Viata sociala =ansamblu de raporturi si situatii opuse,de tipul prietenie-dusmanie,putere-supunere,moralitateimoralitate etc.

Metode de cercetare -provine din gr methodos=drum ,cale de urmat Metoda de cercetare reprezinta modul in care se produc datele stiintifice sau ansamblul de reguli de cunoastere si transformare a realitatii obiective. Tipuri de metode a)dupa perioada de timp in care se aplica:metode transversale ex.observatia metode longitudinale ex.biografia b)dupa gradul de interventie al cercetarii:metode experimentale ex.experimentul metode cvasiexperimentale ex.ancheta metode de observatie ex.observatia c)dupa nr.unitatilor sociale studiate: metode statistice ex.ancheta sociologica bazata pe sondaj de opinie metode cazuisitice ex.studiul de caz 2.Tehnici de cercetare-provine din gr tekhne=procedeu sau viclesug Tehnica de cercetare reprezinta suma etapelor sau pasilor concreti pe care trebuie sa-i aplicam in actiunea de aplicare a metodei de cercetare. Ex.interviul si chestionarul Procedeul de cercetare Concretizeaza tehnica de cercetare fiind instrumentul propriu-zis de lucru.Ex.fisa de observatie;testul;foaia cu intrebari pentru chestionar;ghidul de interviu !!!In sistemul de cercetare metoda este generala,tehnica vine sa detalieze metoda,iar procedeul concretizeaza in practica tehnica. Etapele cercetarii sociologice Tratatele de sociologie incearca sa surprinda etapele cercetarii sociologice intr-o ordine logica dar si cronologica astfel: 1.Stabilirea temei de cercetare->cu precizarea scopului si a obiectivelor cercetarii. 2.Documentarea->studierea literaturii de specialitate si a materialelor existente pt tema respectiva. 3.Stabilirea ipotezei de cercetare->un enunt cu caracter probabil care ne orienteaza cercetarea,are forma standard Dacaatunci sau Cu cat,cu atat. 4.Esantionarea->stabilirea subiectilor a unitatilor sociale supuse investigatiei sociale. 5.Stabilirea metodologiei de cercetare->precizarea metodei de cercetare,tehnicile,operationalizarea conceptelor de cercetarea respective si alegerea instrumentelor si procedeelor de cercetare. 6.Cercetarea propriu-zisa(de teren)->prin care se aduna informatiile 7.Prelucrarea informatiilor 8.Analiza statistica a datelor 9.Verificarea ipotezei de cercetare->care poate fi confirmata sau infirmata 10.Intocmirea raportului de cercetare->si prezentarea lui catre beneficiar . Problema ipotezelor de cercetare reprezinta un enunt stiintific cu valoare probabila care urmeaza sa fie dovedit ca adevarat sau fals. Operationalizarea conceptelor in cercetarea sociologica Ideea de operationalizare a conceptelor a fost preluata din fizica si introdusa in sociologie la inceputul sec.XX de catre G.A.Lundberg.

Operationalizarea conceptelor inseamna descrierea operatiilor empirice(practice)necesare trecerii de la teorie la practica.Operationalizarea conceptelor se poate realiza pentru conceptele cu un grad mai redus de generalitate. P.F Lazarsfeld a descris cele 3 etape operationalizarii conceptelor ca fiind stabilirea dimensiunilor variabilelor si indicatorilor conceptelor. a.Stabilirea dimensiunilor conceptelor ->presupune definirea conceptului,dimensiunile acestuia fiind practice altor concepte mai putin generale decat conceptul analizat. Ex:operationalizarea conceptului de vecinatate-grupare de indivizi situati in acelasi teritoriu,unii in proximitatea celorlalti. b.Stabilirea variabilelor conceptului->vizeaza relatiile posibile sau fenomenele,procesele si aspectele sociale vizate cu dimensiunile deja stabilite. c.Stabilirea indicatorilor empirici(concreti)->indicatorul empiric reprezinta un semn concret,observabil prin care recunoastem in practica respectivul concept. Masurarea in sociologie Operatia de masurare in sociologie se aplica doar in legatura cu anumite metode de cercetare in urma culegerii datelor prin cercetarea de teren. DEFINITIE Masurarea in sociologie este o componenta de baza a cunoasterii stiintifice prin care atribuim valori(numerice)uneori fenomene si procese sociale,exista 3 componente: Componentele procesului de masurare a.Obiectul de masurat b.Etalon de masurare c.Reguli de atribuire a valorilor .Obiectul de masurat este reprezentat de fenomenele si procesele sociale pe care le studiem.Daca le analizam pe acestea putem vorbi de doua categorii de fenomene si procese: *Variabile sociale-adica-fenomene,procese care se preteaza la o analiza cantitativa(pot fi masurate)ex:factorii demografici *Atribute sociale-sunt fenomene,procese sociale care nu iau expresie cantitativa dar care pot fi evaluate dupa alti parametrii. Ex:grupurile,relatiile sociale,institutiile,organizatii. b.Etalonul de masurare reprezinta unitatea de baza a sistemului de masurare si elementul de comparatie in analiza sociologica.(nu este unic-variaza) c.Regulile de atribuire a valorilor reprezinta sistemul prin care putem compara etalonul cu obiectul de masurat si ce se constata despre obiectul de masurat. Esantionarea reprezinta procesul sau tehnica metodologica prin care devine posibila elaborarea de concluzii stiintifice despre un univers(populatie) pe baza cercetarii doar a unei parti din aceasta aleasa prin selectie statistica adecvata. Rezultatul esantionarii=>esantionul. Straduindu-se sa raspunda la intrebari,sociologii au enuntat trei tipuri posibile de esantionare: 1.Esantionare probabilistica(aleasa la intamplare)-se realizeaza prin selectie -are trei variante: a.Selectie repetata->se realizeaza prin tragere la sorti a unitatilor care urmeaza sa intre in esantion dar unitatea odata extrasa nu este eliminata ci introdusa in urna astfel isi pastreaza sansa de a fi extrasa din esation. b.Selectia nerepetata->se realizeaza prin tragere la sorti dar unitatea,odata extrasa este eliminata,astfel ca probabilitatea de selectie se schimba pe masura ce inaintam in esantionare. c.Selectie mecanica->porneste de la deviza unei liste de unitati sociale,din colectivitate asezate de obicei in ordine alfabetica din care se face selectia pe baza unui pas de masurare.(K)-de masurare se calculeaza impartind la numarul total al populatiei (N) la numarul unitatilor pe care dorim sa le cuprinda esantionul.(n) K=N=1000=>K=10 N 100 2.Esantionarea rationata-esantionare pe cote

