UPS ,,IonCreangă” Şef.

catedră
Psihologie şi PPS Titularul cursului

Numele, prenumele studentului Silistraru Cristina

Data 29.01.2021
Grupa 301

TEST FINAL
Metodologia cercetării psihopedagogice
Varianta II.
1.Definiţi termenul de metodă, tehnică, procedeu, instrumente de investigare.

Metoda -  procedeu, mod, sistem rațional folosit pentru realizarea unui lucru sau atingerea
unui scop.
Tehnica - ansamblul metodelor, procedeelor și regulilor aplicate în executarea unor
lucrări sau, în general, în practicarea unei profesii.
Procedeu - mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat, mod de a proceda.
Instrumente de investigatie - acțiunea de a investiga și rezultatul ei.

2. Cornel Havîrneanu clasifică metodele de cercetare după criteriul temporal în:

 transversale
b) cazuistice
c) longitudinale
3. Enumeraţi metodele ştiinţifice de achiziţionare a cunoştinţelor.

cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunosti

 normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si cum sa
invete elevului
 motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare;
formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psihice.
4. Etapele cercetării sînt:
a) enunţarea problemei de cercetare
 b) formularea ipotezelor
 c) elaborarea metodelor de cercetare
d) realizarea cercetării
 e) analiza şi interpretarea rezultatelor
5. Ce constituie problema cercetării?
 necesitate psihologică/pedagogică
 b) totalitate de întrebări şi judecăţi
 c) raţionamente despre situaţia problemă
6. Definiţi scopul cercetării ştiinţifice.

Scopul cercetărilor științifice este rezolvarea unor probleme concrete.

7. Obiectivele cercetării pot include următoarele elemente:

  formularea problemei de cercetare
 b) studierea aspectelor teoretice
c) evaluarea experimentală a sistemului de acţiuni
 d) elaborarea recomandărilor metodice

8. Ce reprezintă ipoteza ştiinţifică şi ipoteza de lucru?

ipoteza ştiinţifică- o ipoteză care poate fi verificată prin cercetări științifice. Cu alte cuvinte,
ipotezele sunt formularea problemei: ele stabilesc relații posibile între variabile.

Ipoteza de lucru - reprezinta idea asupra solutionarii problemei, cunostintei anterioare,cercetari preliminare,
studiul bibliografic,

9. Pot compromite validitatea internă a cercetării următoarele aspecte:

 aşteptările cercetătorului
 b) aşteptările subiectului
c) validitatea eşantionului
 d) maturizarea
 e) pierderea subiecţilor

10. Care este diferenţa dintre validitatea internă şi validitatea externă?

Dacă validitatea internă este apreciată ca fiind adecvată, validitatea externă ne va permite să extindem
concluziile cercetării, pe de o parte, asupra altor persoane decît participanţii la cercetare, iar pe de altă
parte, asupra altor situaţii decît cele folosite în studiu.

11. Se pot delimita următoarele variabile:

 a)dependente
 b) intermediare
 c) independente
d) medii

12. Definiţi termenul de variabilă.

o variabilă -sunt toate caracteristicile mediului fizic sau social al organismului studiat sau toate
caracteristicile acestui organism, adică comportamentele pe care acesta le produce, ale cărui
manifestări pot fi cuprinse într-o clasificare care să cuprindă cel puţin două categorii .

13.Metodele statistice pot fi diferenţiate în:

 inferenţiale
b) deduse
 c) descriptive

14. Care este diferenţa dintre populaţia statistică şi eşantion?

Trăsătura comună tuturor entităţilor unei populaţii statistice ce este supusă unei studiu statistic se
numeşte caracteristică statistică. Principala trasătură a unei caracteristici este variabilitatea. La
realizarea studiilor biostatistice pentru o populaţie statistică se pot folosi una sau mai multe
caracteristici ale acesteia. Exemple de caracteristici statistice: - studiul statistic al hipertensiunii;
populaţie statistică: mulţimea bolnavilor internaţi într-o secţie de cardiologie al unui spital într-o
perioadă de un an de zile; eşantion un număr de 100 de bolnavi obţinuţi prin metoda sistematică;
caracteristici statistice: valoarea tensiunii la internare, valoarea tensiunii la externare; - studiul
utilizării medicamentelor pentru tratarea hipertensiunii; populaţie statistică: locuitorii unui oraş ce
folosesc medicamente hipertensive cu vîrsta mai mare de 40 de ani; eşantion obţinut prin eşantionarea
stratificată (se selectează un număr 10 de farmacii reprezentative, se extrag aleator câte 100 clienţi
pentru fiecare farmacie); caracteristici statistice: 3 medicamente.

