Istoria gimnaticii Gymnos(grecesc)= gol In China se pract ex pt ameliorarea respiratiei recm ca un mijl impotriva imbolnav.

Aceste ex se puteau face din diferite pozitii ale corpului ( stand, sezand, culcat facial/dorsal) Ex pt obezit, dureri musc, gută- boala a oaselor.
In India (gimnastica) prim yoga, ex de respiratie, de relaxare fol in sport de performanta (streching) In Egipt gimn era strct prin misc analitice care erau grupate in misc de trunchi, brate, picioare si in care se acorda o mare importanta. Ex mobilit din gimn acrobatica apar elem de gimn (pod, rasturnarea in 2). In Grecia ex gimn erau fol pt corp, dezv armonioasa pt a face omul mai frumos -era dezvoltata prin gimn militara -1830 Romania a adoptat gimn (model suedez, german) pana la 1930 -initiat dezv scolii Gheorghe Moceanu -gimn 1930 a fost influentat de sistemul rusesc -1952 Ro participa la dif editii ale Camp Mondial, Joc Olimpice ceea ce dezv gimnastica de perf 1911 -> prima oara. -1832 prima Fed de gimnastica in Elvetia, 1848 incep sa se infiinteze altele in Germ, Polonia, Franta. -1906 s-a infiintat Fed Romana de gimnastica -1907 se afilieaza la Fed Internat de gimnastica -1959 Camp Int ale Ro (cea mai lunga competitie ca durata) Rolul gimnasticii in activitatea de Ed fiz si sport 1)Fundamentarea teoretica(fondul de idei) sta la baza organizarii si desf activitatii respective (sportive) 2)Fortele organizatorice a cadrului soc in care urmeaza sa se desf activitatea fizica 3)Mijloacele acestuia prin ex fizic si ramurile de sport printre care si gimnastica -activitatea fiz trebuie imbinata cu jocul, turismul. Formele de practicare a ex fizic Gimnastica poate fi sistematizata: 1)Dupa modul de organizare -gimnastica de dimineata -gimn din timpul liber -gimn din alte ramuri sportive 2) Dupa cei care o practica -gimn scolara -gimn militara -gimn varstelor si sexelor -gimn celor cu probl(dezabilitati) -gimn gravidelor 3) Dupa scop -ex sub forma de incalzire, intretinere, tehnica, refacere, recuperare, relaxare. 4) Dupa continut -progr analitice pe segmente, grupe musculare, articulatii -sunt exerictii pt dezv abilitatilor motrice, deprinderile motrice care in gimnastica pot fi: sarituri sau diferite aparate. Teoria si metodica gimnasticii Gimnastica este definita drept un sist de exerc fizice aplicate analitic si global care influenteaza selectiv si acumulativ apartul locomotor in vederea armoniarii corpului uman si a tinutei sale corecte. Exerc de gimn sunt adaptate in fnct de varsta, sex, scop cat si de nivelul de pregatire. Ele se pot face din sali special amenajate, sali de clasa, aer liber, in mod organizat sau nu, in fnctie de obiectivul lectiei cu un ritm si o dozare. Scopul si sarcinile gimnasticii Scop: formarea tinutei, dezv si perfect pregatirii fizice multilaterale si armonioase ale organismului, stapanirea si adaptarea in conditii neobisnuite. Sarcinile: asigurarea cond optime pt dezv corecta a organismului in crestere, dezvoltarea organism uman(starea de sanatate) Prin gimnastica se dezv trasaturi de caracter pozitive precum, vointa si perseverenta. Mentinerea conditiilor fizice la varsta inaintata pt reducerea unor deficiente fizice si de recuperare a organismului dupa anumite traumatisme dupa operatii chirurgicale. Ramurile gimnasticii -gimnastica de baza: care cuprinde gimnastica organiatorica pt dezv fizica si aplicativa -gimnastica de perform: care cuprinde gimn artistica la aparate, gimnastica ritmica F, M – doar pt demonstratii. Gimn aerobica:sport aerobic

1

