3. rsucirea capului spre stnga;
4. rsucirea capului spre dreapta.
P.I. Stnd deprtat:
1,2. rsucirea capului spre stnga, cu arcuire de 2x;
3,4. rsucirea capului spre dreapta, cu arcuire de 2x.
2. Exerciii pentru brae
La acest segment miscrile au loc n articula|iile: degetelor, ncheietura pumnului,
cotului si scapulo- humerale.
Scopul exerci|iilor const n dezvoltarea grupelor musculare aIerente, cresterea
mobilit|ii articulare si elasticit|ii musculare.
Cele mai cunoscute miscri posibile sunt:
- ndoiri si ntinderi de bra|e;
- ridicri si coborri;
- balansri n diIerite direc|ii;
- extensii;
- rsuciri;
- rotri;
- apropieri si deprtri etc.
Exemple de exerci|ii cu caracter de ntindere:
a. P.I. Stnd deprtat, bra|ele lateral, palmele sus:
1,2. extensii de bra|e napoi pe orizontal cu arcuire de 2x;
3,4 ridicarea bra|elor sus si extensia lor napoi cu arcuire de 2x.
2x
+
1 2 3 +(4)
50
b. P.I. Stnd deprtat, bra|ele sus:
1,2. rotarea bra|elor spre stnga, n plan Irontal, de 2x;
3,4. deprtarea si extensia bra|elor napoi cu arcuire de 2x.
Exemple de exerci|ii pentru bra|e cu caracter de Ior|:
a. P.I. Sprijin culcat Iacial:
1-2. ndoirea bra|elor;
3-4. ntinderea bra|elor.
b. P.I. Sprijin culcat dorsal:
2-3. men|inerea pozi|iei;
4. ntinderea bra|elor si revenire n P.I.
c. P.I. Sprijin culcat Iacial:
1,2. sltri din bra|e de 2x;
3. sltare cu btaie din palme;
4. revenire n sprijin culcat Iacial;
8. ntinderea bra|elor.
4 1, 2-3
3-4 1-2
2x 2x
2x 2x
51
d. P.I. Sprijin culcat Iacial:
2. rulare lateral spre stnga n culcat dorsal;
3. ridicare n sprijin culcat dorsal;
5. rulare lateral spre dreapta;
6. ntinderea bra|elor cu revenire n P.I.
3. Exerciii pentru trunchi
Miscrile au loc n articula|iile coloanei vertebrale si coxo- Iemurale. Scopul
exerci|iilor const n dezvoltarea armonioas a Ior|ei la toate grupele musculare ale
trunchiului, precum si mbunt|irea mobilit|ii articula|iilor aIerente. Pot Ii mpr|ite n :
- exerci|ii pentru abdomen;
- exerci|ii pentru spate,
- exerci|ii pentru pr|ile laterale.
Exerciii pentru abdomen
Cele mai utilizate Iorme de miscri sunt:
- extensia trunchiului napoi;
- rsucirea si extensia trunchiului napoi;
- din asezat sau culcat dorsal ridicarea picioarelor;
- din asezat, cu picioarele ridicate, IorIecri sau rotri de picioare;
- din culcat dorsal ridicarea si coborrea trunchiului;
- sprijin culcat Iacial men|inerea pozi|iei, etc.
a. P.I. Stnd deprtat, bra|ele sus:
1-3. rsucirea trunchiului spre stnga si extensie napoi, cu coborrea
bra|elor lateral;
4. revenire n P.I.;
5-8. idem 1-4 pe partea opus.
6 1, 5 2
3
4
180
o
180
o
4, 8 2x 3 5, 6-7
52
b. P.I. Stnd pe genunchi cu picioarele deprtate, mini pe sold:
1-2. ndoirea trunchiului napoi cu ridicarea bra|elor sus;
4. revenire n P.I.
Exemple de exerci|ii pentru abdomen cu caracter de Ior|:
a. Asezat:
1. ridicarea picioarelor la 45 de grade si deprtarea lor, bra|ele lateral;
4. revenire n P.I.
1. ridicarea picioarelor la 45 de grade;
2. deprtarea picioarelor;
3. apropierea picioarelor;
4. coborrea picioarelor n P.I.
c. Culcat dorsal, bra|ele sus:
1-2. ridicarea trunchiului n asezat, coborrea bra|elor lateral;
5-6. ridicarea picioarelor la 90 de grade;
4 1, 3 2
4 1, 2-3
4 1-2, 3
4 1-3
+
53
7-8. revenire n P.I.
d. Culcat dorsal:
1. ridicarea picioarelor la 90 de grade;
2. ridicarea bazinului si trecerea picioarelor peste cap, vrIurile ating solul;
3-4. ridicarea si coborrea picioarelor n P.I.
Exerciii pentru spate
Miscri speciIice:
- ndoirea trunchiului nainte;
- rsucire cu ndoirea trunchiului nainte;
- aplecarea trunchiului nainte;
- din culcat Iacial ridicarea picioarelor napoi;
- exerci|ii speciIice din sprijin culcat dorsal.
a. Stnd deprtat, bra|ele lateral:
1,2. aplecarea trunchiului nainte cu arcuire de 2x si ndoirea bra|elor,
mini pe sold;
3. ndoirea trunchiului, mini pe sol;
4. revenire n P.I.
b. Stnd deprtat, bra|ele sus;
1,2,3. rsucirea si ndoirea trunchiului spre stnga de 3x,
coborrea bra|elor, minile la vrIul piciorului stng;
4 2x 3
3-4
1
2
3-4, 7-8 1-2 5-6
54
c. Asezat deprtat, bra|ele sus:
1. ndoirea trunchiului la piciorul stng;
2. ndoirea trunchiului nainte;
3. ndoirea trunchiului la piciorul drept;
4. revenire n P.I.;
5- 8. idem 1-4 cu ncepnd spre dreapta.
b. Culcat Iacial, bra|ele sus:
1. ridicarea trunchiului napoi, coborrea bra|elor lateral;
c. Culcat Iacial, bra|ele sus:
1-2. ridicarea trunchiului, coborrea bra|elor lateral;
5-6. ridicarea picioarelor napoi sus;
d. Asezat, sprijin napoi:
1-2. ridicare n sprijin culcat dorsal;
5-6. revenire n pozi|ia ini|ial.
5-6 1-2, 3-4
3-4, 7-8 5-6 1-2
4
1, 2-3
4 1, +(3) 2
+
4 3 x
+
55
Exerciii pentru prile laterale ale trunchiului
Sunt de Iapt exerci|ii speciIice pentru abdomen si spate, deoarece ac|ioneaz grupele
musculare laterale ale acestora.
Scopul lor const n cresterea mobilit|ii laterale a coloanei vertebrale, ntrirea
Ior|ei musculaturii si mbunt|irea elasticit|ii, precum si dezvoltarea sim|ului echilibrului,
estetica si |inuta corpului. Aceste exerci|ii, n vederea dezvoltrii Iizice armonioase, se
execut obligatoriu n ambele direc|ii.
Miscri speciIice:
- ndoirea trunchiului lateral spre stnga si dreapta;
- rsucirea trunchiului spre stnga si dreapta;
- din culcat costal ndoirea trunchiului lateral;
- sprijin culcat costal men|inere sau ndoiri laterale, etc.
a. Stnd deprtat, bra|ele sus:
1,2. ndoirea trunchiului lateral spre stnga cu arcuire de 2x;
3. ndoirea trunchiului lateral spre dreapta;
4. revenire n P.I.;
b. Stnd pe genunchi, mini pe sold:
1,2,3. ntinderea piciorului stng lateral si ndoirea trunchiului spre stnga,
cu arcuire de 3x, ridicarea bra|ului drept sus;
4. revenire n P.I.;
5-8. idem pe partea cealalt.
c. Asezat, bra|ele lateral:
1. ndoirea piciorului drept, sprijin pe talp, cu rsucirea trunchiului spre
dreapta si balansarea bra|elor lateral dreapta;
2. revenire n P.I.;
3-4. idem pe partea opus.
4 3x
+
4 2x, +( 3)
+
56
Exemple de exerci|ii cu caracter de Ior|:
a. Culcat Iacial, cu picioarele deprtate, bra|ele ndoite, sprijin pe palme:
1. rsucirea trunchiului spre dreapta cu ntinderea bra|ului stng si
ridicarea bra|ului drept lateral sus;
2. revenire n P.I.;
3-4. idem 1-2 pe partea opus
b. Sprijin culcat costal stnga:
1-2. ndoirea corpului si coborrea bazinului spre sol;
3-4. ntinderea corpului cu revenire n P.I. Exerci|iul se repet si pe partea
opus.
c. Sprijin culcat costal stnga:
1-2. ridicarea piciorului stng lateral si a bra|ului drept sus;
Exerci|iul se repet si pe partea opus.
d. Sprijin culcat costal stnga, mna dreapt pe sold:
1-8. psire cu picioarele sub Iorm de cerc, cu deplasare nainte.
Exerci|iul se repet pornind si din sprijin culcat costal dreapta.
1-8
3-4 1-2
3-4 1-2
2 1
+
2 1
+
57
4. Exerciii pentru picioare
Miscrile au loc n articula|iile:
- coxo-Iemurale;
- articula|iile genunchilor;
- articula|iile gleznelor;
- articula|iile degetelor.
Eormele de baz ale exerci|iilor:
- exerci|ii speciIice pentru degete, bolta plantar;
- exerci|ii speciale pentru glezn;
- sltri pe unul sau dou picioare n diIerite direc|ii;
- srituri pe unul sau dou picioare n diIerite direc|ii si pozi|ii de aterizare;
- ndoiri si ntinderi de picioare;
- balansri n diIerite direc|ii;
- ridicri si coborri de picioare;
- rsuciri, IorIecri, rotri;
- trac|iuni de picioare, etc.
Exemple de exerci|ii pentru picioare cu caracter de ntindere:
- mers cu balansri de picioare n diIerite direc|ii;
- mers Iandat;
- mers cu picioarele ntinse - mersul ursului, mersul piticului, etc.
a. Stnd, mini pe sold:
1. ridicarea genunchiului stng nainte, la 90;
2. balansarea piciorului stng napoi;
3. balansarea piciorului stng nainte;
4. coborrea piciorului n P.I.;
5-8. idem 1-4 cu piciorul drept.
b. Culcat Iacial, bra|ele lateral sus:
1,2,3. balansarea piciorului stng napoi de 3x;
4. revenire n P.I.;
c. Culcat dorsal, bra|ele sus:
1,2,3. ridicarea si tragerea piciorului stng spre piept, de 3x, apucat de
gamb;
4. revenire n P.I.;
4 3x
+
4 1 2 3
+
58
Exemple de exerci|ii, pentru picioare, cu caracter de Ior|:
a. Stnd:
1-4. trecere n sprijin ghemuit;
5-8. ridicare n P.I.
b. Stnd:
1,2,3. pas si Iandare nainte cu piciorul stng, arcuire de 3x
4. pas napoi cu piciorul stng si revenire n P.I.;
c. Stnd, cu bra|ele ndoite lng corp:
1,2,3. sltri pe loc de 3x;
4. sritur cu genunchii la piept;
5. aterizare cu picioarele ndoite;
5. Exerciii combinate
Cuprind miscrile eIectuate cu dou sau mai multe segmente, simultan sau succesiv,
n direc|ii si planuri asemenea sau diIerite. Posibilit|ile de combinare a acestora sunt
nelimitate, iar eIectele lor asupra organismului sunt mult sporite Ia| de cele simple si permit
economisire de timp.
8
3x 4 5, 6-7
4
+
5-8 1-4
4 3x
+
59
La complexitatea si diIicultatea combinrii exerci|iilor trebuie s |inem cont de
pregtirea motric si psihic a elevilor. Sunt recomandate la clasele mai mari.
Se pot combina:
- exerci|iile de bra|e cu cele de trunchi;
- exerci|iile de bra|e cu cele de picioare;
- exerci|iile de trunchi cu cele de picioare;
- exerci|iile de bra|e, trunchi si picioare, etc.
Exemple de exerci|ii combinate:
1,2. rotarea bra|elor nainte de 2x;
3,4. ndoirea trunchiului nainte, cu arcuire, de 2x, minile ating solul;
5,6. ridicarea trunchiului si rotarea bra|elor napoi de 2x;
7,8. extensia trunchiului napoi, cu arcuire de 2x, si coborrea bra|elor
lateral.
b. Stnd deprtat, bra|ele lateral:
2. sritur napoi n sprijin culcat Iacial;
3. ndoirea bra|elor cu ridicarea piciorului stng napoi;
4. ntinderea bra|elor si coborrea piciorului stng n sprijin culcat
Iacial;
5. idem 3. cu ridicarea piciorului drept;
6. idem 4.;
7. sritur nainte n sprijin ghemuit;
8. ridicare n P.I.
c. Stnd:
1. deprtarea piciorului stng n stnd deprtat cu aplecarea trunchiului
nainte si ndoirea bra|elor, mini pe sold;
2. ndoirea trunchiului nainte, ntinderea bra|elor, mini pe sol;
3. ridicarea si extensia trunchiului napoi, bra|ele sus;
4. revenire n P.I.;
8 1, 7 2, 4, 6 3+(5)
2x 2x 2x 2x
60
d. Asezat, sprijin napoi
1. ridicarea picioarelor la 45;
3. ridicarea bazinului si trecere n sprijin culcat dorsal;
4. ndoirea genunchilor;
5. ntinderea genunchilor;
8. revenire n P.I.
e. Stnd, bra|ele sus:
1. trecere n stnd cu genunchii mult ndoi|i, balansarea bra|elor prin
nainte jos napoi;
2. ntinderea picioarelor si aplecarea trunchiului nainte cu ridicarea
bra|elor lateral;
3. extensia trunchiului napoi cu ridicarea bra|elor lateral sus;
4. revenire n P.I
Exerciii cu partener
1. Caracteristici
- Aceste exerci|ii au un caracter educativ Iormativ, orientat spre: colaborare, ajutor
reciproc, ntrecere direct.
