Istoria gimnaticii Gymnos(grecesc)= gol In China se pract ex pt ameliorarea respiratiei recm ca un mijl impotriva imbolnav.

Aceste ex se puteau face din diferite pozitii ale corpului ( stand, sezand, culcat facial/dorsal) Ex pt obezit, dureri musc, gut- boala a oaselor.
In India (gimnastica) prim yoga, ex de respiratie, de relaxare fol in sport de performanta (streching) In Egipt gimn era strct prin misc analitice care erau grupate in misc de trunchi, brate, picioare si in care se acorda o mare importanta. Ex mobilit din gimn acrobatica apar elem de gimn (pod, rasturnarea in 2). In Grecia ex gimn erau fol pt corp, dezv armonioasa pt a face omul mai frumos -era dezvoltata prin gimn militara -1830 Romania a adoptat gimn (model suedez, german) pana la 1930 -initiat dezv scolii Gheorghe Moceanu -gimn 1930 a fost influentat de sistemul rusesc -1952 Ro participa la dif editii ale Camp Mondial, Joc Olimpice ceea ce dezv gimnastica de perf 1911 -> prima oara. -1832 prima Fed de gimnastica in Elvetia, 1848 incep sa se infiinteze altele in Germ, Polonia, Franta. -1906 s-a infiintat Fed Romana de gimnastica -1907 se afilieaza la Fed Internat de gimnastica -1959 Camp Int ale Ro (cea mai lunga competitie ca durata) Rolul gimnasticii in activitatea de Ed fiz si sport 1)Fundamentarea teoretica(fondul de idei) sta la baza organizarii si desf activitatii respective (sportive) 2)Fortele organizatorice a cadrului soc in care urmeaza sa se desf activitatea fizica 3)Mijloacele acestuia prin ex fizic si ramurile de sport printre care si gimnastica -activitatea fiz trebuie imbinata cu jocul, turismul. Formele de practicare a ex fizic Gimnastica poate fi sistematizata: 1)Dupa modul de organizare -gimnastica de dimineata -gimn din timpul liber -gimn din alte ramuri sportive 2) Dupa cei care o practica -gimn scolara -gimn militara -gimn varstelor si sexelor -gimn celor cu probl(dezabilitati) -gimn gravidelor 3) Dupa scop -ex sub forma de incalzire, intretinere, tehnica, refacere, recuperare, relaxare. 4) Dupa continut -progr analitice pe segmente, grupe musculare, articulatii -sunt exerictii pt dezv abilitatilor motrice, deprinderile motrice care in gimnastica pot fi: sarituri sau diferite aparate. Teoria si metodica gimnasticii Gimnastica este definita drept un sist de exerc fizice aplicate analitic si global care influenteaza selectiv si acumulativ apartul locomotor in vederea armoniarii corpului uman si a tinutei sale corecte. Exerc de gimn sunt adaptate in fnct de varsta, sex, scop cat si de nivelul de pregatire. Ele se pot face din sali special amenajate, sali de clasa, aer liber, in mod organizat sau nu, in fnctie de obiectivul lectiei cu un ritm si o dozare. Scopul si sarcinile gimnasticii Scop: formarea tinutei, dezv si perfect pregatirii fizice multilaterale si armonioase ale organismului, stapanirea si adaptarea in conditii neobisnuite. Sarcinile: asigurarea cond optime pt dezv corecta a organismului in crestere, dezvoltarea organism uman(starea de sanatate) Prin gimnastica se dezv trasaturi de caracter pozitive precum, vointa si perseverenta. Mentinerea conditiilor fizice la varsta inaintata pt reducerea unor deficiente fizice si de recuperare a organismului dupa anumite traumatisme dupa operatii chirurgicale. Ramurile gimnasticii -gimnastica de baza: care cuprinde gimnastica organiatorica pt dezv fizica si aplicativa -gimnastica de perform: care cuprinde gimn artistica la aparate, gimnastica ritmica F, M doar pt demonstratii. Gimn aerobica:sport aerobic

