Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Valahia din Targoviste

Specializarea : Educatie Fizica si Sport


Anul universitar III

CARACTERISTICILE JOCULUI DE HANDBAL

Prof.Univ.Dr.Iancu Aurel

Elev:Serban Adrian Marian

1
Cuprins
Notiuni Generale....................................................................................................................3

Caracteristicile Jocului de Handbal.....................................................................................3

Procedee Tehnice....................................................................................................................4

Propuneri................................................................................................................................6

Concluzii..................................................................................................................................7

Bibiografie...............................................................................................................................8

2
Notiuni Generale
Handbalul este un joc colectiv care se desfasoara in alergare, uneori in cea mai mare
viteza, ceea ce imprima jocului un caracter dinamic.
Handbalul este un joc sportiv de echipă, cu un pronunţat caracter dinamic. Fiind o
sinteză a deprinderilor motrice de bază (alergare, săritură, prindere şi aruncare),
face parte din mijloacele de bază ale educaţiei fizice şi sportive şcolare. Aria de
practicare a jocului este mare, acesta fiind întâlnit în trei ipostaze: mijloc al educaţiei
fizice în învăţământul de toate gradele, joc sportiv de performanţă şi mare
performanţă, dar şi ca joc sportiv recreativ (sport de masă).
El poate fi considerat ca o sinteza fericita a deprinderilor motrice de baza ale omului, ca
alergarea, saritura, prinderea si aruncarea, ceea ce confera handbalului, pe langa atributele sale
sportive de joc de echipa practicat in competitii, si atributele de mijloc al educatiei fizice si de
sport complementar cu influente pozitive asupra pregatirii fizice a sportivilor din alte ramuri.

Caracteristicile Jocului de Handbal


Datorita faptului ca majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu mana, jocul de handbal
poate fi invatat si practicat cu usurinta chiar de indivizi fara o pregatire speciala indelungata.
Ca joc sportiv, handbalul este studiat din trei puncte de vedere ca disciplină sportivă, ca mijloc
al educaţiei fizice şi ca disciplină ştiinţifică. Ca disciplină sportivă handbalul, este un joc sportiv
de echipa ce se practică în competiţii şi concursuri atât de fete, cât şi de băieţi,împărţiţi pe
categorii de vârstă şi grade de măiestrie. Jocul de handbal este cercetat din punct de vedere
tehnic, tactic, fizic, teoretic şi psihologic, sistematizând activitatea echipelor cu rezultate foarte
bune. Tactica reprezintă un sistem de acţiuni selecţionate, planificate şi pregătite anticipat spre a
fi utilizate în jocul echipei în funcţie de adversar,condiţii de joc şi în limitele regulamentului, cu
scopul de a valorifica calităţile şi particularităţile propriilor jucători dar şi lipsurile în pregătire
ale adversarilor.
Pregatirea fizica generala este cea care urmareste sa asigure o buna capacitate de lucru a
organismului in conditiile efortului fizic. Handbalul este un joc colectiv care se desfasoara in
alergare, uneori in cea mai mare viteza, ceea ce imprima jocului un caracter dinamic. El poate fi
considerat ca o sinteza fericita a deprinderilor motrice de baza ale omului, ca alergarea, saritura,
prinderea si aruncarea, ceea ce confera handbalului, pe langa atributele sale sportive de joc de

3
echipa practicat in competitii, si atributele de mijloc al educatiei fizice si de sport complementar
cu influente pozitive asupra pregatirii fizice a sportivilor din alte ramuri.
Datorita faptului ca majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu mana, jocul de handbal
poate fi invatat si practicat cu usurinta chiar de indivizi fara o pregatire speciala indelungata. Din
acest motiv poate fi organizat in intreprinderi, institutii, unitati militare, facultati si cu deosebire
in scoli, fiind un joc cu influente pozitive asupra motricitatii, cat si asupra psihicului celor care-l
practica. Prin reusita actiunilor de atac, da satisfactie imediata incepatorilor, care se simt astfel
atrasi spre practicarea lui regulata.Are o tehnica simpla si usor de invatat pentru a fi practicat ca
sport de masa, in scop recreativ sau ca mijloc de educatie fizica.
Pe langa miscarile simple si naturale, mai apar in joc si o serie de alte miscari mai complicate
cum sunt fentele, schimbarile de directie sau cele specifice jocului de aparare. Toate acestea au o
mare influenta asupra motricitatii si contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa.Jocul de handbal
este accesibil tuturor, caci el poate fi practicat de copii si tineri de ambele sexe, barbati si femei
si chiar de oameni de varsta mai inaintata. Cu toate ca handbalul este un joc sportiv in care
contactul corporal este admis, pericolul de accidente este redus in cazul in care se respecta
regulile de joc si partenerul de intrecere. Pentru obtinerea rezultatelor mari, este necesara
practicarea lui in cadrul unor colective sportive in care munca de instruire trebuie sa fie bine
planificata, bine organizata si desfasurata pe baze stiintifice. Drumul spre culmile maiestriei
sportive este greu, cere multa munca si o pregatire foarte atenta si mai ales continua.
Totusi, atingerea maiestriei se face mai repede decat in alte jocuri sportive.Jocul modern,
avansat, se desfasoara in plina viteza, in ritm sustinut, ceea ce presupune depunerea unor eforturi
fizice foarte mari. Pe langa viteza de executie, de deplasare si de reactie, a rezistentei fizice
specifice, a indemanarii in executarea fentelor si schimbarilor de directie, pe langa mobilitatea
generala si supletea necesare executarii celor mai complicate miscari, a fortei de aruncare, a
coordonarii si echilibrului, mai este necesar sa fie cultivat si simtul mingii, care da siguranta in
prindere, aruncare, in precizia paselor si aruncarilor la poarta. Pregatirea tehnico-tactica trebuie
realizata concomitent cu dezvoltarea calitatii motrice întrucât între ele exista o legatura si o
conditie reciproca foarte strânsa si de astfel s-a constatat ca tratarea lor separata frâneaza
îmbunatatirea performantelor.
Procedeele tehnice numeroase si variate, trebuie sa fie insusite astfel incat sa poata fi
aplicate in joc in conditii de viteza si lupta cu adversarul.Combinatiile tactice in atac desfasurate