- n Iunc|ie de scopul urmrit rolul partenerului poate Ii:
- ajutor direct;
- punct de sprijin;
- element de ngreuiere;
- element de usurare a miscrii;
- element de dozare a eIortului;
- adversar;
- obstacol;
- element de ntrecere.
4 1 2 3
2, 8 1 3, 5, 7 4 6
4 1 2 3
+
61
- Exerci|iile cu partener pot Ii executate:
- de pe loc;
- din deplasare;
- simultan partenerii avnd aceleasi sarcini;
- alternativ Iiecare avnd sarcini diIerite.
- Participarea partenerilor n realizarea exerci|iilor presupune:
- cunoasterea bazelor generale ale miscrilor Iormate cu exerci|ii
libere;
- un nivel superior de coordonare a ac|iunilor;
- constientizarea activ a eIectelor exerci|iilor.
- Pentru realizarea acestor exerci|ii este necesar cunoasterea:
- celor mai eIiciente pozi|ii ini|iale;
- pozi|ia unuia Ia| de cellalt;
- prizele posibile realizate la nivelul minilor, antebra|elor, bra|elor,
umerilor, coatelor, soldurilor,
gleznelor.
- Exerci|iile cu partener se vor Iolosi n lec|ie numai cu colectivele de elevi ai
claselor mai mari.
2. Clasificarea exerciiilor cu partener
n Iunc|ie de numrul participan|ilor aceste exerci|ii se pot clasiIica:
- exerci|ii n perechi;
- exerci|ii n trei;
- exerci|ii n grup.
Exerciii n perechi
Sistematizarea exercijiilor n perechi:
1. Exerci|ii executate de pe loc cu caracter de inIluen|are selectiv a aparatului
locomotor si pentru dezvoltarea calit|ilor motrice;
2. Exerci|ii de baz si utilitar - aplicative si anume:
a. exerci|ii din mers;
b. exerci|ii din alergare;
c. sltri si srituri;
d. ridicri si transporturi de persoane;
e. trac|iuni si mpingeri.
3. Exerci|ii speciale pentru mbunt|irea mobilit|ii articulare si elasticit|ii
musculare;
4. Exerci|ii acrobatice cu partener;
5. Exerci|ii de ndemnare si jocuri n doi.
1. Exemple de exerci|ii pentru I.S.A.L.
a. Stnd deprtat, Ia|-n Ia|, bra|ele nainte, mini pe umeri:
1,2. aplecarea trunchiului nainte cu arcuire de 2x;
3,4. aplecarea trunchiului nainte cu arcuire de 2x si ndoirea
piciorului stng;
5-8. idem 1-4 cu piciorul opus.
62
b. Stnd spate-n spate, bra|ele napoi jos, apucat de mini:
1. pas nainte cu piciorul stng;
2. extensia trunchiului cu ridicarea bra|elor lateral sus;
3. coborrea bra|elor prin lateral jos;
4. revenire n pozi|ie ini|ial;
5-8. idem 1-4 cu cellalt picior.
c. , A asezat, mini la ceaI iar , B n ghemuit si |ine gleznele lui , A:
1-4. , A coboar trunchiul n culcat dorsal;
5-8- ridicare n P.I.
5x
Se schimb rolurile.
d. Culcat Iacial Ia| n Ia|, bra|ele lateral sus:
1-2. extensia trunchiului cu ridicarea bra|elor sus;
2. Exemple de exerci|ii de baz si utilitar- aplicative:
a. Exerci|ii din mers - procedee de deplasare, pozi|ii ini|iale si prize diIerite;
b. Exerci|ii din alergare - la Iel ca si din mers cu multiple posibilit|ii;
c. Sltri si srituri variante: Ia|-n Ia|, spate-n spate, umr lng umr, cu
pozi|ii de bra|e, prize, procedee de deplasare diIerite.
d. Ridicri si transporturi:
- n crc;
- pe umeri clare;
- n bra|e;
- culcat pe umr sau umeri.
3-4 1-2
5-8 1-4
5X
4 1, 3 2
+
2x 2x
63
- ,roaba din sprijin culcat Iacial;
- ,roaba din sprijin culcat dorsal;
- ,A n pozi|ia sprijin pe genunchi, ,B asezat pe omopla|ii lui ,A si cu
minile pe umerii acestuia cu spatele spre direc|ie de deplasare. , A se deplaseaz nainte.
Exerci|iile se eIectueaz obligatoriu si cu schimbarea rolurilor.
e. Trac|iuni si mpingeri de ntrecere sub Iorm de joc - din diIerite pozi|ii si prize
ini|iale:
- Stnd Ia|-n Ia|, mini pe umeri: Cine poate mpinge partenerul dincolo de o
linie trasat pe sol ?;
- Stnd Ia|-n Ia|, de mini reciproc apucat: Cine poate trage partenerul peste linia
trasat pe sol ntre ei ?;
- Stnd costal, apucat de mna din interior: Acelasi exerci|iu;
- Stnd spate-n spate: Acelasi exerci|iu;
- Stnd pe un picior cellalt ridicat si sau apucat: Sarcini asemntoare ca si la
exerci|iile anterioare;
- Asezat cu spatele lipit: Cine poate mpinge colegul de pe loc?;
- Asezat, talp-n talp: Acelasi exerci|iu.
3. Exerci|ii pentru dezvoltarea mobilit|ii si mbunt|irea elasticit|ii musculare:
Sunt considerate de literatura de specialitate cele mai eIiciente mijloace pentru acest
scop.
Exerci|iile sunt executate cu Ioarte mare grij, cu mici opriri, combinnd ac|iunile
dinamice cu cele statice.
Exemple:
a. , A asezat deprtat, bra|ele sus, ,B n spatele lui , A n pozi|ia stnd
cu genunchii ndoi|i si sprijini|i de omopla|ii lui , A, iar cu minile
prinde ncheieturile minilor lui , A
, B trage ncet spre el bra|ele lui , A, iar cu genunchii mpinge usor
nainte spatele acestuia.
64
b. , A execut cumpna pe un picior cu priza adnc la scara Iix, , B
napoia lui, usor lateral n stnd deprtat |ine cu minile piciorul ridicat a
lui , A si cu mult grij l ridic sus.
c., A execut podul de jos, , B n Ia|a lui, lng sprijinul minilor, n stnd
deprtat cu picioarele ndoite si cu minile pe omopla|ii partenerului. , B trage umerii lui
,A nainte.
4. Exerci|ii acrobatice cu partener:
a. ,A n culcat dorsal cu picioarele deprtate si ndoite, bra|ele nainte, ,B stnd
deprtat sagital, minile sprijinite cu priza de jos pe genunchii lui , A. Din aceast pozi|ie
,B cu elan se ridic n stnd pe umeri sau poate executa rsturnare lent nainte.
b. ,A si ,B stnd spate-n spate, bra|ele sus, ,B |ine ncheietura lui ,A.
,B l ridic pe ,A n atrnat culcat pe spatele lui si n continuare l
rstoarn, iar ,A execut rsturnare lent napoi.
65
a. ,Asi ,B stnd spate-n spate,bra|ele nainte:
1-4. trecere n ghemuit,cu spatele lipit;
5-8. ridicare n P.I.
Exerci|iul necesit sincronizare, conlucrare si sim|ul echilibrului.
b. Stnd Ia|-n Ia|, bra|ele nainte, apucat de mini:
1-2. trecere n sprijin ghemuit pe piciorul stng, dreptul ridicat lateral;
5-8. idem 1-4 cu piciorul opus.
Indicaii metodice
Exerci|iile n perechi se vor preda dup nsusirea exerci|iilor libere;
Exerci|iile s Iie create, selec|ionate, si adaptate n conIormitate cu
particularit|ile de vrst si nivelul de pregtire al executan|ilor;
n alctuirea perechilor se va |ine cont de talia, greutatea, pregtirea motric, Ior|a
si chiar de unele caracteristici psihice ale executan|ilor;
Descrierea exerci|iilor s Iie clar si concis. n ea s Iie inclus pozi|ia ini|ial a
Iiecrui executant, prizele, denumirea miscrii, direc|ia si dac este cazul timpii
exerci|iului;
|innd cont de Iaptul c, n cazul pozi|iilor stnd Ia|-n Ia| sau spate-n spate,
direc|ia este diIerit, se recomand codiIicarea executan|ilor n ,Asi ,B sau nr.1
si nr.2 si precizarea direc|iei de execu|ie orientat Ia| de anumite repere din sal
(vestiar, magazie, scara Iix, etc.)
Alctuirea perechilor se poate Iace din mers, la comanda , Cte doi sau cte patru
mars! (ncepe|i!), sau de pe loc din linie pe un rnd, prin procedeele cunoscute din
exerci|iile de Iront si Iorma|ii;
n cazuri excep|ionale (perechi nepotrivite) se schimb partenerii;
Cel rmas Ir pereche va Ii obligatoriu angrenat n lucru sub Iorme diIerite:
partenerul proIesorului n demonstrarea exerci|iilor, repartizat la unele perechi
unde se lucreaz alternativ sau execut aceleasi sarcini individual;
nceperea si terminarea exerci|iilor, precum si sarcinile celor doi parteneri se vor
stabili precis prin comenzi si indica|ii adecvate;
S se stimuleze spiritul de ntrecere n cadrul perechilor sau inter-perechi, spiritul
de colaborare, ajutorul reciproc, corectarea miscrilor proprii si ale partenerului;
Obiectivul ntrecerii s Iie n egal msur rapiditatea, precizia dar si men|inerea
anumitor pozi|ii speciIice.
3-4 1-2
+
5 - 8 1 - 4
66
Exemple de exerciii n trei
Exemple de exercijii n grup
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate un numr important de exerci|ii libere si cu
partener, |innd cont de cele mai semniIicative criterii de clasiIicare precizate n modulul nr.3
1. Ce n|elege|i prin exerci|ii libere?
2. Preciza|i criteriile utilizate n prezentarea exerci|iilor libere!
d e
f
a b c
a b
c d
+
67
3. Alctui|i exerci|ii libere, pentru diIerite segmente ale corpului, pornind din pozi|ii
ini|iale diversiIicate.
4. Care sunt principalele caracteristici ale exerci|iilor cu partener?
5. Preciza|i sistematizarea exerci|iilor n perechi.
6. Crea|i exerci|ii n perechi pentru Iiecare subgrup prezentat
7. Da|i exemple ale exerci|iilor n trei si n grup utilizabile n lec|ia de educa|ie Iizic.
8. Care sunt cele mai importante indica|ii metodice necesare n cadrul utilizrii
exerci|iilor n perechi?
Not:
Exercijiile selectate i create vor fi adunate intr-un dosar i evaluate in vederea
acceptrii intrrii studentului la examen.
1. Eekete, J. 1996, Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile Crican,
Oradea, pag.106 - 116
2. Pascan, I., 2009, Gimnastica n scoal (edi|ia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca,
pag. 53 - 74.
3. Pascan, I., 2008, Gimnasztika az iskolaban, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-Napoca,
pag. 114 171.
Modul 5: Exerciii cu obiecte portative
Scopul acestui modul const n prezentarea exerci|iilor speciIice, n vederea
prelucrrii aparatului locomotor, combinnd miscrile corporale cu mnuirea obiectelor
portative.
Prezentarea caracteristicilor, a sistematizrii, cu exempliIicri, si indica|iilor metodice
ale exerci|iilor cu bastonul de gimnastic;
Prezentarea caracteristicilor, a sistematizrii, cu exempliIicri, si indica|iilor metodice
ale exerci|iilor cu mingea medicinal.
n cadrul modulului 4 au Iost prezentate urmtoarele obiective:
Prezentarea unor exerci|ii libere, cu caracter de ntindere si de Ior|, separat pentru
cele mai importante grupe musculare;
Prezentarea clasiIicrii exerci|iilor cu partener cu exempliIicri concrete pentru Iiecare
subgrup;
Eviden|ierea celor mai importante indica|ii metodice pentru utilizarea acestor
exerci|ii, n cadrul activit|ilor motrice, n cnIormitate cu particularit|ile de vrst si
nivelul de pregtire al executan|ilor.
