Universitatea Transilvania din Bra ov

Facultatea de Educație Fizică i Sporturi Montane

KMS / EFS / SPM
EFM / DPP / PSM

REDACTAREAăLUCR RILORăDE
LICEN ă/ăMASTER

Coordonatoră tiin ific:

Lect.univ.dr. Ioan TURCU

Absolvent:
Nelu TURCU

2012
 În viziunea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane din Braşov, capitolele şi
secţiunile unei lucrări de cercetare (licență/disertație) sunt următoarele:

- Titlul lucrării

- Introducere
- Motivul alegerii temei
- Actualitatea temei
- Scopul şi sarcinile cercetării
- Obiectivele cercetării
- Ipoteza (ipotezele cercetării)

- Capitolul I – Fundamentarea teoretică a lucrării

- Capitolul II – Organizarea cercetării

- Data, locul şi subiecţii cercetării
- Aparate, instalaţii şi materiale
- Planul cercetării
- Metode şi tehnici de cercetare
- Procedura (modul de organizare) de desfăşurare a cercetării

- Capitolul III – Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea statistică a rezultatelor

cercetării

- Concluzii i recomandări

- Bibliografie

- Anexe
 Model cuprins

PAG
INTRODUCERE
Motivul alegerii temei
Actualitatea temei
Scopul şi sarcinile cercetării
Obiectivele cercetării
Ipoteza (ipotezele cercetării)
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREAăTEORETIC ăAăLUCR RII
I.1.
I.1.1.
I.2.
I.2.2.

CAPITOLUL II
ORGANIZAREAăCERCET RII
II.1. Data, locul şi subiecţii cercetării
II.2. Aparate, instalaţii şi materiale
II.3. Metode de cercetare şi de investigaţie
II.4. Procedura de desfăşurare a cercetării
CAPITOLUL III
PREZENTAREA,ă PRELUCRAREAă ŞIă INTERPRETAREAă STATISTIC ă Aă
REZULTATELOR CERCET RII
CONCLUZIIăŞIăPROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 Titlulălucr rii

Titlul unei lucrări trebuie conceput în aşa fel încât să ofere cât mai multă informaţie,
limitele fiind impuse de faptul că nu trebuie să aibă mai mult de o propoziţie sau frază.
Titlul nu trebuie să cuprindă paranteze, abrevieri sau cuvinte între ghilimele şi nu se
subliniază (se scrie, de obicei, cu majuscule şi cu litere drepte). La sfârşit nu se pune punct.
Titlurile trebuie să fie scurte, dar nu prea vagi şi nici excesiv de lungi (detaliate). Se
recomandă ca el să aibă maximum 12 (douăsprezece) cuvinte.
Este indicat ca titlul (în studiile experimentale) să conţină variabila independentă şi
dependentă, din acest punct de vedere titlul trebuind să reflecte problema care urmează a fi
cercetată şi (eventual) soluţia.

Introducerea

Scopul acestei secţiuni este prezentarea cercetării, realizându-se astfel o primă relatare
asupra acesteia şi captarea interesului cititorului.
Introducerea presupune îndeplinirea următoarelor cerinţe:
- identificarea domeniului general în care se desfăşoară cercetarea (educaţie fizică,
antrenament sportiv, kinetoterapie, biomecanică, igienă etc.);
- încadrarea cercetării în domeniul larg din care face parte (învăţarea, consolidarea,
perfecţionarea deprinderilor motrice, analiza tehnicii mişcărilor, perfecţionarea
pregătirii fizice etc.);
- trecerea în revistă a materialului documentar relevant pentru cercetarea în cauză;
- evitarea prezentării unor detalii nesemnificative;
- evidenţierea legăturilor dintre cunoştinţele precedente şi cercetarea propriu-zisă;
- exprimarea dezacordului (dacă este cazul) asupra altor cercetări care au legătură cu
cercetarea propriu-zisă;
- furnizarea unui material suficient care să susţină punctul de vedere al cercetătorului;
- prezentarea motivelor alegerii temei, gradul de actualitate, scopul şi sarcinile cercetării,
obiectivele cercetării, ipoteza (ipotezele cercetării).
-
Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăse încadreze în limita a
2 - 5 pagini.
 Capitolul I – Fundamentareaăteoretic ăaălucr rii