Acest tip de esantionare este unul in care gandim structira esantionului in functie de tema pe care o abordam in cercetare. -aceasta esantionare se realizeaza gandind mai intai straturile(categoriiile de populatie ex.populatie cu studii medii,populatie cu studii superioare);dup ace am selectat straturile de populatie concordante cu tema de cercetare stabilim cotele de selectie,adica parti numerice din fiecare strat care urmeaza sa intre in esantion;in cadrul cotelor unitatilor sociale pot fi alese probabilistic sau neprobabilistic. Esantionarea rationata este concreta in privinta rezulatatelor cercetarii decat esantionarea probabilistica. 3.Esantionarea stratificata ->este tehnica de esantionare bazata practic pe fotografierea realitatiiin sen sul ca se identifica straturi de populatie dupa un anumit criteriu comun al unitatilor respective.Spre deosebire de esantionarea pe cote,stratul vizat de esantionarea stratificata,este reflectat in liste concrete care obligatoriu trebuie sa contina toate unitatile din stratul respective. -aceste liste se intocmesc tinand cont fie de situatia unitatilor in teritoriu(commune,judete,zone geografice)fie unitatile se ordoneaza alfabetic pe strazi,cartiere etc. Ex:aceasta tehnica de esantionare se foloseste in sondajele de opinie preelectorale si electorale. !!!!OBSERVATII=>CONCLUZII *Corectitudinea unei cercetari sociologicedepinde in foarte mare masura de esantionare.Pentru crestrea exactitatii datelor esantionul trebuie constituit in mod adecvat,adica sa se tina cont de cei 2 parametrii esentiali in esantionare,volumul esantionului si reprezentativitate. *Acesti parametrii depind unde de celalalt,reprezentativitatea fiind influentata de volum.Esantionul trebuie astfel construit ca volum incat rezultatele cercetariisa se incadreze intr-o marja de eroare de 3%.

I.Metode de cercetare
1.Ancheta sociologica este cea mai cunoscuta si utilizata metoda de cercetare in sociologie fiind totodata cea mai complexa dintre metode datorita multitudinii tehnice(interviu,chestionar,esantionari si instrumente foaie cu intrebari,ghid de interviu,statistica)pe care le utilizeaza.Sociologii spun despre ancheta sociologica faptul ca reprezinta un tip de cercetare sociologica de teren sau empirica. Ancheta sociologica reprezinta metoda de cercetare a realitatii bazata pe tehnici de producer a datelor prin intermediul intrebarilor adresate de investigator si a raspunsurilor formulate de subiecti. Obiectul de cercetare vizat de ancheta sociologica poate fi constituit din fenimene subiective(credinte,opinii,atitudini,aspiratii,stari de spirit)si fenomene obiective(factorii demografici,intitutiile,caracteristicile mediului social) Avantajele anchetei sociale ca metoda de cercetare: *arie larga de aplicabilitate *posibilitatea de a culege informatii bogate *eficacitatea si usurinta cu care se aplica instrumentele de cercetare *economia de resurse(timp,bani,forta de munca) Dezavantaje ale anchetei ca metoda de cercetare *posibilitatea unei erori datorita esantionarii(volum prea mic sau lipsa de reprezentativitate),erori datorita interpretarii datelor,sau lipsa de sinceritate a subiectilor. Tipuri de ancheta sociologica -dupa continutul problemelor vizate: a.Anchete social-economice b.Anchete de opinie publica->SONDAJ DE OPINIE c.Anchete asupra mijloacelor de comunicare d.Anchete cu tema electoral

Sondajul de opinie reprezinta metoda de cercetare care are scopul de a cunoaste orientarea si intensivitatea opiniilor anumitor straturi de populatie,bazandu-se pe tehniciinterogative si de esantion. Temporal vorbind ancheta sociologica este utilizata anterior sondajului de opinie,primele anchete fiind consemnate in Marea Britanie,acestea au fost realizate de catre Ch.Boot prima datand din 1902 si au vizat viata populatiei sale din cartierele marginase ale Londrei.