4
in viteza sub forma unor actiuni variate, pline de subtilitate si neprevazut, ca si contramasurile
luate de aparatori necesita o pregatire tehnico-tactica complexa, precum si dezvoltarea calitatilor
intelectuale de gandire, de anticipatie.Fiind un joc sportiv relativ tanar, handbalul cunoaste o
necontenita dezvoltare la fiecare mare competitie internationala, tezaurul tehnico-tactic al jocului
se imbogateste cu noi elemente, ceea ce demonstreaza ca are inca frumoase perspective si ca este
departe de vremea unei stabilizari depline.Scopul jocului este de a înscrie mai mult decât
adversarul.Timpul de joc începe o dată cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de începere Timpul
de joc se sfârşeşte o dată cu semnalul automat, dat de cronometrul tabelei de marcaj sau de
cronometror. Dacă un astfel de semnal nu este dat, arbitrul fluieră pentru a arată că timpul de joc
s-a terminat. Fiecare echipa are dreptul să beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut în
fiecare repriză a timpului normal de joc, dar nu în prelungiri. Mingea este confecţionată din piele
sau material sintetic. Mingea de rezervă trebuie să fie disponibilă la masă cronometrorului în
timpul jocului. Mingile trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate. Handbalul este un joc
sportiv de echipa , cu particularităţi proprii a căror cunoaştere este obligatorie. Este accesibil
datoria faptului că, majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu mâna, iar mingea fiind
mică este uşor de manevrat,jocul de handbal poate fi practicat chiar şi de cei ce nu au o pregătire
specială prea îndelungată pentru că în handbal, se utilizează elemente tehnico-tactice uşor de
învăţat şi de aplicat,alergarea, prinderea, aruncarea, săritură sunt forme naturale ale actelor
motrice umane.Pregătirea constă în pregătire fizică generală şi o pregătire fizică specială
referitoare mai ales la locul şi rolul respectivului jucător în echipa.Este necesar să avem în vedere
că tehnică paselor, a fentelor, a driblingului, a prinderii mingii în cele mai variate şi dificile
poziţii trebuie însuşite, astfel încât să se poată aplică în condiţii de viteză foarte mare şi în lupta
directă, aspră, bărbătească, cu adversarul. Combinaţiile tactice de atac sunt desfăşurate în viteză
sub formă unor acţiuni variate, pline de subtilitate şi neprevăzut, ca şi contra-măsurile luate de
apărători, necesită o pregătire tehnico-tactică complexă cu un pronunţat caracter atletic şi cu o
mare încărcătură psihică. Dinamismul şi rapiditatea jocului sunt date de lupta directă a celor
două echipe luate în colectiv şi a jucătorilor care le compun; de dimensiunile terenului care
creează premise pentru ca fazele jocului de atac şi apărare să se succeadă în timp scurt; de faptul
că fiecare component al echipei să participle în permanentă la faze de atac şi apărare. Procedeele
tehnice, numeroase si variate, trebuie sa fie insusite astfel incat sa poata fi aplicate in joc in
conditii de viteza si lupta cu adversarul. Combinatiile tactice in atac desfasurate in viteza sub

5
forma unor actiuni variate, pline de subtilitate si neprevazut, ca si contramasurile luate de
aparatori necesita o pregatire tehnico-tactica complexa, precum si dezvoltarea calitatilor
intelectuale de gandire, de anticipatie. Din acest motiv poate fi organizat in intreprinderi,
institutii, unitatimilitare, facultati si cu deosebire in scoli, fiind un joc cu influente pozitive
asupramotricitatii, cat si asupra psihicului celor care-l practica. Prin reusita actiunilor de atac,da
satisfactie imediata incepatorilor , care se simt astfel atrasi spre practicarea lui regulata.Are o
tehnica simpla si usor de invatat pentru a fi practicat ca sport de masa, inscop recreativ sau ca
mijloc de educatie fizica. Pe langa miscarile simple si naturale, maiapar in joc si o serie de alte
miscari mai complicate cum sunt fentele, schimbarile dedirectie sau cele specifice jocului de
aparare.