Este evident faptul că orice cercetare – din orice domeniu – se bazează pe teorie. Dar
nu este cazul aici să scriem [practic – s ăcopiem] pagini întregi de teorie. În consecință, acest
aspect va fi lămurit de fiecare absolvent în parte cu îndrumătorul său.
Acest capitol poate să conţină mai multe subcapitole având un rol important în
justificarea formulării ipotezei şi alegerii metodelor de investigaţie.
Autorul marchează stadiul la care s-a ajuns în studierea problemei respective trebuind
să urmărească următoarele aspecte:
- efectuarea unei analize critice a conceptelor şi lucrărilor existente pe o arie geografică
cât mai largă;
- punerea cititorului la curent cu problematica în domeniu şi cu punctele controversate;
- identificarea unor aspecte care au fost necercetate sau mai puţin cercetate referitor la
problematica dată;
- identificarea tendinţelor privind conceptele şi cercetările care au legătură cu
problematica respectivă;
- manifestarea unui spirit critic asupra concluziilor diverselor studii (dacă este cazul);
- definirea şi explicarea noţiunilor fundamentale.
Pe scurt – teoria trebuie să susțină (din umbră!) analiza concretă a aspectelor luate în
studiu în cercetarea respectivă, nu să o cople ească. În fond, cunoa terea sau necunoa terea
aspectelor teoretice este demonstrată de acuratețea analizelor efectuate pe cazul real!

Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăse încadreze în limita a

15 - 20 pagini.

Capitolul II – Organizareaăcercet rii

Acest capitol este compus, de obicei, din următoarele subcapitole:

Data,ăloculăşiăsubiecţiiăcercet rii
În cadrul acestui subcapitol se precizează cu exactitate perioada şi locul în care s-a
desfăşurat cercetarea, datele la care s-au efectuat testările iniţiale, intermediare sau finale
(dacă este cazul).
 Acest subcapitol are rolul de a face o descriere succintă a principalelor caracteristici
ale subiecţilor, interesând două aspecte: cine au fost subiecţii şi cum au fost ei distribuiţi?
Răspunsul la întrebarea “cine au fost subiecţii?” este important deoarece ajută la
aprecierea măsurii în care rezultatele obţinute pot fi generalizate.
Răspunsul la întrebarea “cum au fost distribuiţi subiecţii?” este important deoarece, în
general, se doreşte utilizarea unor grupuri (experimentale şi de control) cu caracteristici
iniţiale cât mai apropiate. De aceea, trebuie evidenţiate, pe scurt, următoarele aspecte:
- menţionarea numărului de subiecţi corespunzător fiecărei condiţii (experimentale şi de
control) şi, dacă este cazul, repartizarea subiecţilor pe sexe);
- menţionarea vârstei medii sau a intervalului de vârstă în care se situează subiecţii;
- prezentarea unor informaţii privind ocupaţia subiecţilor şi studiile acestora;
- prezentarea modului de eşantionare (întâmplătoare, în urma rezultatelor la un anumit
test, în urma răspunsurilor la un anumit chestionar etc.).

Aparate,ăinstalaţiiăşiămateriale
În categoria materiale pot fi trecute fişele de înregistrare, mingi, cronometre, jaloane
sau orice alt material utilizat în cercetarea propriu-zisă. În categoria aparate şi instalaţii pot fi
incluse camerele video, aparatele de fotografiat, reportofoane, casetofoane, precizându-se
tipul de aparat şi principalele caracteristici ale acestuia.

