Istoria gimnaticii Gymnos(grecesc)= gol In China se pract ex pt ameliorarea respiratiei recm ca un mijl impotriva imbolnav.

Aceste ex se puteau face din diferite pozitii ale corpului ( stand, sezand, culcat facial/dorsal) Ex pt obezit, dureri musc, gută- boala a oaselor.
In India (gimnastica) prim yoga, ex de respiratie, de relaxare fol in sport de performanta (streching) In Egipt gimn era strct prin misc analitice care erau grupate in misc de trunchi, brate, picioare si in care se acorda o mare importanta. Ex mobilit din gimn acrobatica apar elem de gimn (pod, rasturnarea in 2). In Grecia ex gimn erau fol pt corp, dezv armonioasa pt a face omul mai frumos -era dezvoltata prin gimn militara -1830 Romania a adoptat gimn (model suedez, german) pana la 1930 -initiat dezv scolii Gheorghe Moceanu -gimn 1930 a fost influentat de sistemul rusesc -1952 Ro participa la dif editii ale Camp Mondial, Joc Olimpice ceea ce dezv gimnastica de perf 1911 -> prima oara. -1832 prima Fed de gimnastica in Elvetia, 1848 incep sa se infiinteze altele in Germ, Polonia, Franta. -1906 s-a infiintat Fed Romana de gimnastica -1907 se afilieaza la Fed Internat de gimnastica -1959 Camp Int ale Ro (cea mai lunga competitie ca durata) Rolul gimnasticii in activitatea de Ed fiz si sport 1)Fundamentarea teoretica(fondul de idei) sta la baza organizarii si desf activitatii respective (sportive) 2)Fortele organizatorice a cadrului soc in care urmeaza sa se desf activitatea fizica 3)Mijloacele acestuia prin ex fizic si ramurile de sport printre care si gimnastica -activitatea fiz trebuie imbinata cu jocul, turismul. Formele de practicare a ex fizic Gimnastica poate fi sistematizata: 1)Dupa modul de organizare -gimnastica de dimineata -gimn din timpul liber -gimn din alte ramuri sportive 2) Dupa cei care o practica -gimn scolara -gimn militara -gimn varstelor si sexelor -gimn celor cu probl(dezabilitati) -gimn gravidelor 3) Dupa scop -ex sub forma de incalzire, intretinere, tehnica, refacere, recuperare, relaxare. 4) Dupa continut -progr analitice pe segmente, grupe musculare, articulatii -sunt exerictii pt dezv abilitatilor motrice, deprinderile motrice care in gimnastica pot fi: sarituri sau diferite aparate. Teoria si metodica gimnasticii Gimnastica este definita drept un sist de exerc fizice aplicate analitic si global care influenteaza selectiv si acumulativ apartul locomotor in vederea armoniarii corpului uman si a tinutei sale corecte. Exerc de gimn sunt adaptate in fnct de varsta, sex, scop cat si de nivelul de pregatire. Ele se pot face din sali special amenajate, sali de clasa, aer liber, in mod organizat sau nu, in fnctie de obiectivul lectiei cu un ritm si o dozare. Scopul si sarcinile gimnasticii Scop: formarea tinutei, dezv si perfect pregatirii fizice multilaterale si armonioase ale organismului, stapanirea si adaptarea in conditii neobisnuite. Sarcinile: asigurarea cond optime pt dezv corecta a organismului in crestere, dezvoltarea organism uman(starea de sanatate) Prin gimnastica se dezv trasaturi de caracter pozitive precum, vointa si perseverenta. Mentinerea conditiilor fizice la varsta inaintata pt reducerea unor deficiente fizice si de recuperare a organismului dupa anumite traumatisme dupa operatii chirurgicale. Ramurile gimnasticii -gimnastica de baza: care cuprinde gimnastica organiatorica pt dezv fizica si aplicativa -gimnastica de perform: care cuprinde gimn artistica la aparate, gimnastica ritmica F, M – doar pt demonstratii. Gimn aerobica:sport aerobic

1