Gimn aplicata in alte domenii: gimn profilactica(de intretinere si compensatorie) gimn de recuperare (postrecuperatorie sau a pers cu nevoi speciale) gimn altor sporturi. Mijloacele gimnasticii -categorii de ex ce formeaza continutul gimnasticii -ex de font si formare se realizeaza colectiv prin care se realizeaza o activitatedisciplinata ce cuprinde actiuni pe loc si de pe loc, actiuni de deplasare, alcatuiri si schimb de formatii. -ex de dezv fizica generala pot firealizate fara aparte sub forma de exerc libere simple pt fiecare segment -ex de brate, gat, picioare, trunchi -se pot face ex cu obiecte: mingi bastoane, corzi, gantere, alte obiecte -ex aplicative din aceasta categ fac parte mersul, saritura, arunc, prinderea, transportul de greut, trecerea prin obstacole -ex acrobatice sunt ex care se pot efectua in 2 sau in grup pot fi ex statitce sau dinamice, se pot efectua la diferite aparate cum ar fi: plasa elastica, trambulina elastica sau partia elastica, saltele, covor. -ex de gimnastica ritmica se pot executa liber sau cu obiect portativ : minge, coarda, panglica, pot fi ex de echilibru, sarituri intoarceri sau salturi. -ex de gimn artistica pot fi pozitii miscari de forta, misc de balans toate executate cu o tehnica bine determinata -ex din sport aerobic care cuprind pasi specifici sportului, pasi de dans, misc de forta, de echilibru, coordonare, realizate individual, pereche, grup, trio. -ex la plasa elastica-trambulina ...pot fi sarituri, salturi acrobatice, simple sau cu rotatii in jurul axelor corpului. Terminologia gimnasticii -cuprinde totali termenilor folositi pt pozitia miscarii, numirea si ex caracterului acestui sport -scopul : de a invata, a continua, a exprima cat si a facilita comunicarea intre prof , antrenor si sportiv -cerintele fundamentale ale terminologiei sunt: sa respecte particularitatile de limba ; sa fie precisa, sa fie ft clara la termenii corespunzatori; sa fie clara sa dea posibilitatea imaginii corecte, a miscarii respective si concisa adica cat mai scurt; sa fie stiintitfica si sa poata servi ca mijloc de comunicare internationala. Notiuni de baza -ex fizic reprez actul motric repetat si construit ca mijl prin realizarea sarcinilor in Ef fiz si sport -ex liber ales consta in inlantuiri de miscari concepute de catre elev, in vederea participarii la un concurs dupa un regulament -ex impus inlantuit de miscare, conceput de catre ............... prin care elevii sunt obligati sa execute conform descrierii terminologice -elementul tehnic este o miscare cu structura unitara distinsa care porneste dintr-o pozitie initiala si se termina intr-o pozitie finala. -o legare de miscari inseamna o executare ...............a doua sau mai multe elemente tehnice. -traiectoria miscarii este o caracteristica spatiala a miscarii constand din drumul parcurs de corp ... Planurile in care se desfasoara miscarea segmentala a corpului corespund planurilor anatomice, adica frontal, sagital, transversal, axele corpului in jurul carora se efectueaza misarea: longi.. sau transversale Gimnastica de baza -cuprinde partea organizatorica. -este ramura gimnasticii care opereaza cu un sist de ex naturale si special concepute cu un grad mare de accesibilitate, adaptabilitate, aplicatibilitate pt toate varstele gradelor de pregatire, ori conditiilor materiale in care se exerseaza.

