Curs 5.

Studiul de caz
Ce este studiul de caz

 Studiul de caz este un tip de cercetare calitativă descriptivă, care are drept
obiectiv cunoasterea aprofundată a unei persoane, a unui mic grup de
participanți, a unei situatii, a unui program etc .

 Informatiile colectate permit o intelegere profundă a persoanei / persoanelor

investigate si implică o descriere detaliată a comportamentului subiectului, a
motivelor care il explică, a circumstantelor in care acesta se manifestă, cât și a
normelor culturale, obiceiurilor, atitudinilor stabile si a valorilor comunitare pe
care se întemeiază

 este o cercetare de tip holistic, care foloseste logica inductivă

Bronwyn Becker, Patrick Dawson, Karen Devine, Carla Hannum, Steve Hill, Jon Leydens, Debbie Matuskevich, Carol Traver,
and Mike Palmquist.. (1994 - 2012). Case Studies. Writing@CSU. Colorado State University. Available at
http://writing.colostate.edu/guides/guide.cfm?guideid=60
Utilizarea studiului de caz in educatie -
istoric
 In anul 1950 se consemneaza prima experiență de utilizare a studiului de caz ca metodă
de predare la Harvard Business School. ( Armisted 1984) .

 Scopul pricipal al utilizării studiului de caz ca strategie de predare a fost "de a transfera o
mare parte din responsabilitatea învățării de la profesor la elev, trecând astfel de la
achizitia pasivă de informații la construcția activă a cunoașterii" ( Boehrer 1990).

 Prin examinarea atentă și discutarea diverselor cazuri "elevii învață să identifice

problemele reale, să recunoască actorii-cheie și intențiile lor, să devină conștienți de acele
aspecte ale situației care contribuie la rezolvarea problemei" ( Merseth 1991).

 Prin acest demers, elevii vor dezvolta competente de analiza a situatiilor, de evaluare a
datelor, de generare a solutiilor si testarea acestora, de aplicare a cunoștințelor teoretice
in situații concrete" (Boyce 1993).

Apud. Bronwyn Becker, Patrick Dawson, Karen Devine, Carla Hannum, Steve Hill, Jon Leydens, Debbie Matuskevich, Carol
Traver, and Mike Palmquist.. (1994 - 2012). Case Studies. Writing@CSU. Colorado State University. Available at
http://writing.colostate.edu/guides/guide.cfm?guideid=60
Tipuri de Studii de caz
Studii de caz ilustrative

 Acestea sunt în principal studii descriptive care utilizează care utilizeaza 1-2 exemple pentru a descrie o
situatie, pentru a creea un referential comun in vederea analizarii unui caz concret.

Studii de caz exploratorii

 Acestea sunt studii de caz sintetice, efectuate înainte de demararea unei investigații mai ample. Funcția
lor de bază este de a ajuta la identificarea întrebărilor și selectarea tipurilor de evaluari ce vor fi aplicate
ulterior

Studii de caz cumulative

 Acestea servesc pentru a agrega informații culese din mai multe locatii in momente diferite. Scopul
acestor studii este realizarea unei generalizari a informatiilor culese in locuri si momente diferite si de
către cercetatori diferiti, fără costuri de bani si timp suplimentare investite in studii eventual repetitive .

Studii de caz ale unor evenimente critice

 Acestea constau in explorarea unor situații de interes unic, fără intenție de generalizare sau pentru a
pune în discuție sau contesta o afirmație extrem de generalizată sau universală.
IDENTIFICAREA UNEI PERSPECTIVE
TEORETICE

 Teorii individuale
Acestea se concentrează în principal pe dezvoltarea individuală ,
comportamentul cognitiv, de învățare și eventuale dizabilități,
comunicare, interacțiuni interpersonale, personalitate, etc..

 Teorii organizaționale
Acestea se concentreze pe structura organizatională, comportament
organizational, tipuri de relatii organizationale, comunicare
organizatională, functii manageriale, performanță organizațională etc.

 Teorii sociale
Acestea se concentreze pe dezvoltarea comunitară, comportament
social, valori, sau pe dimensiunea institutională: instituții economice,
culturale, funcții de piață etc .
CE ESTE UN CAZ? (Patton, 2002: 447)

 Un caz exprimă o unitate de analiză.

– Cazurile pot fi indivizi, grupuri, comunități,

programe, organizatii, culturi, regiuni sau națiuni
(Ex. intr-o cercetare etnografică un trib sau o
populatie constituie o unitate de analiză)

– Cazurile pot fi incidente critice, etape din viața

unei persoane sau a unui program
Cazurile pot fi stratificate
 .
De ex. pentru evaluarea unei practici la nivelul unei comunitati,
comunitatea constituie unitatea de analiză. Dar practică respectivă se
exprimă in comportamentul unor indivizi. Cercetatorul poate opta sa
realizeze studii de caz ale persoanelor care recurg la practicile
studiate.

 In acest caz, analiza incepe intotdeauna de la studiul cazurilor

individuale.