. aplicatibilitate pt toate varstele gradelor de pregatire. -o legare de miscari inseamna o executare .. trambulina elastica sau partia elastica.. -ex la plasa elastica-trambulina .. antrenor si sportiv -cerintele fundamentale ale terminologiei sunt: sa respecte particularitatile de limba . axele corpului in jurul carora se efectueaza misarea: longi.. mobilitate. prinderea. in vederea participarii la un concurs dupa un regulament -ex impus inlantuit de miscare. -ex de gimnastica ritmica se pot executa liber sau cu obiect portativ : minge.pot fi sarituri.. saltele. Planurile in care se desfasoara miscarea segmentala a corpului corespund planurilor anatomice.. recuperarea si refacerea dupa accidente -dezv unor calitati volatile Sarcinile gimnasticii de baza: -prelucrarea fiecarui segment -perfect capacit de coordonare a diferitelor articulatii si grupe musculare -form orientarii in spatiu. a pers varstnice. se pot efectua la diferite aparate cum ar fi: plasa elastica. sa fie precisa.. Mijloacele gimnasticii -categorii de ex ce formeaza continutul gimnasticii -ex de font si formare se realizeaza colectiv prin care se realizeaza o activitatedisciplinata ce cuprinde actiuni pe loc si de pe loc. saritura. a miscarii respective si concisa adica cat mai scurt. Sistematizarea gimn de baza: -gimn organizatorica ( parte a gimnasticii de baza care form capacitatea de organizare si conducere a colectivelor precum pe cea de auto-organizare si aotuconducere) -gimn pt dezv fizica ( parte a g de baza a carei continut este cel mai bogat si variat accesibil si adaptabil la nivel de pregatire. scop si conditii materiale) -gimn aplicativa (parte a gimnasticii de baza prin care executantii sunt pregatiti pt rezv unor situatii deviata) 2 . coarda.. a aprecierii distantei. alte obiecte -ex aplicative din aceasta categ fac parte mersul. trio. misc de balans toate executate cu o tehnica bine determinata -ex din sport aerobic care cuprind pasi specifici sportului. actiuni de deplasare. numirea si ex caracterului acestui sport -scopul : de a invata. sarituri intoarceri sau salturi.a doua sau mai multe elemente tehnice. Notiuni de baza -ex fizic reprez actul motric repetat si construit ca mijl prin realizarea sarcinilor in Ef fiz si sport -ex liber ales consta in inlantuiri de miscari concepute de catre elev. gantere.. Terminologia gimnasticii -cuprinde totali termenilor folositi pt pozitia miscarii. de echilibru. coordonare. pereche. misc de forta. panglica. picioare.. transversal.. a ritmului si tempoului de lucru -cresterea indicilor de forta.....Gimn aplicata in alte domenii: gimn profilactica(de intretinere si compensatorie) –gimn de recuperare (postrecuperatorie sau a pers cu nevoi speciale) –gimn altor sporturi. a continua... adica frontal.. ori conditiilor materiale in care se exerseaza. corzi. grup. adaptabilitate. pasi de dans... covor. realizate individual... transportul de greut. arunc. trunchi -se pot face ex cu obiecte: mingi bastoane.. salturi acrobatice. sagital.. trecerea prin obstacole -ex acrobatice sunt ex care se pot efectua in 2 sau in grup pot fi ex statitce sau dinamice... -traiectoria miscarii este o caracteristica spatiala a miscarii constand din drumul parcurs de corp .. alcatuiri si schimb de formatii.. Obiectivele gimnasticii de baza: -dezv fizica armonioasa -formarea bazelor generale ale miscarii -dezv functiilor vitale ale organismului -asigurarea bazei de deprinderi motrice necesare altor ramuri sportive -formarea de practicare independenta a ex fizice. -ex de dezv fizica generala pot firealizate fara aparte sub forma de exerc libere simple pt fiecare segment -ex de brate. sa fie clara sa dea posibilitatea imaginii corecte.. gat. pot fi ex de echilibru. simple sau cu rotatii in jurul axelor corpului. varsta. sau transversale Gimnastica de baza -cuprinde partea organizatorica. sa fie stiintitfica si sa poata servi ca mijloc de comunicare internationala. -este ramura gimnasticii care opereaza cu un sist de ex naturale si special concepute cu un grad mare de accesibilitate.. rezistenta cat si mentinerea la nivel optim a conditiei fizice. -ex de gimn artistica pot fi pozitii miscari de forta... conceput de catre . prin care elevii sunt obligati sa execute conform descrierii terminologice -elementul tehnic este o miscare cu structura unitara distinsa care porneste dintr-o pozitie initiala si se termina intr-o pozitie finala. a exprima cat si a facilita comunicarea intre prof . sa fie ft clara la termenii corespunzatori.