II Tehnici de cercetare in ancheta sociologica

1.Interviul Interviul reprezinta tehnica de cercetare prin care obtinem informatii cu ajutorul intrebarilor si raspunsurilor verbale. Tipuri de interviu -dupa nr de persoane carora se adreseaza a.interviul individual->intr-un anumit moment fiind intervievat un singur individ->intensiv b.interviu de grup->ia adesea forma interviului clinic sau psihologic,dar va furniza delatii importante despre importante despre viata sociala->extensive -dupa prezenta subicetului intervievat a.interviu face to face(direct)->unde persoana intervievata este prezenta. b.interviu indirect(telefonic sau email) -dupa structurarea intrebarilor aduse a.interviuri structurate->cand intrebarile sunt gandite intr-o anumita forma dinainte si astfel adresate subiectilor. b.interviuri nestructurate-intrebarile sunt adresate spontan,in functie de cum evolueaza discutia cu subiectul. 1.Chestionarul Reprezinta tehinca de cercetare bazata pe o succesiune logica si psihologica de intrebari si/sau imagini grafice consemnate in scris care se administreaza sau sunt auto-administrate pentru a obtine raspunsuri consemnate in scris. Tipuri de chestionare -dupa modul de administrare: a.chestionare administrate->de catre cei care realizeaza ancheta sociologica b.chestionare autoadministrate-sunt completate de catre subiectul supus investigatiei. -dupa nr de teme abordate: a.chestionare special pe o singura tema b.chestionar omnibus-abordeaza mai multe teme. -dupa tipul intrebarilor din chestionar: a.chestionar cu intrebari inchise->sunt intrebari precodificate la care sunt furnizate variante de raspuns din care subiectul trebuie sa aleaga;cele mai frecvente intrebari inchise sunt cele cu raspunsurile:da;nu;nu stiu. b.chestionar cu intrebari deschise->contine intrebari care lasa libertate de raspuns subiectului. c.chestionarul mixt->cuprinde si intrebari inchise si intrebari deschise intr-o anumita alternanta. 2.Experimentul este o metoda utilizata de putin timp in stiintele socio-umane(psihologie,sociologie)fiind preluat din stiintele naturii. Experimentul reprezinta metoda de cercetare prin care studiem actiunea variabilelor independente asupra variabilelor dependente,intr-o situatie controlata pt verificarea unei ipoteze. Variabila dependent este un process sau fenomen social care exista deja.Variabila independent este o situatie provocata in procesul sau fenomenul respective pentru a verifica o ipoteza. Tipuri de experimente: -dupa mediul in care se realizeaza: a.experiment de laborator b.experiment de teren Gallup 3.Observatia sociologica reprezinta metoda prin care obtinem informatii despre viata sociala cu ajutorul simturilor(vaz,auz) in scopul verificarii unor ipoteze de cercetare.

Tipuri de obervatie: -dupa gradul de implicare a cercetatorului si dupa momentul consemnarii actelor: a.Observatie structurata->observatorul este pasiv si inregistreaza datele despre colectivitatea studiata pe foaia de observatie in momentul realizarii obervatiei. b.Observatie participativa->observatorul ia parte si se implica la viata colectivitatii studiate iar datele sunt inregistrate ulterior,adica post-festum. !!!OBSERVATII Atunci cand observatia vizeaza un singur individ se transforma in studiu de caz.Daca observatia ne vizeaza propria persoana atunci ea se transforma in auto-observatie sau introspectie. Principalul instrument folosit pentru metoda observatiei este fisa de observatie care trebuie sa contina data,ora,durata observatiei,locul desfasurarii evenimentelor,conditiile in care se realizeaza observatia,aparatele utilizate in observatie(aparat foto,camera de luat vederi,telefon,binoclu). 4.Studiul documentelor sociale reprezinta un obiect sau text care ne poate furniza informatii despre viata sociala din prezent sau din trecut a unei colectivitati. Tipuri de documente sociale: 1.Documente materiale:ex-cladiri,unelte,obiecte de imbracaminte,de cult. 2.Documente scrise: oficiale-cifrice:ex:recensamantul populatiei,anuarele statistice -necifrice:ex:Constitutia,Hotarari de Guvern neoficiale :ex:biografia sociala,autobiografia,jurnale,scrisori,fotografii,presa scrisa,presa audio-vizuala. Recensamantul populatiei este documentul oficial cifric comandat de guvernul unei tari si cuprinde date despre numarul populatiei,repartitia populatiei pe categorii dupa gen,varsta,ocupatie,nivel de studii,etnie,religie,etc. Biografia sociala este studiul vietii unei persoane realizat pe baza datelor si informatiilor disponibile de catre alta persoana. Prima biografie sociala este realizata la inceputul sec.al XIX-lea de catre W.Thomas si Fl. Znaniecki Taranul polonez in Europa si America
5.Monografia este metoda de cercetare care consta in descrierea unei unitati sociale.

Tipuri de unitati sociale studiate prin monografie: a.microunitati sociale:familia,echipele de munca b.unitati sociale mijlocii:sate,comune,orase mici. c.macrounitati sociale:orase mari,judete,natiuni. Primele monografii sunt realizate in a 2a jumatatea a sec XIX de catre Frederic Le Play,in Franta care a creat si condus de 30 de ani prima scoala monografica avand ca obiect de cercetare familiile muncitoresti. Cam in aceeasi perioada in care Le Play realiza primele monografii in Franta,la noi in tara Ion Ionescu de la Brad(1818-18 )intemeiaza practic cercetarea monografica a satului,realizand monografii in mediul rural in judetele Dorohoi(1866),Mehedinti si Putna.Cercetarile lui sunt continuate si dezvoltate in sociologia romaneasca,atingand apogeul in perioada Scolii sociologice de la Bucuresti(1920-1948)condusa de Dimitrie Gusti. Contributia Scolii de la Bucuresti poate fi suprinsa in: efortul de fundamentare teoretica a cercetarilor perfectionarea metodelor de cercetare in ansamble elaborare de modele(scheme) de monografie a unitatilor sociale. !!!OBSERVATIE Dimitrie Gusti a elaborate un sistem si o metoda de cercetare in lucrarea sociologia monografica,stiinta a realitatii sociale.