68
AproIundarea obiectivelor si a con|inutului detaliat al modulului 5 presupune studierea
si cunoasterea prealabil a conceptelor si obiectivelor prezentate la modulul nr 4.
Exerciii cu obiecte portative
Aceast grup are un caracter complex datorit combinrii miscrilor corporale cu
mnuirea obiectelor respective, n scopul prelucrrii aparatului locomotor.
n Iunc|ie de obiectul Iolosit, exerci|iile pot avea caracter de Ior| sau de ntindere.
Ele contribuie, de asemenea, si la dezvoltarea coordonrii neuromusculare si permit
localizarea precis a miscrilor la nivelul articula|iilor. Exerci|iile se pot executa de pe loc,
pornind din diIerite pozi|ii ini|iale si din deplasare, cum sunt: din mers, alergare, srituri,etc.
Marea majoritate a exerci|iilor cu obiecte se execut individual, dar sunt unele care se pot
eIectua si n perechi sau n grup (mingea medicinal, bastonul, benzi elastice, etc).Obiectele
care se pot Iolosi n gimnastic sunt Ioarte variate ca structur, dimensiuni si greutate. Cele
mai cunoscute sunt:
- bastonul de gimnastic;
- mingea medicinal;
- ganterele;
- coarda mic pentru srituri;
- banda elastic;
- cercul;
- stegule|e etc.
1. Exerciii cu bastonul de gimnastic
Caracteristici.
- Bastoanele sunt conIec|ionate din lemn, Iier sau material plastic, avnd
dimensiunile de la 100 cm la 120 cm, cu un diametru de 3 cm;
- Exerci|iile sunt considerate relativ usoare, dar Ioarte eIiciente mai ales la Iormarea
|inutei;
- Utilizarea bastonului Iavorizeaz localizarea precis a eIectului la nivelul
segmentelor si articula|iilor;
- Exerci|iile pot Ii executate de pe loc, din toate pozi|iile Iundamentale si derivatele
acestora, sau din deplasare (mers, alergare,srituri );
- Manevrarea corect a bastonului presupune cunoasterea pozi|iilor acestuia Ia| de
corp si a prizelor.
Pozi|iile bastonului:
- bastonul pe orizontal;
- bastonul pe vertical ;
- bastonul n pozi|ia nclinat (oblic ).
Apucri:
- cu dou mini;
- cu o mn;
- de capete;
- de un capt;
- de mijloc;
- cu o mn de un capt cu cealalt de mijloc
69
Prize:
- de sus;
- de jos;
- priz mixt;
- priz larg;
- priz obisnuit;
- priz ngust;
- priz rsucit, etc.
Sistemati:area exercijiilor cu bastonul
1.Exerci|ii executate din deplasare:
- din mers;
- din alergare;
- sltri ,srituri.
2. Exerci|ii executate de pe loc:
- exerci|ii cu caracter de I.S.A.L. ( analitice );
- exerci|ii cu partener;
- exerci|ii n grup.
3. Jocuri cu bastonul.
1. Exemple de exerci|ii executate din deplasare:
a. - Mers pe vrIuri bra|ele sus, bastonul apucat la l|imea umerilor: extensia bra|elor
napoi la Iiecare pas;
b. - Mers, bastonul nainte, apucat de capete, cu balansarea picioarelor alternativ la
baston;
c. - Mers nainte, bastonul sus, apucat de capete, la Iiecare pas ndoirea trunchiului
nainte, bastonul ct mai aproape de sol;
d. - Alergare cu genunchii sus, bastonul nainte, apucat la l|imea umerilor;
e. Alergare nainte peste bastoanele asezate transversal pe direc|ia de alergare;
I. - Sltri nainte, bastonul sus, apucat de capete;
g. Sltri laterale peste bastoanele asezate transversal pe direc|ia de deplasare.
Exemple de exerci|ii executate de pe loc:
a. Stnd deprtat, bastonul jos, apucat la l|imea umerilor:
1. ridicarea bastonului nainte;
d e f
g
a b c
70
2. ridicarea bastonului sus;
3. ndoirea bra|elor si coborrea bastonului la ceaI;
4. ntinderea bra|elor cu ridicarea bastonului sus;
5. coborrea bastonului nainte;
b. Stnd deprtat, bastonul sus, apucat la l|imea umerilor:
1. ndoirea piciorului drept si a trunchiului lateral spre stnga;
2. revenire n P.I.;
3-4. idem pe partea opus.
c. Culcat dorsal, bastonul sus,apucat la l|imea umerilor:
1. ridicarea picioarelor si a trunchiului n asezat echer;
4. revenire n P.I.
d. Stnd Ia|-n Ia|, bastonul nainte jos, apucat de un baston:
1. trecere n ghemuit cu ridicarea bastonului nainte;
2. ridicare n pozi|ia ini|ial.
e. Stnd spate-n spate, bastonul napoi jos, apucat de un baston:
1. pas si Iandare nainte cu piciorul stng;
2. revenire n P.I.;
3-4. idem 1-2. cu piciorul opus.
2 1
4 1, 2-3
+
2 1
6 1, 5 2, 4 3
71
Exemple de jocuri cu bastoane:
a. Executan|ii se gsesc n cerc, n stnd deprtat. Eiecare |ine n Ia|a lui un baston ,
n pozi|ie vertical, cu captul de jos sprijinit de sol. La semnal sonor stabilit se deplaseaz
spre stnga lsnd bastonul propriu si ncearc s prind bastonul colegului apropiat, nainte
ca acesta s cad. La semnal vizual deplasarea se va Iace spre dreapta.
Jocul dezvolt viteza de reac|ie si concentrarea aten|iei.
b. Executan|ii sunt aseza|i pe dou ( trei sau patru ) siruri. Primul din Iiecare sir, la
semnal, alearg cu bastonul n mn, pn la locul stabilit si aseaz bastonul n conIormitate
cu Iigura pe care trebuie s alctuiasc asezarea tuturor bastoanelor din sir. Alearg napoi,
atinge bra|ul ntins lateral al colegului, iar cel atins ndeplineste aceeasi sarcin. Cstiga sirul
care termin primul. Jocul dezvolt viteza de deplasare, concentrare si aten|ie.
c. Schimb macazul!
Indicajii metodice
n timpul deplasrii pozi|ia bastonului s Iie identic pentru to|i executan|ii;
Exerci|iile s se desIsoare n Iorma|ii de lucru bine precizate, avnd distan|e si
intervale corespunztoare ntre executan|i;
Pentru a utiliza o terminologie corect pozi|ia bastonului si priza Iolosit trebuie
neaprat precizat;
La nceput s se nsuseasc exerci|iile n care pozi|ia bastonului este orizontal,
urmate de cele n care bastonul este n pozi|ia vertical si la urm cele n care
bastonul este n pozi|ia oblic;
2 1
+
72
Exerci|iile cu bastonul s se Ioloseasc n mai multe verigi ale lec|iei Iie cu scopul
pregtirii organismului pentru eIort (veriga nr. 2), a inIluen|rii selective a
aparatului locomotor (veriga nr. 3), Iie cu scopul Iormrii anumitor deprinderi sau
pentru dezvoltarea unor calit|i motrice ca: detent, viteza de reac|ie, ndemnare,
coordonare, si nu n ultimul rnd cu scopul prevenirii si corectrii unor deIicien|e
Iizice Iunc|ionale.
2. Exerciii cu mingea medicinal
Caracteristici.
- n educa|ia Iizic scolar exerci|iile cu mingea medicinal sunt Iolosite n mai
multe verigi ale lec|iei, cum sunt:
- pregtirea organismului pentru eIort ( nr.2);
- inIluen|area selectiv a aparatului locomotor (nr.3);
- dezvoltarea vitezei si ndemnrii prin jocuri, staIete, exerci|ii n doi, etc.
(nr. 4);
- nv|area, consolidarea si perIec|ionarea unor deprinderi motrice de baz si
utilitar - aplicative (aruncri, srituri, transport de obiecte) n veriga nr. 5;
- dezvoltare calit|ilor motrice (veriga nr. 6);
- Sunt utilizate mingi de la 1- 5kg;
- Exerci|iile cu mingea medicinal pot angrena n ac|iune ntregul sistem muscular si
articular al executantului;
- Ele contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ndemnrii, a coordonrii
neuromusculare etc.;
- Mingile sunt usor de manevrat, pot Ii utilizate din cele mai diversiIicate pozi|ii
ini|iale;
- Miscri speciIice: ridicri si coborri, rulri, aruncri si prinderi, srituri peste, etc.
Sistemati:area exercijiilor
- Exerci|ii eIectuate din deplasare;
- Exerci|ii eIectuate de pe loc;
- Exerci|ii executate n perechi;
- Exerci|ii n grup.
Exemple de exerci|ii eIectuate din deplasare:
- Pas pe vrIuri bra|ele sus, mingea |inut n palme;
- Mers Iandat cu rsucirea trunchiului si balansarea mingii lateral;
- Mers cu ridicarea alternativ a genunchilor, bra|ele nainte, mingea |inut n
mini;
- Mers cu aruncarea si prinderea mingii cu dou mini;
- Mersul racului, pianjenului, mingea rostogolit cu picioarele pe sol;
- Alergare cu genunchi sus, bra|ele nainte, mingea |inut n palme;
- Alergare, aruncarea mingii nainte sus, btaie din palme si prinderea mingii;
- Alergare, aruncare, ntoarcere de diIerite grade (90, 180, 360) prinderea mingii
(cu mare aten|ie);
- Srituri nainte, napoi, lateral, mingea |inut n mini cu bra|ele n diIerite pozi|ii
(nainte, sus, la piept, la ceaI, etc.);
- Srituri nainte, napoi, lateral cu mingea |inut ntre coapse sau gambe;
- Srituri pe dou picioare cu aruncarea si prinderea mingii,
73
- Srituri cu deplasare peste mingile asezate pe sol.
Exemple de exerciii efectuate de pe loc:
a. Stnd cu mingea nainte-jos:
1. ridicarea mingii nainte;
2. ndoirea bra|elor, mingea la piept;
3. ntinderea bra|elor sus;
4. revenire n P.I.
b. Stnd cu mingea nainte-jos:
1. ridicarea mingii sus;
2. rotarea bra|elor spre stnga n plan Irontal;
3. Iandare lateral spre dreapta cu ndoirea trunchiului spre stnga;
4. revenire n P.I.;
c. Asezat, sprijin napoi, mingea |inut ntre glezne:
1-2. ridicarea mingii la 45 de grade;
3-4. ndoirea genunchilor la piept;
5-6. ntinderea picioarelor;
7-8. coborrea picioarelor n P.I.
d. Ghemuit, minile sprijinite pe mingea medicinal:
1. sritur napoi n sprijin culcat Iacial nalt;
4 sritur nainte n P.I.
7-8 1-2, 5-6 3-4
4 1, 2 3
+
4 1 2 3
74
Exemple de exerci|ii executate cu partener:
Exerci|iile se execut din diIerite pozi|ii ini|iale si anume:
- stnd sau asezat Ia|-n Ia|;
- stnd sau asezat spate-n spate;
- stnd sau asezat costal, etc.
a. , A si , B stnd deprtat, spate-n spate, , A |ine mingea nainte jos:
1. ndoirea trunchiului nainte, , A pred mingea, ntre picioare, lui , B;
2. ridicarea si extensia trunchiului ,B pred mingea sus, deasupra capului, lui
,A
b. Culcat Iacial, Ia|-n Ia|, bra|ele ndoite, minile apuc lateral mingea:
1. ridicarea trunchiului n extensie cu ntinderea bra|elor sus;
4. revenire n pozi|ia ini|ial:
c. ,A culcat dorsal, bra|ele sus, mingea ntre glezne, ,B n stnd deprtat,
lng capul lui ,A:
1. ,A ridic picioarele si pred mingea lui ,B;
2. ,A coboar picioarele n culcat dorsal;
3. ,A ridic picioarele ,B aseaz mingea napoi ntre gleznele lui ,A;
4. ,A coboar picioarele, cu mingea ntre glezne, n P.I.
Exemple de exerci|ii executate n grup:
Aceste exerci|ii se desIsoar sub Iorm de joc, cu caracter de ntrecere, ele
inIluen|eaz intens starea emo|ional. Eorma|ia de lucru cea mai utilizat este yirul. Pozi|iile
4 1 2 3
4 1, 2-3
1 2
7-8 1-2, 5-6
3-4
75
ini|iale sunt diversiIicate, cele mai des ntlnite sunt: stnd deprtat, asezat, asezat deprtat,
culcat dorsal etc.
Exemple:
Executan|ii se gsesc n sir n stnd deprtat:
- Trecerea mingii deasupra capului din mn-n mn;
- Trecerea mingii ntre picioare din mn-n mn;
- Trecerea mingii din mn-n mn, lateral prin rsucirea trunchiului spre
stnga sau dreapta etc.
Executan|ii se gsesc n sir, n culcat dorsal, ultimul are mingea n mini,cu bra|ele
sus. El ncepe jocul.