.. -ex de gimnastica ritmica se pot executa liber sau cu obiect portativ : minge. -ex de gimn artistica pot fi pozitii miscari de forta. transportul de greut. -traiectoria miscarii este o caracteristica spatiala a miscarii constand din drumul parcurs de corp . -ex de dezv fizica generala pot firealizate fara aparte sub forma de exerc libere simple pt fiecare segment -ex de brate. adica frontal.. saritura. trambulina elastica sau partia elastica. varsta. salturi acrobatice. sau transversale Gimnastica de baza -cuprinde partea organizatorica. coordonare... misc de forta. scop si conditii materiale) -gimn aplicativa (parte a gimnasticii de baza prin care executantii sunt pregatiti pt rezv unor situatii deviata) 2 . pasi de dans.a doua sau mai multe elemente tehnice. pot fi ex de echilibru. simple sau cu rotatii in jurul axelor corpului. sarituri intoarceri sau salturi. a ritmului si tempoului de lucru -cresterea indicilor de forta. -ex la plasa elastica-trambulina . a aprecierii distantei. alte obiecte -ex aplicative din aceasta categ fac parte mersul.. trunchi -se pot face ex cu obiecte: mingi bastoane. -este ramura gimnasticii care opereaza cu un sist de ex naturale si special concepute cu un grad mare de accesibilitate... sa fie clara sa dea posibilitatea imaginii corecte. sa fie precisa. prinderea.. panglica.. se pot efectua la diferite aparate cum ar fi: plasa elastica. a pers varstnice... arunc. actiuni de deplasare.. realizate individual. Sistematizarea gimn de baza: -gimn organizatorica ( parte a gimnasticii de baza care form capacitatea de organizare si conducere a colectivelor precum pe cea de auto-organizare si aotuconducere) -gimn pt dezv fizica ( parte a g de baza a carei continut este cel mai bogat si variat accesibil si adaptabil la nivel de pregatire.. a continua... trecerea prin obstacole -ex acrobatice sunt ex care se pot efectua in 2 sau in grup pot fi ex statitce sau dinamice.. Planurile in care se desfasoara miscarea segmentala a corpului corespund planurilor anatomice.. alcatuiri si schimb de formatii. coarda. conceput de catre .... misc de balans toate executate cu o tehnica bine determinata -ex din sport aerobic care cuprind pasi specifici sportului. in vederea participarii la un concurs dupa un regulament -ex impus inlantuit de miscare. Obiectivele gimnasticii de baza: -dezv fizica armonioasa -formarea bazelor generale ale miscarii -dezv functiilor vitale ale organismului -asigurarea bazei de deprinderi motrice necesare altor ramuri sportive -formarea de practicare independenta a ex fizice.pot fi sarituri. antrenor si sportiv -cerintele fundamentale ale terminologiei sunt: sa respecte particularitatile de limba . rezistenta cat si mentinerea la nivel optim a conditiei fizice. pereche. recuperarea si refacerea dupa accidente -dezv unor calitati volatile Sarcinile gimnasticii de baza: -prelucrarea fiecarui segment -perfect capacit de coordonare a diferitelor articulatii si grupe musculare -form orientarii in spatiu. a miscarii respective si concisa adica cat mai scurt. ori conditiilor materiale in care se exerseaza. Terminologia gimnasticii -cuprinde totali termenilor folositi pt pozitia miscarii. trio...Gimn aplicata in alte domenii: gimn profilactica(de intretinere si compensatorie) –gimn de recuperare (postrecuperatorie sau a pers cu nevoi speciale) –gimn altor sporturi. gantere. grup.. Mijloacele gimnasticii -categorii de ex ce formeaza continutul gimnasticii -ex de font si formare se realizeaza colectiv prin care se realizeaza o activitatedisciplinata ce cuprinde actiuni pe loc si de pe loc. axele corpului in jurul carora se efectueaza misarea: longi. sa fie ft clara la termenii corespunzatori. gat.. saltele. sa fie stiintitfica si sa poata servi ca mijloc de comunicare internationala. aplicatibilitate pt toate varstele gradelor de pregatire... corzi. covor. adaptabilitate. transversal. Notiuni de baza -ex fizic reprez actul motric repetat si construit ca mijl prin realizarea sarcinilor in Ef fiz si sport -ex liber ales consta in inlantuiri de miscari concepute de catre elev... de echilibru. numirea si ex caracterului acestui sport -scopul : de a invata.. mobilitate. prin care elevii sunt obligati sa execute conform descrierii terminologice -elementul tehnic este o miscare cu structura unitara distinsa care porneste dintr-o pozitie initiala si se termina intr-o pozitie finala. picioare. a exprima cat si a facilita comunicarea intre prof . -o legare de miscari inseamna o executare .. sagital...