Pentru Dimitrie Gusti viata sociala reprezinta indrumarea manifestarilor unitatilor sociale.Manifestarile acestor unitati depind sau sunt conditionate de cadrelenatural si socio-culturale fiind motivate de vointa sociala(vointa de schimbare si progres)astfel realitatea sociala apare ca produs al unor imprejurari natural,istorice,socio-culturale,spiritual toate determinand anumite manifestari sociale. !!!OBSERVATII Un alt merit al lui Dimitrie Gusti este intemeirea muzeului satului in aer liber.Tot lui Gusti ii apartine meritul de a fi realizat primele filme documentare sociologice Dragus,o zi din viata unui sat romanesc(1929) Comuna Sant(1935)

III.Structura sociala
Conceptul de structura sociala -o definitie sintetica a structurii sociale vizeaza totalitatea relatiilor si interactiunilor dintre indivizi -pentru o mai buna intelegere a conceptului de structura sociala trebuie introdus conceptual de sistem social. DEFINITIE Sistemul social reprezinta un ansamblu de elemente care interactioneaza intre ele fiind interdependente astfel incat modificari ale unora determina modificari in toate celelalte. !!!OBSERVATIE Sistemele sociale sunt dintre cele mai variate si constituite dupa diverse criteria astfel: -dupa marime-microsisteme sociale(familia,grupuri de prieteni,scoala,intreprinderea) -macrosisteme sociale(clasele sociale,comunitatea,natiunea,societatea in ansamblu=>sistem social global) Structura sociala reprezinta totalitatea interactiunilor de la nivelul sistemului global,intre sistemele si subsistemele care il alcatuiesc si in interiorul fiecarui subsistem . Stratificare sociala si clase sociale Intre stratificarea sociala si clasele sociale exista o serie de caracteristici commune fundamental fiind ierarhizarea,care determina practice diferentieri si inegalitati sociale. Stratificarea sociala reprezinta orice diferentiere sociala care genereaza in societate grupari aflate intr-o relatie de ordine. Stratificarea sociala se manifesta in toate formele de organizare sociala de la nivel microsocial pana la nivel macrosocial. Stratificarea sociala se realizeaza dupa anumite criterii,decisiv fiind cel economic.In societatile traditionale numite si societati inchise stratificarea era extreme de rigida,un exemplu in acest sens fiind castele in India sau ordinele in Europa Medievala,acestea erau grupuri rigide inchise si separate toate evenimentele decisive petrecandu-se in interiorul grupului respective iar indivizii nu puteau sa-si schimbe grupul din care faceau parte din nastere.Ex:in India exista 4:castepreotii,razboinicii,producatorii si negustorii.In Europa ordinele desemnau prezenta celor 3 stari:nobilimea,clerul si starea a 3-a. Notiunea de clasa sociala este utilizata pentru prima data la sf.sec al XIX de catre Karl Marx.Pentru Marx clasele sociale erau grupuri mari de oameni care se diferentiau dupa raportul fata de mijloacele de productie(proprietary sau nu)=>cele 2 clase burghezia (detine mijloacele de productie)si proletariatul.
Max Weber preia idea de clasa sociala de la Marx cu intentia de a construi un sistem al claselor sociale perfect ierarhizat tinand cont de criteriul ocupational si de nivelul de educatie,rezulta astfel distributia pe cele 3 clase sociale si anume clasa de sus(elita),clasa de mijloc si clasa de jos.

Structura de clasa a Romaniei in sec XX a auferit 3 mutatii respective:inceputul secolului pe fundalul indotrializarii puternice creste ponderea burgheziei,dar si a muncitorilor,taranimea ramanand totusi clasa cea mai numeroasa;dupa instaurarea comunismului si tendinta de egalitate a indivizilor clasa dominant a fost proletariatul;dupa revolutia din 1989 are loc reconstituirea proprietatii private astfel incat se realizeaza o reasezare in clasele sociale,in clasa de sus,de joc si de mijloc cu eforturi actuale de consolidare a clasei de mijloc. Dupa criteriul occupational clasele sociale pot fi: -clasa intelectuala(nonmanualii)

-manualii(clasa muncitoare) -fermierii(taranii) -alte subclase(marginalii) Pozitia sau statusul social -una dintre principalele caracteristici ale stratificarii sociale este ierarhizarea grupurilor umane in functie de pozitiile sociale pe care le ocupa indivizii in societate. Pozitia sociala reprezinta locul pe care il ocupa un individ in societate determinat dupa un set de indicatori sau criterii cum ar fi:veniturile(averea),oupatia,pregatirea scolara,puterea politica,stilul de viata,prestigiul social. Pozitiile sociale similare constituie clasa sociala. Totalitatea pozitiilor sociale furnizeaza spatiul social,in societatea contemporana gratie egalitatii de sanse indivizii isi modifica pozitia sociala,deci spatiul social este dinamic. Termenul pozitie sociala este sinonim in sociologie cu cel de status social. Daca analizam tipul de stratificare sociala prezent in societatile traditionale si in societatea contemporana sesizam urmatoarele: a)societatea traditional este una cu stratificare rigida pt. ca indivizii nu isi pot schimba statusul social prescris(dat de la nastere)=>aceea este o societate inchisa. b)in societatea contemporana indivizdul isi schimba cu usurinta statusul social avand statusuri sociale dobandite in urma manifestarii talentului si efortului acestora=>aceasta este o societate deschisa. Mobilitatea sociala reprezinta fenomenul de deplasare a indivizilor in spatiul social. *deplasare=schimbare pozitie sociala Exista 4 tipuri de mobilitati sociale: a.Mobilitatea ascendenta->schimbarea pozitiei inferioare cu alta superioara b.Mobilitatea descendenta->schimbarea pozitiei superioare cu alta inferioara c.Mobilitatea intragenerationala->schimbarea de pozitie in cursul vietii active cand punctul de pornire in cercetare il reprezinta pozitia proprie a individului studiat. d.Mobilitatea intergenerationala->se realizeaza intre generatii atunci cand se aleg ca repere pozitia familiei de provenienta sic ea de destinatie. !!!OBSERVATIE Mobilitatea intergenerationala se poate studia cu ajutorul tabelului de mobilitate: In societatea contemporana legat de mobilitatea sociala si stratificarea sociala se pune problema egalitatii de sanse.Conceptul vizeaza posibilitati egale de acces pentru indivizi la diferite nivele de studii,functii sociale,posture,oportunitati. Principiul egalitatii de sanse deriva din principiile drepturilor fundamentale ale omului:viata,proprietate,libertate si este manifestat in societatea democratica deschisa.