Se ridic n asezat, execut ndoirea trunchiului nainte si pred mingea urmtorului,
care la rndul lui execut aceeasi sarcin. Jocul se termin cnd ultimul se ridic n asezat cu
mingea sus.
Indicajii metodice
Pentru buna desIsurare a activit|ii este nevoie de pregtirea unui numr
corespunztor de mingi;
Pentru prevenirea accidentelor exerci|iile se vor ncepe si ncheia la comand;
n timpul explica|iilor mingile se vor aseza pe sol;
Greutatea mingilor, diIicultatea si dozarea exerci|iilor se vor adapta n Iunc|ie de
vrsta, sexul si pregtirea colectivului;
La prezentarea exerci|iilor pozi|ia si priza mingii s Iie precizat cu claritate;
n timpul exersrii s |inem cont de spa|iile corespunztoare ntre executan|i.
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate cele mai semniIicative exerci|ii, utiliznd
bastonul de gimnastic si mingea medicinal, n scopul prelucrrii apratului locomotor.
1. Prezenta|i cele mai cunoscute obiecte portative Iolosite cu elevii, n lec|ia de educa|ie
Iizic?
2. Preciza|i sistematizarea exerci|iilor cu bastonul de gimnastic. Da|i exemple din
Iiecare subgrup!
3. Preciza|i taxonomia exerci|iilor cu mingea medicinal. Prezenta|i exemple concrete
selectnd si crend exerci|ii dup criteriul anatomic.
4. Alctui|i exerci|ii, dup modelul de la punctul 3, Iolosind alte oiecte portative cum
sunt: gantere, coarda mic pentru srituri, banda elastic.
Not:
Exercijiile selectate i create vor completa dosarul cu exercijiile libere i cu partener
in vederea acceptrii intrrii studentului la examen.
76
Oradea, pag. 117 121; 124 129.
2. Pascan, I., 2009, Gimnastica n scoal (edi|ia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-
Napoca, pag.74 - 83.
3. Pascan, I., 2008, Gimnasztika az iskolaban, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-
Napoca, pag. 177 - 214.
Modul 6: Exercii la, pe yi cu aparate pregtitoare
Scopul acestui modul este explicarea si exempliIicarea importan|ei utilizrii aparatelor
pregtitoare n cadrul activit|ilor motrice ale elevilor.
Prezentarea caracteristicilor, a importan|ei si taxonomiei exerci|iilor la, pe si cu banca
de gimnastic.
Prezentarea unor exemple concrete, din Iiecare subgrup, utiliznd banca de
gimnastic.
Prezentarea caracteristicilor, a importan|ei si taxonomiei exerci|iilor la scara Iix.
Prezentarea unor exemple concrete, din Iiecare subgrup, utiliznd scara Iix.
Prezentarea indica|iilor metodice necesare utilizrii acestor aparate n educa|ie Iizic
scolar.
n cadrul modulului au Iost prezentate obiectivele amintite anterior.
Exerciii la, pe yi cu banca de gimnastic
I. Caracteristici
- Este un aparat de origine suedez, conIec|ionat din lemn de diIerite esen|e: Irasin,
paltin, ulm;
- Are dimensiuni variate: lungimea ntre 3 m si 4,5 m, nl|imea ntre 30 33 cm, iar
l|imea ntre 23 -27 cm;
- Partea inIerioar este Iormat dintr-o brn, numit si stinghie de legtur, cu o
l|ime de 10 12 cm;
- Banca de gimnastic este un aparat multiIunc|ional, care permite executarea att a
miscrilor cu caracter de Ior|, ct si a celor cu caracter de ntindere muscular;
- Exerci|iile utiliznd banca de gimnastic pot Ii eIectuate din diIerite pozi|ii: stnd
Iacial, dorsal, costal (longitudinal sau transversal), asezat, culcat, sprijin culcat dorsal sau
Iacial (nalt sau adnc) etc.;
- Exerci|iile executate la acest aparat au o mare diversitate, sunt accesibile, dac
sunt conduse stiin|iIic si metodic, tuturor colectivelor, de la prescolari la sportivi de
perIorman|;
77
- Banca de gimnastic poate Ii utilizat pe tot parcursul lec|iei (mai pu|in n prima si
ultima verig), Iie pentru dezvoltarea Iizic general, Iie cu scopul nv|rii unor deprinderi
sau pentru dezvoltarea calit|ilor motrice.
II. Clasificarea exerciiilor cu banca de gimnastic
1. Exerci|ii imitative si pentru Iormarea deprinderilor motrice de baz si
utilitar - aplicative;
2. Exerci|ii pentru I.S.A.L.;
3. Exerci|ii din gimnastic ritmic sportiv;
4. Exerci|ii acrobatice simple;
5. Exerci|ii eIectuate pe banc nclinat;
6. Exerci|ii cu banca de gimnastic;
7. Exerci|ii la si pe bnci asezate paralel,
8. Jocuri Iolosind banca de gimnastic.
1. Exemple de exerci|ii imitative si pentru Iormarea deprinderilor motrice de baz si
utilitar-aplicativ:
- mers n diIerite direc|ii pe banc;
- alergare pe banc n diIerite direc|ii;
- sltri pe banc;
- srituri clare peste banc;
- srituri pe si de pe banc;
- sritura iepurasului pe banc;
- mersul pianjenului, racului pe banc;
- culcat Iacial sau dorsal si deplasare cu alunecare prin trac|iune pe banc;
- trecere peste si dedesubtul obstacolelor asezate pe sau peste banc;
- aruncarea si prinderea mingii cu deplasare pe banc;
- exerci|ii de echilibru pe banca rsturnat exerci|ii executate de pe loc, cu
deplasare n diIerite direc|ii, exerci|ii n perechi sau n grup.
2. Exemple de exerci|ii pentru I.S.A.L.:
Exercijii pentru braje.
a. Asezat longitudinal pe banc, minile apuc marginea apropiat a bncii:
1-2. ndoirea bra|elor si trecere n asezat ghemuit pe sol;
b. Sprijin culcat Iacial, vrIul picioarelor pe banc:
1-2. ndoirea bra|elor;
3-4 1-2
78
Exercijii pentru abdomen.
a. Culcat dorsal, bra|ele sus, picioarele sprijinite pe banc.
1-2. ridicare n asezat cu coborrea bra|elor lateral;
b. Asezat longitudinal pe banc, apucat de marginea deprtat a bncii:
1-2. coborrea trunchiului si ridicarea picioarelor n culcat dorsal;
Exercijii pentru spate.
a. Culcat Iacial, bra|ele sus, picioarele sprijinite pe banc:
1. ridicarea trunchiului, coborrea bra|elor lateral;
4. revenire n P.I.
b. Asezat longitudinal, sprijin napoi, picioarele pe banc:
1-2. ridicarea bazinului cu trecere n sprijin culcat dorsal;
Exercijii pentru prjile laterale.
a. Stnd costal stnga, la distan| de 50 cm de banc:
1,2,3. ridicarea piciorului stng pe banc si ndoirea trunchiului
spre stnga de 3x cu ridicarea bra|ului drept sus si celui stng
pe sold;
3-4 1-2
4 1, 2-3
3 - 4 1 - 2
3-4 1-2
3-4 1-2
79
b. Stnd deprtat clare peste banc, bra|ele lateral:
1. ndoirea trunchiului spre stnga , mna stnga atinge glezna piciorului
stng;
2. revenire n P.I.;
3-4. idem 1-2. pe partea opus.
Exercijii pentru picioare.
a. Stnd costal stnga lng banc, mini pe sold:
1,2. srituri pe dou picioare de 2x;
3. sritur pe banc cu balansarea bra|elor lateral;
4. sritur jos pe partea opus n stnd costal dreapta cu ndoirea
bra|elor, mini pe sold;
b. Stnd Iacial longitudinal la banc, bra|ele ndoite:
1,2,3. srituri pe loc pe ambele picioare;
4. sritur peste banc n stnd dorsal longitudinal.
Exercijiul compus
Sprijin culcat Iacial, mini pe banc:
1. ndoirea bra|elor cu balansarea piciorului stng napoi;
3 x 4
2x 3 4
+
2 1
+
4 3x
80
3. ridicarea bazinul;
4. revenire n P.I.;
5-8 idem cu piciorul opus.
3. Exemple de exerci|ii din gimnastic ritmic:
- mers cu balansri de bra|e si picioare;
- mers cu pas schimbat;
- piruete cu diIerite grade:
- sritur nchis, deschis, pisicii pe banc;
- mers cu pasi de dans;
- deplasare pe banc cu mnuire de obiecte speciIice.
4. Exemple de exerci|ii acrobatice :
Exerci|iile pot Ii executate att pe partea lat ct si pe cea ngust. Constituie un
Ioarte bun aparat pregtitor pentru unele procedee tehnice de la sol si brn, cum sunt:
- rostogolire nainte grupat;
- rostogolire napoi grupat;
- rostogolire nainte sau napoi cu picioarele deprtate;
- cumpna Iacial;
- sIoara lateral sau sagital (antero - posterioar);
- roata lateral;
- rsturnare lent nainte sau napoi;
- roat ntoars (rondad);
- stnd pe omopla|i;
- stnd pe mini,etc.
5. Exemple de exerci|ii eIectuate pe banca nclinat:
Construc|ia special a bncii, prevzut cu ag|toare, permite asezarea acesteia
n diIerite grade de nclinare. Gradul de nclinare se Iace n Iunc|ie de tematica abordat,
vrsta si pregtirea elevilor. Se acord o aten|ie mrit procedeelor de asigurare (saltele de
gimnastic, elevi scuti|i etc.)
- mers sau alergare, n sus pe banc;
- mersul racului n sus sau jos;
- mersul pianjenului, n sus sau jos;
- sritura iepurasului n sus;
- rostogolire nainte grupat;
- c|rare cu trac|iune din bra|e;
- alunecare n jos, din culcat sau asezat.
2, 4
1
3
+
81
6. Exemple de exerci|ii cu banca de gimnastic:
a. Stnd deprtat, costal stnga, cu trunchiul ndoit si rsucit spre stnga, mna
stnga priza de jos pe marginea apropiat, mna dreapta priza de sus pe marginea deprtat:
1. ridicarea bncii sus;
2. asezarea bncii pe sol pe partea dreapt;
b. Stnd ndoit nainte, banca apucat de jos:
1. ridicarea trunchiului cu ridicarea bncii nainte, bra|ele ndoite;
2. ntinderea bra|elor nainte sus;
3. ndoirea bra|elor cu banca nainte;
4. coborrea bncii si ndoirea trunchiului nainte n pozi|ie ini|ial.
7. Exemple de exerci|ii pe si la dou bnci asezate paralel:
- mersul berzei ( ridicarea alternativ a genunchilor );
- mersul uriasului, piticului, pianjenului, racului;
- srituri cu deplasare nainte pe bnci;
- srituri de pe bnci pe sol si napoi pe bnci;
- srituri de pe o banc pe cealalt cu deplasare, etc.
8. Exemple de jocuri Iolosind banca de gimnastic:
,Barza: n timpul jocului bncile sunt asezate pe mijlocul slii. Elevii alearg
n jurul slii. La enun|area cuvntului , barza, executan|ii se urc pe banc n stnd pe un
picior, men|innd pozi|ia. La semnalul stabilit (btaie din palme, Iluier etc.) se va continua
alergarea. Cel care rspunde ultimul la semnal, cade de pe banc sau atinge si cu al doilea
picior acest aparat este eliminat din joc. Cstig cel care rmne ultimul n joc.
Jocul dezvolt sim|ul echilibrului si viteza de reac|ie.
, Foc, ap, avion Bncile sunt asezate pe marginea slii, aproximativ la 2 m
distan| de perete. Elevii alearg n sal si la cuvntul foc se urc pe bnci n sprifin
ghemuit, la ap se urc pe bnci si iau pozi|ia stand pe varfuri, brajele sus, iar la auzul
cuvntului avion trec in culcat facial transversal, peste bnci,brajele lateral. Corpul se
4 1, 3 2
1 2
+
82
men|ine usor n extensie s nu cad avionul. Cine greseste sau rspunde ultimul la
comenzi este eliminat din joc.
Jocul dezvolt: aten|ia, viteza de reac|ie, viteza de execu|ie, memoria motric,
etc.
Alte jocuri:
Executan|ii se gsesc pe siruri n stnd clare peste banc, trunchiul ndoit, minile
prind banca de o parte si de alta a pr|ii late. La semnal, executan|ii ridic banca de pe
sol si alearg cu ea pn la o distan|a stabilit. Cstig echipa care ajunge prima.
Aceeasi pozi|ie ini|ial, iar concursul poate consta din: care sir (echip) execut mai
repede o ntoarcere de 180360 de grade cu banca ridicat ?