Planulăcercet rii
Acest subcapitol evidenţiază principalele componente ale cercetării recomandându-se
utilizarea unei terminologii specifice, precise şi clare (variabilă independentă, variabilă
dependentă, ipoteză experimentală etc), astfel:
- evidenţierea tipului de plan experimental folosit:
- cu o variabilă experimentală sau mai multe;
- cu grupuri diferite de subiecţi;
- cu acelaşi grup de subiecţi;
- cu grupuri (subiecţi) perechi corelate.
- prezentarea variabilei independente (în cazul în care variabila independentă este un
program de acţionare foarte complex, acest program poate fi prezentat într-un
subcapitol distinct);
- prezentarea variabilei dependente, incluzându-se detalii privind unităţile de măsură în
care au fost exprimate rezultatele.
 Metodeăşiătehniciădeăcercetare
În acest subcapitol vor fi prezentate metodele şi tehnicile de cercetare utilizate
(observaţia, ancheta, experimentul, metoda statistică etc), motivele pentru care au fost alese
aceste metode, modul în care au fost utilizate şi scopul utilizării metodelor şi tehnicilor
respective.

Proceduraădeădesf şurareăaăcercet rii

Acest subcapitol trebuie să evidenţieze cu precizie, în ordine cronologică, pas cu pas,
modul în care s-a lucrat cu subiecţii de la începutul până la sfârşitul cercetării. În acest context
se recomandă prezentarea modului în care s-au desfăşurat testările iniţiale şi finale,
instrucţiunile date subiecţilor în cazul aplicării testelor, precizări privind modul cum au fost
utilizaţi subiecţii şi înregistrate datele.

Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăse încadreze în limita a

5 - 10 pagini.

Capitolul III – Prezentarea,ăprelucrareaăstatistic ăşiăinterpretarea

rezultatelorăcercet rii

În cadrul acestui capitol se realizează expunerea rezultatelor în maniera cea mai

potrivită operându-se, de cele mai multe ori, cu date numerice sau cantitative (număr de
goluri, pase, coşuri marcate, timpi realizaţi etc.), putând fi prezentate, de asemenea, date de
natură calitativă (rezultatele obţinute în urma unor studii de psihologia sportului, sociologie,
pedagogie etc.).
Se recomandă ca datele culese să fie prezentate sub formă de tabele (însoţite eventual
de grafice sugestive) împreună cu rezultatele aplicării prelucrării statistice.
Este foarte importantă utilizarea metodei statistice care permite evidenţierea
indicatorilor statistici necesari ulterior interpretării datelor.
Prelucrareaăstatistic presupune următoarele aspecte:
- prezentarea clară şi precisă a testului statistic utilizat;
- prezentarea valorilor obţinute împreună cu orice altă informaţie care să precizeze
modul în care s-au obţinut rezultatele respective
- precizarea semnificaţiei statistice, a pragului de semnificaţie folosit şi a rezultatelor
obţinute (în situaţia în care s-a aplicat acest test statistic);
- cercetătorul trebuie să se supună deciziei statistice;
- în vederea facilitării formării unei imagini de ansamblu se pot alcătui tabele
centralizatoare şi grafice care să cuprindă întreg setul de date;
- titlurile tabelelor şi graficelor trebuie să fie sugestive şi să conţină date referitoare la
grupul sau grupurile respective de subiecţi.
De cele mai multe ori rezultatele obţinute în urma aplicării diferitelor probe de control
nu dau în mod direct răspunsul la întrebările puse de cercetător având nevoie de o
interpretare.
Interpretarea rezultatelor presupune abordarea următoarelor aspecte:
- stabilirea problemelor care urmează a fi discutate;
- formularea rezultatelor la care s-a ajuns, semnificaţia acestor rezultate şi evidenţierea
relaţiei dintre variabila independentă şi dependentă;
- se precizează dacă au existat diferenţe semnificative între condiţiile experimentale şi
dacă rezultatele au fost în acord cu ipoteza;
- interpretarea cauzelor probabile care au influenţat rezultatele obţinute;
- interpretarea implicaţiilor rezultatelor obţinute pentru domeniul cercetat care
presupune:
- evidenţierea elementelor noi cu privire la variabila independentă;
- formularea unor idei noi în legătură cu rezultatele obţinute;
- corelarea rezultatelor obţinute cu ideile prezentate în “Introducere” şi în
capitolul – Fundamentarea teoretică a lucrării”.
Un rol important în cadrul acestui capitol îl are generalizarea rezultatelor obţinute,
care priveşte aprecierea nivelului la care aceste rezultate pot fi extrapolate asupra altor situaţii
similare celor abordate în mod direct în cercetarea propriu-zisă.
Formularea concluziilor în cadrul acestui capitol trebuie realizată cu precauţie,
deoarece în domeniul educaţiei fizice şi sportului precum şi în alte domenii de cercetare se
operează cu fenomene de tip probabilist.

Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăse încadreze în limita a

5 - 10 pagini.
Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăcuprind ăcelăpuţină3ătabeleă(eventuală
tabeleăcentralizatoareăaădatelor)ăşiăcelăpuţină3ăgraficeăsugestive.ăFişeleădeăobservaţie,ă
 ancheteleăsubăform ădeăchestionarăsauăinterviu,ătabeleăcuănumeleăşiăprenumele
subiecţilorăetc.ăseăamplaseaz ălaăanexeleălucr rii.

Concluzii iărecomand riă/ăpropuneri

Concluziile reprezintă un demers de sinteză a interpretărilor în legătură cu celelalte

părţi ale lucrării de cercetare deja redactate.
În general, fiecare capitol al lucrării trebuie să conţină unele concluzii cu privire la
problematica abordată. Capitolul “Concluzii” va cuprinde toate aceste concluzii parţiale, dar
într-o formă sintetică şi sistematizată.
Concluziile trebuie formulate în strânsă legătură cu ipotezele, sarcinile cercetării şi
datele obţinute.
Toate concluziile trebuie să provină exclusiv din cercetarea efectuată.
În cadrul concluziilor formulate trebuie să prevaleze caracterul practic, aplicativ şi
operaţional al acestora.
După prezentarea concluziilor este indicată prezentarea unor propuneri /
recomand ri cu privire la unele abordări, strategii, metode preconizate a fi utilizate într-o
cercetare viitoare a problemei.

Not :ăseărecomand ăcaăacestăcapitolăs ăcuprind ăcelăpuţină

2 - 5 pagini.

Bibliografia

Pentru o corectă înțelegere a ideilor expuse i, totodată, pentru a putea fi apreciată

contribuția personală a autorului lucrării, se vor utiliza referin e bibliografice în text, de
tipul [10, pag. 246] sau [Turcu 2009, pag.44], în functie de modul în care va fi prezentată
bibliografia finală. În acelasi sens se vor utiliza note de subsol de tipul:
1Turcu, I. – Metodologia cercetării în educație fizică i sport, Editura Universității Transilvania,
Bra ov, 2009, pag. 10.
Se poate insera Bibliografie i la sfârsitul fiecarui capitol al lucrării, dacă aceasta este
reprezentativă i utilizată exclusiv pentru acel capitol. Altfel lucrarea se încarcă inutil i nu
facem decât să „diseminăm” Bibliografia finală (general).
 i – atenție! – orice citare se marchează cu ghilimele ”... jocul de fotbal este un
fenomen de suprastructură internaţională în care în ultimii ani s-au produs mari schimbări”
[V. Stănculescu, Un nou concept pentru fotbalul de performanţă, 2004, pag. 154].
Bibliografia trebuie să cuprindă lucrările esenţiale ale domeniului studiat şi, pe cât
posibil, cele mai noi articole sau cărţi apărute, precum şi literatură de specialitate de pe o arie
geografică cât mai largă.
Autorii lucrărilor trebuie prezentaţi în ordine alfabetică. Dacă un autor este citat cu
mai multe lucrări atunci acestea vor fi prezentate în ordine cronologică.
Lucrările individuale ale unui autor trebuie prezentate înaintea lucrărilor în care este
co-autor.
Cărţile vor fi citate în felul următor:
- numele autorului şi iniţiala prenumelui despărţite prin virgulă;
- titlul cărţii (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- numele editurii;
- locul publicării;
- data publicării.
Exemplu: Nicola, T. Experimentul social, Editura “Scrisul românesc”, Craiova, 1973.
Articolele care apar în revistele de specialitate se citează în felul următor:
- numele autorului şi iniţiala prenumelui despărţite prin virgulă;
- titlul articolului (subliniat, îngroşat, italic, între ghilimele);
- titlul revistei;
- numărul revistei;
- numele editurii (sau a instituţiei care a elaborat revista);
- data publicării articolului;
- numărul paginii la care apare articolul.
Exemplu: Stoica, A. Învăţarea prin descoperire în grupe mici // Revista de psihologie,
Nr. 2, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 13 mai 1983, p. 12.
Nu prezentați decât bibliografia pe care ați utilizat-o cu adevărat în lucrare!