Toate acestea au o mare influenta asupra motricitatii si contribuie la dezvoltarea fizica


armonioasa.Jocul de handbal este accesibil tuturor, caci el poate fi practicat de copii si tineride
ambele sexe, barbati si femei si chiar de oameni de varsta mai inaintata. Cu toate ca handbalul
este un joc sportiv in care contactul corporal este admis , pericolul de accidente este redus in
cazul in care se respecta regulile de joc si partenerul de intrecere.Handbalul este un joc sportiv de
echipă, cu un pronunțat caracter dinamic. Fiind o sinteză a deprinderilor motrice de bază
(alergare, săritură și aruncare), face parte din mijloacele de bază ale educației fizice și sportive
școlară. Aria de practicare a jocului este mare, acesta fiind întâlnit în trei ipostaze: mijloc al
educației fizice în învățământul de toate gradele, joc sportiv de performanță și mare performanță,
dar și ca joc sportiv recreativ (sport de masă).

Propuneri:
In spatele oricarui spectacol este o pregatire asidua. Acest lucru este valabil si in sport, unde un
meci ascunde ore intregi de antrenamente. Orice concurent, din absolut orice domeniu, isi
doreste sa castige si este normal ca antrenorii sa-si perfectioneze neincetat conceptiile si modul
de abordare. In handbal sunt foarte multi factori care influenteaza rezultatul. Handbalul nu este
un joc, el este o competitie, o proba unde cel mai bine antrenat castiga. Sunt esentiale viteza de
reactie, viteza de executie, dar si viteza de deplasare, dar si atentia si spiritul de echipa.
Optimismul, increderea in fortele proprii si convingerea ca jocul va fi unul castigator sunt arma
nevazuta a succesului. Caracteristiciile jocului de handbal presupune o succesiune de procese
de analiză a situaţiei de joc şi de alegerea regulii sau regulilor după care trebuie să intervină, la

6
care se adaugă activitatea concretă, practică, ce presupune solicitări de ordin tehnic, fizic şi
psihic.
Concluzii:
In concluzie pentru a avea un joc de handbal cu randament crescut este absolut
necesar,imbunatatirea permanenta a indiciilor pregatirii fizice generale si specifice.Toate acestea
au o mare influenta asupra motricitatii si contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa.Pentru
obtinerea rezultatelor mari, este necesara practicarea jocului in cadrul unor colective sportive in
care munca de instruire trebuie sa fie bine planificata, bine organizata si desfasurata pe baze
stiintifice. Fiind un joc sportiv relativ tanar, handbalul cunoaste o necontenita dezvoltare la
fiecare mare competitie internationala, tezaurul tehnico-tactic al jocului se imbogateste cu noi
elemente, ceea ce demonstreaza ca are inca frumoase perspective si ca este departe de vremea
unei stabilizari depline. Jocul modern, avansat, se desfasoara in plina viteza, in ritm sustinut,
ceea ce presupune depunerea unor eforturi fizice foarte mari. Pe langa viteza de executie, de
deplasare si de reactie, a rezistentei fizice specifice, a indemanarii in executarea fentelor si
schimbarilor de directie, pe langa mobilitatea generala si supletea necesare executarii celor mai
complicate miscari, a fortei de aruncare, a coordonarii si echilibrului, mai este necesar sa fie
cultivat si simtul mingii, care da siguranta in prindere, aruncare, in precizia paselor si aruncarilor
la poarta.
In jocul de handbal presupune o succesiune de procese de analiză a situaţiei de joc şi de
alegerea regulii sau regulilor după care trebuie să intervină, la care se adaugă activitatea
concretă, practică, ce presupune solicitări de ordin tehnic, fizic şi psihic. Trebuie deci să se reţină
că tehnică condusă de raţiune şi concretizată prin activitate.Pentru a înţelege mai bine acţiunile
de apărare, mai ales regulile tacticii , ca şi folosirea tactică a procedeelor tehnice, este necesar a
considera acţiunile apărătorului, nu izolat, ci, în relaţia normală de joc, deci în lupta permanenta
a dintre cele două părţi care acţionează antagonic pentru realizarea victoriei.

7
Bibliografie:

1. ALEXE, N., (1983). Antrenamentul sporțiv modern, EDITIS, Bucureşti.


2. BADIU, T., Mereuţă, C., (1998). Teoria si metodica educaţiei fizice si sportului, Galaţi.
3. BIRO, F., Roman, C., Dragoş, P (2002) Handbal-iniţiere, Editura Universităţii din
Oradea.
4. BOMPA, T. O., (2000). Periodizarea – Teoria si Metodica Antrenamentului Sporțiv,
Editura Ex Ponto, Constanţa.
5. BOTA, I., Macovei, B. (1983). Handbal – antrenamentul portarului, Editura Sport –
Turism, Bucureşti.
6. BOTA, I., BOTA, Maria (1980). Handbal – 500 de exerciţii pentru invăţarea jocului,
Editura SPORT-TURISM, Bucureşti.

S-ar putea să vă placă și