Indicaii metodice
- Asezarea bncilor n sal se stabileste n Iunc|ie de: tema si scopul urmrit,
situa|ia de instruire n care ne aIlm, spa|iul avut la dispozi|ie, numrul executan|ilor, numrul
bncilor, etc.;
- La o banc pot lucra n acelasi timp, n Iunc|ie de vrst, lungimea bncii,
tematic abordat, 4-6-8 elevi;
- Asezarea bncilor s se Iac organizat, cu contribu|ia ntregii clase;
- Ridicarea si transportul bncilor trebuie nv|at n mod special. Se va insista n
mod deosebit asupra asezrii elevilor Ia| de banc, priza necesar, modul de deplasare,
punerea bncii la locul stabilit;
- Pentru a mpiedica alunecarea bncii n timpul lucrului, se recomand punerea
executan|ilor pe ambele pr|i ale bncii la distan|e si intervale egale pe toat lungimea ei;
- Demonstra|ia exerci|iilor s se Iac ntr-un loc ct mai vizibil si anume n Ia|a
colectivului sau pe o banc din mijloc;
- Exerci|iile care alctuiesc complexul I.S.A.L. trebuie astIel selec|ionate,
concepute, create si organizate, nct s angreneze n eIort, n mod gradat, diIeritele grupe
musculare;
- n cazul bncilor asezate sub Iorm de plan nclinat, la partea ridicat a
planului, neaprat s Iie pus cineva pentru asigurare;
- n eIectuarea exerci|iilor la, pe si cu banca de gimnastic trebuie s se
urmreasc execu|ia corect, respectnd parametrii miscrilor n vederea Iormrii si a |inutei
corecte.
Exerciii la scara fix
I Caracteristici
- Este un aparat ca si banca de gimnastic tot de origine suedez;
- Scara Iix are nl|imea de 2,5 m, l|imea de 90 cm, iar distan|a dintre sipci este de
15 cm;
- Asigur condi|ii optime pentru dezvoltarea tuturor grupelor musculare, n mod
special a celor care realizeaz pozi|ia din atrnat si variantele sale;
- Acest aparat ajut, n mare msur, la Iormarea si pstrarea |inutei corecte si
corectarea unor deIicien|e Iizice Iunc|ionale ale coloanei;
- Majoritatea exerci|iilor executate sunt cele individuale, dar pot Ii realizate si cu
partener, att cu caracter de Ior|, ct si de ntindere;
83
- Exerci|iile la scara Iix pot Ii combinate cu banca de gimnastic, lada pentru srituri
sau cu utilizarea unor obiecte portative cum sunt: mingea medicinal, bastonul de gimnastic,
gantere, etc.;
- Scara Iix este utilizat si n metodologia de nv|are a unor elemente acrobatice, ca
de exemplu: podul de jos, podul de sus, cumpna Iacial, stnd pe cap, stnd pe mini,
ndreptare de pe cap, rsturnare lent napoi, rsturnare nainte etc.
II. Clasificarea exerciiilor la scara fix
1. Exerci|ii utilitar-aplicative;
2. Exerci|ii analitice pentru I.S.A.L.;
3. Exerci|ii combinate cu banca de gimnastic;
4. Exerci|ii combinate cu obiecte portative.
1. Exemple de exerci|ii utilitar aplicative:
- c|rare cu ajutorul bra|elor si picioarelor;
- c|rare numai cu ajutorul bra|elor cu deplasare n: lateral,
jos, sus;
- srituri de pe o sipc pe cealalt;
- srituri n adncime;
- c|rare cu transportul mingii medicinale.
2.Exemple de exerci|ii pentru I.S.A.L.
Exercijii pentru braje
a. Stnd Iacial pe a 3-a sipc, apucat cu bra|ele la nivelul pieptului:
1-2. ntinderea bra|elor cu lsare napoi;
3-4. ndoirea bra|elor si revenire n pozi|ia ini|ial.
b. Sprijin culcat Iacial adnc, picioarele sprijinite pe sipca a 3-a:
3-4 1, 2
3-4 1-2
84
Exercijii pentru abdomen
a. Stnd Iacial pe prima sipc, apucat la nivelul soldurilor:
1-2. extensia trunchiului cu ntinderea bra|elor;
b. Atrnat dorsal:
1. ridicarea genunchilor la piept;
4. ntinderea picioarelor n P.I.
c. Atrnat dorsal:
1. ridicarea picioarelor nainte;
2. deprtarea picioarelor;
3. apropierea picioarelor;
6. ndoirea genunchilor la piept;
7. ntinderea picioarelor;
8. coborrea picioarelor n pozi|ie ini|ial.
Exercijii pentru spate
a. Culcat Iacial, bra|ele sus, picioarele ag|ate ntre sipca a 2-a si a 3-a:
1, 3, 4-5, 7 8 2 6
4 1, 2-3
3-4 1-2
85
1-2. ridicarea trunchiului napoi si coborrea bra|elor lateral;
3-4. revenire n pozi|ie ini|ial.
b. Asezat, sprijin napoi, picioarele ag|ate ntre sipca a 3-a si a 4-a:
1-2. ridicarea bazinului n sprijin culcat dorsal adnc;
c. Atrnat Iacial:
1-2. ridicarea picioarelor napoi;
3-4. coborrea picioarelor n P.I.
Exercijii pentru prjile laterale
a. Stnd costal stnga pe piciorul drept, stngul sprijinit pe scara Iix la nivelul
soldului, mini pe sold:
1,2,3. ndoirea trunchiului lateral spre stnga de 3x cu arcuire, si
balansarea bra|elor sus;
4. revenire n P.I.
4 3x
3-4 1-2
3-4 1-2
3-4 1-2
86
b. Sprijin culcat costal stnga nalt, mna stng sprijinit pe sipca a 6-a, cea dreapt
pe sold:
1-2. ndoirea corpului din solduri si coborrea bazinului ct mai
aproape de sol;
Exercijii pentru picioare
a. Stnd Iacial pe prima sipc, apucat la nivelul soldurilor:
1. ridicare pe vrIuri;
2. trecere n atrnat ghemuit stnd;
3. ntinderea picioarelor si ridicare pe vrIuri;
4. revenire n P.I.
b. Stnd Iacial la distan|a de 1 m de scara Iix, mini pe sold:
1. ridicarea piciorului stng si sprijinirea lui pe scar la nivelul
soldurilor;
2. ndoirea piciorului drept si ridicarea bra|elor lateral;
3. ntinderea piciorului drept si ndoirea bra|elor, mini pe sold;
4. revenire n P.I.;
5-8. idem 1-4. cu piciorul opus.
4 1, 3
2
+
4 1, 3 2
3-4 1-2
87
c. Stnd Iacial, bra|ele nainte, apucat la nivelul umerilor:
Srituri succesive pe dou picioare, cu sprijinul minilor pe sipc, ct mai
sus, de 10x.
3. Exemple de exerciii combinate cu banca de gimnastic:
a. Asezat, bra|ele sus, vrIurile picioarelor sprijinite ntre sipca a 2-a si a 3-a:
1-2. ndoirea trunchiului nainte, minile ating vrIurile picioarelor;
3-4. ridicarea trunchiului si revenire n P.I.;
5-6. coborrea trunchiului pn la orizontal cu ndoirea bra|elor, mini pe
sold
7-8 ridicarea trunchiului si ntinderea bra|elor sus n P.I.
b. Sprijin culcat Iacial pe banc, picioarele sprijinite ntre sipca a 3-a si a 4-a:
1-2. ndoirea bra|elor, pieptul atinge banca;
3-4. ntinderea bra|elor n P.I.;
5-6. ridicarea bazinului;
4. Exemple de exerciii combinate cu mingea medicinal:
a. Culcat dorsal, picioarele sprijinite ntre sipca 1 si 2, bra|ele sus, mingea |inut n
mini:
1-2. ridicarea trunchiului n asezat, ndoirea bra|elor si coborrea
mingii la ceaI;
3-4 coborrea trunchiului si ntinderea bra|elor n P.I.
3-4, 7-8 1-2 5-6
3-4, 7-8 1-2 5-6
1 0 x
88
b. Culcat Iacial, picioarele sprijinite sub prima sipc, bra|ele sus, mingea |inut n
mini;
1-2 ridicarea mingii napoi sus;
3-4 coborrea mingii n P.I.
c. Atrnat dorsal la scara Iix, mingea |inut ntre glezne:
1. ridicarea genunchilor nainte;
4. ntinderea picioarelor n P.I.
Indicaii metodice
- n alctuirea exerci|iilor s se |in cont de alternarea eIortului din pozi|ia atrnat cu
cele de atrnat stnd si sprijin;
- Exerci|iile la scara Iix s se alterneze obligatoriu cu cele libere de relaxare si
respira|ie deoarece toracele lucreaz blocat;
- Organizarea exersrii s se Iac n Iunc|ie de numrul elevilor din clas (numrul
executan|ilor) si numrul scrilor Iixe existente;
- Dac numrul elevilor este mai mare, atunci clasa poate Ii organizat n Iorma|ia
de lucru pe dou sau trei linii;
- Grupa (grupele) care asteapt s primeasc sarcini suplimentare;
- Demonstra|ia exerci|iilor s Iie simultan cu explica|ia, executan|ii urmrind de la
o distan| de 2,5- 3 m de scar;
- S se acorde o aten|ie deosebit coborrilor de pe scara Iix, care pot Ii eIectuate
prin: coborre din sipc-n sipc sau prin sritur de la nl|imi mici;
- La prezentarea exerci|iilor se precizeaz: pozi|ia executantului Ia| de aparat,
sprijinul si prizele;
4 1, 2-3
3-4 1-2
3 - 4 1 - 2
89
- n cazul pozi|iilor atrnat stnd se descriu obligatoriu att locul asezrii picioarelor
ct si prizele minilor Ex. Stnd pe a 3-a sipc, apucat deasupra umerilor;
- nceperea si ncetarea exersrii, precum si schimbarea grupelor, s se execute la
comand;
- Locul n care se aIl cadrul didactic n timpul exersrii trebuie s-i permit acestuia
supravegherea simultan a tuturor elevilor, n vederea corectrilor si indica|iilor metodice
necesare.
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate: caracteristicile, clasidicarea exerci|iilor la,
pe, cu banca de gimnastic, precum si la si pe scara Iix, cu exemple din Iiecare subgrup. Au
Iost precizate, de asemenea, si indica|iile metodice necesare utilizrii lor.
1. Prezenta|i caracteristicile bncii de gimnastic?
2. Prezenta|i clasiIicarea exerci|iilor utiliznd banca de gimnastic.
3. Da|i exemple de exerci|ii din Iiecare subgrup si de jocuri Iolosind banca de
gimnastic.
4. Care sunt cele mai importante indica|ii metodice de care trebuie s |in cont cadrul
didactic n utilizareai bncilor de gimnastic?
5. Prezenta|i caracteristicile si importan|a exerci|iilor la scara Iix, n pregtirea motric
a elevilor.
6. Care sunt principalele grupe de exerci|ii Iolosite la scara Iix?
7. Alctui|i un complex de inIluen|are selectiv a aparatului locomotor Iolosind scara
Iix
8. Preciza|i indica|iile metodice, cele mai semniIicative, n cazul utilizrii, n lec|ia de
educa|ie Iizic, a exerci|iilor la scara Iix.
Not:
Exercijiile selectate i create vor completa dosarul in vederea acceptrii intrrii
studentului la examen.
Oradea, pag.129 - 141.
Napoca, 83 - 96.
6. Pascan, I., 2008, Gimnasztika az iskolaban, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-
Napoca, pag. 215 - 252.
90
Modul 7: Exercii pentru capaitatea de organizare
Scopul acestui modul este explicarea si exempliIicarea importan|ei utilizrii
exerci|iilor pentru capacitatea de organizare n cadrul activit|ilor motrice ale elevilor.
DeIinirea conceptului de exerci|ii pentru capacitatea de organizare
Prezentarea sarcinilor acestor exerci|ii
Prezentarea sistematizrii, cu exempliIicri concrete din Iiecare grup de mijloace
Cunoasterea de ctre studen|i a celor mai semniIicative modele de alctuire (de
ob|inere) a Iorma|iilor de lucru pornind din linie sau sir (comenzi, execu|ii tehnice,
desen)
n cadrul modulului nr 6 au Iost prezentate urmtoarele obiective mai importante:
Prezentarea caracteristicilor, a importan|ei si taxonomiei exerci|iilor banca de
gimnastic si scara Iix.
Prezentarea unor exemple concrete, din Iiecare subgrup, utiliznd cele dou aparate
pregtitoare.
Prezentarea indica|iilor metodice necesare utilizrii acestor aparate n educa|ie Iizic
scolar..
Exerciii pentru capacitatea de organizare
n literatura de specialitate se utilizeaz mai des denumirea de exerci|ii de Iront si
Iorma|ii.
Ele constituie principal grup de mijloace Iolosite pentru:
- educarea disciplinei si ordinei;
- de control al |inutei;
- de control al miscrilor, n general.
Exerci|iile pentru capacitatea de organizare sunt Iolosite, cu precdere, n primele
trei verigi si n ultima verig a lec|iei, dar sunt prezente, dac este nevoie, si n celelalte verigi
( situa|ie de instruire ) ori de cte ori se simte nevoia.