Obiectivele gimnasticii de baza: -dezv fizica armonioasa -formarea bazelor generale ale miscarii -dezv functiilor vitale ale organismului -asigurarea bazei de deprinderi motrice necesare altor ramuri sportive -formarea de practicare independenta a ex fizice, recuperarea si refacerea dupa accidente -dezv unor calitati volatile Sarcinile gimnasticii de baza: -prelucrarea fiecarui segment -perfect capacit de coordonare a diferitelor articulatii si grupe musculare -form orientarii in spatiu, a aprecierii distantei, a ritmului si tempoului de lucru -cresterea indicilor de forta, mobilitate, rezistenta cat si mentinerea la nivel optim a conditiei fizice, a pers varstnice. Sistematizarea gimn de baza: -gimn organizatorica ( parte a gimnasticii de baza care form capacitatea de organizare si conducere a colectivelor precum pe cea de auto-organizare si aotuconducere) -gimn pt dezv fizica ( parte a g de baza a carei continut este cel mai bogat si variat accesibil si adaptabil la nivel de pregatire, varsta, scop si conditii materiale) -gimn aplicativa (parte a gimnasticii de baza prin care executantii sunt pregatiti pt rezv unor situatii deviata) 2

Mijloacele gimn de baza: -ex de front si formatie sunt mijloace ale gimnasticii organizatorice cu larga aplicatie in lectiile si programele de gimn. In diferite sporturi sau demonstratii sportive. -se urm captarea atentiei, organiz colectivului, realiz unei activ disciplinare, colaborare si lucru in colectiv si formarea capacitatii de autoconducere. Sistematizarea formatiilor Formatia reprez modul de dispunere a executantilor in vederea executarii actiunilor colective. Formatiile sunt de mai multe tipuri: de adunare, de deplasare, de lucru. Form de adunare : indica forma de organizare a colectivului pt raport. Pot fi: adunare pe o linie, pe 2,3 in forma de unghi, careu, semicerc,cerc, grup. Form de deplasare: indica form de org a timp pt act in deplasare. Poate fi mers, alergare, in coloana Form de lucru: forma de organiz a executantilor pt execut exerc de dezv fiz generala. Pot fi in rand,2,3, cerc,semic, sah,trepte, unghi inchis/deschis. Caracteristici ale formatiei -frontul : directia spre care executantii sunt orientati : cu fata (frontal) -flancurile: reprez de extremitatile formatiei: stanga/dreapta -latimea formatiei : spatiul cuprins intre flancul drept/ fl stg -adancimea form : spat cuprins intre prima/ ult linie -randul : dispunerea exec asezati umar langa umar -intervalul: spatiul dintre 2 executanti pe linia umarului -distanta: spatiul cuprins intre 2 execut aflati in sir -coloana: unul un spatele celuilalt. Sistematizarea exerc de fond si formatii. Actiuni pe si de pe loc Instinctul controlat, repausul , alinierea,raportul, intoarcerile pe oc, ruperi de randuri, deplasarea in formatii pe distante scurte. Actiunile din deplasare- pornire, oprire, oprire cu schimbarea frontului, trecerea de la mers la alergare, intoarceri din deplasare,ocoliri, deplasari in figuri si trecere dintr-o coloana in mai multe coloane. Alcatuiri si schimbari de formatii care cuprind , trecere din linie p un rand pe doua, 3. Formarea coloanelor de gimnastica prin trepte, ac de cerc. Modele de ex T 1-2 , T 1-4 reprezentand timpul si numaratoarea Ex de dezv fizica generala Def: sunt ansamblu de miscari naturale ori special concepute, in vederea prelucrarii musculaturii si articulatiilor segmentelor ori ale intregului corp. Sistematizarea ex de dezv fizica generala -se sist dupa mai multe criterii: dupa felul activitatii musculare, sunt ex de forta, intindere, sau relaxare -forma de practicare, ex libere cu parteneri sau cu obiecte portative, gantere, mingi, benzi, corzi si la aparete speciale. -aparate: banca de gimnastica, bara fixa -segmentat: ex de brate, cap, gat, trunchi, picioare Influenta acestor ex o au asupra musculaturi articulatiilor, a capacitatii de efort pt formarea unei tinute corecte, la dezv calitatilor motrice sunt exercitii de incalzire. Bazele generale ale miscarii Def: sunt atribute care la nivel optim asigura executarea aestor in conformitate cu cerintele specifice oricarei miscari elaborate. Acestea sunt: directia precisa, aplitudinea, gradul de incordare si relaxare, reperele temporale de viteza, ritm si tempo, structura coordonativa si tinuta specifica. Directia precisa face referire la precizia directiei. Poate sa fie: inainte, lateral, inapoi, strand,sezut,atarnat, sprijinit cat si dinamic