Formarea coloanelor de gimnastica prin trepte. benzi.3. Pot fi: adunare pe o linie. trecerea de la mers la alergare.semic. Poate sa fie: inainte. balansari. rotari. corzi si la aparete speciale. Caracteristici ale formatiei -frontul : directia spre care executantii sunt orientati : cu fata (frontal) -flancurile: reprez de extremitatile formatiei: stanga/dreapta -latimea formatiei : spatiul cuprins intre flancul drept/ fl stg -adancimea form : spat cuprins intre prima/ ult linie -randul : dispunerea exec asezati umar langa umar -intervalul: spatiul dintre 2 executanti pe linia umarului -distanta: spatiul cuprins intre 2 execut aflati in sir -coloana: unul un spatele celuilalt. gantere. in coloana Form de lucru: forma de organiz a executantilor pt execut exerc de dezv fiz generala. repausul . Sistematizarea exerc de fond si formatii. picioare Influenta acestor ex o au asupra musculaturi articulatiilor.3 in forma de unghi. la dezv calitatilor motrice sunt exercitii de incalzire. Alcatuiri si schimbari de formatii care cuprind .atarnat. trunchi.raportul. 3. grup.ocoliri. unghi inchis/deschis. aplitudinea. Gradul de incordare si relaxare reprez nivelul tonusului muscular in timpul realiarii unor pozitii sau miscari ale segmentelor determinand consumul de energie. ritm si tempou. intoarcerile pe oc.sezut. oprire. intoarceri din deplasare. ruperi de randuri. Actiunile din deplasare. a capacitatii de efort pt formarea unei tinute corecte. vitezade repetitie.cerc. oprire cu schimbarea frontului. Directia precisa face referire la precizia directiei. de lucru. sunt ex de forta. Poate fi mers. realiz unei activ disciplinare. organiz colectivului. mingi. Modele de ex T 1-2 .trepte. sah. T 1-4 reprezentand timpul si numaratoarea Ex de dezv fizica generala Def: sunt ansamblu de miscari naturale ori special concepute. coborari. Reperele temporare sunt atribute de miscari aflate in corelatie cu timpul care determina durata acestora si sunt reprezentate de viteza de executie. alergare. deplasarea in formatii pe distante scurte. Form de adunare : indica forma de organizare a colectivului pt raport. Acestea sunt: directia precisa. Amplitudinea un grad mare de libertate permis unor segmente articulare: rezulta din ex de intindere de mobilitate(suplete). semicerc. strand. de reactie. cap. corectitudine a tehnicii si asigura eficienta crescuta. pe 2. Pot fi in rand. gradul de incordare si relaxare. sau relaxare -forma de practicare. viteza de deplasare. gat. in vederea prelucrarii musculaturii si articulatiilor segmentelor ori ale intregului corp. Form de deplasare: indica form de org a timp pt act in deplasare. Efectele gradului de incordare si relaxare dezvolta capacitatea de rezistenta autocontrol. structura coordonativa si tinuta specifica. inapoi. sprijinit cat si dinamic –rulari. trecere din linie p un rand pe doua. Actiuni pe si de pe loc Instinctul controlat. ex libere cu parteneri sau cu obiecte portative. -se urm captarea atentiei. In diferite sporturi sau demonstratii sportive. deplasari in figuri si trecere dintr-o coloana in mai multe coloane. Bazele generale ale miscarii Def: sunt atribute care la nivel optim asigura executarea aestor in conformitate cu cerintele specifice oricarei miscari elaborate. Sistematizarea ex de dezv fizica generala -se sist dupa mai multe criterii: dupa felul activitatii musculare. reperele temporale de viteza. ac de cerc. Sistematizarea formatiilor Formatia reprez modul de dispunere a executantilor in vederea executarii actiunilor colective.2. ritm si tempo.Mijloacele gimn de baza: -ex de front si formatie sunt mijloace ale gimnasticii organizatorice cu larga aplicatie in lectiile si programele de gimn. intindere. bara fixa -segmentat: ex de brate. de deplasare. 3 . alinierea. careu. -aparate: banca de gimnastica. colaborare si lucru in colectiv si formarea capacitatii de autoconducere. ridicari. lateral. Formatiile sunt de mai multe tipuri: de adunare. cerc.pornire.