IV Status si rol
Individul face parte pe parcursul vietii din diferite grupuri(familia,scoala,prietenii,institutiile in care lucreaza)unde are o anumita pozitie.Acestor pozitii le corespunde un sistem de asteptari:ale noastre fata de celorlalti si ale celorlalti de la noi,in functie de legile societatii,tegulile sociale etc. Statusul reprezinta pozitia unui individ sau a unui grup in cadrul sistemului social. !!!OBSERVATIE Datorita faptului ca apartine mai multor grupuri,individul are mai mult statusuri carora le sunt asociate drepturi si obligatii dar si mai multe roluri. Rolul reprezinta aspectul dinamic al statusului fiind dat de ansamblul asteptarilor celorlalti de la noi. Unuia si aceluiasi status ii corespund mai multe roluri:ex.statusului de professor ii corespunde un anumit sistem de asteptari din partea elevilor(fata de care joaca un rol),un alt sistem de asteptari din partea directiunii(fata de care joaca alt rol). Conceptele de status si rol pot fi abordate din mai multe perpective si anume:

-sociologica(T.Parsons,M.Weber,Mead) -psihologie sociala(J.Stoetzel) -antropologia culturala(Ralf Linton) Tipuri de status: -dupa felul in care s-a dobandit: a.Status prescris sau atribuit->este statusul cu care ne nastem(statusul de baiat sau fata,de copil al parintilor) b.Status dobandit sau achizitionat->obtinut pe parcursul vietii ca expresie a manifestarii talentelor si eforturilor individuale(statusul profesional) -dupa momentul punerii in evidenta: a.Status actual-pus in evident la un moment dat b.Status latent->pe care il detinem,dar nu este manifestat intr-o anumita situatie cand intervin alte statusuri. !!!OBSERVATII Sociologii sesizeaza ca in anumite situatii pot intra in contradictie 2 sau mai multe statusuri pe care le avem rezultand conflictul interstatus. ex:situatia in care un professor preda la clasa in care este elev-eleva propriul copil. Sociologii vorbesc si de existent conflictelor intrastatus,si anume conflate cu sine ale persoanei legate de un anumit status pe care il detine Ex:aceste conflicte apar frecvent la adolescent. Adesea statusul social este exprimat simbolic prin vestimentatie,titulatura si privilegii. Ex:in armata-uniforme.

V.Relatiile sociale
Fundamentarea relatiilor interpersonale ca relatii sociale se poate fixa in definirea aristotelica a naturii umane care surprinde ca aspect essential sociabilitatea posibila datorita comunicarii. Comunicarea tine de structura personalitatii umane chiar daca aceasta structura variaza de la individ la individ observand fie indivizii introvertiti fie indivizii extravertiti. Introvertitul este individul izolat mai putin predispus la comunicare care are implicit mai putine relatii sociale sau interactiuni cu semenii sai. Extravertitul este expansiv,cu dorinta de a comunica si implicat intr-o gama larga si variata de rel.sociale. !!!OBSERVATIE In societatea contemporana datorita virtualizarii relatiilor interumane se observa o tendinta de golire a acestora dar si de izolare a indivizilor care prefer cyber-spatiul in locul comunicarii face to face,reale,autentice care are avantajul transmiterii mesajului nu doar prin viu grai ci si prin munca si gestica. Organul de simt special,ochiul are o functie sociala unica.Unitatea si interactiunea indivizilor se bazeaza pe priviri reciproce .Aceasta este poate cea mai directa sic ea mai pura reciprocitate care exista G.Simme Relatiile interpersonale sunt expre abilitatii sociale a unui individ.Acesta depinde de mai multi factori:tipul de socializare al individului,cunoasterea intereselor grulupui,statusul ocupat in grup,capacitatea de a anticipa reactiile celuilalt. In relatiile interpersonale individul este simultan subiect cunoscator si obiect al cunoasterii. Reusita relatiilor interpersonale este direct proportional cu gradul de cunoastere de sine si de cunoastere a celorlalti. La nivel macrosocial relatiile diverse multiple si de calitate sunt simpotemele unei maturizari a societatii si a dezvoltarii acesteia. Tipuri de comunicare *in functie de prezenta celuilalt: a.relatii directefata catre fata b.relatii indirecte,mediate(internet,telefon) *dupa gradul de formalizare a.relatii informale-se stabilesc intre indivizi situati la acelasi nivel ierarhic

b.relatii formale-se stabilesc in mod oficial intre indivizi de nivele ierarhice diferite sau intre indivizi si institutii. *psihologul si sociologul Leon Festinger a incercat sa identifice principalele surse de presiune care deschid comunicarea indivizilor. a.presiuni pentru integrare in grup- sunt realizate fie de catre individ din dorinta de identificare cu grupul sau din partea grupului,caz in care vorbim de presiuni sociale. b.presiuni pentru schimbarea pozitiei sociale-sunt exercitate de catre individ in interiorul grupului pentru a obtine o pozitie mai buna sau fata de alte grupuri pentru a-si schimba grupul. c.presiuni datorate starilor afective-studiile arata ca diversele stari affective precum bucuria,ostilitatea,furia poate sa determine deschiderea indivizilor spre comunicare. Interactiunea ca proces de comunicare Componentele procesului de comunicare(emitator,receptor,canal de comunicare,cod,mesaj)sunt menite a imbunatati relatiile interumane prin interactiuni specifice societatii si prin influente exercitate de catre indivizi unii asupra celorlalti. Modele si stiluri in relatiile interpersonale 1.Modelul mecanizat -presupune relatii interpersonal standarizate,relatii interpersonal formate,relatii interpersonal reci lipsite de implicare afective.-standardizarea relatiilor interpersonal se datoreaza diversificarii rolurilor sociale in societatea contemporana. -aceasta raceala si formalizarea relatiilor interpersonal determina depersonalizarea individului,se comporta mecanic precum un robot si in plus e nevoie sa joace roluri sociale chiar daca I se potrivesc sau nu. -factorii care determina standardizarea relatiilor interumane sunt: factori de eficienta factori de timp factori demografici(nr mare de persoane cu care se interactioneaza) 2.Modelul complementaritatii-incearca sa impace viata sociala si viata privata a individului -incearca sa atenueze efectele produse de standardizarea din viata sociala,prin implicare de tip afectiv in relatiile ca familia si prietenii pe segmentul timpului liber.-deoarece segmental timpului liber este foarte mic asistam adesea la defulari ale individului in sfera vietii private in forma violentei. 3.Modelul organic -semnifica nevoia revenirii la relatiile umane personalizate in sensul depasirii hiatusului(rupturii) dintre rolul social si persoana ca atare. -acest model este dezirabil deoarece imbunatateste relatiile interpersonale si are consecinte pozitive de tipul motivarii suplimentare pe linie afectiva pentru indivizi in ceea ce priveste indeplinirea sarcinilor.-acest tip de relatii interpersonale bazate pe empatie si personalizate indeplinesc dezideratul Kantian concretizat in imperativul categoric:actioneaza astefl incat sa considere intotdeauna omul scop in sine si niciodata mijloc.