in vederea prelucrarii musculaturii si articulatiilor segmentelor ori ale intregului corp. Pot fi in rand. semicerc. viteza de deplasare. Form de deplasare: indica form de org a timp pt act in deplasare. repausul . grup. corzi si la aparete speciale. gradul de incordare si relaxare. ridicari. sunt ex de forta. Directia precisa face referire la precizia directiei. gantere. inapoi. picioare Influenta acestor ex o au asupra musculaturi articulatiilor. Sistematizarea formatiilor Formatia reprez modul de dispunere a executantilor in vederea executarii actiunilor colective. la dezv calitatilor motrice sunt exercitii de incalzire. trunchi.pornire. alergare. sprijinit cat si dinamic –rulari.trepte. vitezade repetitie. Formatiile sunt de mai multe tipuri: de adunare. intoarceri din deplasare. sah. pe 2. realiz unei activ disciplinare. lateral. Acestea sunt: directia precisa. aplitudinea. strand. Bazele generale ale miscarii Def: sunt atribute care la nivel optim asigura executarea aestor in conformitate cu cerintele specifice oricarei miscari elaborate. Gradul de incordare si relaxare reprez nivelul tonusului muscular in timpul realiarii unor pozitii sau miscari ale segmentelor determinand consumul de energie. mingi. careu.2.atarnat. intoarcerile pe oc. Formarea coloanelor de gimnastica prin trepte. Pot fi: adunare pe o linie. T 1-4 reprezentand timpul si numaratoarea Ex de dezv fizica generala Def: sunt ansamblu de miscari naturale ori special concepute. corectitudine a tehnicii si asigura eficienta crescuta.Mijloacele gimn de baza: -ex de front si formatie sunt mijloace ale gimnasticii organizatorice cu larga aplicatie in lectiile si programele de gimn. Poate fi mers.3 in forma de unghi. benzi. organiz colectivului. Actiunile din deplasare. Sistematizarea exerc de fond si formatii. balansari. Amplitudinea un grad mare de libertate permis unor segmente articulare: rezulta din ex de intindere de mobilitate(suplete). trecere din linie p un rand pe doua. Caracteristici ale formatiei -frontul : directia spre care executantii sunt orientati : cu fata (frontal) -flancurile: reprez de extremitatile formatiei: stanga/dreapta -latimea formatiei : spatiul cuprins intre flancul drept/ fl stg -adancimea form : spat cuprins intre prima/ ult linie -randul : dispunerea exec asezati umar langa umar -intervalul: spatiul dintre 2 executanti pe linia umarului -distanta: spatiul cuprins intre 2 execut aflati in sir -coloana: unul un spatele celuilalt. de reactie. Form de adunare : indica forma de organizare a colectivului pt raport. alinierea. a capacitatii de efort pt formarea unei tinute corecte. deplasari in figuri si trecere dintr-o coloana in mai multe coloane. -aparate: banca de gimnastica. de lucru. Modele de ex T 1-2 . rotari. cap. ac de cerc.ocoliri. -se urm captarea atentiei. 3. In diferite sporturi sau demonstratii sportive. ex libere cu parteneri sau cu obiecte portative. coborari. reperele temporale de viteza. ruperi de randuri. Poate sa fie: inainte. deplasarea in formatii pe distante scurte. bara fixa -segmentat: ex de brate. oprire cu schimbarea frontului. oprire. cerc. unghi inchis/deschis. Sistematizarea ex de dezv fizica generala -se sist dupa mai multe criterii: dupa felul activitatii musculare. Efectele gradului de incordare si relaxare dezvolta capacitatea de rezistenta autocontrol. Actiuni pe si de pe loc Instinctul controlat. sau relaxare -forma de practicare. Alcatuiri si schimbari de formatii care cuprind . trecerea de la mers la alergare. de deplasare. 3 .raportul.cerc.sezut. in coloana Form de lucru: forma de organiz a executantilor pt execut exerc de dezv fiz generala. gat. Reperele temporare sunt atribute de miscari aflate in corelatie cu timpul care determina durata acestora si sunt reprezentate de viteza de executie. colaborare si lucru in colectiv si formarea capacitatii de autoconducere. ritm si tempo. structura coordonativa si tinuta specifica. ritm si tempou.semic.3. intindere.