1. Sarcinile exerci|iilor pentru capacitatea de organizare
- Educ disciplina, punctualitatea, ordinea, etc.;
- Educ aten|ia, siguran|a, spiritul de observa|ie, prezen|a de spirit, memoria
motric, etc.;
- Asigur organizarea colectivului pe tot parcursul lec|iei;
- Asigur manevrarea ordonat a colectivului n lec|ie;
- Asigur crearea unei omogenit|i a colectivului n miscare, a rspunsului la
comand, imprimnd un ritm vioi, unitar si simultan;
- Dezvolt coordonarea, orientarea n spa|iu si timp, etc.
2. Conducerea Iorma|iilor
Conducerea unei Iorma|ii pentru executarea unor ac|iuni se realizeaz prin:
91
- comand;
- ordine si dispozi|ii verbale;
- semnale sonore, vizuale si tactile;
- ac|iuni personale.
n lec|ia de educa|ie Iizic se utilizeaz mai mult comanda verbal.
Comanda este o dispozi|ie verbal care trebuie s aib urmtoarele calit|i:
- s Iie energic;
- s Iie scurt;
- s Iie precis;
- s Iie mobilizatoare,
- tonalitatea s se adapteze condi|iilor de lucru si numrului de executan|i, iar
modalit|iile tonalit|ii s imprime ritmul de execu|ie caracteristic miscrii respective.
Comanda are dou pr|i distincte:
- comanda prevestitoare ;
- comanda executiv (svrsitoare).
Comanda prevestitoare are ca scop indicarea ac|iunii ce urmeaz a Ii executat. Se
d cu voce tare, prelung i clar, pentru ca executan|ii s n|eleag si s poat memora
ac|iunile care urmeaz a Ii executate.
Comanda svrsitoare ( executiv ) se d pe un ton nalt, scurt si energic.
Exemplu: Clas ( grup ) nainte - MARS! ,Clas nainte constituie comanda
prevestitoare, iar ,MARS! comanda svrsitoare.
Cnd scriem, comanda prevestitoare se trece cu litere mici, iar cea executiv cu
litere mari si se pune semnul exclamrii la sIrsit.
Exemple: Grup pe loc REPAUS!
Clas la stn GA!
Grup, pas alergtor MARS!
Pentru a anula sau a nceta o ac|iune, se comand: , la loc comanda, la care se reia
pozi|ia ini|ial din care a nceput miscarea sau se reia miscarea din care s-a dat comanda.
3. Sistematizarea exerci|iilor pentru capacitatea de organizare
- ac|iuni pe loc;
- ac|iuni din deplasare;
- ac|iuni complexe;
- Iorma|ii, alctuiri si schimbri de Iorma|ii;
- deplasri n Iiguri.
Formaia este dispunerea executan|ilor n vederea eIecturii ac|iunilor n comun n
cadrul lec|iei sau altor activit|i corporale.
n activitatea de educa|ie Iizic Iolosim trei categorii de Iorma|ii:
- Iorma|ii de adunare ;
- Iorma|ii de deplasare;
- Iorma|ii de lucru.
Formajia de adunare indic Iorma de organizare a colectivului pentru raport, pentru
demonstrarea sau explicarea exerci|iilor n diIerite momente ale lec|iei. Cele mai des utilizate
Iorma|ii de adunare sunt:
- n linie pe un rnd;
- n linie pe dou sau trei rnduri;
- n unghi drept;
- n careu;
- n semicerc;
- n cerc.
92
Comanda, la care se execut aceste Iorma|ii trebuie s cuprind:
- indicarea executantului Iixat ca baz ;
- stabilirea locului n care acesta se va aseza;
- precizarea Iorma|iei de adunare;
- direc|ia Irontului Iorma|iei;
- comanda executiv ADUNAREA !
Exemplu: Clas ( grup ), baza elevul ( studentul )........ , n Ia|a mea, n linie pe un
rnd ADUNAREA !
Formajia de deplasare este denumirea ce indic Iorma de organizare a colectivului
pentru diIerite ac|iuni de deplasare.
Ea poate Ii alctuit din unul sau mai multe siruri, n Iunc|ie de numrul
executan|ilor, spa|iul de care dispunem etc.
Trecerea sau adunarea n Iorma|ie de deplasare se execut la comanda; Grup ( clas
), n coloan cte 2 ( 3,4, 5, ) ADUNAREA!
Formajia de lucru este Iorma de organizare a colectivului pentru executarea
exerci|iilor de dezvoltare Iizic general. Ea se alege n Iunc|ie de:
- numrul elevilor;
- mrimea spa|iului de lucru;
- caracteristicile miscrilor ce se execut.
Cele mai Iolosite Iorma|ii sunt:
- semicercul;
- cercul;
- coloana de gimnastic pe 3, 4 sau mai multe siruri;
- coloana de gimnastic n trepte cte 3 sau 4 rnduri;
- coloana de gimnastic n sah;
- n cocor;
- n grup.
93
4. Alctuiri de Iorma|ii
A. Desfurri din linie
Trecerea din linie pe un rand in linie pe dou randuri.
Prima comand. Clas ( grup ), cte doi n continuare NUMR ! Colectivul
numr cte doi, ncepnd din Ilancul drept.
A doua comand. Clas pe dou rnduri MARS! Numerele doi execut doi pasi
nainte si un pas lateral dreapta, n patru timpi, pornind cu piciorul drept.
Trecere din linie pe un rand in linie pe trei randuri
Prima comand. Clas ( grup ), cte trei n continuare NUMR ! Clasa ncepe
numrtoarea cte trei din Ilancul drept. A doua comand. Clas pe trei rnduri MARS !
Numerele unu execut doi pasi napoi si un pas lateral spre stnga, n patru timpi, pornind cu
piciorul stng. Numerele doi stau pe loc, iar numerele trei execut doi pasi nainte si un pas
lateral spre dreapta, tot n patru timpi, ncepnd cu piciorul drept.
Trecere din linie pe un rand in formajie cate trei in trepte.
Prima comand: Clas, pe loc, trei, sase NUMR ! Se eIectueaz numrtoarea
ncepnd din Ilancul drept, dup care se d a doua comand. Clas n Iorma|ie pe trei rnduri
n trepte MARS ! Eiecare executant se deplaseaz nainte cu un numr de pasi
corespunztori ciIrei rostite sau st pe loc.
3 1
1
2
1 2 2 3
1
2
3 3
1 2 1 2 1 2 1 2
1 1 1 1
2 2 2 2
94
Trecere din linie pe un rand in formajie cate patru in trepte.
Prima comand. Clas, pe loc, trei, sase, nou NUMR !.
n continuare se Iace identic ca la exemplul mai sus !
Trecere din linie pe un rand in ,cocor` varianta ,a` i , b`.
B. Desfyurri din yir
Desfurare dintr-un ir in coloan cate trei in trepte.
Prima comand. Clas ( grup ), n adncime cte trei NUMR ! Se execut
numrtoarea n adncime cte trei. Comanda a doua. Clas, n coloan cte trei n trepte
PSI|I !
(MARS!) Numerele unu execut doi pasi laterali spre dreapta, numerele doi rmn
pe loc, iar numerele trei execut doi pasi spre stnga.
6
- 3 9 3
-
9
3 3
6
6 6
9 9
6 3 6 3 3
- -
3 3 3
- 6
6 6 6
3
1
1 2 3 4
4
2
5
5 4
4
3
3 2 1
2
1
4
4
3
3
2
2 1
1
-
1
1
2
2
3
3 4
4
95
Desfurare dintr-un ir in formajie cate patru in trepte.
Prima comand. Clas, n adncime cte patru NUMR ! Se numr n
adncime cte patru, dup care se d a doua comand. Clas, n Iorma|ie cte patru n trepte
MARS ! Numerele unu execut trei pasi laterali spre dreapta, numerele doi un pas lateral spre
dreapta, numerele trei un pas lateral spre stnga, iar numerele patru trei pasi laterali spre
stnga
Desfurare dintr-un ir in formajie cate cinci in trepte.
Prima comand. Clas ( grup ), n adncime cte cinci NUMR ! Se
eIectueaz numrtoarea n adncime cte cinci, dup care se d a doua comand. Clas, n
Iorma|ie cte cinci n trepte MARS ! Numerele unu execut patru pasi spre dreapta, numerele
doi Iac doi pasi spre dreapta, numerele trei rmn pe loc, numerele patru execut doi pasi spre
stnga, iar numerele cinci, patru pasi spre stnga.
3
2
2
3
1
1 1
1
2
4 4
4
2
4
5 5
5 5
3
2
2
3
3
1
1 1
1
3
2
4 4
4
2
4
3
2
2
3
3
1
1 1
1
3
96
Desfurri din dou iruri in formajie cate patru in ,ah`
Prima comand. Clas, n adncime cte doi NUMR ! Se numr n adncime
cte doi la ambele siruri, dup care se d comanda a doua. Clas, n Iorma|ie de sah cte
patru MARS ! Ambele siruri execut doi pasi spre exterior, dup care numerele unu din
Iiecare sir, Iac un pas lateral spre dreapta, iar numerele doi, un pas lateral spre stnga.
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate: caracteristicile, clasiIicarea si modele de
alcatuire a Iorma|iilor de lucru pornind din linie si din sir.
1. Prin ce se realizeaz conducerea unei Iorma|ii pentru executarea unor ac|iuni?
2. Ce calit|i trebuie s aib o comand?
3. Prezenta|i sistematizarea exerci|iilor pentru capacitatea de organizare cu
exempliIicare din Iiecare grup de mijloace
4. Prezenta|i variante de ob|inere a unor Iorma|ii de lucru pornind din linie.
5. Prezenta|i variante de desIsurare din sir (comand, desen, execu|ie).
e) Bibliografie modul
1. Eekete, J. 1996, Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile
Crican, Oradea, pag.69 87.
2. Mrcu|, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica n kinetoterapie no|iuni de baz, ed. GMI,
Cluj-Napoca, pag. 9 45.
Napoca, 97 104.
2
2
1 1
1
2
2
1
1 1
1
1
1
1
1
1
1 1
1 1
1 1
2 2
2 2 2 2
2 2
2
2 2
2
2 2
97
Modulul 8: Exerciii utilitar-aplicative
Scopul acestui modul este prezentarea si exempliIicarea locului si importan|ei
exerci|iilor utilitar-aplicative n cadrul Iormrii motricit|ii generale ale elevilor.
DeIinirea conceptului de exerci|ii utilitar-aplicative
Prezentarea caracteristicilor si sarcinilor acestor exerci|ii
Cunoasterea de ctre studen|i a procedeelor metodice Iolosite pentru mbunt|irea
echilibrului
Cunoasterea tehnologiei de organizarea si desIsurare a parcursurilor aplicative n
Iunc|ie de locul, baza didactic si vrsta participan|ilor.
n cadrul modulului nr 7 au Iost prezentate urmtoarele obiective mai importante:
DeIinirea conceptului de exerci|ii pentru capacitatea de organizare
Prezentarea sarcinilor acestor exerci|ii
Cunoasterea de ctre studen|i a celor mai semniIicative modele de alctuire (de
ob|inere) a Iorma|iilor de lucru pornind din linie sau sir (comenzi, execu|ii tehnice,
desen)
Exerciii utilitar-aplicative
,Prin exerci|iile aplicative sau exerci|iile pentru Iormarea deprinderilor motrice de
baz si utilitar-aplicative, n|elegem acele categorii de exerci|ii, cu caracter natural si utilitar,
care au o larg ntrebuin|are n activitatea de toate zilele ( Biasu, N., Gh., 1984, p. 89 ).
1. Caracteristici
- Sunt miscri naturale ale omului si apari|ia lor se conIund cu nssi apari|ia
speciei umane;
- nc din primele luni copilul execut diIerite miscri naturale cum sunt: rularea
lateral, trrea, se dedic prin c|rare, arunc obiectele din mn, si exprim bucuria prin
srituri de pe loc, etc.;
- Aceste miscri, de regul, angreneaz n eIort un numr mare de grupe musculare
contribuind la dezvoltarea Iizic general si multilateral;
- Contribuie, de asemenea, la dezvoltarea capacit|ilor de miscare necesare n via|
si adaptarea lor la condi|ii schimbtoare;
- Ele constituie premiza de baz a miscrilor mai complicate din diIerite ramuri
sportive;
- Dezvolt calit|ile motrice de baz, dar n acelasi timp dezvolt si o serie de calit|i
psihice cum sunt: curajul, aten|ia, spiritul de ntrecere, sentimente colective, creativitatea, etc.;
- Toate aceste exerci|ii pot Ii aplicate sub Iorm de ntrecere ( sub Iorm distractiv
), n sal, aer liber n timpul programului scolar sau cu ocazia unor activit|i extracurriculare
(excursii, drume|ii, turism etc.);
- n lec|ie de educa|ie Iizic cu aceste exerci|ii ne vom ntlni n toate verigile lec|iei.
