Observatia

Curs 7.
Observatia ca metoda de cercetare
 Observaţia constă în surprinderea, urmărirea şi examinarea
manifestărilor comportamentale, considerate ca indicatori ai
stărilor psihice, în condiţii normale de desfăşurare a activităţii
subiectului, cu scopul de a identifica nevoile / provocările sau
modalitatile de îmbunătățire a proceselor și practicilor.

 Este considerată ca o percepţie planificată, organizată, care

conduce la stabilirea legăturilor între fapte şi la dezvăluirea
semnificaţiilor acestei legături.
Valoarea observatiei, ca metoda de
cercetare

 Largeste perspectiva asupra unei situatii, prin descrierea activităților și

identificarea aspectelor specifice în raport cu contextul in care se
produce informatia.

 Permite evaluarea schimbărilor generate de introducerea unor noi

practici

 Relevantă in cercetarea explorativă sau în stadiile incipiente ale unei

cercetari cantitative

 Permite dezvoltarea unor idei de cercetare viitoare, prin utilizarea

datelor observaționale pentru a ajuta la derularea unui focus grup sau
la aplicarea altor metode de cercetare, sau pentru a crea ipoteze
directe.
Limite ale observatiei

 Trebuie folosita in combinatie cu alte metode

 Este predominant descriptiva, iar inferentele

ei nu au un caracter general (nu pot fi
extrapolate)

 Nu poate stabili cauzalitatea

Condiţii ale unei bune observatii

 observaţia exactă a fenomenelor aşa cum apar ele

în realitate
 îngustarea câmpului de observaţii cu referire doar
la obiectul studiat
 stabilirea unor mijloace. de verificare a observaţiei
 consemnarea exactă a datelor observate cu
eliminarea elementelor de prisos
 evidenţierea şi eliminarea surselor de eroare şi
distorsiune a observaţiei
Planificarea observatiei
1. Identificarea problemei de cercetare

 Sursa problemei de cercetare

– probleme din viata de zi cu zi,
– probleme practice in aplicarea unui program / nevoi de optimizarea
a unei actiuni etc.
– cercetari anterioare sau teorii.

 Se evalueaza dimensiunea si complexitatea problemei

 Se evalueaza valoarea informatiilor culese pentru dezvoltarea
domeniului de cercetare
 Se analizeaza fezabilitatea cercetării
 Se evalueaza resursele necesare,
Aplicatie

 Identificati si formulati o problema de

cercetare care se preteaza la observatie si
justificati cercetarea (de ce considerati ca
este importanta)
2. Revizuirea cercetarilor anterioare

 Acest demers este necesar pentru a intelege

stadiul cunoasterii, legat de problema de
cercetare și pentru a vedea ce metode au
fost folosite in cercetari anterioare.

 Sunt importante mai ales acele cercetari in

care a fost folosita observatia
Aplicatie

 Identificati un articol care abordeaza

problema respectiva intr-o maniera calitativa.
Realizati o fisa de documentare, insistând
asupra metodelor folosite si a datelor culese.

Nota. Deoarece observatia nu se foloseste ca metoda unica, vor fi

cautate articole care utilizeaza in special studii de caz sau
cercetari mixte)
3. Formularea întrebarilor, supozitiilor
sau ipotezelor cercetari

 In observatie, obiectivul cercetarii este mai descriptiv

si explorativ.

 Observatia poate fi folosita si pentru a detalia si

explica date culese cu alte metode. De ex. daca am
determinat printr-un experiment ca A este mai bun
ca B pot apoi observa cele doua evenimente pentru
a intelege DE CE este A mai bun ca B. In plus, pot fi
obtinute date suplimentare prin observatie utilizând
un instrument scalat.
3. Formularea întrebarilor, supozitiilor
sau ipotezelor cercetari

 Observatia poate incepe de la o intrebare

deschisa (De ce A este mai bun ca B?; Ce se
intamplă acolo, de ....?; Cum pot cei din A sa
rezolve problema x, iar cei din B nu ....?)

 Se poate formula o supozitie (o expresie mai

larga decat o ipoteza, care sugereaza o
posibila explicatie (Este posibil ca cei din A
sa se focuseze mai mult asupra ....)
Aplicatie

 Formulati intrebarile si / sau supozitiile

cercetarii
 Specificati ce aspecte ale observatiei va pot
ajuta sa raspundeti acestor intrebari.
 Elaborati ghidul de interviu
4. Identificarea implicatiilor educationale
ale rezultatelor obtinute prin observatie

 Implicatiile exprima maniera concreta in care cercetarea dvs

contribuie la dezvoltarea domeniului educational.

 Implicațiile deriva din problema de cercetare, din scopul

cercetarii, din întrebările sau supozitiile cercetarii.

 Este important sa stabiliti implicatiile imediat dupa ce ati

formulat intrebarile si ipotezele de cercetare.

 Stabilirea implicatiilor vă ajută să mențineti o viziune clară

atunci când planificati observația (de exemplu, ce tip de
observatie veti utiliza, modul de efectuare a observației,
precum și maniera de interpretare a rezultatelor
5. Stabilirea tipului de instrumentede
observație utilizate

 Alegeți tipul de instrumente de observație adecvat

contextului, scopului, si măsurii in care răspunde
întrebărilor dumneavoastră.