rulari, ridicari, rotari, coborari, balansari. Amplitudinea un grad mare de libertate permis unor segmente articulare: rezulta din ex de intindere de mobilitate(suplete). Gradul de incordare si relaxare reprez nivelul tonusului muscular in timpul realiarii unor pozitii sau miscari ale segmentelor determinand consumul de energie. Efectele gradului de incordare si relaxare dezvolta capacitatea de rezistenta autocontrol, corectitudine a tehnicii si asigura eficienta crescuta. Reperele temporare sunt atribute de miscari aflate in corelatie cu timpul care determina durata acestora si sunt reprezentate de viteza de executie, vitezade repetitie, viteza de deplasare, de reactie, ritm si tempou. 3

Structura coordonativa solicita capacitatea sist neuromuscular de coordonare a segmentelor in timp, spatiu, cu viteze si grade diferite de incordare; ceea ce presupune efectuare de miscari simetrice si asimetrice in acelasi plan sau in planuri diferite. (ambilitate). Bucla inchisa, bucla deschisa, serpuire, arc de cerc, arc dublu, transversare, cercul, spirala inchisa, spi deschisa, opt, desfacere, contopire, incrucisare, intrepatrundere, trecere dn linie pe un rand in cerc. Trecerea din linie pe 1 rand in coloana cate 3,4,5 prin arc de cerc. Trecerea din linie pe un rand in formatie de cocor deschis/cococ inchis. Trecerea in linie pe doua randuri din linie pe un rand. Efectele cunoasterii generale ale miscarii Corelarea lor in proc de formare a deprinderilor motrice. Evitarea aparitiei greserilor, evitarea aparitiei accidentelor scurtarea timpului de instruire. Cerinte metodice pt predarea exerc de dezv fiz generala -cunoasterea treptata a efortului -alternarea grupelor musculare angrenate in efort -pastrarea importantei instructive -cresterea si asigurarea atractivitatii lectiei: partener, cu obiecte,aparate ex de atentiei, ex pe muzica -descrierea ex de dezv fizica generala (ex cu cea mai aplicabilitate, ex simple) ex fiz in fnctie de varsta (accesibili) concepute intr-o ordine logica, sa fie simetrice pt partea dr/stng. Exercitii libere -ex de dezv fiz gen, se lucr cu propriile segmente -ex au o strct simpla sau complexa -ex pot fi analitice, formative, pot fi executate fara supravegh specialistului. Formele de practicare se pot regasi in lectiile de ed fizica sau in orice fel de alte activitati recreative, sunt utilizate si in orele de recuperare. Ex cu partener -sunt mijloace de dezv fiz generala la realizarea carora participa si o persoana,alta decat executantul -partenerul poate avea rol de colaborator, sprijin, ajutor direct, obstacol sau adversar. Elem de dozarea efortului.. -treb sa fie realiz prin ajut reciproc, colaborare si treb sa fie educative, adapatabil, formative. Efectele ex cu partener maresc atractivi lectiei, creste sociabilitatea, dezv calit motrice in spec forta si mobilitate, produc buna dispozitie. Se regasesc in lectiile de antrenament sportiv. Ex la aparate speciale -la banca de gimn pe banca ex de echil, de mers, alergare,sarituri -scara fixa (spalier) se foloseste pt imbunatatirea masei musculare. Ex la scara fixa pot fi atat pentru dezv fizica generala, dezvoltarea a fortei cat si pentru dezv supletei. -ex se pot efectua atat partial (pt unele segmente) cat si cu corpul. Au un grad de dificultate crescut. -ex la scara fixa permit o gradare a efortului, iar scara fixa ca si aparat poate fi considserat un sprijin in timpul executarii exercitiilor cat si un component al parcursurilor aplicative -ex la scara fixa se pot executa individual cat si pe perechi -efectele ex la scara fixa prelucreaza selectiv si analitic aparatul locomotor, dezvolta deprinderi motrice aplicativ utilitare, dezvolta simtul ritmului si dezvolta simtul sde apreciere a pozitiilor segmentelor corpului. Ex cu obiecte portative. -obiectele pot fi variate atat d.p.d.v al dimensiunilor, a formelor, a greutatii si rigiditatii. Se pot fol mingi mesdicinale,bastoane, corzi,cercuri, panglici, gantere. Ex cu obiecte portative se pot utiliza singure sau in combinatie cu alte aparate. Lucru cu parteneri sau alte obiecte pot constitui ingreuieri,permit o buna gradare/dozare a efortului. Ex cu mingi medicinale -se fol pentru echilibru, coordonare, pt dezv fortei -ex cu gantere (dezv fortei/ musculaturii) Ingreuierea lor se face treptat. Mijloacele gimnasticii aplicative Def: Sunt ex ale gimn de baza naturale, utilitare care ajuta la rezolv. situatiilor ivite in practicarea unor ramuri sportive sau in viata.