Anexele

Anexele lucrării pot să cuprindă următoarele date:

- tabele conţinând numele şi prenumele subiecţilor, vârsta, ocupaţia şi studiile fiecăruia
(dacă este cazul);
- indicaţii amănunţite date subiecţilor;
- fişe de observaţie ;
- formulare de anchetă sub formă de chestionar sau interviu
- grafice, desene, fotografii;
- dovezi care atestă aprobarea şi aplicarea desfăşurării experimentelor (anchetelor,
observaţiilor etc).
Trebuie menţionat faptul că toate datele esenţiale privitor la cercetarea efectuată
trebuie să se regăsească în cadrul lucrării şi nu la capitolul “Anexe”.

Not :ăseărecomand ăcaălucrareaăs ăseăîncadrezeăînălimitaăa

30 – 55 pagini.
Pentru tehnoredactarea computerizat ăaălucr riiădeălicenţ ăseărecomand ăăurm toarele:

- formatul paginii este A4 (21x29,7 cm)

- litere Times New Roman
- mărimea caracterelor 12, având distanţa între rânduri 1.5
- margine stânga 2,5
- margine dreapta 1,5
- margine sus 1,5
- margine jos 1,5
- aproximativ 30 rânduri pe pagină
- Alinierea textului. Cu excepția textelor care – din rațiuni tehnice sau estetice – se
plasează în căsuțe de text, în interiorul paginii sau la dreapta, în rest alinierea textului
este JUSTIFY.
- titlurile secţiunilor şi capitolelor se vor scrie cu majuscule şi îngroşat
- Diacriticele! Lucrarea de licență / disertație se redactează integral cu diacritice [ă, î, â,
, ț]. Este o cerință de bază a lucrărilor publicate sub egida unei instituții de învățământ
superior din România i trebuie să ne conformăm.
- Header and Footer. Nu sunt obligatorii. Dar daca doriți să le folosiți, nu le încărcați
excesiv cu text sau linii triple. Folosiți fonturi de marimea 9 sau max. 10.
- Numerotarea paginilor. Nu are importanță unde plasați numărul paginii (centru sau
dreapta).
- Tabelele și graficele/alte figuri. Vor fi a ezate în pagină centrat i vor fi însoțite de
denumirea acestora astfel: pentru tabele – sus, iar pentru grafice / alte figuri – jos.
- informaţiile vor fi tipărite numai pe o faţă a paginilor
- Lucrarea se leagă cu spirală i coperți de plastic (nu coperți de carton, piele, fier
forjatăsauălemnăsculptat…).

Prezentareaăpublic ăaălucr riiădeălicen ă/ămasterăseăvaăfaceăînăMicrosoft Office

Power Point 2003.