spi deschisa. ceea ce presupune efectuare de miscari simetrice si asimetrice in acelasi plan sau in planuri diferite. Ex la scara fixa pot fi atat pentru dezv fizica generala.permit o buna gradare/dozare a efortului.alta decat executantul -partenerul poate avea rol de colaborator. sprijin. Efectele cunoasterii generale ale miscarii Corelarea lor in proc de formare a deprinderilor motrice. gantere. -obiectele pot fi variate atat d. evitarea aparitiei accidentelor – scurtarea timpului de instruire. ex simple) ex fiz in fnctie de varsta (accesibili) concepute intr-o ordine logica. produc buna dispozitie. ajutor direct. incrucisare. (ambilitate). trecere dn linie pe un rand in cerc. -ex se pot efectua atat partial (pt unele segmente) cat si cu corpul. ex pe muzica -descrierea ex de dezv fizica generala (ex cu cea mai aplicabilitate. dezv calit motrice in spec forta si mobilitate. coordonare. Formele de practicare se pot regasi in lectiile de ed fizica sau in orice fel de alte activitati recreative. pot fi executate fara supravegh specialistului. de mers. cu obiecte. spatiu. adapatabil. -treb sa fie realiz prin ajut reciproc. dezvolta simtul ritmului si dezvolta simtul sde apreciere a pozitiilor segmentelor corpului. creste sociabilitatea.Structura coordonativa solicita capacitatea sist neuromuscular de coordonare a segmentelor in timp. Evitarea aparitiei greserilor. dezvolta deprinderi motrice aplicativ utilitare. Efectele ex cu partener maresc atractivi lectiei. cercul. alergare. Se regasesc in lectiile de antrenament sportiv. arc de cerc. a formelor. dezvoltarea a fortei cat si pentru dezv supletei. Ex la aparate speciale -la banca de gimn – pe banca ex de echil.p. panglici. Ex cu partener -sunt mijloace de dezv fiz generala la realizarea carora participa si o persoana. Trecerea in linie pe doua randuri din linie pe un rand. transversare. iar scara fixa ca si aparat poate fi considserat un sprijin in timpul executarii exercitiilor cat si un component al parcursurilor aplicative -ex la scara fixa se pot executa individual cat si pe perechi -efectele ex la scara fixa prelucreaza selectiv si analitic aparatul locomotor. formative. Mijloacele gimnasticii aplicative Def: Sunt ex ale gimn de baza naturale. corzi.5 prin arc de cerc. Se pot fol mingi mesdicinale. -ex la scara fixa permit o gradare a efortului.4. Ex cu mingi medicinale -se fol pentru echilibru. Bucla inchisa. desfacere. situatiilor ivite in practicarea unor ramuri sportive sau in viata. 4 . opt. intrepatrundere. obstacol sau adversar.sarituri -scara fixa (spalier) se foloseste pt imbunatatirea masei musculare. pt dezv fortei -ex cu gantere (dezv fortei/ musculaturii) Ingreuierea lor se face treptat. colaborare si treb sa fie educative.cercuri. Exercitii libere -ex de dezv fiz gen. Elem de dozarea efortului. sa fie simetrice pt partea dr/stng. bucla deschisa. spirala inchisa. utilitare care ajuta la rezolv. Trecerea din linie pe 1 rand in coloana cate 3.bastoane. cu viteze si grade diferite de incordare.v al dimensiunilor. Cerinte metodice pt predarea exerc de dezv fiz generala -cunoasterea treptata a efortului -alternarea grupelor musculare angrenate in efort -pastrarea importantei instructive -cresterea si asigurarea atractivitatii lectiei: partener. se lucr cu propriile segmente -ex au o strct simpla sau complexa -ex pot fi analitice. a greutatii si rigiditatii. Trecerea din linie pe un rand in formatie de cocor deschis/cococ inchis.aparate ex de atentiei. serpuire. Au un grad de dificultate crescut. sunt utilizate si in orele de recuperare. Ex cu obiecte portative se pot utiliza singure sau in combinatie cu alte aparate. arc dublu.. contopire.d. Ex cu obiecte portative. Lucru cu parteneri sau alte obiecte pot constitui ingreuieri. formative.

