Tehnica de stabilire a prelevarilor fiscale Tehnicile de staiblire a prelevarilor fiscale constituie ansamblul procedeelor de care autoritatea fiscala dispune

pt a realiza prelevarea unei parti a venitului creat in economia reala in scopul finanatarii nevoilor publice. Fluxurile reprezentate de prelevarile fiscale, individuale si globale sunt rezultatul relatiilor care apar intre elem de natura economica si cele de natura tehnica. In cazurile unor impozite, materia impozabila se poate confunda cu baza de impozitare in timp ce in cazul altor impozite, baza impozabila constituie o rezultanta fie a agregarii unor elem, fie a aplicarii unor procedee de diminuare a materiei impozabile. Diversitatea si caracteristicile materiei impozabile Determinarea materiei impozabile constituie o operatiune complexa ca urma a diversitatii activitatilor ec a naturii si destinatiei venitului. Materia impozabila constituie elem concret sub care se prezinta venitul in mom aparitiei repartizarii si utilizarii (ex: salarii, dividende, rente,bunuri si servicii care fac obiectul tranzactiilor ec). Materia impozabila in cazul impozitelor directe. Determinarea si eval materiei impozabile precum si calculul cuantumului prelevarii fiscale prin intermediul impoz directe se realiz pe baza a 2 principii oponente: -princ realitatii -princ personalizarii impozitului Utilizarea princ realit nu presup stab unei legaturi intre materia impozabila si venitul adus de aceasta contribuabilului. Materia impozabila se confunda cu elem ec concrete, izolate sau generalizate sub care se prezinta venitul sau averea. Principiul personalizarii necesita stabilirea unei corelatii intre materia impozabila si situatia personala a contribuabilului atunci cand se determina baza impozabila. Abordarea ec pres ca in stab bazei impozabile sa asigure o corelatie intre natura, permanenta si importanta averii si veniturile impozabile pe de o parte si situatia ec a contrib pe de alta parte, in scop asigurarii reconstituirii sursei veniturilor unor obiective ec-soc. Tot in cadrul acestui principiu intr-o abordare tehnica baza impozabila treb sa reprez capacit globala a contribuabil respetiv ansamblul venit si averii si o parte a acestuia vveniturile din munca sunt reprez din drept salariale si alte drept asimilate acestora care recompenseaza forta de muna din econom realta precum si sal functionarilor din economie publica veniturilor agentilor ec-sunt reprez de beneficiile care recompens factorul capital utilizat in industrie, agricult si comert. Dimensiunea materiei impozabila si influenta prelevarii fiscare asupra venit care recompenseaza factorul capital depinde de sist de impunere al beneficiarului. Privita in mod global dimens materiei impoz e infl de structura ec si de evol cicl ec. Venituri din capital- cuprin venit capitalurilor mobiliar si venit cap imobiliar. Evolutia materiei impoz reprezentata de veniturile imobiliare, respectiv chirii, rente, arenzi, e det de val reala a capit, fiind supusa unei cresteri in timp. La aceasta stabilitate contrib elem contractual iar cresterea e det de modificarile contractuale si cresterea materiei impozabile. Veniturile din cap mobiliar cuprind venit obt la scadenta sub forma de dividende si dobanzi aferente actiunilor, obligatiunilor titlurilor financ mixte, bonuri ale institutiilor financiare specializate, certificate de depozite si bunuri de tezaur. Materia impozabila in cauzl impoz indirecte. In determ materiei impozabile in cazul impoz indirecte, teoria consemneaza doua tehnici de impunere: -impunerea specifica, care ia in consid materia impozabila in expresie fizica(cantitativ) -imp ad-valoare, care e bazate pe val materiei impozabile. Metode de eval a materiei impozabile 1.Eval directa, care include eval pe baza declaratiilor fiscale controlate in cadrul carora sunt incluse met de eval pe baza declaratiilor contribuabilor si metoda de eval pe baza declaratiilor depuse de terte persoane. 2.Eval indirecta pe baza de prezumptie care include eval pe baza semnelor exterioare, eval forfetara si eval administrativa. 3.Eval pe baza declaratiilor fiscale controlate aceasta met asigura posibil utilizarii princ personalizarii pt impoz directe prin interm deducerilor si reducerilor care se acorda. Extinderea met in cazul impoz indirecte a fost determinata de faptul ca la inf referit la cuantumul impoz se afla stocate la niv agent ec, care desf activ ec intre ei. 4.Eval prin declaratii fiscale ale contribubilului- nu e o met perfecta dar prezinta avantaje certe fata de alte met de eval. Aceasta se baz pe onestitatea declaratiilor facute de contribuabil si de dreptul de control al administratiei fiscale. Dezavantaj: natura contribuabilului de a sustrage o parte din venit de la plata impoz utilizand diverse tehnici: omisiuni in doc contabile, falsificari in doc contabile. 5.Evaluare prin delcaratii fiscale depuse de catre terte pers. Se depun declaratii de catre terte pers care cunosc situatia unor agenti, cu care au rel comerciale, la solicitarea org de control din cadrul administratiei fiscale sau cu ocazia unor controale efectuate de adm fiscala.

