Portofoliu Consiliere si orientare

Petri Marta
PIPP IFR
 PLANIFICARE ACTIVITĂȚI CONSILIERE ȘI ORIENTARE
CLASA a II-a
Nr.
TITLUL ACTIVITĂȚII SCOPUL OBIECTIVE OPERAȚIONALE
crt.
1. Prezentarea propriei persoane Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni
a atitudinii pozitive faţă de sine să enumere drepturi şi responsabilităţi la şcoală, acasă,
în comunitate
2. Caracterizarea persoanelor Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni
apropiate a atitudinii pozitive faţă de sine să enumere drepturi şi responsabilităţi la şcoală, acasă,
în comunitate
3. Analizarea trăsăturilor individuale Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni
ale personajelor din poveşti a atitudinii pozitive faţă de sine să enumere drepturi şi responsabilităţi la şcoală, acasă,
cunoscute în comunitate
4. Acceptarea şi respectarea Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni
diferenţelor individuale a atitudinii pozitive faţă de sine să enumere drepturi şi responsabilităţi la şcoală, acasă,
în comunitate
5. Autocontrolul Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în să exerseze exprimarea autocontrolului
contexte variate

6. Dezvoltarea relaţiei de prietenie Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în să descrie caracteristicile relaţiei de prietenie
contexte variate

7. Centre de informare pe diferite Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a să identifice tehnici simple de învăţare
tematici informaţiilor în procesul de învăţare să identifice soluţii pentru depăşirea dificultăţilor
proprii de învăţare

8. Modalităţi generale de învăţare a Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a să identifice tehnici simple de învăţare
unor comportamente informaţiilor în procesul de învăţare să identifice soluţii pentru depăşirea dificultăţilor
proprii de învăţare

9. Modalităţi proprii de învăţare Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a să identifice tehnici simple de învăţare
informaţiilor în procesul de învăţare să identifice soluţii pentru depăşirea dificultăţilor
proprii de învăţare
10. Importanţa cunoştinţelor
dobândite în şcoală. Utilizarea
achiziţiilor în viaţa cotidiană
11. Importanţa cunoştinţelor
dobândite în şcoală. Utilizarea
achiziţiilor în viaţa cotidiană
12. Activităţi profesionale şi viitoarea
carieră. Situaţii de muncă
13. Decizii în situaţii de criză
14. Reguli de igienă
Dobândirea abilităţilor de explorare şi
planificare a carierei
Dobândirea abilităţilor de explorare şi
planificare a carierei
Dobândirea abilităţilor de explorare şi
planificare a carierei
Exersarea abilităţilor de management al
unui stil de viaţă de calitate
Exersarea abilităţilor de management al
unui stil de viaţă de calitate
să formuleze exemple de utilizare a achiziţiilor
învăţării în viaţa cotidiană
să formuleze exemple de utilizare a achiziţiilor
învăţării în viaţa cotidiană
să formuleze exemple de utilizare a achiziţiilor
învăţării în viaţa cotidiană
să dea exemple de comportamente sănătoase şi
comportamente de risc
să dea exemple de comportamente sănătoase şi
comportamente de risc
 PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a II-a A
Unitatea de învăţământ:
Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Dezvoltare personală

Unitatea de învăţare: Călătorii imaginare
Subiectul lecției: Emoții şi comportamente
Tipul lecţiei: de consolidare şi sistematizare
Scopul: Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine
COMPETENȚE SPECIFICE:
DEZVOLTARE PERSONALĂ:
1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi după criteria simple;
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate;
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi
ACTIVITĂŢI INTEGRATE:

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ:

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa
numerelor, estimări, aproximări
Obiective operaţionale:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: sǎ mimeze trăirea unei emoţii de bază, cu ajutorul cunoştinţelor acumulate