98
2. Clasificarea exerciiilor
NespeciIice gimnasticii sau de baz:
- mersul;
- alergarea;
- sritura;
- aruncarea si prinderea.
SpeciIice gimnasticii:
- c|rarea si escaladarea;
- trrea;
- ridicarea si transportarea de obiecte si persoane;
- trac|iuni si mpingeri;
- echilibrul.
2.1. Mersul
Este o miscare ciclic, care angreneaz n eIort n special trenul inIerior;
Creaz condi|ii Iavorabile pentru stimularea activit|ii sistemului cardio-vascular,
respirator si proceselor metabolice;
n timpul mersului greutatea corpului alterneaz de pe un picior pe cellalt, contactul
piciorului cu solul pstrndu-se permanent;
nsusirea mersului estetic si economic trebuie s constituie un obiectiv important al
educa|iei Iizice scolare;
n primele dou verigi a lec|iei, variantele de mers se Iolosesc n scopul nclzirii, n
penultima verig se utilizeaz pentru linistirea organismului, iar n celelalte verigi cu
precdere pentru dezvoltarea calit|ilor motrice;
Mersul se poate executa de pe loc sau din deplasare.
Jariante de mers.
- Mers obisnuit;
- Mersul gimnastic,
- Mers cu schimbarea pasului;
- Mers pe vrIuri, pe clcie, pe partea intern sau extern a labei piciorului,
- Mers Iandat cu diIerite miscri de bra|e;
- Mers cu pasi ncrucisa|i;
- Mers lateral cu pasi aduga|i;
- Mers cu genunchii ridica|i;
- Mers cu balansarea picioarelor nainte, lateral sau napoi;
- Mers cu ntoarceri succesive spre stnga sau spre dreapta,
- Mers cu psire peste sau pe obstacole, pe plan nclinat;
- Mers pentru dezvoltarea sim|ului ritmului .
Exemple: 1-4. mers pe vrIuri, bra|ele sus;
5-8. mers ghemuit, bra|ele lateral sau
1-4. mers pe clcie, mini la ceaI;
5-8. mers cu pasi Ioarte mari.
2.2. Alergarea
Constituie un mijloc de deplasare mai rapid dect mersul;
99
Este un mijloc important de antrenare ( angrenare ) a aparatelor respirator si
circulator;
- Alergarea constituie cel mai important mijloc pentru dezvoltarea vitezei si
rezisten|ei;
- Ea este prezent n Iiecare verig a lec|iei;
- EIortul poate Ii dozat prin: modiIicarea procedeului de deplasare; schimbarea
vitezei de deplasare, modiIicarea distan|ei de parcurs, etc.
Jariante de alergare.
- Alergare pe loc cu tempouri diIerite;
- Alergare pe loc cu genunchii sus;
- Alergare pe loc cu pendularea gambei napoi;
- Alergare obisnuit;
- Alergare cu genunchii sus;
- Alergare lateral cu pasi aduga|i;
- Alergare lateral cu pasi ncrucisa|i;
- Alergare cu pendularea picioarelor ntinse nainte, napoi;
- Alergare cu spatele spre direc|ie;
- Alergare cu ntoarcere de 360 spre stnga si spre dreapta;
- Alergare pe plan nclinat;
- Alergare printre obstacole;
- Alergare cu psire pe obstacole;
- Alergare pentru dezvoltarea sim|ului ritmului.
Exemple:
1-8. alergare cu genunchii sus;
9-16. alergare cu pendularea gambelor napoi
1-8. alergare cu picioarele ntinse nainte;
9-16. alergare cu picioarele ntinse napoi.
1-8. alergare cu deplasare nainte;
9-16. alergare cu spatele spre direc|ie.
2.3. Sriturile
- Sunt deprinderi motrice de baz caracterizate prin deplasarea ntregului corp printr-
o Iaz de zbor;
- Ele angreneaz n eIort un numr mare de grupe musculare avnd o inIluen|
deosebit asupra aparatelor locomotor, respirator si circulator;
- Prin aceste exerci|ii se educ: curajul, hotrrea, si ncrederea n Ior|ele proprii;
- Sriturile dezvolt si o serie de aptitudini psihomotrice, cum sunt: echilibrul static
si dinamic, orientare n spa|iu, coordonarea general si segmentar.
Sistemati:area sriturilor
a. Dup origine: - srituri naturale;
- srituri create;
b. Dup modul de execu|ie:
- srituri cu elan;
- srituri Ir elan;
c. Dup deplasarea corpului n spa|iu:
- srituri n lungime;
100
- srituri n nl|ime;
- srituri n adncime;
d. Din punct de vedere didactic:
1. Srituri executate pe sol n direc|ii diIerite nainte, napoi, lateral si
oblic,
2. Srituri pe aparate sau obstacole;
3. Srituri n adncime;
4. Srituri peste obstacole;
5. Srituri combinate.
1. Srituri executate pe sol
Desprinderea si aterizarea se execut la acelasi nivel. Ele pot Ii executate: de pe loc,
cu elan, de pe un picior sau dou picioare. Aterizarea, de asemenea, poate Ii executat pe un
picior sau dou picioare.
Exemple:
- Srituri pe un picior pe loc;
- Srituri pe un picior cu deplasare n diIerite direc|ii;
- Srituri ca mingea pe loc si cu deplasare;
- Srituri cu diIerite grade de ntoarcere;
- Srituri spre nainte, napoi, lateral cu ridicarea genunchilor;
- Srituri de pe un picior pe cellalt.
2. Srituri pe aparate sau obstacole
n cazul acestor srituri desprinderea (btaia) are loc de pe un nivel mai jos (solul),
iar aterizarea se Iace pe un nivel mai ridicat.
Impulsul se poate executa de pe loc sau din elan, pe un picior sau dou picioare, cu
aterizare, de asemenea, pe dou sau pe un picior.
Exemple:
- Sritur de pe un picior pe banc de gimnastic si aterizare pe dou picioare
ndoite;
- Sritur cu btaie pe dou picioare si aterizare pe dou picioare pe capacul
lzii de gimnastic;
- Alergare 3-4 pasi, btaie pe dou picioare si aterizare pe o supraIa|
ridicat.
3. Srituri in adancime
Desprinderea se execut de pe un nivel mai nalt dect aterizarea. Att btaia ct si
aterizarea se pot eIectua pe dou sau pe un picior.
Exemple:
- Sritur n adncime de pe banc n sprijin ghemuit;
- Din mers pe banc sritur n adncime si aterizare n stnd cu picioarele usor
ndoite;
- Sritur de pe banc n adncime cu ntoarcere de 180 grade spre stnga;
- Sritur n adncime de pe lad cu diIerite sarcini motrice ghemuire,
deprtarea picioarelor, ntoarceri de diIerite grade n jurul axului longitudinal.
4. Srituri combinate
Reprezint legarea a cel pu|in dou procedee de srituri amintite mai sus.
Exemple:
- Sritur de pe doua picioare pe banc, desprindere si sritur n adncime;
101
- Alergare si sritur peste banc de gimnastic, desprindere de pe un picior si
sritur pe banc de gimnastic urmat de o alt sritur n adncime.
Indicaii metodice pentru utilizarea mersului, alergrii yi sriturilor n lecie
- Variantele s corespund gradului de pregtire a colectivului cu care se lucreaz;
- n timpul deplasrilor, proIesorul s insiste asupra disciplinei si asupra |inutei
corecte a elevilor;
- n veriga pregtirii organismului pentru eIort se recomand alternarea permanent
a mersului cu alergarea si cu sriturile;
- DiIicultatea si complexitatea variantelor s asigure cresterea treptat a eIortului;
- n cazul sriturilor mai nti s se eIectueze cele pe un picior apoi cele pe dou
picioare;
- S se acorde o aten|ie deosebit cresterii treptate a nl|imii obstacolelor;
- Aterizrile la nceptori s se Iac n ghemuit sau sprijin ghemuit si treptat s se
treac la aterizrile corecte din punct de vedere tehnic.
2.4. Aruncarea yi prinderea
Aruncarea const n transmiterea (propulsarea) unui obiect la o anumit distan| sau
|int si spre o oarecare direc|ie.
Prinderea nseamn recep|ionarea unui obiect venit de la o distan| si dintr-o direc|ie.
Aruncrile din punct de vedere tehnic se mpart n:
- Aruncri lansate ( rostogolirea obiectelor pe sol );
- Aruncri azvrlite ( miscare de biciuire a bra|ului );
- Aruncri mpinse.
Obiecte Iolosite :
- mingi de diIerite mrimi si greut|i;
- cercuri;
- bastoane;
- mciuci,
- bulgre de zpad, etc.
Sistematizarea aruncrilor
- aruncri la distan|;
- aruncri la |int, care poate Ii: Iix, misctoare, cu apari|ie spontan;
- aruncri si prinderi individuale, n perechi si n grup.
102
Indicaii metodice
- nceperea si ncetarea aruncrilor s se Iac la indica|ia cadrului didactic;
- Eelul si greutatea obiectului aruncat trebuie ales n Iunc|ie de vrsta, sexul, gradul
de pregtire si caracterul activit|ii musculare;
- Eorma|iile de lucru, distan|ele ntre executan|i, Iormele de exersare s Iie adaptate
obiectivelor opera|ionale stabilite pentru Iiecare situa|ie de instruire n care se gseste grupa
de lucru;
- S se utilizeze ambele mini la aruncri n vederea dezvoltrii Iizice armonioase si
a ambidextriei;
- Pentru Iormarea unui sim| muscular complex se recomand utilizarea pentru
aruncri a unor obiecte cu greut|i si Iorme diIerite.
3. Exerciii aplicative specifice gimnasticii
3.1 Crarea yi escaladarea
Cjrarea este modalitatea de deplasare a corpului n diIerite direc|ii, sus jos,
lateral, executat n pozi|ia de atrnat simplu sau atrnat cu sprijin.
Aparate la care se execut:
- Scara Iix;
- Ernghia vertical;
- Ernghia orizontal;
- Scara marinreasc;
- Brna suedez;
- Prjina vertical;
- Banca de gimnastic.
ClasiIicarea exerci|iilor de c|rare:
- C|rri n atrnat mixt cu ajutorul bra|elor si picioarelor;
- C|rri n atrnat simplu numai cu ajutorul bra|elor;
- C|rri cu transport de obiecte sau persoane.
103
Escaladarea este modalitatea de trecere peste obstacole naturale sau diIerite aparate
de gimnastic cu o tehnic ct mai simpl dar eIicient.
Sprijinul pe obstacole poate Ii cu bra|ele si picioarele, cu bra|ele si abdomenul, sau
bra|ele si bazinul. De obicei, Iiecare executant poate s si aleag singur procedeul dorit, ceea
ce cultiv personalitatea si creativitatea.
Exersarea escaladrilor solicit si contribuie la dezvoltarea global a calit|ilor
motrice n situa|ii variabile, neobisnuite.
Indicaii metodice
C|rrile s se nceap cu Iormele mai simple si accesibile tuturor copiilor, cum sunt
cele n atrnat combinat cu sprijin;
Dup coborrea de pe aparat s se introduc, obligatoriu, exerci|ii de relaxare si
respira|ie;
n cazul exerci|iilor din atrnat simplu se ncepe cu deplasrile laterale, urmate de
deplasrile n jos si la urm cele care se execut n sus ( ca si direc|ie );
n timpul demonstra|iilor, explica|iilor si exersrilor elevii vor Ii aseza|i ( ncolona|i )
n linie pe dou sau trei rnduri n Iunc|ie de numrul elevilor si numrul scrilor
Iixe;
Elevii care sunt n asteptare s primeasc sarcini suplimentare;
n timpul prezentrii exerci|iilor terminologia trebuie s cuprind: pozi|ia
executantului Ia| de aparat, tehnica prizelor si sprijinul picioarelor;
104
Coborrile de pe aparate s Iie ntotdeauna precizate si s se Iac cu mare aten|ie.
3.2. Trrea
Tararea este un mijloc speciIic de deplasare care se Iace cu centrul de greutate
Ioarte aproape de supraIa|a de sprijin. Aceste exerci|ii contribuie la dezvoltarea Iizic
multilateral si la corectarea unor deIicien|e Iizice, de atitudine, privind coloana vertebral.
(Aten|ie la condi|iile igienice!)
Exemple de trre
105
3.3. Exerciii de ridicare yi transport
Se mpart n:
- Exerci|ii de ridicare si transport de greut|i;
- Exerci|ii de ridicare si transport de persoane;
Exercijii de ridicare i transportul de persoane
Transportul poate Ii executat:
- de ctre o persoan pe perechi;
- transportul unuia de ctre doi;
- transportul unuia de ctre trei;
- transportul n grup.
Exemple de transporturi pe perechi: ( atenjie la exercijii in perechi )
- roaba;
- n crc;
- clare pe umeri;
- transport pe umeri;
- transport n bra|e etc.
Exercijii de ridicare i transportul de persoane
Transportul poate Ii executat:
- de ctre o persoan pe perechi;
- transportul unuia de ctre doi;
- transportul unuia de ctre trei;
- transportul n grup.