6.Evaluarea forfetara se utiliz pt ca exista un nr ft mare de mici agenti ec care nu sunt obligati sa tina o evid contabila sau sunt oblig sa tina o evid contabila sumar. Dezavantaj: indiferent de nr elem revelatoare utilizate se poate ajunge ala subeval. Avantaj: o met comoda pt contibuabil si administratia fiscala implica ch reduse din partea admin fiscale. -3 tipuri de forfeta legala / conventionala/ colectiva Sunt stabilite prin lege si criteriile cand sunt utilizate -forfeta legala consta in stab elem revelatoare ale venitului valabile pt toti contribuabilii care realiz venituri din aceeasi sursa in aceleasi conditii. -Forfeta conventionala individuala se stabil pe baza discutiilor dintre contributie si adm fiscala -Forfeta colectiva combina eval pe baza declaratiilor cu cea forfetara 7.Eval pe baza semnelor exterioare : simpla, imperfecta pt a coresp cerintelor de justitie fiscala si se intatlneste in cazul imp locale. Dezav: a det abandonarea acestei metode deriva din tehnica rudimentara de eval care conduce la stabilirea unei val impozabile aproximative. 8.Eval administrativa consta intr-o serie de proceduri prin care se restabileste in mod curent sau se det in situatii exceptionale val impozabila a cuantumului legal al prelevarilor fiscale. Dreptul administratiei fiscale de a stab val corecta a ateriei impozabile, nu se limiteaza la procedura denumita curent evaluare administrativa si eval din oficiu prin prezumtie in scop sanctionatar. Alegerea cotei impozitelor Depinde de orientarile poiticii fiscale pe care le utilizeaza guvernul Caracterizarea de baza a cotei impozitului -in fct de mom calcularii prelevarilor fiscale a) cote determinate ulterior, aceasta se calc ca raport intre suma totala a prelev fiscale, stabilita in avans si caracteristicile bazei de impozitare b) cote stabilite anterior, calc coantumului monetar al prelevarilor fiscale, aceste cote sunt stab prin lege. - in fct de modul de exprimare a) cote specifice, exprimate in unitati monetare, pe unit de baza impozabila b) cote ad-valoare, exprimate procentual si se aplica asupra bazei impozabile exprimata valoric - in raport cu caracteristicile cotei fata de evol bazei impozabile a) cote proportionale (cota ramane nesc indif de venit realiz) b) cote progresive cresc in fct de venit (simple, compuse) c) cote regresive d) cote degresive Evaziunea fiscala -reprez substragerea prin orice mijl de la impunerea sau de la plata impoz, taxelor, contrib si a altor sume datorate bug de stat, bug locale, bug asig soc de stat si fond sociale de catre pers fizice si juridice, romane sau straine Evaz fisc ilegala presup elab deliberata a legislatiei fisc si e sanctionata de lege. Evaz fisc ilegala prin continut are 2 metode de manifestare, ea poate sa aiba caracter de contraventie sau infractiune. Evaz fiscala legala reprez actiunea contribuabilului de a ocoli legea recurgand la o contributie neprevazuta a acestuia si deci tolerata considerand ca sigurlui vinovat in producerea acestei forme de evaz fisc e legiuitorul, elaborarea unei legistlatii locunar.. Sistemul chelt publice Ch publice exprima relatii ec-soc care se manif intre stat pe de o parte si pers fiz sau juridice pe de alta parte cu ocazia repartizarii si utilizarii res financ ale statului in scop indeplinirii functiilor si sarcinilor sale: Factorii care infl ch publice: -demografici., economici, sociali, urbanizarea, militari, istorici, politci Criterii de clasificare a ch publice 1.Crit administrativ 2. Crit ec. Conf acestui crit se indentif 3 grupe a) ch efective (acele ch care privesc serv publice sau administratice) b) ch curente (acele ch destinate asigurarii bunului oneros al investitiilor) c) ch de capital cuprind sumele alocate din bug de stat pt realiz unor bun publice cu caracter durabil 3. Crit functional pune in evid rol stat in dif domenii de activitate ale vietii ec si sociale 4. Crit financ are in ved modul in care ch publice afecteaza res fin ale statului Dupa rolul ch publice in proc reproducerii sociale avem: a)ch publ reale sau negative acestea sunt destinate finantarii serv publice generale si soc constituind un cons definitiv de resurse b) ch publ economice sau pozitive- acestea se concretiz in crearea de noi intr sau modernizarea celor exisntente, acestea avand rol de sporirre a avutiei nationale

Sistemul resurselor financ publice Reprez mijl banesti necesare pt finant obiectivelor ec, social-cult sau de alta natura la dif niveluri organizatorice ale soc In cadrul res financ sunt incluse: -res finance ale institutiilor publice , ale intr publice si/sau private, aflate la dispoz organismelor fara scop lucrative, ale populatiei. In categ res finance publice se include: -res finance ale adm centrale (taxe,impoz) -res comunitatii locale (imp locale,taxe locale) -res asig sociale de stat -rest insitt publ cu character autonom Datoria publica se defineste ca fiind totalit sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice de la pers fizice si juridice de piata interna si in strainatate ramase de rambursat la un moment dat. Un stat se indatoreaza din urm motive : -pt finant deficitului bugetar -pt finant unor obiective de investitii de interes national -refinantarea datoriei publice contractate in trecut -alte necesitati aprobate prin legi speciale.