O2: să asocieze emoții unor situații date
O3: să identifice emoţiile personajelor în diferite momente ale povestirii
O4: să analizeze emoţiile personajelor din perspectiva relaţiei cauză-efect
O5: să găsească cuvinte cu înţeles asemănător pentru stările emoţionale precizate

RESURSE:
A) Metodologice:
a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul de mimă, exerciţiul, sinteza,
asocierea, observaţia.
b) mijloace didactice: fișă de lucru, planşe, imagini, Cutiuţa emoţiilor, cântece,
etichete cu stări emoţionale, jetoane, culori.
c) forme de organizare: frontală, individuală.
B) Temporale: ~ durata lecţiei: 45 minute
Etapele lecţiei Ob Conţinut, sarcini de învăţare, Timp Strategii didactice Evaluare
modalităţi de realizare
Metode şi Mijloace Forme de
procedee didactice organizare
I. Moment Se asigură materialele necesare 1’
organizatoric pentru desfășurarea lecției în
condiții optime.

II. Captarea Se realizează prin ordonarea în 5’ Conversaţia Jetoane Frontală Observarea

Explicaţia Individuală sistematică
atenţiei ordine crescătoare a 8 jetoane ce
conţin numere în concentrul 0-
1000.
Fiecare număr va avea asociat o
literă cu ajutorul cărora vom
descoperi titlul lecției.
(Anexa 1)
III. Anunțarea Informez elevii asupra 3’ Conversaţia Frontală
temei și a conţinutului activităţii şi a
obiectivelor obiectivelor propuse.
Scriu pe tablă titlul lecției: „Emoţii
şi comportamente”
IV. O1 Se realizează printr-un joc 5’ Explicaţia Individuală Observarea
Reactualizarea intitulat Cutiuţa emoţiilor. Elevii Observaţia sistematică
cunoştinţelor vor extrage din această cutiuţă Joc de
câte un bileţel pe care este scris mimă
câte un enunţ ce indică o anumită
emoţie. Ei vor trebui să mimeze
emoţia sugerată de enunţ. (Anexa
2)
V. Consolidarea Le voi prezenta elevilor câteva 15’ Exerciţiul Imagini Individuală Observarea
O2 Explicaţia Frontală sistematică
cunoştinţelor imagini cu personaje din povești
Asocierea
O3 cunoscute de ei (Cenuşăreasa,
Albă ca Zăpada, Capra cu trei iezi,
O4 Fata babei și fata moșneagului,
 Scufiţa Roşie, Cei trei purceluși,
Punguța cu doi bani). Sarcina
elevilor este de a identifica titlul
poveştii din care face parte
imaginea. Fiecare imagine prezintă
o emoţie. Elevii vor recunoaşte
emoţiile personajelor şi vor asocia
imaginile cu emoticonul
corespunzător.
Se va purta o discuţie despre
importanţa exprimării emoţilor în
relaţiile cu ceilalţi.
VI. Obţinerea O2 Elevii vor audia diverse cântece şi 10’ Explicaţia Fişă de Frontală Observarea
performanţei vor recunoaşte emoţia transmisă Exerciţiul lucru Individuală sistematică
de mesajul fiecărui cântec, prin Asocierea Cântece
intermediul unor cartonaşe ce
prezintă tipurile de emoţii.

O5
 O altă activitate va consta în
identificarea cuvintelor cu sens
asemănător pentru emoţiile
învăţate. (Anexa 3)
VII. Asigurarea Le voi înmâna elevilor o fişă de 3’ Conversaţia Fişă de Observarea
sistematică
retenției și a O2 lucru care conţine un careu în care Exerciţiul lucru Individuală
vor trebui să găsească şi să coloreze
transferului Culori
doar emoţiile negative, utilizând
culori reci.
(Anexa 4)

VIII. Încheierea Vor fi făcute aprecieri, 1’ Conversaţia Individuală Evaluare

activității
recomandări generale şi orală
individuale.
Anexa 1

247 274 138 93

729 758 447 947
E M O Ţ
I I L E
Anexa 2

1) Nu ai primit cadoul promis. (supărare)