Sistematizarea ex aplicative: -nespecifice gimnasticii (mers, alergare, saritura, aruncare, prindere) -specifice gimnasticii sunt tarare, catarare, escaladare, echilibrare, ridicare si transport de greutati Formele de exersare sunt urmarire, stafeta, individuale ca si forma de organizare: independent, sub forma de traseu aplicativ. Ca si efect al ex aplicative dezv deprinderile cu caracter aplicativ-utilitar, imbunatatesc deprinderi specifice a unor ramuri sportive, dezv calitati motrice de baza, dezv curajul, perseverenta, calitatile de atentie, spiritul de intrecere si capacitatea de decizie si actiune si lucru independent. Ex din categoria mijloacelor nespecifice au un continut ft bogat plecand de la mers pe varfuri, calcai, pe partea ext/int, cu spatele, pe genunchi indoiti, mersul piticului, bratele se pot tine in diferite forme. TARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului pe diferite suprafete cu ajutorul unor segmente. Sistematizare, inalt centrului de greutate fata de sol poate sa fie joasa, medie sau inalta. Segmentele care participa sunt brate, picioare, brate si picioare sau alta parte a corpului. Directia de deplasare inainte-inapoi si lateral. Pozitia corpului fata de suprafata de tarare poate sa fie dorsal, facial, costal. Planul in care se face tararea orizontal, inclinat. Suprafata de sprijin: pe sol, pe aparate. ESCALADAREA: mijloc al gimn aplicative care solicita natural si complex aparatul locomotor. In timpul deplasarii corpului pe orizontala ascendent-descendent. CATARAREA: mijloc al gimn aplicative prin care se realizeaza deplasarea corpului ascendent-descendent cu ajutorul unor segmente ale corpului pe aparate cu o supraf mica. Gimnastica aplicata in alte domenii Formele de practicare pot fi: in cadru organizat, individual, sub supravegh profesorului de specialitate in domeniu. Exercitiile pot fi incluse in lectiile obisnuite de ed fiz si sport sau in programe speciale, separate. Continutul acestor ex difera - in functie de forma de practicare care se refera (minutul de dimineata/gimnastica de dimineata, programe pt timpul liber in lectii sau programe de incalzire). - De scop/profilactic, recuperare, pt asigurarea pregatirii motrice de baza necesara altor sporturi. - De varsta, sex. Nivelul de pregatire al executantilor. Factori care conditioneaza dezv fizica 1. Interni: se refera la predispozitii ereditare, stimuli neuroendocrini 2. Externi: se refera la fac economico-sociali: conditii de piata, educatie, alimentatie, antecedente sportive din familie. factori geoclimatici Sistematizarea gimnasticii aplicate in alte domenii Gimn profilactica care de altfel = gimnastica de intretinere si care se poate realiza (gimn de dimineata, minutul de gimnastica sau prin diferite miscari de loisir). -gimnastica profilactica se refera si la cea compensatorie care se realiz prin programe compensatorii pt activitatea profesionala sau sportiva cu solicitare unilaterala. Gimn recuperatorie: se refera la cea posttraumatica, postoperatorie sau a persoanelor cu nevoi speciale. Se realizeaza prin diferite programe de exercitii speciale. Gimn aplicata pt alte sporturi se poate realiza prin progrm speciale de incalzire, de preg fizica, de gimnastica. Mijloacele gimn aplicate in alte domenii = gimn recuperatorie. Regulile programelor gimnasticii aplicate in alte domenii 1.Control medical - se efect periodic, respectand struct progrm de ed fiz ( a partilor de incalzire, de dezv unor calitati, deprinderi motrice, de incheiere. -introducerea ex de respiratie si relaxare, nr de repetari sa fie corelat varstei si nivelului de pregatire -intreruperea temporara a efortului in cazul aparitiei unor dureri si obligatoriu antrenarea sub indrumarea unui specialist. 2.Rolul si importanta acompaniamentului muzical Folosirea muzicii in lectiile de ed fiz si efectele ei: 1. Din punct de vedere fiziologic: stimuleaza activitatea marilor functii 5