Exemple de transporturi pe perechi (aten|ie la exerci|ii n perechi ) :
- roaba;
- n crc;
- clare pe umeri;
- transport pe umeri;
- transport n bra|e, etc.
Exemple de trasporturi a unuia de ctre doi:
- alergare n cinci picioare;
- cosule|ul;
a b c
d e f
g
h i
j
k l
106
- seznd pe bra|e;
- scunelul;
- targa;
- culcat pe bra|e.
Exemple de transporturi in grup.
- , Carul roman;
- roaba lung.
Indicaii metodice
- S se acorde o aten|ie deosebit prizelor;
- Partenerii s Iie aproximativ egali n greutate, nl|ime, Ior| si
pregtire motric;
- Procedeele de ridicare si transport s Iie adaptate n Iunc|ie de vrsta si
sexul executan|ilor.
3.4. Traciuni yi mpingeri
- Aceste exerci|ii au caracter de Ior| cu eIect asupra ntregului organism;
- n lec|ie de educa|ie Iizic cel mai des sunt Iolosite cele cu partener;
- Se recomand ca exerci|iile de trac|iune s alterneze cu cele de mpingere;
- Se va acorda o aten|ie deosebit prizelor utilizate. Contactul poate Ii direct ntre
parteneri, sau indirect, Iolosind bastonul, mingea, Irnghia, etc.;
- S se acorde o aten|ie mrit n alctuirea echilibrat a echipelor cnd se lucreaz
n grup.
107
3.5. Exerciii de echilibru
Caracteristici
- Orice activitate Iizic, Iie ea static sau dinamic, se realizeaz n sIera de
atrac|ie a Ior|ei gravita|ionale din acest motiv trebuie pstrat n permanen| echilibrul
corporal;
- Literatura de specialitate precizeaz Iaptul c echilibrul se dezvolt n mod
deosebit n timpul copilriei si al adolescen|ei, de la 3 la 19 ani;
- Capacitatea de echilibrare progreseaz mai accentuat ntre 9 12 ani;
- Sim|ul echilibrului este dat de un ansamblu de impresii si senza|ii Iurnizate de
analizatorii vestibulari, optici si motor;
- Condi|ia necesar men|inerii echilibrului este ca C.G.G. s Iie deasupra ( sau
aproape deasupra ) supraIe|ei de sprijin ( baza de sus|inere );
- Dac lum n considerare pozi|ia C.G.G. Ia| de supraIa|a de sprijin putem avea
trei situa|ii si anume: echilibrul stabil, instabil si indiIerent;
- Programa scolar cuprinde o serie de elemente acrobatice speciIice de echilibru (
cumpenele, stnd pe cap, stnd pe mini, etc. )
- Gradul de stabilitate este determinat de urmtorii Iactori:
- mrimea poligonului de sus|inere ( baza de sus|inere si supraIa|a de sprijin;
- pozi|ia centrului de greutate Ia| de baza de sus|inere;
- distan|a dintre centrul de greutate al corpului si supraIa|a de sprijin;
- timpul men|inerii pozi|iei.
Clasificarea exercijiilor de echilibru
(Eekete, I. 1996)
EXERCT DE ECHLBRU
DE PE LOC DN DEPLASARE
MERS S ALERGARE N ECHLBRU
MERS S ALERGARE CU MSCAR
SUPLMENTARE ASEGMENTELOR
MERS S ALERGARE CU
TRANSPORT DE GREUTAT
MERS S ALERGARE CU
TRECERE PESTE OBSTACOLE
EXERCT DE ECHLBRU
SUB FORMADSTRACTVA
N STAND
N SPRJN
PE AMBELE PCOARE
PE UN PCOR
CU CELELALTE SEGMENTE
N DFERTE POZT
TRECERE DRNTR-O
POZTE N ALTA
CU CORPUL PE ORZONTALA
CU SEGMENTE N DFERTE
POZT
CU CORPUL RASTURNAT
108
Aparate utili:ate
- banca de gimnastic asezat orizontal sau oblic, cu partea lat sau ngust;
- brna joas, medie, de concurs;
- scara de Irnghie ( marinreasc );
- podul mobil;
- srma sau Irnghia ntins orizontal;
- diIerite obiecte naturale, improvizate sau conIec|ionate, etc.
Gradarea exercijiilor de echilibru ( procedee metodice de mrire a dificultjii)
Se realizeaz prin:
1. Reducerea bazei de sus|inere;
2. Schimbarea pozi|iei bra|elor n timpul deplasrii;
3. Schimbarea pozi|iei ini|iale si Iinale;
4. ModiIicarea procedeelor de deplasare mers, alergare, srituri, ntoarceri;
5. ModiIicarea direc|iei de deplasare nainte, napoi, lateral;
6. ModiIicarea tempoului de execu|ie;
7. ModiIicarea nl|imii aparatelor;
8. Treceri peste sau pe sub obstacole n timpul deplasrii;
9. Executarea unor sarcini suplimentare n timpul deplasrii (aruncarea si
prinderea mingii, conducerea mingii, etc.);
10. Executarea exerci|iilor n perechi si n grup;
11. Eliminarea sim|ului auzului sau a vzului n timpul execu|iei unor pozi|ii
sau miscri de echilibru.
Parcursuri sau trasee aplicative
Sunt combina|ii de mai multe deprinderi motrice de baz, utilitare, si din gimnastic
acrobatic (eventual si srituri ), n vederea realizrii etapelor de consolidare si perIec|ionare,
n care Iiecare ac|iune motric este considerat ca obstacol ntr-o nln|uire de mai multe
probe.
Exersarea parcursurilor are loc ,de regul, sub Iorm de ntrecere.
ntrecere individual se ia n considerare timpul parcurs de Iiecare si
corectitudinea execu|iei tehnice;
ntrecere pe echipe.
Avnd caracterul de ntrecere, de concurs, parcursurile mobilizeaz ntreaga
personalitate a participan|ilor, att din punct de vedere motric ct si psihic.
d) Sumar
n cadrul acestui modul au Iost prezentate:
DeIinirea conceptului si a carcteristicilor exerci|iilor utilitar-aplicative
Taxonomia acestor exerci|ii, cu exempliIicri concrete pentru Iiecare grup de
mijloace
Cunoasterea de ctre studen|i a procedeelor metodice Iolosite pentru mbunt|irea
echilibrului static si dinamic
Cunoasterea tehnologiei de organizarea si desIsurare a parcursurilor aplicative, n
Iunc|ie de locul, baza didactic si vrsta participan|ilor.
109
1. Care sunt cele mai cunoscute caracteristici ale exerci|iilor utilitar-aplicative?
2. Cum se clasiIic exerci|iile utilitar-aplicative?
3. Cum se clasiIic sriturile aplicative?
4. Prezenta|i clasiIicarea exerci|iilor de c|rare. Da|i exemple concrete la aparate
diderite
5. Care sunt procedeele metodice de mrire a diIicult|ii n cazul exerci|iilor de
echilibru? Da|i exemple concrete pentru Iiecare procedeu!
6. Alctui|i trasee aplicative utiliznd o gam ct mai diversiIicat de aparate, instala|ii si
mijloace, accesibile elevilor de diIerite vrste.
1. Eekete, J. 1996, Gimnastica de baz, acrobatic si srituri; Ed. Librriile
Crican, Oradea, pag.149 - 179.
2. Mrcu|, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica n kinetoterapie no|iuni de baz, ed. GMI,
Cluj-Napoca, pag. 97 104.
Napoca, pag.105 - 118.
III. Anexe
a) Bibliografia complet a cursului
1. BIASU, GH. N., yi colab., 1984, - Gimnastica, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
2. BN|AN, O., 1983, - Banca de gimnastic, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
3. CARSTEA, GH., 2000, - Teoria i metodica educajiei fi:ice i a sportului, Ed. AN-DA,
Bucuresti.
4. COVACI, N., 1976, - Sriturile in gimnastic, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
5. CUCU, B., 2004, - Gimnastica de ba: ( suport de curs pentru anul I ), Cluj-Napoca.
6. CULDA, C., DUNGACIU, P., CULDA, P., 1998, - Manual de gimnastic, Ed. Eunda|ia ,
Romnia de Mine, Bucuresti.
7. ERDS, I., SZI11, Z., 1997, - Gimnas:tika, Tanknyvkiado, Budapest.
8. FARKAS, GY., 1998, - Sporttorna, Papir Press Egyesles, Budapest.
9. FEKETE, 1., 1996, - Gimnastica de ba:, acrobatic i srituri, Ed. Librriile Crican,
Oradea.
10. FESNIC, I., SANTA, I., yi colab., - Gimnastica de ba:, Universitatea , Avram Iancu,
Cluj-Napoca.
11. GROSU, EMILIA, FLORINA, 1999, Complexe de exercijii pentru influenjarea
selectiv a aparatului locomotor, Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.
12. GROSU, EMILIA, FLORINA, 2002, - Elemente acrobatice i gimnice la sol i barn,
Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.
13. IONESCU, M., 2000, Demersuri creative in predare i invjare, Ed. Presa Universitar
Clujean, Cluj-Napoca.
14. KEREZSI, E., 1968, - Gimnas:tika, Sport, Budapest.
15. KIRI|ESCU, C., 1964, - Palestrica, Ed. Uniunii de Cultur Eizic si Sport, Bucuresti.
16. LUCA, ALICE, 1998, - Gimnastica in coal, Ed. Universit|ii , Al. I. Cuza, Iasi.
17. MRCU|, P., CUCU, B., 2005, - Gimnastica in kinetoterapie ( no|iuni de baz ), Ed.
G.M.I., Cluj-Napoca.
18. NU|, ANCU|A, NEGRU, N., I., 2006, Sriturile cu sprifin in coal (caiet de lucrri
practice), multiplicat la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.
110
19. PAPPN-GAZDAG, ZSUZSNNA, 2001, - A tornapad, ( banca de gimnastic ), Ed.
Elaccus, Budapest.
20. PASCAN, I., 2003, - Gimnastica acrobatic in ciclul gimna:ial, Ed. Casa Cr|ii de
Stiin|, Cluj-Napoca
21. PASCAN, I., 2003, - De:voltarea aptitudinilor psihomotrice in cadrul gimnasticii
acrobatice, Ed. Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-Napoca.
22. PASCAN, I., 1999, - Exercijii de front i formajii, (caiet de lucrri practice), multiplicat
la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.
23. PASCAN, I., 2005, - Gimnas:tika, multiplicat la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-
Napoca.
24. POPA, GH., 1975, - Piramide, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
25. RUSU, ILEANA, PASCAN, I., GROSU, EMILIA, CUCU, B., 1998, - Gimnstica, Ed.
G.M.I., Cluj-Napoca.
26. SLEMIN, A.M., 1976 Pregtirea tinerilor gimnati, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
27. STROESCU, ADINA, yi colab., 1968, - Gimnastic, Ed. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti.
28. STROESCU, ADINA, PODLAHA, R., 1974, - Terminologia gimnasticii, Ed. Stadion,
Bucuresti.
29. TUDUSCIUC, I., 1977, - Gimnastica acrobatic, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
30. TUDUSCIUC, I., 1984, - Gimnastica sportiv, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
31. TUDUSCIUC, I., BRLIDA,V., 1973, - Parcursuri de obstacole, Ed. Stadion, Bucuresti.
32. VIERU, N., 1997, - Manual de gimnastic, Ed. Driada, Bucuresti.
b) Scurt biografie a titularului de curs
ProI. univ. dr. Paycan Ioan este absolvent al Institutului de Educa|ie Eizic si Sport,
Bucuresti, (denumire actual: Universitatea Na|ional de Educa|ie Eizic si Sport), doctor n
stiin|e ale educa|iei la Eacultatea de Psihologie si Stiin|e ale Educa|iei, Universitatea ,Babes-
Bolyai, Cluj-Napoca.
Domenii de competen|: bazele gimnasticii, gimnastica Iormativ, gimnastica de baz,
gimnastica n scoal, miestrie n gimnastic artistic, dezvoltarea poten|ialului creativ la
elevi prin mijloacele activit|ilor motrice.
Competen|ele de cercetare stiin|iIic sunt demonstrate prin publicarea a peste 70 de
lucrri stiin|iIice n publica|ii recunoscute si participarea la un granturi na|ional, dar si
realizarea a 10 cr|i legate de domeniile de competen|.
SEE CATEDR TITULAR DE DISCIPLIN
111
CUPRINS
I. Informaii generale despre curs......................................................3
II. Suport de curs ..................................................................................6
Modul nr. 1............................................................................................6
Modul nr. 2............................................................................................9
Modul nr. 3..........................................................................................41
Modul nr. 4..........................................................................................48
Modul nr. 5......................................................................................... 67
Modul nr. 6..........................................................................................76
Modul nr. 7..........................................................................................90
Modul nr. 8..........................................................................................97
Anexe .................................................................................................109

Suport de Curs Gimnastica de Baza (EFS) An II Sem III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Gimnastica de Baza (EFS) An II Sem III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT DE CURS

S-ar putea să vă placă și