2) Săptămâna viitoare pleci într-o excursie cu colegii. (fericire)
3) Ai văzut un animal de care îţi este teamă. (frică)
4) Pentru că m-ai minţit sunt nervos. (furia)
5) Ai fost anunţat că ai câştigt un concurs de desen. (bucurie)
6) Nu ai fost invitat la ziua celui mai bun prieten. (supărare)

Ne reamintim faptul că:

 Bucuria este o emoţie pozitivă, ce indică starea de bine a unei persoane.

 Tristeţea este o emoţie negativă, provocată de o pierdere, de o suferinţă sau de o dezamăgire.
 Frica este o emoţie negativă puternică, provocată de un pericol (frica de animale, de întuneric, de
personaje imaginare).
 Furia este o emoţie negativă, manifestată printr-o izbucnire nervoasă, agresivă, de obicei verbală, iar în
cazuri grave, prin violenţă .
Anexa 3

Fişă de lucru

1. Găseşte câte două cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele emoţii:

bucurie-

tristeţe-

frică-

furie-
Anexa 4

Fişă de lucru

3. Găseşte emoţiile negative şi colorează-le utilizând culori reci!

F U M B U N A R T A
R O M U N E G A R R
I F O C I P N L B E
C U F U R I E T A C
A N T R I S T E Ț E
L I L I S O M O N I
A L T E C I R E Ş E
  ce simte Scufiţa Roşie când lupul o prinde ca să o mănânce? (frică)
 “Cei trei purceluşi” – veseli când se jucau toată vara fără nicio grijă, speriaţi când lupul dărâma căsuţa;
 “Capra cu trei iezi” – capra veselă la plecare gândindu-se că iezii sunt ascultători, tristă la întoarcere
 “Fata babei şi fata moşneagului” – fata babei speriată de ceea ce găseşte în cufărul ales, fata
moşneagului veselă că îşi bucură tatăl.
 Cocoşul trist când este alungat de moş, vesel când revine şi îl îmbogăţeşte pe acesta.
 Cenuşăreasa tristă când trebuie plece de la castel, veselă când rămâne cu prinţul pentru totdeauna.
 Albă ca Zăpada simte frică când mama vitregă o alungă de la palat, veselă când dansează cu prințul

- După cum vedeţi, şi personajele din poveşti simt lucruri pe care le simţim şi noi, şi ele sunt triste, speriate,
fericite, etc. Unele sunt în dificultate şi atunci vin prietenii lor şi le ajută. De exemplu, când Albă ca Zăpada
este trimisă împreună cu vânătorul în pădure ca să fie omorâtă acolo, vânătorul vede că ea este foarte
speriată şi o eliberează, o lasă să meargă unde vrea ea. Cum şi-a dat seama vânătorul că prinţesa este
speriată?
- Este important să vadă ceilalţi ce simţim? Cât este de important să vedem ce simt ceilalţi? Dacă vedem că
cineva suferă, cum putem să ne dăm seama de acest lucru? Şi după ce vedem suferinţa sau bucuria cuiva
 rămânem indiferenţi? Ce faci dacă vezi că un coleg plânge? Ce faci dacă vezi nişte oameni că se bucură? Dar
dacă un copil arată că este înspăimântat de un câine?
- Deci, dacă vedem cu atenţie ce simt ceilalţi, putem să îi ajutăm când au probleme sau putem să le fim alături
atunci când se bucură. Tot ceea ce vedem pe feţele oamenilor în anumite situaţii se numesc emoţii. Ele sunt
vizibile pe feţele oamenilor, dar şi în postura sau în gesturile lor. Când îţi este frică de un câine, nu mai stai
relaxat, te sperii aşa de tare şi nu mai ştii încotro să fugi. Când te bucuri, începi să ţipi şi să sari în sus de
fericire.