 Berdard, 1995 (apud Patton, 2002:449) exprimă o regula in abordarea

studiilor de caz: datele culese de la indivizi pot fi agregate pentru a
realiza studiul unui grup, dar datele culese in grup nu pot fi extrapolate
asupra indivizilor
Ce este un caz? (Lichtman, 2013:91)

 un caz se poate constitui in raport cu o caracteristică, trăsătură

sau comportament.
– De ex. poate fi studiat un copil care prezintă un anumit tip de tulburare de
învățare sau un comportament asociat cu ADHD (caracteristică). Poate fi
studiat “cazul” unui copil introvertit si poate fi analizat modul in care acesta
comunica cu părintii, cu colegii, cu profesorii, cu persoane străine.
(trăsătură). Poate fi analizat un profesor ai cărui elevi au performante foarte
bune la olimpiade pentru a înțelege ce metode si practici utilizează pentru
a crește eficiența învățării si a stimula performanța. (comportament)
–
 Un caz se poate referi la un tip de situații, speciale sau unice
– (de ex. experiența trăită de persoane care au participat la evenimente
deosebite: sociale (revolte, revoluții etc.), naturale (dezastre), experiențe
stranii (viziuni colective, ex Medjugorje) sau situații particulare raportate la
institutii, evenimente etc.
Tipuri de cazuri (Lichtman, 2013:91)

 Tipice

 Exemplare sau model

 Unice sau neobisnuite

Selectarea unui caz
 Selectarea unui caz presupune stabilirea unor criterii.
 De ex. se poate selecta un caz pentru a descrie mai aprofundat
performanța școlară la un liceu dintr-o zona periferică a unui centru
urban. In aceasta situatie se poate utiliza drept criteriu media generală
a anului anterior.
– Pentru a studia un caz tipic de performanță școlară va fi selectată clasa cu
performanță medie.
– Pentru studiul unui caz exemplar se va alege clasa cu performanța cea mai ridicată,
– iar pentru studiul unui caz neobișnuit se va selecta clasa care a realizat un proiect
deosebit sau un produs creativ sau a inregistrat o evolutie remarcabila a rezultatelor
scolare.

 NOTA: Studiul de caz este un demers descriptiv ale carui rezultate nu pot fi
generalizate si extrapolate asupra unei populatii mai largi, prin urmare nu este
necesara asigurarea reprezentativitatii cazului selectat. Scopul este o abordare
detaliată si o realizare a unei descrieri bogate a situației prezentate ale carui
rezultate pot fi transferate asupra altei scoli
PROIECTAREA UNUI STUDIU DE CAZ

 Proiectarea unui studiu de caz implică stabilirea succesiunii

logice a operațiilor care leagă datele care trebuie colectate cu
concluziile ce vor fi formulate si care ar trebui să răspundă
întrebărilor inițiale ale studiului.

 De obicei, design-ul de cercetare implică patru aspecte:

– Ce întrebări stau la baza studiului
– Ce date sunt relevante, in raport cu supozitiile / intrebarile puse
– Ce date vor fi colectate
– Cum vom analiza aceste date
Etape in proiectarea si derularea
unui studiu de caz
1. Formularea supozitiei de cercetare.

– Un studiu de caz incepe de la:

– observarea unei situații neobisnuite,
– nevoia de a evalua un anumit demers,
– dorința de a înțelege resorturile unui anumit comportament,
– de a explica anumite diferente individuale in contexte similare
etc.

– In legatura cu situațiile remarcate se formuleaza o intrebare deschisă:

Ce s-a intamplat? De ce anumite persoane reactioneaza astfel? Ce
resorturi pot explica un anumit comportament? In raport cu intrebarea se
precizează scopul cercetării.

– Intrebarea poate genera formularea unor supozitii plauzibile, care

ghideaza alegerea metodei, orientarea spre anumite date ce vor fi
colectate, alegerea subiectilor etc.
2. Alegerea subiectilor: depinde de
obiectivul cercetării

 Cazul studiat poate fi un subiect sau un grup mic,

un program, o comunitate etc.. Acesta reprezintă o
unitate de analiză

– Ex putem analiza procesul de decizie pentru opțiunea

scolară si profesională la sfârșitul liceului. Se poate stabili
un grup variabil (4 – 8 elevi) provenit din diverse tipuri de
școli sau un grup dintr-o scoala.
3. Alegerea metodei
Există o dezbatere privind eficienta utilizării unei metode sau a mai multor metode
combinate.

Pot fi utilizate ca metode: observatia participativa sau simplă, conversatii, analiza

produselor activității, teste de evaluare, teste psihometrice, etc.

Colectarea datelor implică utilizarea unor metode, focalizate pe subiect, dar si

accesarea unor surse complementare: apartinatori, documente de arhiva,
rude, colegi etc.

Utilizarea unor metode diverse permite construirea unui profil multidimensional a

unei activitati complexe într-un context determinat.