VI.Grupuri sociale
Prin natura sa individul evita izolarea si prefera existenta in comunitate,cu ceilalti.Inca de la nastere si din primii ani ai vietii exista in grupuri informale(familia),creste si se maturizeaza in alte tipuri de grupuri(scoala,prietenii,colegii de munca)pentru a sfarsi inconjurat de membrii propriului grup(rude,prieteni)sau de membrii grupului formal din cadrul spitalului. Pentru a constitui un grup trebuie sa existe:-un nr mai mare sau mai mic de persoane -acestea sa interactioneze intre ele-acestea sa aiba sentimental apartenentei la grup Grupul social reprezinta un ansamblu cu un grad mai inalt sau mai redus de structurare si cu interactiune intre membrii sai pe o durata de timp mai mare sau mai mica. Pentru a constitui un grup trebuie sa fie prezente doua elemente: a.intercunoasterea membrilor b.interactiunea dintre membrii-presupune existent unor scopuri commune si interese commune.

Tipuri de grupuri -dupa marime: a.grupuri mici->ex(2-10 membrii de prieteni,familia) b.grupuri medii->ex:clasa de elevi,grupe de student(25-30-40 membrii) c.grupuri mari->ex:partied politice pot contine chiar sute de persoane -dupa tipul de relatii dintre membrii si mod de constituire a.grup informal->se constituie spontan,fara reguli scrise. DEFINITIE Grupul de referinta =grupul pe care il luam drpet model;ex.grupul elevilor olimpici !!!OBSERVATII Uneori grupul de referinta poate sa fie identic cu grupul de apartenenta ,uneori grupul de referinta este din afara celui de apartnenta. Potrivit studiilor sociologului american Robert Merton pot exista grupuri de referinta pozitive respective grupuri de referinta negative.Grupurile de referinta pozitive determina socializare concordant cu valorile sociale si cu cat grupul de referinta este mai valoros cu atat cresc aspiratiile individului si il influenteaza pozitiv in evolutia sa.Grupurile de referinta negative genereaza socializare discordanta,concretizata in deviant comportamentala sau delicventa. ->alte tipuri de grupuri grupul de similaritate,de egali(peer group)-este compus din indivizi cu acelasi status care impartasesc aceleasi valori si idealuri si au aceleasi preocupari Ex.grupul de prieteni,anturajul grupuri interne(in-groups)-sunt grupurile in care ne integram sau din care facem parte,pe criteria entice,de varsta,profesionale grupuri externe(out-groups)-sunt grupurile din afara noastra grupuri de presiune-este alcatuit din membrii cu interese comune,cu straturi organizationale bine delimitate care incearca sa impuna sau sa modifice anumite aspecte,in cadrul colectiv. grupuri nominale-sunt mai degraba grupari statistice pentru ca nu se cunosc toti membrii intre ei si nu au sentimentul apartenentei la grup,dar aceste grupuri sunt importante pentru analiza structurii sociale. Ex:grupul persoanelor in varsta grupul persoanelor tinere etc !!!OBSERVATIE Una din trasaturile fundamentale ale grupului este coeziunea. Coeziunea reprezinta consensul membrilor grupului in raport cu problemele esentiale ale grupului. Ipoteze 1.cu cat nr.membrilor unui grup este mai mic cu atat gradul lor de coeziune este mai mare si reciproc. 2.daca grupul este amenintat din exterior atunci gradul de coeziune tinde sa creasca. Indicele de coeziune in grup este considerat relevant atat in sociologia cat si in psihologia muncii deoarece studiile arata ca un indice ridicat de coeziune in grup determina cresterea productivitatii muncii si genereaza beneficii.

VII.FAMILIA
In abordarile sociologice familia este considerate din perspective macro-sociologica-institutie,iar din perspective microsociologica-microgrup. DEFINITIE