saritura. Planul in care se face tararea orizontal. deprinderi motrice. escaladare. TARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului pe diferite suprafete cu ajutorul unor segmente. Ca si efect al ex aplicative dezv deprinderile cu caracter aplicativ-utilitar. minutul de gimnastica sau prin diferite miscari de loisir). costal. picioare. Suprafata de sprijin: pe sol. bratele se pot tine in diferite forme. postoperatorie sau a persoanelor cu nevoi speciale. calitatile de atentie. nr de repetari sa fie corelat varstei si nivelului de pregatire -intreruperea temporara a efortului in cazul aparitiei unor dureri si obligatoriu antrenarea sub indrumarea unui specialist. pe genunchi indoiti. Din punct de vedere fiziologic: stimuleaza activitatea marilor functii 5 . -introducerea ex de respiratie si relaxare. individual. Mijloacele gimn aplicate in alte domenii = gimn recuperatorie. spiritul de intrecere si capacitatea de decizie si actiune si lucru independent. de incheiere. Se realizeaza prin diferite programe de exercitii speciale. Gimn recuperatorie: se refera la cea posttraumatica. 2. Continutul acestor ex difera . alergare. sub supravegh profesorului de specialitate in domeniu.Rolul si importanta acompaniamentului muzical Folosirea muzicii in lectiile de ed fiz si efectele ei: 1. dezv curajul. inalt centrului de greutate fata de sol poate sa fie joasa. Exercitiile pot fi incluse in lectiile obisnuite de ed fiz si sport sau in programe speciale. Pozitia corpului fata de suprafata de tarare poate sa fie dorsal. Segmentele care participa sunt brate. individuale ca si forma de organizare: independent. antecedente sportive din familie. pt asigurarea pregatirii motrice de baza necesara altor sporturi. inclinat. Ex din categoria mijloacelor nespecifice au un continut ft bogat plecand de la mers pe varfuri. Gimn aplicata pt alte sporturi se poate realiza prin progrm speciale de incalzire. In timpul deplasarii corpului pe orizontala ascendent-descendent. de gimnastica. catarare. stimuli neuroendocrini 2. aruncare. programe pt timpul liber in lectii sau programe de incalzire). ridicare si transport de greutati Formele de exersare sunt urmarire. Externi: se refera la fac economico-sociali: conditii de piata. echilibrare. alimentatie.De scop/profilactic. . – factori geoclimatici Sistematizarea gimnasticii aplicate in alte domenii Gimn profilactica care de altfel = gimnastica de intretinere si care se poate realiza (gimn de dimineata. prindere) -specifice gimnasticii sunt tarare. dezv calitati motrice de baza. -gimnastica profilactica se refera si la cea compensatorie care se realiz prin programe compensatorii pt activitatea profesionala sau sportiva cu solicitare unilaterala. brate si picioare sau alta parte a corpului. stafeta. sex. . facial. pe partea ext/int. medie sau inalta. separate. cu spatele. perseverenta. mersul piticului. Sistematizare.se efect periodic.Sistematizarea ex aplicative: -nespecifice gimnasticii (mers. de preg fizica.Control medical . Factori care conditioneaza dezv fizica 1. Directia de deplasare inainte-inapoi si lateral. educatie. Regulile programelor gimnasticii aplicate in alte domenii 1. recuperare. Interni: se refera la predispozitii ereditare. respectand struct progrm de ed fiz ( a partilor de incalzire. pe aparate.in functie de forma de practicare care se refera (minutul de dimineata/gimnastica de dimineata. Gimnastica aplicata in alte domenii Formele de practicare pot fi: in cadru organizat. de dezv unor calitati. ESCALADAREA: mijloc al gimn aplicative care solicita natural si complex aparatul locomotor. CATARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului ascendent-descendent cu ajutorul unor segmente ale corpului pe aparate cu o supraf mica. Nivelul de pregatire al executantilor.De varsta. imbunatatesc deprinderi specifice a unor ramuri sportive. sub forma de traseu aplicativ. calcai.