In timpul derularii cercetării pot apare alti factori cheie (pattern-uri de comportament
neașteptate, asocieri neuzuale) care pot constitui premise pentru formularea
altor întrebări si utilizarea altor metode.
4. Colectarea datelor

 Datele pot fi colectate date din mai multe surse:

– Documente.
– Inregistrări de arhivă.
– Interviuri cu persoanele studiate.
– Interviuri cu persoanele sin retelele sociale ale subiectilor
studiati.
– Observatie directa a comportamentului.
– Observatie participativă.
– Produse ale activității etc.
Colectarea datelor - continuare
 Studiul de caz este cu atât mai convingător cu cât informațiile
sunt mai bogate si sunt culese din mai multe surse, care oferă
perspective diferite asupra persoanei / situației. Coroborarea
informatiilor permite realizarea unui profil multidimensional

 In aceasta etapa a culegerii datelor este posibilă formularea

unor noi intrebări de cercetare.

 Toate inregistrarile din protocoalele de interviu sau din

inregistrarea unor evenimente de comunicare in unitatea de
analiză sunt transcrise cu rigurozitate si cu utilizarea unor
sisteme sau conventii de codare
5. Analiza datelor
 Se poate face holistic sau prin categorii.
– Abordarea holistică ia in considerare protocolul integral in
formularea concluziilor.
– Abordarea categorială presupune a utiliza coduri pentru
desemnarea unor pattern-uri de idei, comportamente, actiuni,
caracteristici care conferă semnificatie studiului de caz.

 Studiul de caz poate fi condus in baza unei supozitii initiale

care determina cercetatorul să caute anumite caracteristici.
Dar, in acest tip de cercetare, idei cheie pot sa apară pe tot
parcursul colectării datelor
6. Intocmirea raportului de cercetare

Raportul unui studiu de caz este o descriere bogata a unității de

analiza si a contextelor in care acesata a fost studiată.

Explicatiile si contextualizarea se raporteaza la perspectiva

teoretica si la intrebările initiale care au ghidat cercetarea.

Etapele sunt prezentate detaliat cu ilustrări din discurs sau actiuni

inregistrate / observate. Se consemneaza comentariile sau
observatiile participantilor

Studiul de caz este o cercetare exploratorie. Adesea cercetatorii

sugereaza noi investigatii calitative sau cantitative bazandu-
se pe datele culese.
Intocmirea raportului de cercetare
Sharan Merriam (1985) sugerează diverse elemente relevante in prezentarea
datelor:

 Prezentări sintetice pe categorii de date

 Înlocuirea secțiunilor narative, cu o serie de răspunsuri la întrebări deschise.
 Rezumate succinte la începutul fiecărei secțiuni.
 Introducerea unor titluri semnificative pentru informația din text.
 Pregătirea unor sumarizări analitice sustinute cu anexe, tabele
 Datele sa fie prezente în reprezentări grafice color, reprezentari simbolice,
imagini etc.

Apud. Bronwyn Becker, Patrick Dawson, Karen Devine, Carla Hannum, Steve Hill, Jon Leydens, Debbie Matuskevich, Carol Traver, and Mike Palmquist.. (1994 - 2012). Case Studies.
Writing@CSU. Colorado State University. Available at http://writing.colostate.edu/guides/guide.cfm?guideid=60
Avantaje ale studiului de caz
 Studiul de caz constituie un teren fertil pentru ipoteze şi
cercetări ulterioare.

 In timp ce analiza statistica vizeaza o populatie omogenă si un

comportament rutinier, studiul de caz se caracterizează prin
creativitate, inovatie si valorizarea contextului

 Flexibilitate – deoarece este un studiu explorator nu focusat pe

prescriptii si predictii, cercetatorul se simte liber sa exploreze
situații diverse, sa imbogătească cercetarea pe parcurs etc.

 Accentul pus pe context – da o față umană cercetarii, o

conduce in lumea reală
Limite ale studiului de caz

 Incapacitatea de a identifica cauzele. Se pot emite

supoziţii, dar nu pot fi demonstrate.
 Dificultatea generalizării asupra altor indivizi sau
situaţii
 Subiectivitatea inerentă si necesară. - Rezultatele nu
pot fi generalizate, este dificilă testarea validității și
rareori oferă o prescriptie pentru rezolvarea unei
probleme. Există riscul de a deduce prea mult de la
ceea ce ar putea fi circumstanțial.
 Costuri financiare ridicate
Considerații etice
 Multe studii de caz din domeniul educatiei sunt finanțate de către
oameni care au , direct sau indirect, putere atât asupra persoanelor
studiate cât și a celor care conduc investigația. Acest conflict de
interese poate influența credibilitatea studiului.

 Integritatea personală, sensibilitatea, precum și eventualele

prejudecati ale cercetatorilor pot distorsiona pot distorsiona rezultatele
cercetarii

 Consecinte etice pot decurge din faptul ca cercetatorii pot schimba

direcția în cursul studiului, lasând astfel lacune sau aspecte
neinvestigate. Pentru a evita acest lucru, cercetatorii ar trebui să
raporteze concluziile preliminare, astfel încât probabilitatea de părtinire
să fie redusă.