15. Datele şi rezultatele cercetării pot fi prezentate sub forma:

 graficelor
 b) tabelelor
c) hărţilor
d) fotografiilor
e) desenelor

16.Care sînt cerinţele faţă de prezentarea tebelelor în textul tezei?

 capul tabelului se desparte de piciorul său printr-o linie orizontală simplă sau dublă;
 etajele rubricilor se despart între ele prin linii orizontale simple;
 cuvintele se plasează după linia de închidere a tabelului, la minimum două rânduri albe
distanță;
 notele se plasează după linia de închidere a tabelului, la minimum două rânduri albe
distanță;
 când tabelele ocupă mai mult de o pagină, se numerotează rubricile, iar pe paginile
următoare între două linii orizontale simple, se trec doar numerele corespunzătoare titlului
coloanelor;
 titlul tabelelor se plasează constant deasupra marginii din stânga, indiferent de mărimea
suprafeței respectivelor tabele;
 se numerotează cu cifre arabe;
 când există un singur tabel, acesta nu se numerotează;  numerotarea tabelelor se face fie
în cadrul întregii lucrări, fie pe capitole;
 numerotarea tabelelor este precedată de „Tabel.”;
 explicația tabelului (titlul) este precedată de numărul tabelului;
 când este cazul, după explicația tabelului, se trec în paranteză: autorul, anul de apariție a
lucrării din care tabelul a fost preluat, precum și numărul paginii;
 la numerotarea și explicația tabelelor se utilizează aceeași literă (tip, mărime) ca și în
cadrul textului lucrării;
 între numărul tabelului și explicația lui se pune punct;
 la sfârșitul explicației tabelelor nu se pune punct.

17. Definiţi termenii de mediană şi modul.

Mediană- reprezintă acea valoare a unei serii ordonate crescător sau descrescător care împarte seria în
două părți egale, așa încât 50% din termenii seriei au valori mai mici decât mediana, iar 50% mai mari
decât mediana.
Modul - Valoare absolută a unui număr real, fără a se ține seamă de semnul algebraic.

18. Pagina de titlu trebuie să conţină:

  numele universităţii, facultăţii, catedrei
b) numele instituţiei unde a fost realizată cercetarea
 c) titlul tezei
 d) numele studentului
 e) numele şi titlul coordonatorului
19. Concluziile conţin enunţuri despre:
 studiul actual al recunoaşterii temei abordate
b) descrierea metodelor de cercetare
 c) puncte de vedere referitoare la problemă
d) aplicativitatea rezultatelor

20. Enumeraţi cerinţele analizei literaturii de specialitate?

1) este recomandabil să se scrie o recenzie în două etape. O versiune preliminară, stilul cel mai
apropiat de eseu, este logic să se pregătească mai întâi și să ofere pentru pre-reexaminare consilier
științific pentru a discuta opțiunile pentru organizarea informațiilor modificările necesare, o căutare
suplimentară. După finalizarea acestei analize este disponibil supervizor. Cu consimțământul său,
inclus în muncă Student
2) Domeniul de aplicare al revizuirii literaturii depinde de subiect și de tipul de curs (Diploma),
inclusiv referințe, la care se face referire. În cadrul revizuirii, este de dorit să se utilizeze datele
periodicelor științifice românești și străine.
3) Revizuirea publicațiilor care conțin studii de caz, este posibil să se înceapă cu o scurtă descriere a
proiectelor, materialele care sunt utilizate în recenzia, și prin listarea majore publicații privind
rezultatele. Posedă descriere mai bună, în ordine cronologică. Este necesar să se precizeze cine (care
instituția) a efectuat un studiu în care perioadă, descrie pe scurt obiectul de studiu și dimensiunea
eșantionului, precum și pentru a apela managerul de proiect.
4) Să nu fie luate în considerare în mod egal în detaliu în revizuirea toate poveștile găsite în literatura
de specialitate utilizat - este necesar să se concentreze asupra celor care sunt relevante pentru subiect."
5) Prezentare generală obyazatelnodolzhen se încheie cu o scurtă concluzii. care a prezentat situația
care rezultă din analiza a literaturii, și cu relevanță directă pentru formularea problemei și ipotezele de
cercetare, precum și la alegerea obiectului de cercetare.