 Se poate realiza o observație pilot pentru a alege

tipul adecvat de observatie, a elabora instrumentul
de observatie si a asigura fiabilitatea inter-
observatori

 Planificați efectuarea unor observații multiple ale

activității, programate in diverse ore și zile.
Tipuri de instrumente de observatii

 Listele de verificare (Check lists)

 Scalele
 Observatiile de tip interval
 Observartia nestructurata (narativă)

http://www.utexas.edu/academic/ctl/assessment/iar/teaching/plan/method/observTypes.php?task=research
Listele de verificare (Check lists)
 Listele de verificare sunt descriptive și indică prezența sau absența unui comportament
sau a unei caracteristici.

 Listele de verificare se preteaza la răspunsuri da / nu

 Sunt utile pentru observarea unui număr mare de comportamente într-o perioadă
scurtă de timp .

 Ex.
1. Profesorul a prezentat scopul lecției.
__ Da  __ Nu
2. Profesorul a enuntat punctele principale ale lectiei.
__ Da  __ Nu
.......................................................................
Scalele
 Scalele sunt măsuri mult mai precise care indică gradul în care se manifestă
un comportament. Scalele cele mai frecvent utilizate au cinci trepte, cu o clasa
centrala care indică neutralitate sau " media ".

 Exemplu :
Profesorul face apel la cunoștințele anterioare
1. in foarte mare măsura
2. in mare măsura
3. mediu
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
Observații de tip interval

Observațiile de tip interval înregistreaza frecvența unui comportament sau a unei
caracteristici. Un observator analizeaza ce se intampla în sala de clasă la intervale de timp
regulate (de exemplu, la fiecare cinci minute). Comportamente sunt consemnate cu
ajutorul unei liste de verificare sau a unui sistem de scale..
    
 In acelasi scop se pot realiza punctări, adica poate fi consemnat un comportament ori de
cate ori se produce. In final se poate stabili frecventa acestui comportament in raport cu
totalul comportamentelor inregistrate.           

Comportamentul Profesorului Timp

5 10 15 20 25 30 35 40 45

Preda
Pune intrebari
Raspunde la intrebari
Explica
Observartia nestructurata (narativă)

 Comentariile narative sau notele sunt aspecte calitative ale

observațiilor.

 Fișele de observație pot include spații după fiecare element sau

la sfârșitul formularului unde observatorul poate sa consemneze
comentariile sale.

 Observatorii pot înregistra comentarii / note suplimentare si

imediat după finalizarea observatiei, pentru completarea celor
consemnate in clasă .

 Pot fi consemnate secvente de comunicare, replici, comentarii

ale protagonistilor etc.
Comentarii narative - exemplu

Ora începe imediat deși sunt prezenți doar cinci studenti. Profesorul
sumarizeaza ultima prelegere și prezintă obiectivele pentru această
noua temă: înțelegerea cauzelor schizofreniei și a tratamentelor
elective. El întreabă dacă există neclarități cu privire la cursul anterior.
Intra un student intarziat. Profesorul “Mi-e greu sa spun de fiecare data
că a întârzia înseamnă lipsa de respect pentru noi toti”. Studentul
intarziat isi cere scuze si trece la loc. Un student întreabă care este
diferenta dintre tulburarea de identitate disociativă și schizofrenie.
Profesorul descrie pe scurt tulburarea de identitate disociativă și
explică diferențele cheie față de schizofrenie, spunând că va oferi mai
multe detalii în cursul de azi ...

http://www.utexas.edu/academic/ctl/assessment/iar/teaching/plan/method/observTypes.php?task=research
Raportarea rezultatelor cercetarii
6. Analiza datelor

 Incepeti analiza datelor după prima observație.

Revizuiti instrumentele de observare daca apar
elemente noi.
 Analizați datele observaționale din fișa de observație
completată, precum și toate celelalte observații
scrise.
 Daca nu ati condus personal observatia, se
recomanda să aveti o discuție față-în-față cu toți
observatorii, care vor avea astfel oportunitatea de a
explica datele și a oferi un feedback suplimentar.
6. Analiza datelor

 Depinde de tipul de instrument utilizat.

 Poate fi:
– Analiza cantitativa (scale, interval)
– Analiza calitativa (Check lists, obs. narativă)
6. Analiza datelor

 Identificati modele în datele culese, in raport

cu întrebările de cercetare sau ipoteze
formulate.
 In timpul analizei si a discutiilor pot apare
alte întrebări sau probleme ce ar putea face
obiectul altei observatii.
7. Stabilirea rezultatelor

 Sumarizarea datelor culese si stabilirea

rezultatelor se face in raport de intrebarile
sau supozitiile cercetarii si cu referire la
cercetari anterioare
8. Realizarea raportului de cercetare
 Dacă ați utilizat observații calitative (de exemplu, comentarii narative),
identificați si prezentați ideile repetabile, care conduc la teme majore
care, la rândul lor, conduc la concluzii și implicații. Furnizați unul sau
două exemple pentru o idee repetabilă. Puteti, de asemenea, să
menționați o excepție de la aceasta tendință, în scopul unei analize
nuanțate.

 Pentru observații cantitative (de ex. scale), prezintați rezultatele

statistice in forma grafică și cu nivelul de detaliere util pentru public.

 Pentru toate tipurile de observație, discutați implicațiile practice sau

teoretice si concluziile ce pot fi formulate, precum și deficiențele
majore sau limitările metodologiei utilizate si formulați sugestii si
orientari pentru cercetări viitoare