suplineste numaratoarea.Pregatirea organismului pt efort -se regasesc exerc de mars.p. Muzica constituie un ajutor pt profesor fiind considerat un procedeu metodic. Influentarea selectiva a aparatului locomotor -colectivul in cerc. a spatelui.Pregatirea organismului pt efort Partea pregatitoare 3.) 6 . mars. iar elevul imita . Dezv unei calitati motrice. brate. calificative. Influentarea selectiva a aparatului locomotor 4.consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice -de ex: invatarea rostogolirii din ghemuit in ghemuit. Dezv unei calitati motrice. notiunilor teoretice muzicale si realizarea ed muzicale a executantilor.d. Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta -exerc pt dezv musculaturii abdominala. Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta 7. Revenirea organismului dupa efort -ex de linistire a corpului dupa efort -alergare usoara. constituie un ajutor si pt perfectionarea miscarii deja insusite si poate fi fol in toate formele de practicare a gimnasticii Sarcinile acompaniamentului muzical: -sa creeze o stare optima de lucru -sa stimuleze depunerea de eforturi -sa contribuie la dezv atentiei. D. Invatarea .2. exerc de relaxare.pe muzica 2x8 timpi (rotari de cap. se executa cu numaratoare. joc de glezna. Aprecieri si recomandari Partea de incheiere 1. intoarceri de pe loc si ex de atentie 2. semicerc. consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice Partea fundamentala 6. a membr inf.v psihologic apare o stare perceptiv optima si emotivitate crescuta 3. in unghi – pe perimetru pe care se lucreaza -se executa din bazele generale ale miscarii. a simtului muzical cat si a unor abilitati de a trece de la o miscare la alta -sa contribuie la dezv si crearea bazelor generale a miscarii si sa dozeze efortul prin nr de repetari si tempo O mel o alegem in functie de niv de pregatire.d.invata elevul o data cu prof Formele de predare ale gimnasticii in scoala 1. alinierea. stretching 8. viteza sau indemanare -dezvoltarea unei calitati motrice -ex: dezv vitezei (sprinturi. alergare usoara. viteza sau indemanare 5. a ritmului. stafeta) -exercitii de indemanare.(se alterneaza) exercitii pt dezv rezistentei 7.Organizarea colectivului pentru elevi -asigurarea locului in care se desf activitatea -se gasesc raportul. perfectionarea aruncarii la cos 6.inv prof . ele se desfasoara in coloana 3. D. de mai multe ori sustine explicatia si demonstratia. varsta. sex.p. Aprecieri si recomandari -alinierea colectivului la sfarsitul orei -se fac aprecieri asupra orei ale profes catre elevi (se dau note. umeri. truchi) miscari de incalzire.superioare. de locul unde se desfasoara lectia sau de ocazia de demonstratie sau competitia pe care o avem. a vitezei de reactie. 4.Organizarea colectivului pentru elevi 2. Revenirea organismului dupa efort 8. Invatarea. intelectual: imbogatirea cunostiintelor.v. diferite variante. sarituri. de coordonare (cu diferite obiecte) 5. Modalitati de invatare: .