Formele de practicare se pot regasi in lectiile de ed fizica sau in orice fel de alte activitati recreative. cu viteze si grade diferite de incordare. Au un grad de dificultate crescut. a formelor. situatiilor ivite in practicarea unor ramuri sportive sau in viata. formative. dezv calit motrice in spec forta si mobilitate. intrepatrundere. Ex la scara fixa pot fi atat pentru dezv fizica generala. spi deschisa. se lucr cu propriile segmente -ex au o strct simpla sau complexa -ex pot fi analitice. -ex se pot efectua atat partial (pt unele segmente) cat si cu corpul. (ambilitate). trecere dn linie pe un rand in cerc. de mers. corzi. panglici. Se regasesc in lectiile de antrenament sportiv. ceea ce presupune efectuare de miscari simetrice si asimetrice in acelasi plan sau in planuri diferite. sunt utilizate si in orele de recuperare. dezvolta simtul ritmului si dezvolta simtul sde apreciere a pozitiilor segmentelor corpului. Efectele ex cu partener maresc atractivi lectiei. Elem de dozarea efortului. Ex cu obiecte portative. arc dublu. Efectele cunoasterii generale ale miscarii Corelarea lor in proc de formare a deprinderilor motrice. Ex cu obiecte portative se pot utiliza singure sau in combinatie cu alte aparate. iar scara fixa ca si aparat poate fi considserat un sprijin in timpul executarii exercitiilor cat si un component al parcursurilor aplicative -ex la scara fixa se pot executa individual cat si pe perechi -efectele ex la scara fixa prelucreaza selectiv si analitic aparatul locomotor.permit o buna gradare/dozare a efortului. Se pot fol mingi mesdicinale.4. bucla deschisa. desfacere. Exercitii libere -ex de dezv fiz gen. Trecerea din linie pe 1 rand in coloana cate 3.aparate ex de atentiei. utilitare care ajuta la rezolv. gantere. alergare.. produc buna dispozitie. Trecerea in linie pe doua randuri din linie pe un rand. ex simple) ex fiz in fnctie de varsta (accesibili) concepute intr-o ordine logica. evitarea aparitiei accidentelor – scurtarea timpului de instruire. colaborare si treb sa fie educative. coordonare. 4 . spatiu.bastoane. Mijloacele gimnasticii aplicative Def: Sunt ex ale gimn de baza naturale. ajutor direct.v al dimensiunilor. arc de cerc. transversare. ex pe muzica -descrierea ex de dezv fizica generala (ex cu cea mai aplicabilitate. serpuire.sarituri -scara fixa (spalier) se foloseste pt imbunatatirea masei musculare. incrucisare. dezvolta deprinderi motrice aplicativ utilitare. opt. Ex cu partener -sunt mijloace de dezv fiz generala la realizarea carora participa si o persoana. dezvoltarea a fortei cat si pentru dezv supletei. sprijin. creste sociabilitatea. Ex cu mingi medicinale -se fol pentru echilibru. -treb sa fie realiz prin ajut reciproc. obstacol sau adversar. Lucru cu parteneri sau alte obiecte pot constitui ingreuieri. spirala inchisa.alta decat executantul -partenerul poate avea rol de colaborator.d. pt dezv fortei -ex cu gantere (dezv fortei/ musculaturii) Ingreuierea lor se face treptat.5 prin arc de cerc. pot fi executate fara supravegh specialistului. Trecerea din linie pe un rand in formatie de cocor deschis/cococ inchis.Structura coordonativa solicita capacitatea sist neuromuscular de coordonare a segmentelor in timp. cu obiecte.p. sa fie simetrice pt partea dr/stng. Bucla inchisa. a greutatii si rigiditatii. Cerinte metodice pt predarea exerc de dezv fiz generala -cunoasterea treptata a efortului -alternarea grupelor musculare angrenate in efort -pastrarea importantei instructive -cresterea si asigurarea atractivitatii lectiei: partener. Ex la aparate speciale -la banca de gimn – pe banca ex de echil. contopire. cercul.cercuri. formative. Evitarea aparitiei greserilor. adapatabil. -obiectele pot fi variate atat d. -ex la scara fixa permit o gradare a efortului.

