Obiectivele educaţiei fizice şi sportului

• În orice activitate umană, obiectivele sunt priorităţi

de diferite niveluri sau ranguri. De asemenea, este
foarte dificil de a prezentă acest "subiect" la modul
corect, fiindcă nivelurile sau rangurile sunt extrem
de multe!.).'Prin obiective se realizează, , funcţiile
activităţii umane respective. În consecinţă,
obiectivele derivă din funcţiile activităţii respective şi
se subordonează acestora. Doar în unele situaţii
obiectivele se identifică cu sarcinile specifice (este
cazul obiectivelor operaţionale, valabile pentru
temele lecţiei sau ale alter-activităţi concrete).
Obiectivele generate ale educaţiei fizice şi sportului,
cele mai apropiate de funcţii, sunt considerate ca
fiind de nivelul sau rangul 1. Nu ca importantă, ci din
punct de vedere al ierarhizării obiectivele
sunt_importante. De aceea considerăm ca fiind
necesară enumerarea cel puţin a obiectivelor
generale ale educaţiei fizice 31 şi sportului, deoarece
orice alte enumerări ar ocupa prea mult spaţiu
tipografic şi nu ar avea eficienţa scontată!
• Obiective generale :
a) menţinerea unei stări optime a sănătate a celor care
practică exerciţiile fizice în mod conştient şi sistematic,
precum şi creşterea potenţialului lor de muncă şi de
viaţă (în unele cazuri se pune şi problema „ameliorării
stării de sănătate!);
b) favorizarea proceselor de creştere şi optimizare a
dezvoltării corporale/fizice a subiecţilor;
c) dezvoltarea/educarea-calităţilor motrice de bază şi
a celor specifice sporturilor;
d) formarea corectă a unui sistem larg de deprinderi şi
priceperi motrice, precum şi valorificarea for în planul
sportiv - performanţial;
e) formarea şi perfecţionarea capacităţii şi obişnuinţei
de practicare sistematică, corectă şi conştientă a
exerciţiilor fizice, mai ales în timpul liber uman;
F) contribuţia eficientă la dezvoltarea unor trăsături şi
calităţi intelectuale, estetice, morale, civice etc.
Toate aceste obiective generale sunt foarte importante
şi le putem evalua doar în sistem. Cred, totuşi, că în
ideea "alinierii" (nu-mi place termenul, dar se foloseşte
prea des! ) la Europa şi la alte ţări civilizate, se impune,
ca obiectiv general cel de la litera „e”). Adică, cel mai
important ar fi să ajungem (dar oare când vom ajunge?)
la obişnuinţa ca zilnic, minimal 30-50 de minute, fiecare
individ uman din România să practice exerciţii fizice (fără
să-i fie ruşine, de exemplu, atunci când aleargă pe străzi
sau în parc, iar ceilalţi care văd să nu-l considere "nebun"
! ! ).
Într-un mod relativ, încercând o ierarhizare a
obiectivelor educaţiei fizice şi sportului, se poate
deduce că cele de rangul/nivelul al II-lea ar fi cele
specifice fiecărui subsistem specific (deci, obiectivele
educaţiei fizice a tinerei generaţii, sportului
pentru_toţi,etc.) Aş îndrăzni să consider ca obiective
de rangul al IIIlea pe cele specifice "fragmentelor" din
fiecare subsistem (de exemplu: obiectivele pentru
educaţia fizică la preşcolari sau la gimnaziu etc.;
obiectivele sportului de performanţă la începători sau
avansaţi etc.). Criteriile de stabilire a rangurilor
obiectivelor educaţiei fizice şi sportului sunt multiple.
Ceea ce ştim noi precis sunt două categorii de
obiective: obiectivele de rangul I, (adică, cele
generale); obiectivele de ultim rang (adică cele
operaţionale, numite şi "sarcini", specifice temelor
lecţiei sau altei activităţi organizatorice).
Restul categoriilor de obiective este dependent de
criteriul său criteriile după care se face
ierarhizarea!Evident că sunt şi specialişti, unii chiar
recunoscuţi şi respectaţi în domeniu, care nu acceptă
ideea ierarhizării obiectivelor în educaţie fizică şi sport,
deşi ar trebui să publice argumentele neacceptării!

Taxonomia (numită în unele dicţionare şi

"taxinomie"!) este ştiinţa care se ocupă ,de descrierea
şi, mai ales, clasificarea obiectivelor. Există multe
clasificări ale obiectivelor, majoritatea dintre ele fiind
valabile şi pentru educaţie fizică şi sport. Cea mai
răspândită clasificare este în funcţie de laturile
procesului practicare a exerciţiilor fizice: instruirea şi
educaţia (deci, obiective de instruire şi obiective de
educaţie!).
O altă clasificare a obiectivelor educaţiei fizice şi
sportului, foarte răspândită, este cea care le grupează
în:
•cognitive;
• psihomotorii;
• sociale;
• afective.
 Clasificarea aparţine, desigur, psihologiei şi este
deosebită, dar perfectibilă! (De ce doar obiective
psihomotorii?).
Descrieri şi clasificări ale obiectivelor educaţiei fizice şi
sportului au făcut mai mulţi specialişti străini şi
autohtoni, fără ca să existe diferenţieri semnificative
între acestea.