Familia este grupul matur si social fundamental realizat prin casatorie in care membrii sunt legati prin relatii naturalbiologice,afectiv si morale,economice si juridice. Functiile familiei: a)Functia biologica->de reproducere sexuala care asigura descendenta cuplului b)Functia economica->din punct de vedere economic familia reprezinta un menaj sau gospodarie care se autogestioneaza in privinta veniturilor si a cheltuielilor in vederea satisfacerii nevoilor. !!!In cazul familiei traditionale din mediul rural familia era preponderant centrata pe producer de bunuri in gospodarie pt autoconsum.In familiile modern din mediul urban principal functie a familiei este de consum. c)Functia de socializare->vizeaza faptul ca familia asigura conditii pt.insusirea si transmiterea valorilor sociale si asigura integrarea copilului in viata sociala.Aceste asoecte se realizeaza prin mijloace specific,mai ales prin cele de control. Tipuri de familie I.Familia de origine->este cea din care provenim prin nastere,in cazul ei dominante fiind raporturile parentale si filial;ea este cea care asigura socializarea descendentelor. Familia conjugala->este cea constituita prin casatorie inteleasa ca uniune liber consimtita intre doua persoane de sex opus in conditiile legii este considerate baza a sistemului de inrudire in societate. II.Familia nucleara-este familia de baza alcatuita din soti(pereche maritala) si copii. Familia extinsa->cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude din mai multe generatii. Familia monoparentala->familia in care copilul/copii sunt cu un singur parinte(mama sau tata)fiind rezultata fie in urma decesului unuia dintre parinti,fie in urma divortului. !!!Sociologii acorda o atentie deosebita studiului familiei monoparentale si a modului in care acesta influenteaza socializarea copilului.Multi dintre sociologi considera ca absenta unuia dintre modelele parentale (matern sau patern)poate determina deficite in socializarea copilului si determina in mod cert modificari ale personalitatii viitorului adult pe linie afectiva dar si pe linia indeplinirii rolurilor familiale. CASATORIA Pe parcursul istoriei umanitatii,practicile sociale au determinat urmatoarele tipuri de casatorie: a.casatoria ca angajament familial->in care parintii cautau partener/partenera pentru fiica sau fiul lor care sa corespunda unor criteria de varsta,avere,apartenenta sis a dispuna de calitati necesare pt.o gospodarie. b.casatoria ca strategie patrimoniala->se realize ca strategie de gestiune a averii de aceea intervenea adesea notarul in realizarea acestei casatorii astfel incat o familie cunostea cu precizie averea celeilalte;este specifica societatii traditionale;de ea se leaga si strategia unor familii de a avea un singur copil tocmai pentru a nu diviza averea intre mostenitori c.casatoria ca legatura izvorata din dragoste reciproca si impartasita intre parteneri;este specifica societatii modern. d.noua alianta->este specifica societatii contemporane occidentale in sensul ca intrarea in viata conjugal a partenerilor nu mai corespunde neaparat cu momentul casatoriei ,ea precede adesea acest moment si nu se mai finalizeaza cu actul casatoriei ,in acest caz vorbim despre concubinaj sau uniune consensuala.

VIII.Organizatiile
Definire si tipuri Persoana umana,inca de la nastere si pe tot parcursul vietii interactioneaza cu mediile organizationale(maternitate,cresa,gradinita,scoala,loc de munca,spital,etc.) DEFINITIE Organizatia reprezinta coordonarea eforturilor individuale a mai multor indivizi in vederea realizarii unui scop. !!!Un grup de indivizi constituie organizatie cand are reguli formale(regulamente scrise)dar si reguli informationale care reglementeaza comportamentul indivizilor intr-o organizatie. Tipuri de organizatii: *dupa domeniul de activitate:

a.Organizatii economice->ex.societatile comerciale,firmele b.Organizatii politice->ex.partidele c.Organizatii sociale->ex.ONG(Organizatii nonguvernamentale) d.Organizatii cultural-educative->ex.sistemul de invatamant e.Organizatii religioase->ex.cultele religioase f.Organizatii militare->ex.armata,forta de securitate

*dupa gradul de complexitate: a.Organizatii simple->sunt alcatuite din indivizi(vezi clasif.anterioare) b.Organizatii complexe->ex.ONU,N.A.T.O,UNICEF,U.E !!!OBSERVATIE Recent au intrat in atentia sociologilor asa numitele organizatii totale care monopolizeaza viata membrilor lor(ex:inchisori,manastiri,aziluri) Teoriile organizationale
Organizatiile au rol decisive in viata individului deoarece determina cresterea calitatii vietii dar si in viata sociala in ansamblu detereminand imbunatatirea acestetia.Pentru a-si indeplini aceste functii,organizatiile trebuie sa fie eficiente si functionale motiv pentru care sociologii au incercat sa elaboreze modele ideale care sa determine o organizatie sa fie eficienta si rationala. 1.Teoria managementului stiintific 2.Teoria birocratiei 3.Teoria resurselor umane *Teoria managementului stiintific clasic -a fost elaborate la sf.sec XIX->de catre Robert Taylor care a prin a incerca sa raspunda la cateva intrebari legate de organizarea eficienta a muncii in organizatiile de tip economic. -primul principiu descoperit de Taylor in demersurile sale este principiul muncii simplificate sau a diviziunii muncii->este preferabil ca persoanele sa fie specializate pe domenii stranse de activitate acest lucru generand eficienta si rapiditate in productie. principiul celei mai bune metode->deoarece orice activitate de productie se poate realize prin mai multe metode care nu sunt egale in ce priveste eficienta,trebuie sa existe un specialist care sa coordoneze muncitorul sis a-I arate cea mai buna metoda de lucru. principiul homo oeconomicus(principiul morcovului si al batului)->omul se naste ca fiinta lenesa si pasiva si munceste doar din dorinta de recompensa-castig sau pentru a evita sanctiunile(batul). !!!La ora actuala teoria managementului stiintific clasic este aplicata perfect in organizatia de tip McDonalds. *Teoria birocratiei -apare cam in aceeasi perioada cu cea a managementului stiintific classic fiind omisa de Marx Weber. -acesta considera birocratia drept o forma de organizare rationala si eficienta a institutiilor.La ora actual aceasta teorie se aplica inca in functionarea institutiilor publice. -are la baza urmatoarele principia: *seful organizatiei isi ocupa functia prin alegeri,concurs sau mostenit *organizatia este structurata ierarhic piramidal:nivelul de jos-executanti nivelul median-sefii de birouri si departamente varful organizatiei-presedintele si directorii *functionarii isi ocupa posturile de regula prin concurs,iar promovari se fac in functie se realizeaza pe criteria de performante si vechime *fiecare post sau functie are o sfera de converteenta chiar definitiva

*ierarhia este strict respectata,iar indeplinirea sarcinilor de serviciu este supravegheata de catre superiori *functionarii remunerati prin salarii fixe,au dreptul la pensie,la premii si la concediu platit