2. D.p.d.v psihologic apare o stare perceptiv optima si emotivitate crescuta 3. D.p.d.v. intelectual: imbogatirea cunostiintelor, notiunilor teoretice muzicale si realizarea ed muzicale a executantilor. Muzica constituie un ajutor pt profesor fiind considerat un procedeu metodic, de mai multe ori sustine explicatia si demonstratia, suplineste numaratoarea, constituie un ajutor si pt perfectionarea miscarii deja insusite si poate fi fol in toate formele de practicare a gimnasticii Sarcinile acompaniamentului muzical: -sa creeze o stare optima de lucru -sa stimuleze depunerea de eforturi -sa contribuie la dezv atentiei, a vitezei de reactie, a ritmului, a simtului muzical cat si a unor abilitati de a trece de la o miscare la alta -sa contribuie la dezv si crearea bazelor generale a miscarii si sa dozeze efortul prin nr de repetari si tempo O mel o alegem in functie de niv de pregatire, varsta, sex, de locul unde se desfasoara lectia sau de ocazia de demonstratie sau competitia pe care o avem. Modalitati de invatare: - inv prof , iar elevul imita - invata elevul o data cu prof Formele de predare ale gimnasticii in scoala 1.Organizarea colectivului pentru elevi 2.Pregatirea organismului pt efort Partea pregatitoare 3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor 4. Dezv unei calitati motrice, viteza sau indemanare 5. Invatarea, consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice Partea fundamentala 6. Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta 7. Revenirea organismului dupa efort 8. Aprecieri si recomandari Partea de incheiere 1.Organizarea colectivului pentru elevi -asigurarea locului in care se desf activitatea -se gasesc raportul, alinierea, intoarceri de pe loc si ex de atentie 2.Pregatirea organismului pt efort -se regasesc exerc de mars, diferite variante, joc de glezna, alergare usoara, sarituri, ele se desfasoara in coloana 3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor -colectivul in cerc, semicerc, in unghi pe perimetru pe care se lucreaza -se executa din bazele generale ale miscarii, se executa cu numaratoare,pe muzica 2x8 timpi (rotari de cap, umeri, brate, truchi) miscari de incalzire. 4. Dezv unei calitati motrice, viteza sau indemanare -dezvoltarea unei calitati motrice -ex: dezv vitezei (sprinturi, stafeta) -exercitii de indemanare, de coordonare (cu diferite obiecte) 5. Invatarea ,consolidare sau perfectionare a unei deprinderi motrice -de ex: invatarea rostogolirii din ghemuit in ghemuit, perfectionarea aruncarii la cos 6. Dezvoltarea unei calitati motrice: forta sau rezistenta -exerc pt dezv musculaturii abdominala, a spatelui, a membr inf,superioare,(se alterneaza) exercitii pt dezv rezistentei 7. Revenirea organismului dupa efort -ex de linistire a corpului dupa efort -alergare usoara, mars, exerc de relaxare, stretching 8. Aprecieri si recomandari -alinierea colectivului la sfarsitul orei -se fac aprecieri asupra orei ale profes catre elevi (se dau note, calificative.)