antecedente sportive din familie.Sistematizarea ex aplicative: -nespecifice gimnasticii (mers.De scop/profilactic. Regulile programelor gimnasticii aplicate in alte domenii 1. -introducerea ex de respiratie si relaxare. escaladare. TARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului pe diferite suprafete cu ajutorul unor segmente. echilibrare. pe partea ext/int. Ex din categoria mijloacelor nespecifice au un continut ft bogat plecand de la mers pe varfuri. individuale ca si forma de organizare: independent. stimuli neuroendocrini 2. spiritul de intrecere si capacitatea de decizie si actiune si lucru independent. Se realizeaza prin diferite programe de exercitii speciale. postoperatorie sau a persoanelor cu nevoi speciale. dezv calitati motrice de baza. brate si picioare sau alta parte a corpului. separate. recuperare. picioare. bratele se pot tine in diferite forme. costal. 2. prindere) -specifice gimnasticii sunt tarare. Planul in care se face tararea orizontal. dezv curajul. saritura. Gimn aplicata pt alte sporturi se poate realiza prin progrm speciale de incalzire. sub forma de traseu aplicativ. minutul de gimnastica sau prin diferite miscari de loisir). de preg fizica. sex. deprinderi motrice. . facial. perseverenta. -gimnastica profilactica se refera si la cea compensatorie care se realiz prin programe compensatorii pt activitatea profesionala sau sportiva cu solicitare unilaterala. Mijloacele gimn aplicate in alte domenii = gimn recuperatorie. Nivelul de pregatire al executantilor. de gimnastica. individual. alergare. stafeta. Factori care conditioneaza dezv fizica 1. Suprafata de sprijin: pe sol.Rolul si importanta acompaniamentului muzical Folosirea muzicii in lectiile de ed fiz si efectele ei: 1. Gimn recuperatorie: se refera la cea posttraumatica. inclinat. programe pt timpul liber in lectii sau programe de incalzire). catarare. Directia de deplasare inainte-inapoi si lateral.in functie de forma de practicare care se refera (minutul de dimineata/gimnastica de dimineata. Exercitiile pot fi incluse in lectiile obisnuite de ed fiz si sport sau in programe speciale. imbunatatesc deprinderi specifice a unor ramuri sportive. pe genunchi indoiti. respectand struct progrm de ed fiz ( a partilor de incalzire. calitatile de atentie. alimentatie. calcai. Sistematizare. In timpul deplasarii corpului pe orizontala ascendent-descendent. CATARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului ascendent-descendent cu ajutorul unor segmente ale corpului pe aparate cu o supraf mica. Ca si efect al ex aplicative dezv deprinderile cu caracter aplicativ-utilitar. Segmentele care participa sunt brate. mersul piticului. Interni: se refera la predispozitii ereditare. inalt centrului de greutate fata de sol poate sa fie joasa. nr de repetari sa fie corelat varstei si nivelului de pregatire -intreruperea temporara a efortului in cazul aparitiei unor dureri si obligatoriu antrenarea sub indrumarea unui specialist. Continutul acestor ex difera . cu spatele.se efect periodic. medie sau inalta. Din punct de vedere fiziologic: stimuleaza activitatea marilor functii 5 . aruncare. ESCALADAREA: mijloc al gimn aplicative care solicita natural si complex aparatul locomotor. Externi: se refera la fac economico-sociali: conditii de piata. educatie. ridicare si transport de greutati Formele de exersare sunt urmarire. Pozitia corpului fata de suprafata de tarare poate sa fie dorsal. sub supravegh profesorului de specialitate in domeniu.Control medical . de incheiere. – factori geoclimatici Sistematizarea gimnasticii aplicate in alte domenii Gimn profilactica care de altfel = gimnastica de intretinere si care se poate realiza (gimn de dimineata. Gimnastica aplicata in alte domenii Formele de practicare pot fi: in cadru organizat. de dezv unor calitati. . pe aparate.De varsta. pt asigurarea pregatirii motrice de baza necesara altor sporturi.