*singura preocupare a functionarului trebuie sa fie functia pe care o detine si care constituie pentru el o criza. !!!dupa anii 1940 teoria birocratiei a fost supusa unei severe critici de catre sociologul R.K.Merton,acesta reprosand birocratiei ritualismul adica faptul ca functionarii pun mai presus regulamentele decat cetateanul aparand astfel conflicte intre functionari si cetateni.Din acest motiv cetatenii sunt adesea exasperate de multitudinea de hartii si de demersuri pe care trebuie sa le realizeze pt.a-si rezolva o problema in institutiile publice. O alta critica adusa teoriei este asa numitul principiul al lui Peter potrivit caruia functionarii tind sa fie promovati pana isi ating nivelul de incompetent;dat fiind ca nu-l mai schimba nimeni din postura respective,consecinta este ca organizatiile birocratice tind sa fie populate cu incompetenti. *Teoria resurselor umane -apare dupa 1950 in SUA datorita cresterii interesului pt.perfectionarea si eficientizarea muncii,in acest sens Elton Mayo realizeaza in perioada respective un experiment intr-o intreprindere de produse electrice:o echipa de muncitoare au fost militate de la locul de munca obisnuit intr-o sala experimentala mult mai mare si mai bine iluminata;concluziile studiului au aratat ca in urma schimbarii conditiilor de munca,a crescut productivitatea muncii.Dincolo de acest aspect experimental atragea atentia asupra factorului uman si a rolului si astefl se poate spune ca relatiile interumane de la locul de munca(climatul muncii)influenteaza decisiv calitatea si cantitatea muncii. -daca se analizeaza comparativ climatul muncii din intreprinderile americane de la inceputul sec.XX cu cel actual vom sesiza ca initial relatiile patron-angat erau destul de dure si de severe,actualmente aceste relatii nu mai sunt marcate de mijloace nule de constrangere,sunt mai destinse,se pleaca de la presupozitia ca omul este o fiinta sociala cu nevoi special.(climat social pozitiv,respect pt.persoana umana,afectiune,comunicare,intelegere.) !!!Accentul pe climatul pozitiv al muncii a determinat o noua politica de dezvoltare a sistemului industrial astfel incat un sef eficient nu este cel care stie sa se faca temut ci acela care stie sa asigure o atmosfera sociala satisfacatoare si motivanta pentru angajati. Stiluri de conducere in organizatii a.Stilul autoritar subiectiv->seful ia decizii fara a tine cont de parerile membrilor organizatiei b.Stilul autoritar obiectiv->seful ia decizii dar poate fi receptive la anumite pareri ale angajatilor daca i se par justificate c.Stilul democrat consultativ->seful ia deciziile prin consultare sistematica a membrilor organizatiei. d.Stilul democrat participativ->deciziile sunt luate de grup,seful fiind doar coordonator.

IX.Institutiile
1.Educatia-scoala Educatia in forma institutionala a scolii este o componenta esentiala a sistemului social alaturi de celelalte institutii fundamentale:familia,economia,religia,politica etc. Incercarile de definire a educatiei pot sa vina din diverse domenii:pedagogie,psihologie,filosofie,economie,sociologieacestea formand familia stiintelor educatiei. !!!Din perspectiva sociologica educatia reprezinta ansamblul actiunilor sociale de transmitere a culturii,de generare,orientare si conducere a procesului invatarii individuale si colective. Sociologii considera ca sistemul de invatamant detine 2 functii: a.functie interna->de instruire si informatie b.functie externa->de reproducere sociala a culturii Sistemul de invatamant este componenta sistemului educational care cuprinde totalitatea organizatiilor sociale specializate in activitati de instruire si formare a personalitatii individului. Sistemul de invatamant romanesc este organizat pe urmatoarea structura: Invatamant prescolar(cresa,gradinita) Invatamant primar(cls.I-IV) Invatamant gimnazial(cls V-VIII)

Invatamant liceal-inferior(cls IX-X) -superior(cls XI-XII) sau scoli de arte si meserii(SAM)/ scoala profesional-in medie 3 ani Invatamant postliceal-nivel licenta -nivel masterat -nivel doctoral -nivel post-doctoral !!!OBSERVATIE Educatia este o componenta esentiala a procesului de socializare prin care indivizii dobandesc comportmanetele necesare participarii la viata sociala. Socializarea prin educatie semnifica internalizarea si transmiterea valorilor cultural(stiintifice,religioase,etice,artistice,economice,filozofice si politice)

Tipuri de educatie: 1.Educatia formala-se realizeaza in cadrul organizat prin intermediu institutiilor scolare din sistemul de invatamant (gradinite,scoli,licee,colegii,universitati,centre de formare si perfectionare) -mai este numita si educatie scolara deoarce contine activitati cu continut pedagogic si se ghideaza dupa obicetive pedagogice gandite pe termen scurt,mediu si lung. -printre obiectivele sistemului de invatamant se pot mentiona: Insusirea si interiorizarea necesare integrarii individului in societate. Dezvoltarea si cultivarea aptitudinilor si talentelor intr-un cadru metodic adecvat Evaluarea pedagogica si sociala permanenta(prin note sau calificative)a achizitiilor scolare. 2.Educatia non-formala->se realizeaza prin activitati cu continut pedagogic. -completeaza educatia formala -se realizeaza intr-un cadru flexibil,atat prin sistemul de invatamant,cat si in afara lui:cercuri pe discipline,olimpiade si concursuri,cursuri de excelenta,activitati artistice si sportive,excursii,tabere,activitati prin cluburile copiilor. 3.Educatia informala->include totalitatea influentelor educationale cu character spontan si neorganizat venite din partea mediului social(familie,religie,politica,mass-media) Dat fiind ca educatia informala se realizeaza nefiltrat se poate vorbi de influente educative si pedagogice pozitive dar si negative.