truchi) miscari de incalzire. se executa cu numaratoare. perfectionarea aruncarii la cos 6. de locul unde se desfasoara lectia sau de ocazia de demonstratie sau competitia pe care o avem. D. sex. umeri. Aprecieri si recomandari -alinierea colectivului la sfarsitul orei -se fac aprecieri asupra orei ale profes catre elevi (se dau note. Invatarea. sarituri. a simtului muzical cat si a unor abilitati de a trece de la o miscare la alta -sa contribuie la dezv si crearea bazelor generale a miscarii si sa dozeze efortul prin nr de repetari si tempo O mel o alegem in functie de niv de pregatire.p. suplineste numaratoarea. de mai multe ori sustine explicatia si demonstratia. brate. Invatarea . Modalitati de invatare: . Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta 7. Dezv unei calitati motrice.d. viteza sau indemanare 5. de coordonare (cu diferite obiecte) 5.Organizarea colectivului pentru elevi -asigurarea locului in care se desf activitatea -se gasesc raportul. diferite variante. alinierea.) 6 .v psihologic apare o stare perceptiv optima si emotivitate crescuta 3. viteza sau indemanare -dezvoltarea unei calitati motrice -ex: dezv vitezei (sprinturi. stafeta) -exercitii de indemanare.Pregatirea organismului pt efort -se regasesc exerc de mars. notiunilor teoretice muzicale si realizarea ed muzicale a executantilor. intelectual: imbogatirea cunostiintelor. constituie un ajutor si pt perfectionarea miscarii deja insusite si poate fi fol in toate formele de practicare a gimnasticii Sarcinile acompaniamentului muzical: -sa creeze o stare optima de lucru -sa stimuleze depunerea de eforturi -sa contribuie la dezv atentiei.d. calificative. Dezv unei calitati motrice. alergare usoara.consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice -de ex: invatarea rostogolirii din ghemuit in ghemuit. ele se desfasoara in coloana 3.superioare. joc de glezna. semicerc. stretching 8. varsta. iar elevul imita .(se alterneaza) exercitii pt dezv rezistentei 7. exerc de relaxare. consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice Partea fundamentala 6. 4.invata elevul o data cu prof Formele de predare ale gimnasticii in scoala 1. Muzica constituie un ajutor pt profesor fiind considerat un procedeu metodic. Influentarea selectiva a aparatului locomotor 4. Revenirea organismului dupa efort 8.p. Influentarea selectiva a aparatului locomotor -colectivul in cerc.Organizarea colectivului pentru elevi 2. D.Pregatirea organismului pt efort Partea pregatitoare 3. a membr inf. in unghi – pe perimetru pe care se lucreaza -se executa din bazele generale ale miscarii.pe muzica 2x8 timpi (rotari de cap. mars. Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta -exerc pt dezv musculaturii abdominala. Aprecieri si recomandari Partea de incheiere 1. intoarceri de pe loc si ex de atentie 2.2. a vitezei de reactie. a spatelui. a ritmului.inv prof .v. Revenirea organismului dupa efort -ex de linistire a corpului dupa efort -alergare usoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful